Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție

Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție, plus ai familiilor lor: Ministerul de Interne a inițiat un proiect de hotărâre de guvern “privind stabilirea măsurilor speciale de protecție a magistraților, condițiile și modul de realizare a acestora“. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Proiectul nu are o estimare a impactului bugetar. Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție Proiectul “stabilește măsurile speciale de protecţie pe teritoriul României, condiţiile şi modul de realizare a acestora, de care beneficiază judecătorii şi procurorii în funcţie sau pensionari, denumiți în continuare magistrați, împotriva amenințărilor, violențelor sau oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor“. Protecția magistraților, a membrilor de familie şi a bunurilor acestora, se asigură de către structurile din cadrul Poliţiei Române competente teritorial. Aceste măsuri presupun “protecția fizică a magistratului și/sau a membrilor de familie“ sau a bunurilor magistratului și a membrilor de familie. “În cazul deplasării magistratului şi/sau membrilor de familie în altă localitate decât cea de domiciliu/reşedinţă, în vederea asigurării protecţiei, în condiţii corespunzătoare, unitatea de poliție care asigură măsurile speciale de protecţie are obligaţia de a identifica condiţii de cazare corespunzătoare pentru personalul propriu care efectuează misiunea, de regulă, în incinta aceleiaşi unităţi hoteliere în care este cazat magistratul şi/sau membrii de familie sau, dacă acest lucru nu este posibil, în imediata apropiere a acestora, cu stabilirea unui sistem eficient de legătură“, se arată în proiect. Măsurile speciale de protecție se instituie la solicitarea conducătorului instituției în cadrul căreia magistratul îşi desfăşoară activitatea sau, după caz, a conducătorului instituției în care magistratul este detașat ori a președintelui judecătoriei/prim-procurorului parchetului de pe lângă judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază acesta sau își are reședința, în cazul magistratului pensionat, la cererea ori cu acordul scris al acestuia. Însă măsurile trebuie aprobate de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, la propunerea unității de poliție competente teritorial, pe baza evaluării amenințărilor și riscurilor la adresa magistratului, membrilor de familie sau bunurilor acestora În cazul unor amenințări imediate, magistrații se pot adresa direct poliției pentru a cere protecție. Încetarea măsurilor speciale de protecție se dispune prin dispoziţie a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu informarea conducătorilor instituțiilor prevăzute la art. 8 alin. (2), care au obligația de a informa magistratul sau, după caz, membrii de familie ai acestuia. Dispoziția de încetare a măsurilor speciale de protecție, prevăzută la alin. (4), poate fi contestată la instanța de contencios administrativ.

Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și a pensionarilor speciali din Justiție Foto: Inquam/Octav Ganea

Evghenia Guțul, acuzată de finanțare ilegală (sursa: kremlin.ru)

Internațional

Nouă ani de închisoare pentru fosta bașcană a Găgăuziei, Evghenia Guțul, cer procurorii din Moldova

Evghenia Guțul, acuzată de finanțare ilegală. Procuratura Republicii Moldova a solicitat o pedeapsă de 9 ani de închisoare în regim semi-închis pentru Evghenia Guțul, bașcana (guvernatoarea) autonomiei Găgăuzia, acuzată de finanțarea ilegală a fostului partid "Șor", formațiunea oligarhului fugar Ilan Șor. Evghenia Guțul, acuzată de finanțare ilegală Dosarul instrumentat de procurorii Ghennadi Epure și Cristina Gladcov vizează atât pe Evghenia Guțul, cât și pe Svetlana Popan, fosta secretară a Partidului "Șor", declarat între timp neconstituțional. Citește și: Pensionarul Pandele a băgat Voluntari în faliment și se milogește de CJ Ilfov să-l păsuiască la plata datoriilor imense Acestea sunt acuzate că au acceptat finanțarea formațiunii din partea unei grupări criminale organizate. De asemenea au coordonat operațiuni de transport ilegal de bani în Republica Moldova și au gestionat fondurile pentru organizarea de proteste și plata salariilor „în plic”. Interdicție politică timp de 5 ani Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, procurorii cer și interzicerea dreptului de a face parte din partide politice timp de 5 ani. De asemenea, confiscarea sumelor implicate în dosar și menținerea sechestrelor, pentru a garanta recuperarea prejudiciului estimat la 40 de milioane lei în cazul Guțul și 9 milioane lei în cazul Popan. Reținere cerută în sala de judecată Procurorii au cerut și reținerea inculpatelor în timpul procesului, invocând riscuri de eschivare. Potrivit Cristinei Gladcov, ambele inculpate se află sub măsuri preventive în acest sau în alte dosare. Evghenia Guțul, reținută pe aeroport Pe 25 martie 2024, Guțul a fost reținută de Centrul Național Anticorupție (CNA) pe Aeroportul Internațional Chișinău, înainte de a pleca spre Istanbul. De atunci, se află în arest la domiciliu. După arestarea sa, Evghenia Guțul a cerut ajutorul lui Vladimir Putin, Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan, acuzând că dosarul este motivat politic și că este o țintă a guvernului pro-european condus de Maia Sandu. Contrabandă cu bani și finanțarea protestelor Potrivit procurorilor, în perioada 2019–2022, Evghenia Guțul a introdus în mod repetat bani de contrabandă în Republica Moldova, preponderent din Rusia. A fost responsabilă cu organizarea și finanțarea protestelor pro-Șor. A contribuit la verificarea și remunerarea participanților la manifestații. Activitatea ar fi fost finanțată cu aproximativ 42,4 milioane de lei proveniți din surse ilegale. Svetlana Popan, implicată în transferuri ilegale de fonduri În perioada septembrie–noiembrie 2022, Svetlana Popan ar fi acceptat 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală, bani folosiți pentru plata protestatarilor. De asemenea a oferit salarii necontabilizate în oficii teritoriale ale fostului partid "Șor". Rusia vrea să destabilizeze Republica Moldova Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat în mai multe rânduri Federația Rusă că încearcă să destabilizeze țara prin intermediul unor actori locali susținuți financiar și logistic. Sandu a cerut pedepse severe pentru toți cei implicați în acțiuni de destabilizare.

Justiție

Procurorii s-au dus peste cadrele medicale suspecte de decesele de la spitalul Sf. Pantelimon

Procurorii s-au dus peste cadrele medicale suspecte de decesele de la spitalul Sf. Pantelimon: se fac percheziții la domiciliile acestora, iar doi angajați ai spitalului sunt aduși la audieri la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Citește și: Atac brutal al unei judecătoare la adresa lui Nicușor Dan: ea cere suspendarea noului președinte pentru că i-a convocat la Cotroceni pe șefii parchetelor Procurorii s-au dus peste cadrele medicale suspecte de decesele de la Sf. Pantelimon „Activităţile efectuate vizează lămurirea circumstanţelor în care au survenit decesele unor pacienţi internaţi în Secţia Anestezie şi Terapie Intensivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Sf. Pantelimon în perioada 16.03.2022 - 04.04.2024”, se precizează într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Pe 8 august 2024, două doctoriţe implicat în acest caz au fost arestate preventiv pentru omor calificat, însă au fost eliberate de judecători după aproximativ două săptămâni. Procurorii au susţinut că, în martie şi aprilie 2024, doctoriţele i-au scăzut unui pacient internat la terapie intensivă doza de noradrenalină, cu rol în menţinerea tensiunii arteriale, acesta intrând în stop cardio-respirator. Ce acuză procurorii, pe baza mărturiei unui medic „Având ca scop provocarea decesului unor pacienţi care necesitau terapie intensivă, dar cu privire la care inculpatele apreciau că nu mai este oportună menţinerea în viaţă, acestea au conceput şi pus în executare un plan ce consta în reducerea bruscă a dozei de noradrenalină (substanţă esenţială în terapie intensivă, cu rol în menţinerea tensiunii arteriale), cu consecinţa scăderii tensiunii arteriale, urmată de stop cardio-respirator. În sensul celor arătate mai sus, la data de 26.03.2024, ora 16:45, cu premeditare şi profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (pacient în vârstă de 54 de ani, în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 49/29 mm/Hg), inculpata M.M.A. a încercat să suprime viaţa pacientului prin reducerea bruscă a dozei de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 15 ml/h, la valoarea de 1 ml/h (valoare minimală care a fost menţinută o perioadă considerabilă de timp), însă decesul victimei nu s-a produs ca urmare a intervenţiei unei asistente medicale care a suplinit deficitul de noradrenalină prin perfuzie”, au afirmat procurorii. Ulterior, pe 4 aprilie 2024, la ora 13:17, cele două doctoriţe, „profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (acelaşi pacient de 54 de ani, aflat în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 60/36 mm/Hg), acţionând cu intenţia de a suprima viaţa pacientului, i-au redus doza de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 20 ml/h, la valoarea de 1 ml/h, fapt ce a condus, 58 de minute mai târziu, la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului, declarat la ora 15:00”. Ancheta în acest caz a fost demarată în urma unui denunţ formulat de Camelia Stămătoiu, director de îngrijiri în cadrul Spitalului Sf. Pantelimon. Ea le-a relatat procurorilor că, pe 10 aprilie, a fost sunată de o asistentă medicală, care i-a mărturisit că pe Secţia ATI a spitalului, de joi (4 aprilie) până sâmbătă (6 aprilie), au murit în jur de 20 de pacienţi, întrucât medicii de gardă pe secţia ATI, respectiv Maria Miron şi Mirela Păiuş, au redus cantitatea de noradrenalină la unii pacienţi internaţi, de la 15 sau 20ml/h la 1ml/h, sau chiar au înlocuit-o cu ser fiziologic.

Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: Vajda Zsombor, jurist de întreprindere cu studiii târzii, la privat Foto: Inquam/George Calin

Politică

Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: facultate absolvită la 28 de ani

Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: Vajda Zsombor, jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată. Însă el are o avere consistentă, deși cea mai mare parte a carierei sale a fost bugetar: deține, printre altele, două case, fiecare de 270 mp, în Pantelimon, plus 1.100 mp de teren în aceeași comună de la marginea Bucureștiului - potrivit declarației de avere din 2024. Citește și: Fostul judecător Cristi Danileț scrie că decizia Curții de Apel Ploiești de suspendare a hotărârii CCR de anulare a prezidențialelor este aberantă În 2023, DeFapt.ro a scris că „Vajda, vicele AEP, face afaceri cu CNAIR printr-o firmă nedeclarată. Vajda este complice la conflictul de interese al șefului, Mitulețu Buică, care și-a angajat cumnata la AEP”. Acesta nu a menționat în declarațiile de avere veniturile încasate de la compania austriacă Deltabloc, pe care o reprezenta la licitații publice în timp ce supraveghea alegerile din România. Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor Pe site-ul AEP, declarația sa de avere nu mai este actualizată din 2021. Pe site-ul ANI nu se află o declarație de avere actualizată în 2025, după ce a fost numit președinte al AEP, în februarie. Vajda Zsombor este președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP) din 28 februarie 2025, după plecarea lui Toni Greblă. Născut în 1980, Vajda Zsombor a absolvit dreptul în 2008, licența fiind luată la Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir". Între 1999 și 2004 a fost „asistent manager” - probabil o denumire mai sofisticată pentru atribuții de secretară. Potrivit propriului CV, din 2006 a lucrat la Ageția Domeniilor Statului ca „Consilier juridic - Serviciul Lichidări” - deși tot el arată că și-a luat licența abia în 2008. Din 2006 în 2015 a lucrat la stat, cea mai mare parte a timpului la compania de drumuri, CNADNR, în funcții de consilier juridic sau director la direcția juridică. Între 2015 și 2018 a fost director general la o companie de prefabricate de beton, iar în 2018 - în regimul Dragnea - a fost plasat vicepreședinte al AEP. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a sesizat Parchetul General în legătură cu campania lui Nicușor Dan și, potrivit unor surse din presă, ar urma să facă plângere și la DNA.

Politică

Val de ironii după asaltul procurorilor asupra lui Georgescu și Potra

Val de ironii după asaltul procurorilor asupra lui Georgescu și Potra: „E atât de mic că puteau să-l ridice de la Easybox”, scrie Cipri Dobre, pe Facebook. Citește și: VIDEO Jurnalistul favorit al lui Musk, Mario Nafwal, postează, pe X, momentul istoric în care Georgescu intră la WC Val de ironii după asaltul procurorilor asupra lui Georgescu „Georgescu, umilit și la toaletă: l-au pus la pisoarul pentru adulți”, arată un meme care parodiază transmisia postului Realitatea TV, care-l susține pe Georgescu. Un cont de pe Facebook, denumit tot Călin Georgescu, anunță: „Mă numesc tot Călin Georgescu și voi candida tot independent, numai așa deal dracu săi bag la derută pe votanți în cabina de vot” - gramatica aparține celui care a postat acest mesaj. „cine puteți să aduceți pachete cu mâncare, compot și prostanol vă așteptăm”, a scris Laurențiu Nicorescu. „Nicușoare, rezolvă și tu cu traficul ăsta, că stăm ca proștii în coloană și ne ridică gaborii (...) Ar trebui o bandă liberă pentru ambulanțe și fugari”, a cerut fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu.

Momentul istoric în care Georgescu intră la WC Foto: Inquam/Madalina Norocea

Politică

VIDEO Mario Nafwal postează, pe X, momentul istoric în care Georgescu intră la WC

Jurnalistul favorit al lui Elon Musk, Mario Nafwal, postează, pe X, momentul istoric în care Călin Georgescu intră, aparent grăbit, la WC. Filmarea este făcută la câteva minute după ce procurorii l-au oprit pe Georgescu în trafic și l-au anunțat că va fi dus la Parchet. Citește și: BREAKING Călin Georgescu, oprit în trafic și dus la Parchet, la audieri Momentul istoric în care Georgescu intră la WC Însă candidatul suvernist le-a spus procurorilor că trebuie să meargă la toaletă și nu poate să ajungă, în aceste condiții, la sediul parchetului. În consecință, procurorii l-au dus pe Georgescu la salonul de fizioterapie unde tocmai fusese pentru recuperare, după operația de menisc. Mario Nafwal a difuzat un film de un minut în care se vede cum Georgescu dă buzna în salonul de fizioterapie și se duce direct la WC. Filmarea poate fi văzută aici. „EXCLUSIV: MAI MULTE IMAGINI CU ARESTAREA LUI CĂLIN GEORGESCU A câștigat alegerile prezidențiale, așa că anulează alegerile și acum îl arestează. «Democrația» în acțiune în UE și membră NATO: România Vedeți mai jos tweet-urile din lanț pentru povestea completă a ceea ce m-am trezit în această dimineață. O zi tristă pentru libertate”, a scris Nafwal pe X/Twitter.

Pe Călin Georgescu l-a apucat mersul la toaletă când l-au oprit procurorii Foto: Inquam/Madalina Norocea

Politică

VIDEO Pe Călin Georgescu l-a apucat mersul la toaletă când l-au oprit procurorii

Pe candidatul suveranist Călin Georgescu l-a apucat mersul la toaletă când l-au oprit, în trafic, procurorii, arată o filmare care a devenit virală pe rețelele sociale. Filmarea are peste patru minute și pare să fi fost făcută de șoferul lui Georgescu, după unghiul de filmare. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Pe Georgescu l-a apucat mersul la toaletă când l-au oprit procurorii În imagini se vede că un procuror îl invită pe candidatul suveranist la Parchetul General și îi prezintă mandatul de aducere. Georgescu sună un cunoscut, îl pune pe speaker, și, după câteva întrebări despre locul unde va fi dus, interlocutorul candidatului îl sfătuiește să-i urmeze pe procurori. În background se aude că șoferul spune cuiva - probabil unui polițist sau procuror - că are asupra sa o armă „neletală”. În acel moment, Georgescu cere voie să meargă la baie. „O singură chestie. Aș vrea să mă duc la o toaletă. Se poate?”, spune el. „Mergeți acolo”, spun procurorii. „Pâi până acolo...Am o problemă de sănătate”, răspunde candidatul suvernist. „Dacă vreți să ne întoarcem...”, încearcă procurorul să ofere o soluție... „Nu...Unde am ieșit aicea, la doi pași. Mă duc la toaletă și mergem”, cere Călin Georgescu. Procurorii au fost de acord cu solicitarea sa, dar au cerut să se deplaseze cu mașina lor. Procurorii de la Parchetul General l-au ridicat miercuri din trafic pe Călin Georgescu și l-au dus la parchet. El e suspect într-un dosar în care procurorii au făcut zeci de percheziții la mercenarii la Horațiu Potra.

Politică

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților

Guvernul Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură: din proiectul ordonanței de urgență a fost eliminat articolul prin care „diurna de detașare” a procurorilor și judecătorilor” era tăiată masiv. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Diurna de detașare este 2% din salariul brut, pe zi. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Inițial, proiectul de ordonanță prevedea, la punctul XV: „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”. Practic, diurna de detașare ajungea la 23 de lei pe zi, cât primesc și alți bugetari. Duminică, CSM a protestat față de această măsură. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete «neatractive», care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (…) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, a scris CSM către premierul Ciolacu. Noua reglementare nu-i include pe magistrați După circa 24 de ore, acesta a cedat în fața CSM, iar articolul din articolul XV al ordonanței au dispărut referirile la diurna magistraților. „În anul 2025, personalul plătit din fonduri publice, salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază, pe durata delegării sau detaşării, de indemnizația de delegare sau indemnizația de detașare stabilite potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare. Pe perioada delegării sau detașării, personalul nu mai beneficiază de alte drepturi de natura indemnizației de delegare sau indemnizației de detașare”, este noua formă a acestui articol.

Eveniment

Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne

Procurorii și judecătorii sunt furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare, arată o adresă a Consiliului Superior al Magistraturii către vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Justiției, Radu Marinescu, și ministrul de Finanțe, Tanczos Barna. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul CSM a reacționat în această dimineață la ordonanța „trenuleț” privind reducerea cheltuielilor bugetare. Proiectul ordonanței prevede, printre altele, ca magistrații să nu mai beneficieze de uriașa diurnă de detașare de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, zilnic. În acest fel, un judecător putea primi aproape încă un salariu din diurne. Acum, Guvernul vrea ca diurna de detașare a magistraților să fie egală cu a altor bugetari, adică 23 de lei. Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”, se arată în proiectul de ordonanță. CSM critică dur această propunere, care ar face ca diurna magistraților să fie de 23 de lei, susținând chiar că este neconstituțională. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete „neatractive”, care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (...) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, susține CSM. CSM amenință cu atacarea ordonanței la CCR pe motiv de discriminare: „o astfel de abordare este discriminatorie și neconstituțională, nesocotind principiul constituțional al egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituția României, republicată”. Ei arată că ordonanța nu se atinge de diurnele parlamentarilor sau ale unor membri ai Autorității Electorale Permanente.

Politică

Ciolacu sugerează procurorilor să nu se atingă de Lipă

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, sugerează procurorilor să nu se atingă de Lipă: „L-am trimis pe Gică Popescu în închisoare, cu ce ne-am ales?”, a declarat el într-o declarație făcută în timpul unei vizite electorale pe șantierul autostrăzii A7. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR – jurnalist Este prima declarație a lui Ciolacu despre scandalul de la federația de canotaj, unde presa a arătat că peste cinci milioane de euro se vor împărți sub formă de premii către personalul auxiliar de la federație, premiile sportivilor canotori fiind de circa trei milioane de euro. Citește și: Jaf de 8,75 milioane de euro în fieful Elisabetei Lipă, federația de canotaj: prime uriașe pentru „inspector de specialitate”, metodist sau mecanic Ciolacu sugerează procurorilor să nu se atingă de Lipă „Nu, lucrurile sunt foarte clare, nu am de ce să trimit corpul de control. Sunt niște anomalii în lege. Dar ANS a făcut o propunere pentru COSR, iar COSR a trimis înapoi propunerea legată de lotul de la caiac-canoe. Toate propunerile sunt pe baza aceleași legi pe care a funcționat și cel care a invocat această problemă. Nu l-am auzit atunci să spună că sunt anomalii în lege. Eu am discutat și cu dl. Covaliu, și cu dna. Lipă, și sunt ferm convins că, până vor ajunge la aprobarea noastră în guvern, lucrurile vor fi foarte clare. Cu acea ocazie, aș face și o modificare legislativă, ca să nu se mai întâmple acest lucru. Eu înțeleg că doamna Lipă și-a asumat intrarea într-un partid și candidatura fiind de bună credință. Toate partidele vorbesc despre sport, dar nu au niciun sportiv de talia unui campion olimpic și mondial cum este dna. Lipă sau dl. Hăgănu. Noi am decis să aducem sportivi în partid, pentru că sportului românesc îi trebuie o nouă lege. Încercăm să acoperim toate sporturile și să avem o reprezentare în Parlament. Suntem toți mândri de doamna Lipă, a luat vreo cinci medalii olimpice, una dintre marile campioane ale României. Să o tăvălim pentru că nu a explicat de la început că acea sumă nu e destinată unei singure persoane, ci la 56 de persoane, pentru că a spus un fost șef, care este frustrat că nu mai este șef, mi se pare un pic cam mult. Haideți să ne respectăm campionii. L-am băgat și pe Gică Popescu în pușcărie și cu ce ne-am ales? Cu ce s-a ales, România și sportul românesc? Cu nimic.“, a declarat liderul PSD.

Eveniment

Pensia specială medie a judecătorilor și procurorilor a crescut

Pensia specială medie a judecătorilor și procurorilor a crescut cu 15% într-un an, mult peste rata inflației, arată datele Casei Naționale de Pensii Publice. Astfel, în septembrie 2023, pensia medie a magistraților era de 21.791 de lei. Numărul beneficiarilor era de 5.377. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Pensia specială medie a judecătorilor și procurorilor a crescut În septembrie 2024, pensia medie a magistraților era de 25.166 de lei. Numărul beneficiarilor era de 5.665. În consecință, pensia medie a judecătorilor și procurorilor a crescut cu 3.375 de lei într-un an. Procentual, aceasta înseamnă peste 15%. Inflația anuală este de peste 5%, în România. Pentru pensionarii obișnuiți, indexarea anuală, cu rata inflației, a fost, la 1 ianuarie 2024, de 13,8%. Pensia medie era, în septembrie 2024, de 2.792 de lei. Numărul pensionarilor obișnuiți era de 4,591 milioane, iar într-un an acesta scăzuse cu circa 11.000.

Eveniment

Marele succes al ministrului Rafila

Marele succes al ministrului Rafila: din 366 de spitale deținute de stat, doar 18 înregistrează activitatea ATI în format digital. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2023 era 366 de spitale aflate în proprietatea publică. Ministerul Sănătății avea în directă subordine 58 de spitale, restul fiind sub controlul autorităților locale. Citește și: Cea mai scumpă campanie electorală din istoria României: subvenția de la buget pentru pensii se dublează, ajungând la 21,5 miliarde de lei – calcule Ziarul Financiar Sub 5% din spitalele publice au, deci, secțiile ATI digitalizate. Marele succes al ministrului Rafila “Noi, când am venit la Minister, am găsit un proiect care ar fi trebuit - pentru că e vorba despre exerciţiul financiar care s-a încheiat în 2020 sau 2021 - să finanţeze informatizarea a 18 secţii ATI din spitale mari. L-am reluat şi acum l-am finalizat. Avem în momentul de faţă 18 spitale care sunt... totul rămâne scris acolo, încercăm să creştem în felul ăsta siguranţa pacientului şi să evităm astfel de situaţii care sunt absolut şocante”, a afirmat, miercuri seară, la Antena 3, ministrul Sănătăţii, citat de news.ro. “Toate operaţiunile care se fac pacientului sunt integrate într-o bază de date, iar aceste monitorizări ale pacientului sunt digitale şi se pot urmări şi se pot transmite în timp real, inclusiv se pot transmite la Ministerul Sănătăţii în timp real date referitoare la paturile disponibile, la alte date de natură administrativă“, a explicat Rafila. El a catalogat drept ”foarte grav” faptul notat în rechizitoriul procurorilor care anchetează decesele suspecte din secţia ATI a Spitalului ”Sfântul Pantelimon” din Bucureşti conform căruia modificările din tratamentul pacienţilor nu erau trecute şi în fişele de observaţie ale bolnavilor. ”Este total anormal, asta este o chestiune foarte gravă, pentru că atunci înseamnă că, practic, putem să dăm orice fel de tratament şi nimeni nu-şi asumă nimic. Asta este o chestiune gravă, a fost documentată, am înţeles, de către procurori şi ea stă la baza unei greşeli foarte serioase pe care posibil - spun posibil, pentru că nu avem încă o decizie a instanţei – au realizat-o acolo, în secţie (la Spitalul «Sfântul Pantelimon» Bucureşti – n.r.)”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Consilierul lui Rafila, Gabriel Diaconu, îi atacă pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor Foto: Facebook

Politică

Consilierul lui Rafila atacă procurorii care au cerut arestarea

Consilierul lui Rafila, psihiatrul Gabriel Diaconu, îi atacă dur pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor de la Sf. Pantelimon. El a scris, pe Facebook, că referatul acestora - pe baza căruia un judecător a decis însă arestarea celor două doctorițe - este „hilar” și „ridicol”. Citește și: FOTO Șoșoacă, Simion și Gușă și-au dat mâna: vor să stabilească un candidat comun la prezidențiale Postarea sa vine după ce, acum câteva zile, acesta a scris că secțiile ATI din spitale nu sunt „saloane de paliație”, sugerând că a fost justificată decizia medicilor de a lichida pacienții, pentru a face loc celor care așteptau la UPU. Consilierul lui Rafila îi atacă pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor „A apărut în sfârșit referatul procurorilor în cazul de la Sf. Pantelimon. E un foileton pe aici hilar, pe aici ridicol, frescă a bârfelor din spital într-o situație de criză și conflict al personalului din ATI, reinterpretat romantic din care să reiasă că cele doctorițe ar fi «îngeri ai morții» care luau oameni bine-mersi și-i omorau cu zile (...) Când oamenii sunt ”de lăsat” sau pe cale să moară, dar mai ales în contextul celorlalți pacienți din ATI care-ar putea fi obligați să asiste involuntar la procesul agonal, și exitusul pacientului, e de dorit să nu fie în văzul tuturor. E o chestiune umană, ține de demnitate, dar și de particularitatea morții ca proces fiziologic. În moarte apare paloare cadaverică, dar și respirația agonală, finalmente exitus și relaxare sfincteriană”, a scris Diaconu pe Facebook. Acum câteva zile, el afirma: „„Dacă ești copilul pacientului care moare în ATI, susținut în viață (doar) de noradrenalină, dar jos în UPU e părintele unui copil care nu poate urca pe ATI pentru că nu sunt paturi, acolo unde asta i-ar salva viața, ai accepta trocul? Dar dacă doctorul face trocul ăsta, e salvator sau criminal?”. În august 2022, el apăra decizia lui Rafila de a distribui pastile de iodura de potasiu și îi certa pe medicii de familie care protestau.

Eveniment

Pieleanu nu dădea pe la cursuri, dar ponta și era plătit

Sociologul Marius Pieleanu nu dădea pe la cursuri, dar ponta și era plătit, cu complicitatea decanilor de la Facultatea de Științe Politice a SNSPA, susține, într-o postare pe Facebook, Barikada TV, care cere autosesizarea procurorilor. Potrivit acestei postări, decani la această facultate au fost soții Mihaela și Adrian Miroiu, iar acum Cristian Pârvulescu. Citește și: Încă o idee a lui Boloș, strecurată într-o ordonanță de urgență: nu-ți poți vinde casa sau terenul dacă ai fie și un leu datorie la stat Pieleanu nu dădea pe la cursuri, dar ponta și era plătit „De peste 20 de ani, Marius Pieleanu lipsea de la cursuri dar era pontat în fals de SNSPA! La cursurile sale de sociologie, Pieleanu venea doar la primul și ultimul curs și la examen. În rest își trimitea seminaristul. Pieleanu semna pontajul în fals și încasa bani nemunciți. Această fraudă era cunoscută de toți studenții și era tolerată de Mihela și Adrian Miroiu și de următorii decani, care sunt complicii lui Pieleanu. Mihaela și Adrian Miroiu au semnat ștatele de plată știind că pontajele lui Pieleanu erau false și că în realitate acesta nu presta activitățile pentru care era plătit. Răspunderea penală pentru aceste infracțiuni nu s-a prescris încă, iar Pieleanu riscă 2 ani de închisoare pentru fals în declarații și între 1-7 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Domnilor procurori, ridicați ștatele de plată și pontajele Facultății de Științe Politice și luați declarații sutelor de studenți care vor confirma că Pieleanu nu venea la cursuri. Pentru aceste infracțiuni, Codul de Procedură Penală vă obligă să vă autosesizați. Nu vă mai ascundeți în spatele lipsei de plângeri”, arată Barikada TV. Într-o altă postare Barikada TV, Cristian Pârvulescu este întrebat dacă nu știa de absențele lui Pieleanu. „Cine vă mai crede că timp de 20 de ani nu ați aflat că Pieleanu chiulea de la cursuri şi îşi trimitea seminaristul? Ruşine domnule decan, trebuie să intre Parchetul peste voi, sigur mai sunt şi alții care încasează bani nemunciți!”.

Justiție

Procurorii vor spor nou: diurnă acasă

Procurorii vor spor nou: diurnă acasă. Zeci de procurori ieșeni cer un spor la leafă. Aceștia au chemat în judecată Ministerul Public. Procurorii vor spor nou: diurnă acasă Ei se consideră discriminați față de magistrații membri ai fostei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Citește și: Fabuloasa listă a profesorilor de la SNSPA: un fost securist, un căpitan de 76 de ani din propaganda ceaușistă, politruci PSD-PNL Aceștia beneficiau de 2% în plus, ca diurnă, indiferent de localitatea în care lucrau. Procurorii ieșeni au apreciat că acest spor de diurnă reprezintă în fapt o majorare salarială mascată, de care se consideră îndreptățiți să beneficieze și ei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Etichetă: procurori

Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție

Nouă ani de închisoare pentru fosta bașcană a Găgăuziei, Evghenia Guțul, cer procurorii din Moldova

Procurorii s-au dus peste cadrele medicale suspecte de decesele de la spitalul Sf. Pantelimon

Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: facultate absolvită la 28 de ani

Val de ironii după asaltul procurorilor asupra lui Georgescu și Potra

VIDEO Mario Nafwal postează, pe X, momentul istoric în care Georgescu intră la WC

VIDEO Pe Călin Georgescu l-a apucat mersul la toaletă când l-au oprit procurorii

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților

Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne

Ciolacu sugerează procurorilor să nu se atingă de Lipă

Pensia specială medie a judecătorilor și procurorilor a crescut

Marele succes al ministrului Rafila

Consilierul lui Rafila atacă procurorii care au cerut arestarea

Pieleanu nu dădea pe la cursuri, dar ponta și era plătit

Procurorii vor spor nou: diurnă acasă

Ultima oră

Șoferul care a intrat cu mașina într-o mulțime la Los Angeles, linșat și împușcat

Trump se dă peste cap să livreze cât mai multe sisteme Patriot în Ucraina, cu sprijinul Germaniei

Blocul "Victorie-Pobeda", controlat de Ilan Șor, exclus din alegerile parlamentarele din Moldova

Scene de război la Limoges: mașini sub tir de mortiere, arme folosite de imigranți

PSD vrea să căpușeze pachetul Bolojan II cu noi creșteri de taxe și impozite - surse

Atac chinezesc masiv asupra structurilor cibernetice din Singapore. Beijingul neagă orice implicare

Sindicatele din administrația locală resping vehement tăierile financiare: "un experiment periculos"

Atac brutal al PSD împotriva lui Bolojan după tăierile din programul Saligny

Peste 300 de cazuri de violență domestică în fiecare zi în România la care Poliția intervine

Centralele de apartament nu sunt interzise, pot fi instalate în continuare, insistă șefa de la Mediu

Salina Praid nu mai poate fi salvată, tavanul se va prăbuși, susține ministrul Mediului

Șeful Cancelariei locuiește în vilă de protocol în Primăverii, deși propovăduiește austeritatea

Fritz, analiză a vizitei lui Nicușor Dan în Germania: „Romania is back”

Eurostat, pentru pensionarii speciali: în medie, un cetățean al UE lucrează cu 50% mai mulți ani

Propunerea restituirii permisului doar după plata datoriilor, ilegală, susține un fost membru CSM