marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: procurori

49 articole
Justiție

Procurori de carton: trimit în judecată pentru evaziune un plimbător de hârtii, ratând infractorul

Un dosar de evaziune fiscală de amploare, cu un prejudiciu estimat la sute de mii de lei, s-a încheiat fără nicio condamnare definitivă, după ce instanța a stabilit că persoana trimisă în judecată nu era autorul real. Evaziune fiscală, procurorii ratează infractorul Curtea de apel a achitat inculpatul, subliniind că firma implicată era una fantomă, fără activitate economică reală. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Judecătorii au arătat că prejudiciul invocat era, de fapt, inexistent, iar responsabilitatea trebuia căutată la beneficiarii reali ai circuitelor financiare. Cazul evidențiază erori majore în ancheta procurorilor, care nu au identificat adevărații autori ai fraudei fiscale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Evaziune fiscală, procurorii ratează infractorul (sursa: Pexels/Diana)
Șofer condamnat, susținut în apel de procurorii (sursa: Facebook/Poliția Română)
Justiție

Cum a ajuns un șofer care a făcut accident băut la volan să fie susținut de procurori în instanță

Un șofer implicat într-un accident cu patru răniți a ajuns să fie susținut în apel nu doar de avocat, ci și de procurori, deși inițial aceștia cereau condamnarea sa. Șofer condamnat, susținut în apel de procurorii Atât apărarea, cât și acuzarea au solicitat reducerea pedepsei, invocând depășirea limitelor legale prevăzute pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă. Citește și: EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii Deși alcoolemia șoferului era sub pragul penal, instanța de fond a considerat că alcoolul i-a influențat comportamentul și l-a condamnat la un an și jumătate de închisoare cu suspendare, plus interdicția de a conduce timp de cinci ani și plata unor daune morale de 53.000 de lei. În apel, cazul scoate la iveală o situație juridică atipică, în care inclusiv procurorii contestă o pedeapsă considerată peste limitele stabilite de Codul Penal. Continuarea, în Ziarul de Iași

Raed Arafat confirmă că procurorii i-au luat telefonul după o percheziție la DSU (sursa: Observator)
Eveniment

Raed Arafat confirmă că procurorii i-au luat telefonul după o percheziție la DSU

Departamentul pentru Situații de Urgență a confirmat, indirect, că secretarul de stat Raed Arafat a rămas fără telefon după o descindere a procurorilor. DSU vorbește de „angajați din cadrul Departamentului” și evită cuvântul „procurori” DSU a emis un comunicat, vineri seara cu puțin timp înainte de ora 23.00, intitulat „Precizare privind desfășurarea unor activități procedurale”. Instituția a confirmat indirect că lui Arafat i s-a ridicat telefonul. Citește și: EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii „În contextul desfășurării unor activități procedurale într-un dosar aflat în faza de urmărire penală in rem, organele competente au dispus comunicarea unor documente relevante pentru clarificarea situației investigate, care urmează a fi transmise în cel mai scurt timp și au ridicat telefoane mobile aparținând unor angajați din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență. Subliniem faptul că, până la acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat în cauză, nefiind dispusă vreo măsură procesuală în acest sens ori adusă la cunoștința vreunei persoane o astfel de calitate. Departamentul pentru Situații de Urgență își exprimă întreaga disponibilitate de a coopera cu organele judiciare, în vederea clarificării tuturor aspectelor aflate în analiză, sens în care vor fi puse la dispoziție toate informațiile și documentele necesare stabilirii situației de fapt. Totodată, reafirmăm angajamentul instituției pentru respectarea legalității, transparență și buna desfășurare a activităților specifice, în deplin acord cu atribuțiile ce îi revin.”, se arată în comunicatul DSU.

Descinderi ale procurorilor la DSU, telefonul lui Raed Arafat a fost ridicat (sursa: Observator)
Eveniment

Descinderi ale procurorilor la DSU, telefonul lui Raed Arafat a fost ridicat

Telefonul lui Raed Arafat ar fi fost ridicat de procurori în timpul perchezițiilor desfășurate la sediul Departamentului pentru Situații de Urgență, potrivit unor surse citate de Observator. Arafat nu comentează Șeful DSU nu a dorit să comenteze acțiunea procurorilor, precizând doar că este vorba despre un dosar care vizează fapte, nu persoane. Citește și: EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii „O să ieșim cu un comunicat. Este in rem (ancheta - n.r.), este în analiză, nu am ce să comentez până nu vedem despre ce este vorba”, a declarat Raed Arafat pentru Observator. Întrebat dacă se numără printre persoanele cărora le-a fost ridicat telefonul, acesta a răspuns: „Nu o să comentez acum”. Potrivit informațiilor apărute în presă, ancheta vizează două spitale importante din București – Spitalul Floreasca și Spitalul Gerota. Procurorii ar suspecta că mai mulți medici care ar fi lucrat atât în aceste spitale, cât și în cadrul DSU, nu s-ar fi prezentat la activitatea din Departamentul pentru Situații de Urgență, deși figurau ca angajați. 

Procurorii din R. Moldova cer 25 de ani de închisoare pentru oligarhul prorus Vladimir Plahotniuc Foto: pdm.md
Politică

Procurorii din R. Moldova cer 25 de ani de închisoare pentru oligarhul prorus Vladimir Plahotniuc

Procurorii din R. Moldova cer 25 de ani de închisoare pentru oligarhul prorus Vladimir Plahotniuc, anunță presa locală. Plahotniuc a fost extrădat din Grecia în septembrie şi este judecat pentru delapidarea unui miliard de dolari, pe fondul acuzaţiilor de acţiuni în favoarea Kremlinului. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Procuratura a solicitat această pedeapsă în cadrul unei audieri în faţa unei instanţe care examinează acest caz de crimă organizată, fraudă şi spălare de bani la scară largă, care a dus la dispariţia în 2014 a unui miliard de dolari din sistemul bancar naţional, echivalentul a 15% din PIB-ul Republicii Moldova. Procurorii din R. Moldova cer 25 de ani de închisoare pentru oligarhul prorus Vladimir Plahotniuc Pedeapsa corespunde "pedepsei maxime prevăzute în prezent de codul penal moldovenesc", a subliniat procurorul Alexandru Cernei. Ce a arătat procurorul, când a cerut această pedeapsă, potrivit relatării Ziarului de Gardă: la dosar au fost conexate rulajele bancare, răspunsuri de la comisii rogatorii, contracte de investiții sau ordine de plată care demonstrează că circa 18,2 milioane de dolari SUA și 3,5 milioane de euro obținuți din cele trei bănci devalizate sub formă de credite au ajuns pe conturile a peste 10 companii nerezidente, al cărui beneficiar era Vladimir Plahotniuc, după un proces de spălare de bani peste 21 de milioane de dolari SUA ar fi ajuns pe conturile firmei Seppota Services, controlată de Plahotniuc, pentru procurarea unei aeronave. Acești bani, potrivit procurorului, ar fi fost obținuți de la Banca de Economii a Moldovei drept credite neperformante de către companii afiliate lui Ilan Șor și Vladimir Andronachi. Inculpatul în vârstă de 60 de ani nu a fost prezent la audiere, dar avocatul său, Lucian Rogac, a denunţat acuzaţiile ca fiind "nefondate". Plahotniuc este vizat și de anchete în Federația Rusă, România și Grecia, fiind învinuit de crearea unei organizații criminale, contrabandă cu droguri sau fals în acte. 

Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Foto: ICCJ
Politică

Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48%

Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48%: Ministerul Public și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Împreună, primesc circa 2,3 miliarde de lei in plus față de 2025.  Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct Potrivit proiectului de buget pe 2026, la Înalta Curte de Casație și Justiție - care gestionează salariile din instanțe- cheltuielile salariale vor fi de 4,94 miliarde de lei, adică puțin sub un miliard de euro. Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Creșterea acestor cheltuieli este de 47,94% față de 2025. Nu există nici o explicație pentru această majorare, probabil este vorba de plata sumelor câștigate de judecători după ce au dat statul în judecată, pentru creșterea salariilor.  La Ministerul Public, pentru cheltuieli de personal se alocă 2,25 miliarde de lei, creștere de 48,21% față de 2025. Însă la DNA cheltuielile de personal se majorează cu doar 14%. La DIICOT, creșterea este de circa 35%.  Cheltuielile cu pensiile speciale vor crește enorm în 2026, fiind circa 0,9% din PIB, arată proiectul de buget pe 2026, publicat acum de ministerul de Finanțe. Aceste cheltuieli sunt camuflate în Anexa 3 a bugetului, la ministerele care plătesc astfel de pensii, sub denumirea de cheltuieli cu „asistența socială”. În 2026, ele vor depăși 18,5 miliarde de lei, cea mai mare alocare fiind la ministerul de Interne și la Apărare. La un PIB estimat de 2.045 miliarde de lei, ele sunt de circa 0,9% din acesta. Datele publicate de ministerul de Finanțe arată cum s-au majorat de la an la an cheltuielile cu „asistența socială”. 

Dosarul „Ferma Dacilor”, trimis în judecată (sursa: Facebook/Ferma Dacilor)
Justiție

Procurorii au trimis în judecată "Ferma Dacilor", unde au murit opt oameni, după doi ani

Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova a anunțat finalizarea cercetărilor în dosarul privind incendiul devastator produs la Ferma Dacilor, în data de 26 decembrie 2023, tragedie soldată cu moartea a opt persoane. Procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată, sub măsura controlului judiciar, a trei inculpați persoane fizice și a unei societăți comerciale, acuzați de distrugere din culpă cu consecințe dezastruoase. Activitate desfășurată ani la rând cu încălcarea legii Potrivit anchetatorilor, în perioada 2016–26 decembrie 2023, doi administratori de fapt și administratorul statutar al societății au desfășurat activitatea turistică prin încălcarea repetată a legislației în vigoare privind cazarea pentru perioade scurte. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Unitatea ar fi funcționat fără avizele și autorizațiile obligatorii emise de Inspectoratul pentru Situații de Urgență, cu nerespectarea normelor privind securitatea la incendiu, în contradicție cu Legea 307/2006 și normele tehnice aplicabile. Clădire construită fără autorizație și „intrare în legalitate” ilegală Conform comunicatului Parchetului, corpul principal al clădirii – care includea restaurant, bucătărie și spații de cazare – a fost construit în regie proprie, fără autorizație de construire. Demersurile ulterioare pentru „intrarea în legalitate” au fost realizate, la rândul lor, cu încălcarea prevederilor legale, ceea ce a contribuit la menținerea unei situații de risc major. Cauza incendiului: defect electric grav și instalații neconforme Ancheta a stabilit că incendiul izbucnit în jurul orei 05:45 a fost provocat de un defect de natură electrică. Instalația electrică era realizată fără proiect, subdimensionată și lipsită de sisteme de protecție funcționale. Procurorii indică lipsa corelării între puterea consumatorilor electrici și tipurile de cabluri utilizate, precum și absența protecțiilor adecvate la scurtcircuit, situație care a dus la supraîncălzirea conductorilor și aprinderea izolației. Propagarea focului și lipsa șanselor de salvare Răspândirea rapidă a incendiului a fost facilitată de neignifugarea materialului lemnos folosit la construcție și de nefuncționarea instalației de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu. Imposibilitatea salvării victimelor a fost cauzată atât de lipsa unui sistem de alarmare funcțional, cât și de absența unor căi de evacuare conforme, elemente care au privat persoanele aflate în clădire de orice șansă reală de supraviețuire. Instituții implicate în anchetă Cercetările penale au fost realizate cu sprijinul polițiștilor din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, fiind implicate și alte structuri specializate. Printre acestea, Inspectoratul General al Poliției Române, Institutul Național de Criminalistică și INSEMEX Petroșani. Dosarul, trimis la Judecătoria Mizil După finalizarea rechizitoriului, dosarul a fost înaintat spre soluționare Judecătoria Mizil. Incendiul de la Ferma Dacilor s-a soldat cu opt victime – cinci adulți și trei copii – și doi răniți, fiind una dintre cele mai grave tragedii petrecute în unități turistice din România în ultimii ani.

Judecătorii reclamă atacuri publice asupra justiției (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Potrivit CSM, judecătorii consideră că Parlamentul, procurorii și CCR sunt vinovați de prescrieri

Peste 98% dintre judecătorii care au răspuns unui chestionar privind problemele de actualitate din sistemul judiciar afirmă că, în ultimul an, au resimțit existența unei campanii publice îndreptate împotriva justiției. Datele preliminare au fost făcute publice de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), prin Secția pentru judecători. Chestionarul a fost completat de aproximativ 2.600 de judecători, reprezentând 56,5% din totalul magistraților aflați în funcție. Chestionar cu 20 de întrebări: date preliminare, analize în curs Instrumentul de consultare a inclus 20 de întrebări, dintre care 17 cu răspunsuri standardizate și trei cu răspuns liber. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Completarea nu a fost obligatorie pentru toate întrebările, întrucât unele situații nu erau aplicabile tuturor judecătorilor, în funcție de specializare sau de experiența profesională. Potrivit CSM, datele publicate sunt preliminare, urmând ca într-o etapă ulterioară să fie realizată o analiză detaliată și o clasificare extinsă a răspunsurilor deschise, pentru a surprinde nuanțele semnalate de magistrați. 98,1% dintre judecători: există o campanie publică împotriva justiției În ceea ce privește percepția asupra climatului public și a reacțiilor instituționale, 98,1% dintre judecătorii chestionați au declarat că au resimțit, în ultimul an, o campanie publică împotriva justiției. Referitor la reacțiile publice ale CSM în acest context: 67% dintre respondenți și-au exprimat acordul, 25% au adoptat o poziție neutră, 8% au declarat că nu sunt de acord. CSM subliniază că reacțiile instituționale au beneficiat de un nivel ridicat de susținere în rândul judecătorilor, dezacordul fiind marginal. Înlocuirea judecătorilor în complet: cazuri izolate, nu o problemă sistemică În capitolul dedicat continuității completului de judecată, 8,4% dintre respondenți (192 de judecători) au declarat că au fost înlocuiți din complet, în timp ce 91,6% nu au trecut printr-o astfel de situație. Dintre cei înlocuiți: 139 au indicat că măsura a fost dispusă cu acordul lor, 31 au afirmat că înlocuirea s-a făcut fără consimțământ, 169 au apreciat motivele ca fiind legitime, doar 16 au considerat contrariul. Un singur judecător a apreciat că schimbarea completului a avut drept scop intervenirea prescripției răspunderii penale. CSM concluzionează că aceste situații sunt punctuale și nu pot fi generalizate sau considerate o problemă de natură sistemică. Prescripția penală, pusă pe seama pasivității Parlamentului Potrivit percepției majorității judecătorilor, principala cauză care a dus la situații de prescripție a răspunderii penale este pasivitatea Parlamentul României. Respondenții au evaluat mai multe cauze posibile, pe o scară de la 1 (impact inexistent) la 5 (impact foarte ridicat). Analiza datelor arată că, pe lângă pasivitatea legislativului, judecătorii au indicat ca factori cu impact ridicat: durata excesivă a urmăririi penale, deciziile pronunțate de Curtea Constituțională a României. Pe ultimul loc au fost plasate modificările nelegitime ale componenței completului de judecată. CSM subliniază că prescripția nu poate fi imputată judecătorilor, ci în principal legislativului, iar percepțiile contrare contribuie la decredibilizarea justiției. Supraîncărcarea instanțelor și lipsa personalului, probleme majore Într-o proporție covârșitoare, judecătorii apreciază că volumul ridicat de activitate și lipsa normării muncii afectează direct calitatea actului de justiție. Peste 50% dintre respondenți indică drept probleme majore: practicile administrative ale unor autorități publice care generează inflație de cauze, neimplementarea unor soluții de eficientizare, precum dosarul exclusiv electronic pentru cererile de executare silită. De asemenea, majoritatea judecătorilor semnalează schemele insuficiente de judecători și grefieri, raportate la numărul mare de dosare. Blocarea recrutărilor și infrastructura deficitară agravează situația Judecătorii avertizează că blocarea concursurilor de recrutare în justiție pentru perioada 2025–2026, inclusiv admiterea în magistratură și în profesia de grefier, agravează semnificativ problemele existente. Totodată, peste 60% dintre respondenți reclamă: lipsa asistenților judecătorilor, sedii necorespunzătoare, infrastructură logistică deficitară, săli de judecată insuficiente. Decredibilizarea profesiei scade atractivitatea magistraturii În ceea ce privește climatul organizațional, judecătorii semnalează că rediscutarea constantă a statutului lor și discursul public de denigrare a profesiei afectează atractivitatea carierei. CSM atrage atenția asupra scăderii constante a interesului pentru profesia de judecător, fenomen reflectat în statisticile concursurilor de admitere la Institutul Național al Magistraturii. Pe termen lung, această tendință riscă să afecteze calitatea actului de justiție, în condițiile în care absolvenții de top ai facultăților de drept aleg alte cariere juridice.

„Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații ale procurorilor către șefii parchetelor Foto: Inquam/Ilona Andrei
Justiție

„Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații ale procurorilor către șefii parchetelor

„Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: la discuțiile de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, procurorii au adus acuzații dure către șefii parchetelor, în special către conducerea DNA. Unii dintre cei care au discutat deschis cu șeful statului au descris mecanismele prin care sunt controlați și scoși din unele anchete. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker” „Un ordin al PG vizează activitatea procurorilor în ședințele de judecată (...)  Ordinul spune: în momentul în care eu ca procuror am un dosar, procurorul trimite în judecată inculpatul. Este posibil însă ca procurorul de ședință să nu fie de acord cu acuzația inițială, care se poate schimba din cauza probelor. Sau poate solicita schimbarea de încadrare juridică. Lucrurile au stat așa și în perioada lui Ana Pauker. Potrivit acestui ordin, eu procuror de ședință nu mai pot solicita achitare sau schimbarea încadrării juridice, a soluției, decât dacă fac un referat scris pe care-l prezint șefului ierarhic care poate fi de acord sau nu cu mine.  Asta ne dorim noi ca societate, ca procurorul de ședință să fie în deplin acord cu conducerea?”, a spus fostul procuror Cristian Anghel, pensionat în octombrie.  El a arătat că, la DNA, procurorii incomozi sunt mutați la secția judiciară.  „Când au fost numiți cei care conduc acum PG, DNA, DIICOT, se știa cine sunt. Noi știam. Păi de ce să concurăm dacă se știe cine va fi acolo? Expiră în curând mandatele, și acum se știe cine va fi, se aude. Există mișcări de trupe pe la Parchetul General, sunt oameni în cărți. De ce? Pentru că există o relație foarte apropiată dintre unii colegi magistrați și politicieni iar acest lucru este nepermis”, a mai arătat Anghel.  „Dacă legea permite ca și șeful DNA și șeful secției să evalueze orice act a procurorului noi ne simțim ca și cum un factor politic stabilește în orice moment ce fac eu în dosar”, a arătat  o procuroare din DNA, Laura Diriuș.  Ea a relatat piedicile care i-au fost puse de șeful de secție din DNA în instrumentarea unui dosar.  „În DNA am avut o perioadă în care am intrat în cauze foarte complexe, mediatizate și lucrurile păreau că merg așa cum am învățat în facultate. De la un timp, lucrurile nu mai stau așa, aspect care se poate observa din conținutul unor hotărâri judecătorești în sens larg, aspect care creează o stare de insecuritate pentru magistrați, pentru că, pe baza unor astfel de hotărâri, poți fi exclus din magistratură, revocat din DNA”, a mai arătat Diriuș. 

Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special Foto: DeBraila.ro
Politică

Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special

Cine ar fi dat-o pe Oana Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special cu trei mașini de lux, fost procuror în regimul comunist și benefiar a numeroase sinecuri. Este vorba de Fănel Mihalcea, care, la propunerea PSD, reprezintă societatea civilă în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Citește și: Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului „Dăruiește Viața”, ia amploare Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special În comunicatul de luni al CSM nu se precizează cum s-a decis, în interiorul acestui consiliu, ca Oanei Gheorghiu să i se facă plângere penală. Comunicatul arată: „Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare prevăzută de dispoziţiile art. 369 din Codul Penal”. Nu este clar dacă a fost un vot și cum s-a votat. Ministrul Justiției, de exemplu, care este membru de drept al CSM, a spus că s-a opus.  Cum a votat Fănel Mihalcea, procuror din 1975 în 2016 și vorbitor de rusă și franceză, nu se știe, dar presa nu consemenază vreo desolidarizare de decizia CSM, la ora redactării acestei știri. Fănel Mihalcea este tatăl Silviei Mihalcea, iubita vicepremierulu penal Marian Neacșu. Silvia Mihalcea a fost recent aleasă vicepreședinte al PSD. Ultima declarație de avere a lui Fănel Mihalcea arată că acesta primea: indemnizație de membru CSM - peste 406.000 lei, diurne - 107.732 de lei și pensie specială de 328.704 lei, net, în anul fiscal 2023. În total, peste 835.000 lei, net, anual, de la statul român, circa 14.000 de euro lunar. Doar diurnele sale sunt de aproape 9.000 de lei lunar.  În declarația de avere, el consemenază trei mașini de lux: Porsche, BMW 530D și Range Rover Evoque.  În 2022, Fănel Mihalcea a fost plasat în consiliul de administrație al Administrației Fluviale a Dunării de Jos - companie subordonată ministrului PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu. El a făcut parte și din consiliul de supraveghere al Transelectrica. 

Crima din Teleorman, procurori sub investigație (sursa: Facebook/Ministerul Public)
Eveniment

Procurorii care l-au lăsat liber pe ucigașul femeii din Teleorman, cercetați de Parchetul General

Procurorul general Alex Florenţa a ordonat, luni, un control tematic la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, pentru a verifica modul în care au fost efectuate cercetările în dosarul femeii ucise în judeţul Teleorman. Ancheta vizează inclusiv modul în care autorităţile au acţionat înainte de comiterea crimei. Verificări privind ancheta pentru viol și ordinul de protecție Potrivit unui comunicat al Parchetului General, controlul are ca obiect atât cercetările din dosarul penal privind infracţiunea de viol, cât şi procedura referitoare la emiterea și aplicarea ordinului provizoriu de protecţie. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație Scopul este de a stabili dacă instituțiile implicate au respectat obligațiile legale și dacă au existat neglijențe care ar fi putut preveni tragedia. Femeie ucisă în plină stradă, sub ochii copilului Incidentul care a șocat comunitatea a avut loc sâmbătă, în comuna Beciu, judeţul Teleorman. O femeie de 25 de ani a fost ucisă de fostul soţ, în timp ce se afla pe stradă împreună cu copilul ei de trei ani. Anchetatorii au stabilit că, înainte de crimă, victima depusese plângeri repetate împotriva agresorului. Pe 25 septembrie, aceasta reclamase că fostul soţ a răpit-o și a violat-o, deși împotriva lui fusese emis un ordin de protecție provizoriu de către Poliţie. Poliția Română face propriul control la IPJ Teleorman Luni, Poliţia Română a anunţat trimiterea unei echipe de control la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Teleorman, pentru a verifica modul în care poliţiştii locali au gestionat plângerile depuse de victimă. Potrivit informațiilor transmise de instituție, pe 25 septembrie, poliţiştii au fost sesizaţi de către tatăl victimei, care a reclamat că ginerele său încălcase ordinul de protecţie. „Poliţiştii au stabilit că cele sesizate nu se confirmă, apelantul fiind sancţionat contravenţional”, se arată în comunicatul Poliţiei Române. Ulterior, pe 22 octombrie, acelaşi bărbat a apelat numărul de urgenţă 112, susţinând că ginerele său îl ameninţă. Nici atunci poliţia nu a confirmat faptele, sancţionând din nou apelantul. Două incidente ignorate înaintea tragediei Conform aceleiaşi surse, între victimă şi agresor au mai avut loc două incidente violente, raportate poliţiştilor, fără ca acestea să ducă la măsuri eficiente de protecţie. Autoritățile urmează să stabilească dacă au existat erori în aplicarea procedurilor de protecție a victimei și dacă tragedia putea fi prevenită. Rezultatele controlului dispus de procurorul general și de Poliția Română vor fi comunicate public în perioada următoare.

Procurorii DNA cer salarii mai mari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Tupeu fără margini: procurorii DNA cer mărirea salariului cu 60%. Acum au 20.000 de lei net lunar

Procurorii DNA, care câștigă lunar aproximativ 20.000 de lei net, solicită o majorare salarială de 60%, argumentând că desfășoară activități similare cu cele ale procurorilor Parchetului European (EPPO). Procurorii DNA cer salarii mai mari Printre semnatarii acțiunii se numără și șefa Serviciului Teritorial Iași, Cristina Chiriac. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Aceștia susțin că volumul de muncă din cadrul DNA este chiar mai ridicat decât cel al omologilor europeni, ceea ce ar justifica eliminarea diferenței de remunerație. Instanța a respins însă cererea, considerând nefondate argumentele privind presupusa discriminare salarială. Continuarea, în Ziarul de Iași

Percheziții la Spitalul „Bagdasar-Arseni” din Capitală (sursa: Pexels/Anna Shvets)
Eveniment

Medici, luați de procurori după moartea unui pacient, suspectați că nu l-au îngrijit corespunzător

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au efectuat, miercuri dimineață, percheziții la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din București, într-un dosar care vizează moartea unui pacient internat în Unitatea de Arși. Potrivit anchetatorilor, au fost emise mandate de aducere pe numele a doi medici suspectați că nu ar fi acordat îngrijiri medicale corespunzătoare pacientului, care a decedat în urmă cu două luni. Procurorii investighează circumstanțele decesului unui pacient „În dimineaţa zilei de 29 octombrie 2025, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi poliţiştii din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul Omoruri au pus în executare un mandat de percheziţie domiciliară în Bucureşti, la Spitalul Clinic de Urgenţă 'Bagdasar-Arseni'”, se arată în comunicatul transmis de Parchet. Citește și: Ministrul PSD al Sănătății vorbește despre spargerea monopolului CNAS. Deputatul USR Claudiu Năsui, libertarian, îl laudă Reprezentanții instituției au precizat că mandatele de aducere vizează două cadre medicale, care urmează să fie conduse și audiate la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Indicii privind neacordarea îngrijirilor medicale corespunzătoare Anchetatorii verifică modul în care a fost tratat pacientul internat în Unitatea Funcțională de Arși a spitalului, în data de 31 august 2025. Potrivit sursei citate, există indicii că pacientul nu ar fi beneficiat de îngrijirile medicale corespunzătoare necesare în starea sa, ceea ce ar fi putut contribui la decesul survenit ulterior. Dosar instrumentat de Parchet și Serviciul Omoruri Cercetările continuă sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București și a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Omoruri. Se urmărește stabilirii circumstanțelor exacte ale decesului și a eventualei răspunderi penale a personalului medical implicat.

Explozia din Rahova, versiunea grafică (sursa: Observator)
Eveniment

VIDEO Explozia din Rahova, surprinsă de o cameră de supraveghere. Cum arată versiunea grafică

Imaginile de pe o cameră de supraveghere cu explozia blocului din Rahova sunt cercetate de procurori și nu vor fi făcute publice deocamdată. Totuși, o animație grafică realizată de Observator arată destul de veridic cum s-a văzut deflagrația. Explozia din Rahova, versiunea grafică Imaginile surprinse de o cameră de supraveghere în momentul exploziei dintr-un bloc de pe Calea Rahovei sunt analizate de procurori și nu vor fi făcute publice deocamdată. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Deflagrația, produsă pe 17 octombrie, a distrus parțial imobilul de opt etaje și a provocat moartea a trei persoane, printre care o femeie însărcinată. Zeci de victime și locatari evacuați Alte peste cincisprezece persoane au fost rănite, iar zeci de locatari au fost evacuați. Potrivit primelor concluzii, explozia ar fi fost cauzată de o acumulare de gaze, după ce o conductă fusese sigilată cu o zi înainte în urma unei sesizări privind miros de gaz. Sigiliul rupt ar fi declanșat tragedia În dimineața tragediei, sigiliul fusese însă rupt, iar deflagrația a spulberat o întreagă scară de bloc. Autoritățile au interzis accesul în clădire din cauza riscului de prăbușire, iar experții analizează dacă imobilul mai poate fi consolidat. În prezent, anchetatorii încearcă să stabilească responsabilitățile legate de întreținerea și verificarea instalației de gaze. O animație grafică realizată de Observator redă fidel dinamica exploziei, în lipsa imaginilor reale aflate în posesia anchetatorilor.

Pensiile speciale, tot mai multe (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Pensiile speciale, tot mai multe: judecătorii și procurorii, cei mai numeroși beneficiari

Numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu a ajuns, în luna septembrie 2025, la 11.759 de persoane, în creștere cu 46 față de luna anterioară, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia, 7.857 de pensionari primesc pensia din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), sistemul bazat pe contributivitate. Judecătorii și procurorii, cei mai numeroși beneficiari Cei mai mulți pensionari de serviciu provin din sistemul judiciar, conform Legii 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere În total, 5.733 de persoane beneficiază de astfel de pensii, dintre care 2.558 primesc sume din BASS. Această categorie are și cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.377 de lei, din care 7.507 de lei provin din bugetul asigurărilor sociale, iar 22.194 de lei sunt acoperiți din bugetul de stat. Diplomații, pensii medii de aproape 7.000 de lei Conform Legii nr. 216/2015, referitoare la membrii Corpulului diplomatic și consular al României, în luna septembrie au fost înregistrați 792 de beneficiari, dintre care 693 primesc pensie și din BASS. Pensiile medii pentru această categorie se ridică la 6.979 de lei, din care 3.001 de lei reprezintă contribuția bugetului de stat. Funcționarii parlamentari – pensii de peste 6.000 de lei În baza Legii 215/2015, care modifică statutul funcționarului public parlamentar, 873 de persoane primesc pensii de serviciu, dintre care 655 beneficiază de pensie din sistemul contributiv. Pensiile medii pentru această categorie se ridică la 6.212 de lei, din care 3.517 de lei sunt acoperiți din bugetul de stat. Personalul aeronautic civil, printre cei mai bine plătiți Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă beneficiază de pensii speciale potrivit Legii 83/2015. În total, 1.346 de pensionari primesc pensii de serviciu, toți având pensii din BASS. Pensie medie: 13.104 de lei, dintre care 8.049 de lei provin din bugetul de stat. Pensiile Curții de Conturi depășesc 10.000 de lei Un număr de 681 de persoane care au activat la Curtea de Conturi beneficiază de pensii de serviciu, toate provenind din sistemul contributiv. Valoarea medie a pensiei este de 10.287 de lei, din care 1.924 de lei reprezintă contribuția bugetului de stat. Personalul auxiliar din justiție: peste 2.300 de pensionari În baza Legii 130/2015, care completează statutul personalului auxiliar al instanțelor și parchetelor, 2.334 de pensionari primesc pensii de serviciu, dintre care 1.924 sunt asigurați și prin BASS. Pensia medie pentru această categorie este de 7.008 de lei, cu 4.262 de lei acoperiți din bugetul de stat. Pensiile de serviciu, între echitate și sustenabilitate În România, pensiile de serviciu continuă să genereze dezbateri privind echitatea sistemului public de pensii și sustenabilitatea bugetară. Deși numărul beneficiarilor rămâne relativ redus raportat la totalul pensionarilor, sumele încasate lunar de aceștia depășesc cu mult pensia medie națională, situată în jurul valorii de 2.500 de lei. Autoritățile analizează în continuare posibile măsuri de reformă care să reducă presiunea asupra bugetului, păstrând în același timp principiul contributivității.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră