miercuri 02 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: procurori

25 articole
Politică

Val de ironii după asaltul procurorilor asupra lui Georgescu și Potra

Val de ironii după asaltul procurorilor asupra lui Georgescu și Potra: „E atât de mic că puteau să-l ridice de la Easybox”, scrie Cipri Dobre, pe Facebook.  Citește și: VIDEO Jurnalistul favorit al lui Musk, Mario Nafwal, postează, pe X, momentul istoric în care Georgescu intră la WC Val de ironii după asaltul procurorilor asupra lui Georgescu  „Georgescu, umilit și la toaletă: l-au pus la pisoarul pentru adulți”, arată un meme care parodiază transmisia postului Realitatea TV, care-l susține pe Georgescu. Un cont de pe Facebook, denumit tot Călin Georgescu, anunță: „Mă numesc tot Călin Georgescu și voi candida tot independent, numai așa deal dracu săi bag la derută pe votanți în cabina de vot” - gramatica aparține celui care a postat acest mesaj.  „cine puteți să aduceți pachete cu mâncare, compot și prostanol vă așteptăm”, a scris Laurențiu Nicorescu. „Nicușoare, rezolvă și tu cu traficul ăsta, că stăm ca proștii în coloană și ne ridică gaborii (...) Ar trebui o bandă liberă pentru ambulanțe și fugari”, a cerut fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu.   

Val de ironii după asaltul procurorilor asupra lui Georgescu
Momentul istoric în care Georgescu intră la WC Foto: Inquam/Madalina Norocea
Politică

VIDEO Mario Nafwal postează, pe X, momentul istoric în care Georgescu intră la WC

Jurnalistul favorit al lui Elon Musk, Mario Nafwal, postează, pe X, momentul istoric în care Călin Georgescu intră, aparent grăbit, la WC. Filmarea este făcută la câteva minute după ce procurorii l-au oprit pe Georgescu în trafic și l-au anunțat că va fi dus la Parchet. Citește și: BREAKING Călin Georgescu, oprit în trafic și dus la Parchet, la audieri  Momentul istoric în care Georgescu intră la WC Însă candidatul suvernist le-a spus procurorilor că trebuie să meargă la toaletă și nu poate să ajungă, în aceste condiții, la sediul parchetului.  În consecință, procurorii l-au dus pe Georgescu la salonul de fizioterapie unde tocmai fusese pentru recuperare, după operația de menisc.  Mario Nafwal a difuzat un film de un minut în care se vede cum Georgescu dă buzna în salonul de fizioterapie și se duce direct la WC. Filmarea poate fi văzută aici.  „EXCLUSIV: MAI MULTE IMAGINI CU ARESTAREA LUI CĂLIN GEORGESCU A câștigat alegerile prezidențiale, așa că anulează alegerile și acum îl arestează. «Democrația» în acțiune în UE și membră NATO: România Vedeți mai jos tweet-urile din lanț pentru povestea completă a ceea ce m-am trezit în această dimineață. O zi tristă pentru libertate”, a scris Nafwal pe X/Twitter. 

Pe Călin Georgescu l-a apucat mersul la toaletă când l-au oprit procurorii Foto: Inquam/Madalina Norocea
Politică

VIDEO Pe Călin Georgescu l-a apucat mersul la toaletă când l-au oprit procurorii

Pe candidatul suveranist Călin Georgescu l-a apucat mersul la toaletă când l-au oprit, în trafic, procurorii, arată o filmare care a devenit virală pe rețelele sociale. Filmarea are peste patru minute și pare să fi fost făcută de șoferul lui Georgescu, după unghiul de filmare. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Pe Georgescu l-a apucat mersul la toaletă când l-au oprit procurorii În imagini se vede că un procuror îl invită pe candidatul suveranist la Parchetul General și îi prezintă mandatul de aducere. Georgescu sună un cunoscut, îl pune pe speaker, și, după câteva întrebări despre locul unde va fi dus, interlocutorul candidatului îl sfătuiește să-i urmeze pe procurori.  În background se aude că șoferul spune cuiva - probabil unui polițist sau procuror - că are asupra sa o armă „neletală”.  În acel moment, Georgescu cere voie să meargă la baie.  „O singură chestie. Aș vrea să mă duc la o toaletă. Se poate?”, spune el. „Mergeți acolo”, spun procurorii. „Pâi până acolo...Am o problemă de sănătate”, răspunde candidatul suvernist. „Dacă vreți să ne întoarcem...”, încearcă procurorul să ofere o soluție... „Nu...Unde am ieșit aicea, la doi pași. Mă duc la toaletă și mergem”, cere Călin Georgescu.  Procurorii au fost de acord cu solicitarea sa, dar au cerut să se deplaseze cu mașina lor.  Procurorii de la Parchetul General l-au ridicat miercuri din trafic pe Călin Georgescu și l-au dus la parchet. El e suspect într-un dosar în care procurorii au făcut zeci de percheziții la mercenarii la Horațiu Potra.

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Foto: inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților

Guvernul Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură: din proiectul ordonanței de urgență a fost eliminat articolul prin care „diurna de detașare” a procurorilor și judecătorilor” era tăiată masiv. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Diurna de detașare este 2% din salariul brut, pe zi. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Inițial, proiectul de ordonanță prevedea, la punctul XV: „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”. Practic, diurna de detașare ajungea la 23 de lei pe zi, cât primesc și alți bugetari. Duminică, CSM a protestat față de această măsură. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete «neatractive», care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (…) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, a scris CSM către premierul Ciolacu. Noua reglementare nu-i include pe magistrați După circa 24 de ore, acesta a cedat în fața CSM, iar articolul din articolul XV al ordonanței au dispărut referirile la diurna magistraților. „În anul 2025, personalul plătit din fonduri publice, salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază, pe durata delegării sau detaşării, de indemnizația de delegare sau indemnizația de detașare stabilite potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare. Pe perioada delegării sau detașării, personalul nu mai beneficiază de alte drepturi de natura indemnizației de delegare sau indemnizației de detașare”, este noua formă a acestui articol.

Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne

Procurorii și judecătorii sunt furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare, arată o adresă a Consiliului Superior al Magistraturii către vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Justiției, Radu Marinescu, și ministrul de Finanțe, Tanczos Barna. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul CSM a reacționat în această dimineață la ordonanța „trenuleț” privind reducerea cheltuielilor bugetare. Proiectul ordonanței prevede, printre altele, ca magistrații să nu mai beneficieze de uriașa diurnă de detașare de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, zilnic. În acest fel, un judecător putea primi aproape încă un salariu din diurne. Acum, Guvernul vrea ca diurna de detașare a magistraților să fie egală cu a altor bugetari, adică 23 de lei. Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”, se arată în proiectul de ordonanță. CSM critică dur această propunere, care ar face ca diurna magistraților să fie de 23 de lei, susținând chiar că este neconstituțională. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete „neatractive”, care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (...) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, susține CSM. CSM amenință cu atacarea ordonanței la CCR pe motiv de discriminare: „o astfel de abordare este discriminatorie și neconstituțională, nesocotind principiul constituțional al egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituția României, republicată”. Ei arată că ordonanța nu se atinge de diurnele parlamentarilor sau ale unor membri ai Autorității Electorale Permanente.

Ciolacu sugerează procurorilor să nu se atingă de Lipă Foto: Gazeta de Sud
Politică

Ciolacu sugerează procurorilor să nu se atingă de Lipă

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, sugerează procurorilor să nu se atingă de Lipă: „L-am trimis pe Gică Popescu în închisoare, cu ce ne-am ales?”, a declarat el într-o declarație făcută în timpul unei vizite electorale pe șantierul autostrăzii A7. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR – jurnalist Este prima declarație a lui Ciolacu despre scandalul de la federația de canotaj, unde presa a arătat că peste cinci milioane de euro se vor împărți sub formă de premii către personalul auxiliar de la federație, premiile sportivilor canotori fiind de circa trei milioane de euro. Citește și: Jaf de 8,75 milioane de euro în fieful Elisabetei Lipă, federația de canotaj: prime uriașe pentru „inspector de specialitate”, metodist sau mecanic Ciolacu sugerează procurorilor să nu se atingă de Lipă „Nu, lucrurile sunt foarte clare, nu am de ce să trimit corpul de control. Sunt niște anomalii în lege. Dar ANS a făcut o propunere pentru COSR, iar COSR a trimis înapoi propunerea legată de lotul de la caiac-canoe. Toate propunerile sunt pe baza aceleași legi pe care a funcționat și cel care a invocat această problemă. Nu l-am auzit atunci să spună că sunt anomalii în lege. Eu am discutat și cu dl. Covaliu, și cu dna. Lipă, și sunt ferm convins că, până vor ajunge la aprobarea noastră în guvern, lucrurile vor fi foarte clare. Cu acea ocazie, aș face și o modificare legislativă, ca să nu se mai întâmple acest lucru. Eu înțeleg că doamna Lipă și-a asumat intrarea într-un partid și candidatura fiind de bună credință. Toate partidele vorbesc despre sport, dar nu au niciun sportiv de talia unui campion olimpic și mondial cum este dna. Lipă sau dl. Hăgănu. Noi am decis să aducem sportivi în partid, pentru că sportului românesc îi trebuie o nouă lege. Încercăm să acoperim toate sporturile și să avem o reprezentare în Parlament. Suntem toți mândri de doamna Lipă, a luat vreo cinci medalii olimpice, una dintre marile campioane ale României. Să o tăvălim pentru că nu a explicat de la început că acea sumă nu e destinată unei singure persoane, ci la 56 de persoane, pentru că a spus un fost șef, care este frustrat că nu mai este șef, mi se pare un pic cam mult. Haideți să ne respectăm campionii. L-am băgat și pe Gică Popescu în pușcărie și cu ce ne-am ales? Cu ce s-a ales, România și sportul românesc? Cu nimic.“, a declarat liderul PSD.

Pensia specială medie a judecătorilor și procurorilor a crescut (sursa: Bihorjust)
Eveniment

Pensia specială medie a judecătorilor și procurorilor a crescut

Pensia specială medie a judecătorilor și procurorilor a crescut cu 15% într-un an, mult peste rata inflației, arată datele Casei Naționale de Pensii Publice. Astfel, în septembrie 2023, pensia medie a magistraților era de 21.791 de lei. Numărul beneficiarilor era de 5.377. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Pensia specială medie a judecătorilor și procurorilor a crescut În septembrie 2024, pensia medie a magistraților era de 25.166 de lei. Numărul beneficiarilor era de 5.665. În consecință, pensia medie a judecătorilor și procurorilor a crescut cu 3.375 de lei într-un an. Procentual, aceasta înseamnă peste 15%. Inflația anuală este de peste 5%, în România. Pentru pensionarii obișnuiți, indexarea anuală, cu rata inflației, a fost, la 1 ianuarie 2024, de 13,8%. Pensia medie era, în septembrie 2024, de 2.792 de lei. Numărul pensionarilor obișnuiți era de 4,591 milioane, iar într-un an acesta scăzuse cu circa 11.000.

Marele succes al ministrului Rafila Foto: Facebook
Eveniment

Marele succes al ministrului Rafila

Marele succes al ministrului Rafila: din 366 de spitale deținute de stat, doar 18 înregistrează activitatea ATI în format digital. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2023 era 366 de spitale aflate în proprietatea publică. Ministerul Sănătății avea în directă subordine 58 de spitale, restul fiind sub controlul autorităților locale. Citește și: Cea mai scumpă campanie electorală din istoria României: subvenția de la buget pentru pensii se dublează, ajungând la 21,5 miliarde de lei – calcule Ziarul Financiar Sub 5% din spitalele publice au, deci, secțiile ATI digitalizate. Marele succes al ministrului Rafila “Noi, când am venit la Minister, am găsit un proiect care ar fi trebuit - pentru că e vorba despre exerciţiul financiar care s-a încheiat în 2020 sau 2021 - să finanţeze informatizarea a 18 secţii ATI din spitale mari. L-am reluat şi acum l-am finalizat. Avem în momentul de faţă 18 spitale care sunt... totul rămâne scris acolo, încercăm să creştem în felul ăsta siguranţa pacientului şi să evităm astfel de situaţii care sunt absolut şocante”, a afirmat, miercuri seară, la Antena 3, ministrul Sănătăţii, citat de news.ro. “Toate operaţiunile care se fac pacientului sunt integrate într-o bază de date, iar aceste monitorizări ale pacientului sunt digitale şi se pot urmări şi se pot transmite în timp real, inclusiv se pot transmite la Ministerul Sănătăţii în timp real date referitoare la paturile disponibile, la alte date de natură administrativă“, a explicat Rafila. El a catalogat drept ”foarte grav” faptul notat în rechizitoriul procurorilor care anchetează decesele suspecte din secţia ATI a Spitalului ”Sfântul Pantelimon” din Bucureşti conform căruia modificările din tratamentul pacienţilor nu erau trecute şi în fişele de observaţie ale bolnavilor. ”Este total anormal, asta este o chestiune foarte gravă, pentru că atunci înseamnă că, practic, putem să dăm orice fel de tratament şi nimeni nu-şi asumă nimic. Asta este o chestiune gravă, a fost documentată, am înţeles, de către procurori şi ea stă la baza unei greşeli foarte serioase pe care posibil - spun posibil, pentru că nu avem încă o decizie a instanţei – au realizat-o acolo, în secţie (la Spitalul «Sfântul Pantelimon» Bucureşti – n.r.)”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Consilierul lui Rafila, Gabriel Diaconu, îi atacă pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor Foto: Facebook
Politică

Consilierul lui Rafila atacă procurorii care au cerut arestarea

Consilierul lui Rafila, psihiatrul Gabriel Diaconu, îi atacă dur pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor de la Sf. Pantelimon. El a scris, pe Facebook, că referatul acestora - pe baza căruia un judecător a decis însă arestarea celor două doctorițe - este „hilar” și „ridicol”. Citește și: FOTO Șoșoacă, Simion și Gușă și-au dat mâna: vor să stabilească un candidat comun la prezidențiale Postarea sa vine după ce, acum câteva zile, acesta a scris că secțiile ATI din spitale nu sunt „saloane de paliație”, sugerând că a fost justificată decizia medicilor de a lichida pacienții, pentru a face loc celor care așteptau la UPU. Consilierul lui Rafila îi atacă pe procurorii care au cerut arestarea doctorițelor „A apărut în sfârșit referatul procurorilor în cazul de la Sf. Pantelimon. E un foileton pe aici hilar, pe aici ridicol, frescă a bârfelor din spital într-o situație de criză și conflict al personalului din ATI, reinterpretat romantic din care să reiasă că cele doctorițe ar fi «îngeri ai morții» care luau oameni bine-mersi și-i omorau cu zile (...) Când oamenii sunt ”de lăsat” sau pe cale să moară, dar mai ales în contextul celorlalți pacienți din ATI care-ar putea fi obligați să asiste involuntar la procesul agonal, și exitusul pacientului, e de dorit să nu fie în văzul tuturor. E o chestiune umană, ține de demnitate, dar și de particularitatea morții ca proces fiziologic. În moarte apare paloare cadaverică, dar și respirația agonală, finalmente exitus și relaxare sfincteriană”, a scris Diaconu pe Facebook. Acum câteva zile, el afirma: „„Dacă ești copilul pacientului care moare în ATI, susținut în viață (doar) de noradrenalină, dar jos în UPU e părintele unui copil care nu poate urca pe ATI pentru că nu sunt paturi, acolo unde asta i-ar salva viața, ai accepta trocul? Dar dacă doctorul face trocul ăsta, e salvator sau criminal?”. În august 2022, el apăra decizia lui Rafila de a distribui pastile de iodura de potasiu și îi certa pe medicii de familie care protestau.

Pieleanu nu dădea pe la cursuri, dar ponta și era plătit Foto: Antena 3
Eveniment

Pieleanu nu dădea pe la cursuri, dar ponta și era plătit

Sociologul Marius Pieleanu nu dădea pe la cursuri, dar ponta și era plătit, cu complicitatea decanilor de la Facultatea de Științe Politice a SNSPA, susține, într-o postare pe Facebook, Barikada TV, care cere autosesizarea procurorilor. Potrivit acestei postări, decani la această facultate au fost soții Mihaela și Adrian Miroiu, iar acum Cristian Pârvulescu. Citește și: Încă o idee a lui Boloș, strecurată într-o ordonanță de urgență: nu-ți poți vinde casa sau terenul dacă ai fie și un leu datorie la stat Pieleanu nu dădea pe la cursuri, dar ponta și era plătit „De peste 20 de ani, Marius Pieleanu lipsea de la cursuri dar era pontat în fals de SNSPA! La cursurile sale de sociologie, Pieleanu venea doar la primul și ultimul curs și la examen. În rest își trimitea seminaristul. Pieleanu semna pontajul în fals și încasa bani nemunciți. Această fraudă era cunoscută de toți studenții și era tolerată de Mihela și Adrian Miroiu și de următorii decani, care sunt complicii lui Pieleanu. Mihaela și Adrian Miroiu au semnat ștatele de plată știind că pontajele lui Pieleanu erau false și că în realitate acesta nu presta activitățile pentru care era plătit. Răspunderea penală pentru aceste infracțiuni nu s-a prescris încă, iar Pieleanu riscă 2 ani de închisoare pentru fals în declarații și între 1-7 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Domnilor procurori, ridicați ștatele de plată și pontajele Facultății de Științe Politice și luați declarații sutelor de studenți care vor confirma că Pieleanu nu venea la cursuri. Pentru aceste infracțiuni, Codul de Procedură Penală vă obligă să vă autosesizați. Nu vă mai ascundeți în spatele lipsei de plângeri”, arată Barikada TV. Într-o altă postare Barikada TV, Cristian Pârvulescu este întrebat dacă nu știa de absențele lui Pieleanu. „Cine vă mai crede că timp de 20 de ani nu ați aflat că Pieleanu chiulea de la cursuri şi îşi trimitea seminaristul? Ruşine domnule decan, trebuie să intre Parchetul peste voi, sigur mai sunt şi alții care încasează bani nemunciți!”.

Procurorii vor spor nou: diurnă acasă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Procurorii vor spor nou: diurnă acasă

Procurorii vor spor nou: diurnă acasă. Zeci de procurori ieșeni cer un spor la leafă. Aceștia au chemat în judecată Ministerul Public. Procurorii vor spor nou: diurnă acasă Ei se consideră discriminați față de magistrații membri ai fostei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Citește și: Fabuloasa listă a profesorilor de la SNSPA: un fost securist, un căpitan de 76 de ani din propaganda ceaușistă, politruci PSD-PNL Aceștia beneficiau de 2% în plus, ca diurnă, indiferent de localitatea în care lucrau. Procurorii ieșeni au apreciat că acest spor de diurnă reprezintă în fapt o majorare salarială mascată, de care se consideră îndreptățiți să beneficieze și ei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Hărțuirea sexuală, considerată neimportantă în România (sursa: pexels.com/Engin Akyurt)
Eveniment

Hărțuirea sexuală, considerată neimportantă în România

De la șefi de gară la politicieni, mulți o practică, dar hărțuirea sexuală, considerată neimportantă în România. Victimele ezită să depună plângere iar puținele cazuri raportate sunt de multe ori mușamalizate, procesele durează ani de zile, iar pedepsele aplicate sunt în general amenzi de până la 1.500 de euro. Citește și: Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, suspectat că l-a protejat pe prădătorul Bulai, este un pesedist cu o avere uriașă În 2022, CEDO a condamnat România pentru că nu își apără femeile de hărțuire sexuală. Legislația Hărțuirea sexuală este definită de Legea 202/2002 ca fiind "un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor". Aceasta este sancționată, potrivit Codului Penal, art. 223, aliniatul 1: "Pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.". Momentul Gala Gopo În mai 2022, premiată la Gala Gopo, actrița Viorica Vodă a vorbit despre episoadele de hărțuire sexuală la care a fost supusă în industria cinematografică și lumea teatrului. Actrița nu a dat nume, însă printre cei vizați s-a aflat și actorul Mircea Diaconu. Ulterior, Diaconu a declarat că hărțurirea sexuală nu e un abuz, ci un "amantlâc inclus fenomenului teatral". În opinia sa, aceste "bârfe de culise" au fost diabolizate doar din cauza "modei de la Hollywood". Diaconu a descris hărțurirea sexuală ca pe o rampă de lansare în carieră, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. În ce privește România, Diaconu crede că hărțuirea sexuală nu i se aplică: "Nu e românească povestea asta și nu e cazul să fie". Demisie sau anchetă În iulie, 2022, actorul Cristian Grosu și cameramanul Nelu Bentea, profesori la Facultatea de Teatru și Film de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), și-au dat demisia, în urma acuzelor de hărțuire sexuală. Acuzațiile au venit din partea mai multor studente. "Îți rup clitorisul", "Spune-mi că mă iubești", "Mă ținea în brațe cu forța", "După refuz, nu s-a oprit" sunt doar câteva dintre mărturiile consemnate într-o anchetă a studenților de la Jurnalism din Cluj. În urma scandalului, conducerea facultății le-a oferit celor doi profesori alternativa: anchetă internă sau demisia. Au preferat demisia. Însă Nelu Bentea a demisionat de la Facultatea de Teatru doar ca să se mute la facultatea de Teologie, tot în cadrul UBB. Cristian Grosu avea plasă de siguranță. "Eu oricum aveam o asociaţie culturală şi nu mai aveam timp. Ar fi urmat să plec, dar am zis că mai stau un an din cauza penuriei de profesori", a declarat acesta. Grosu a mai declarat, pentru Adevărul, că demisia sa nu e recunoaşterea vinovăţiei: "Ar fi absurd, nu orice demisie înseamnă o recunoaştere a vinovăţiei". CEDO condamnă România Pe 30 august 2022, CEDO a condamnat România pentru că nu a apărat o femeie hărțuită sexual. Victima era angajată la o firmă de curățenie și în 2017 lucra la Gara Timișoara Est. Timp de de doi ani, șeful gării a hărțuit-o, cerându-i să întrețină relații intime și încercând în repetate rânduri s-o dezbrace. Când ea a refuzat, bărbatul a acuzat-o că nu își face bine treaba la serviciu. Femeia s-a plâns managerilor firmei, apoi a depus plângere la Parchet. Șeful gării a declarat că femeia era cea care îl provoca, venind la lucru îmbrăcată "sexy". Procurorul a decis să pună capăt urmăririi penale, pe motiv că actele comise nu constituiau o infracțiune interzisă de lege. În 2022, CEDO a stabilit că autoritățile române "nu au făcut nici o încercare să-și raporteze constatările la dreptul intern, în ciuda faptului că respectul pentru demnitate este un element important în legislația statului pârât". Statul român a fost condamnat să plătească victimei suma de 7.500 de euro. Procurorii se spală pe mâini În octombrie 2022, balerinul Vlad Mărculescu, de la Opera Națională Română din Iași (ONRI), a fost acuzat de mai multe balerine de hărțuire sexuală. Mărculescu intra în mod repetat peste ele în vestiare, când se schimbau sau când ieşeau de la duş. În ciuda faptului că îl rugaseră să înceteze. Managementul Operei a trimis plângerile balerinelor la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi. Însă procurorii ieșeni au trimis plângerile înapoi la Operă. Procurorii au explicat că faptele descrise nu se înscriau în spectrul penal. "Simplul fapt că un bărbat a intrat în vestiarul fetelor şi nu voia să iasă nu are neapărat o conotaţie penală", a precizat Dragoş Bordianu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătorie. Procurorii au lăsat la latitudinea conducerii Operei dacă va analiza cazul mai departe sau dacă plângerile vor rămâne la sertar. După o cercetare de aproape cinci luni, ONRI a decis că balerinul Vlad Mărculescu nu va fi sancționat disciplinar. "Isterix” Tot în toamna anului 2022, câteva anchete ale Rise Project au scos la iveală și alte cazuri de abuz din lumea teatrului: printre acestea, regizorul Felix Alexa. Felix Alexa este un regizor cunoscut, multipremiat și membru supleant al UNITER. În 2004, a fost decorat de Președinție drept Cavaler al Ordinului "Meritul Cultural". Însă în lumea teatrului este poreclit "Isterix". Potrivit anchetelor jurnalistice, Felix Alexa își alegea în mod constant partenerele din rândul studentelor. Când acestea puneau capăt relației, pe care o considerau "toxică", Alexa recurgea la amenințări și hărțuiri continue. Uneia dintre studentele i-a spart ușa și i-a tăiat cu cuțitul cauciucurile mașinii. A hărțuit-o cu sute de mesaje pe zi, îi hărțuia familia, o urmărea, o suna la interfon. Abia după a treia plângere la Poliție, Alexa a încetat s-o mai hărțuiască. Însă a reluat tiparul cu alte studente. Aceleași sute de mesaje și amenințări. "Dacă te prind pe stradă, o să te tai cu lama pe tot corpul", ar fi amenințat-o pe una dintre victime. Jurnaliștilor Rise Project, Alexa le-a declarat că nu le hărțuia pe tinere: era vorba despre relații "puternice, pasionale". În pezent, Felix Alexa continuă să facă parte din corpul profesoral al UNATC. Este, în continuare, membru supleant al UNITER. Singura măsură pe care Senatul UNATC a luat-o, în urma scandalului, a fost interzicerea formală a relațiilor dintre profesori și studenți. Îi băga filme porno sub ochi la serviciu În decembrie 2022, Defapt.ro relata în exclusivitate despre cazurile de abuz și hărțuire sexuală de la Societatea Națională a Apelor Minerale (SNAM). O angajată a mărturisit că șeful SNAM, liberalul Iuliu Alin Udriște, o hărțuiește sexual în mod repetat: "M-a hărțuit un an de zile prin mesaje pe whatsapp, invitații să ies în oraș. Pe scări mă prindea de unde apuca. A încercat de două ori să mă sărute cu forța! Să-mi pună mâna… chestii… (…) A mai încercat și cu alte colege. Le-a luat la rând pe toate.". Potrivit mai multor martori, Udriște i-ar fi arătat femeii pe telefon și un film porno și ar fi încercat să o sărute cu forța. Alin Nicolicea, subordonatul lui Udriște, a confirmat episodul. Angajata respectivă nu a fost singura victimă. Unei alte angajate, gravide, i-a modificat unilateral contractul, dar nu înainte de a o fi invitat în oraș la o petrecere. Refuzat, s-ar fi răzbunat și i-ar fi cerut să părăsească biroul dacă nu vrea să fie mutată de "băieții lui". Hărțuirea sexuală, considerată neimportantă în România Femeile hărțuite nu au depus plângere de frică să nu-și piardă locul de muncă. Cristina Praz, expertă în comunicare și egalitate de gen la Centrul Filia, a explicat de ce femeile hărțuite sexual nu depun plângere: "De foarte multe ori, hărțuirea poate să vină din partea șefului sau a șefei. Atunci îți este frică că vor exista repercusiuni. Te gândești că nici nu o să te creadă cineva și îți mai pierzi și locul de muncă. Sau poate o să încerce să mă pedepsească prin tot felul de tehnici pentru că am avut curajul de a vorbi.". Fost premier, acuzat de asistenta sa În iunie 2023, Europa Liberă România publica mărturia asistentei unui europarlamentar român. Aceasta povesteat un lung șir de abuzuri îndurate din partea eurodeputatului. Acesta îi oferea cadouri scumpe, însă după refuzuri repetate, a recurs la umilințe și comportamente vulgare. Era pusă să meargă în fața lui, ca el să-i admire "posteriorul". Victima a preferat să-și părăsească slujba decât să depună plângere. "Eu pierd totul, el nu pierde nimic", a explicat, invocând frica și influența pe care o avea eurodeputatul în România. Ulterior, G4Media a descoperit că europarlamentarul în cauză era Mihai Tudose, fost premier și eurodeputat din 2019. Contactat de jurnaliști, Mihai Tudose a declarat sec: "Nu comentez. Nu m-a chemat nimeni, la nici o anchetă, nu a fost nici o acuzație oficială". Condamnări timide în România Pe 25 septembrie 2023, youtuber-ul Costandachi Dumitru Alexandru, cunoscut în mediul online drept "Justițiarul din Berceni", a fost condamnat de Curtea de Apel București, pentru hărțuire sexuală. Fosta parteneră a depus plângere împotriva acestuia încă din 2020. După ce victima pusese punct relației, bărbatul a asaltat-o cu sute de mesaje și apeluri, zeci de e-mailuri de pe diferite adrese și de mai multe ori pe zi, bătea la ușa ei, o amenința și o aștepta în fața blocului. În 2022, victima a cerut și un ordin de protecție împotriva lui. A obținut ordinul, însă hărțuitorul l-a încălcat după doar câteva ore. În 2023, Curtea de Apel l-a condamnat definitiv pentru hărțuire sexuală. Pedeapsa: amendă de 7.200 de lei. Femeile preferă să demisioneze Pe 28 noiembrie, 2023, judecătorii de la Tribunalul Militar Cluj l-au condamnat pe colonelul Petru Marcel Florișteanu, pentru comiterea infracțiunii de agresiune sexuală, la o pedeapsă de doi ani şi șase luni de închisoare cu suspendare sub subraveghere. Cu doi ani înainte, o angajată a Jandarmeriei făcuse plângere penală contra colonelului. La dosarul penal, procurorii militari au adunat probe din care rezultă că alte patru femei din Jandarmeria Maramureș fuseseră hărțuite sexual. Acestea au preferat să demisioneze decât să depună plângere. Închisoare cu executare Totuși, în 2023, a avut loc o premieră în România: Judecătoria Suceava a pronunțat o sentință de închisoare cu executare pentru hărțuire sexuală. Fapta s-a petrecut pe 28 iunie 2021. Bărbatul acuzat s-a apropiat de patru femei care se plimbau liniștite și a agresat-o pe una dintre ele. "Inculpatul a lovit-o pe persoana vătămată peste zona dorsală cu un gest extrem de violent, iar apoi a intrat într-o sală de jocuri din apropiere, râzând. Toate cele patru femei care au asistat la gest s-au arătat indignate, șocate, bulversate de gestul inculpatului. Martorul T.L.L. a declarat, de altfel, că a simțit și teamă, având în vedere că erau singure pe stradă și li se putea întâmpla și lor ceva asemănător", se arată în hotărârea judecătorească. După doi ani de proces, bărbatul a fost condamnat la zece luni de închisoare cu executare. Însă avea și antecedente penale: mai fusese condamnat de două ori pentru viol.

Procurorii DNA cer în instanță salarii ca la Parchetul European Foto: Facebook
Justiție

Procurorii DNA cer în instanță salarii ca la Parchetul European

Procurorii DNA, plătiți cu 5.000 euro/lună, cer în instanță salarii ca la Parchetul European, ceea ce le-ar dubla veniturile, arată G4Media. Potrivit acestui portal de știri, „zeci de procurori DNA, în frunte chiar cu procurorul şef adjunct Silviu Paul Dimitriu, au dat în judecată instituţia şi cer ca salariile să le fie aliniate cu cele ale colegilor delegaţi în Parchetul European”. Citește și: Revoltă generală în mediul de afaceri și apeluri la grevă administrativă după ce Guvernul a introdus, peste noapte, așa-numitul e-TVA Procurorii DNA cer în instanță salarii ca la Parchetul European „Cei 43 de procurori reclamanţi în procesul pornit împotriva DNA se plâng de faptul că procurorii EPPO au un salariu lunar de aproximativ 8.000 euro, în timp ce ei câştigă, în medie, în jur de 5.000 euro, deşi ar avea aceleaşi condiţii de angajare, aceleaşi competenţe, aceleaşi drepturi şi facilităţi şi fac aceeaşi muncă, în condiţiile în care combaterea fraudelor la regimul fondurilor europene intră şi în competenţa DNA”, mai arată G4Media. Însă un document intitulat „Remuneration and benefits for European Prosecutors and European Delegated Prosecutors working for the EPPO” de pe portalul justice.cz arată că plățile nete către un procuror EPPO sunt între 10.000 și 12.000 de euro. Mai mult, procurorii români din DNA cer plata diferențelor salariale începând cu înființarea EPPO, din 1 iunie 2021, plus dobânzi și calculul inflației. Aproape toți șefii de serviciu din DNA s-au alăturat acestei acțiuni în instanță. Ultimii lideri politici importanți cărora DNA le-a făcut dosare penale sunt baronii Dumitru Buzatu (PSD-Vaslui) și Iulian Dumitrescu (PNL-Prahova), dar parchetul anticorupție nu are nici un caz deschis împotriva vârfurilor actualei puteri.

Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor Foto: Ziarul Financiar
Politică

Guvernul nu mai are bani salariile judecătorilor și procurorilor

Guvernul Ciolacu s-a trezit în iunie că nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor, așa că scoate o sumă atronomică din fondul de rezervă. În ședința de guvern care urmează să aibă loc vineri se va discuta o hotărâre de guvern „privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Public, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii şi al Curții Constituționale”. Citește și: BREAKING NEWS Înalta Curte a admis recursul în casaţie al lui Mario Iorgulescu, dosarul va fi rejudecat la Curtea de Apel Guvernul nu mai are bani pentru salariile judecătorilor și procurorilor În total, Guvernul va suplimenta alocrările pentru cheltuielile de personal din aceste instituții cu peste 590 de milioane de lei, adică aproape 120 de milioane de euro. Sumele se vor aloca astfel: 379.692 mii lei credite de angajament și credite bugetare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului către Înalta Curte de Casație și Justiție 159.249 mii lei credite de angajament și credite bugetare către Ministerul Public 18.846 mii lei către Ministerul Justiției 36.553 mii lei credite de angajament și credite bugetare către CSM 5.660 mii lei către CCR Guvernul arată că, după doar cinci luni, fondurile „sunt insuficiente pentru achitarea integrală a drepturilor salariale curente ale personalului din cadrul acestora până la finele anului în curs”. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență În plus, în nota de fundamentare se arată că acești bani sunt necesari „ținând seama de necesitatea plății drepturilor salariale restante existente în evidența ordonatorilor principali de credite, în condițiile în care în bugetul aprobat acestora pe anul 2024 nu sunt prevăzute sume pentru stingerea acestor obligații salariale stabilite la nivelul ordonatorilor de credite”.

Procurorii europeni conduși de Kovesi au primit 3,6 milioane de euro în plus, anunță Siegfried Mureșan
Politică

Procurorii europeni conduși Kovesi primit 3,6 milioane euro în plus

Procurorii europeni (EPPO), conduși de Laura Codruța Kovesi, au primit 3,6 milioane de euro în plus la buget, urmare a aderării Poloniei la Parchetul European, anunță europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL). Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Procurorii europeni conduși de Kovesi au primit 3,6 milioane de euro în plus „Parlamentul European tocmai a adoptat rapoartele mele privind alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru Ucraina și creșterea bugetului Parchetului European. Primul raport, adoptat cu 465 de voturi „pentru”, 53 „împotrivă” și 16 abțineri, prevede rectificarea bugetului Uniunii Europene pentru a include măsurile survenite ca urmare a revizuirii Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021 - 2027, în special instrumentul de sprijin pentru Ucraina. Al doilea raport, votat cu 434 de voturi „pentru”, 45 „împotrivă” și 55 de abțineri, crește cu 3,6 milioane de euro bugetul pentru Parchetul European (EPPO), ca urmare a aderării Poloniei la EPPO, ce va fi urmată, în curând, și de aderarea Suediei”, a scris Mureșan pe Facebook. Buget record pentru investiții, risc crescut de fraude „Ca negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024, am insistat pentru creșterea bugetului EPPO încă de la începutul negocierilor bugetare. Motivele pentru care avem nevoie de această creștere sunt cât se poate de clare. În primul rând, statele membre UE au la dispoziție, în această perioadă, o sumă totală record, de peste 2.000 de miliarde de euro, pentru investiții și reforme prin intermediul Mecanismul European de Redresare și Reziliență și al Bugetului multianual al UE. Deoarece investițiile din fonduri europene sunt mai multe decât oricând în istoria UE, și eforturile de combatere a fraudei cu fonduri europene trebuie să fie mai mari decât oricând. De aceea, trebuie să ne asigurăm că procurorul-șef european, Laura-Codruța Kövesi, și echipa sa au suficiente resurse pentru a-și duce la bun sfârșit investigațiile și pentru a proteja fondurile europene, adică banii oamenilor, de riscurile de fraudă. Astfel, în negocierile privind Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024 de anul trecut, am reușit o creștere de 4 milioane de euro a alocărilor pentru EPPO. În al doilea rând, nevoia de a crește bugetul EPPO este cu atât mai mare acum, o dată cu aderarea Poloniei la Parchetul European care va fi urmată, în curând, și de aderarea Suediei. Prin aceste două aderări, EPPO va acționa în 24 din cele 27 de state membre UE. Tocmai de aceea, vom adopta cu prioritate astăzi această rectificare bugetară care crește alocările pentru EPPO în acest an cu încă 3,6 milioane de euro”, a declarat Siegfried Mureșan referitor la al doilea raport al său adoptat de plenul Parlamentului European.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră