luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: procurori

50 articole
Eveniment

Pensiile speciale, tot mai multe: judecătorii și procurorii, cei mai numeroși beneficiari

Numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu a ajuns, în luna septembrie 2025, la 11.759 de persoane, în creștere cu 46 față de luna anterioară, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia, 7.857 de pensionari primesc pensia din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), sistemul bazat pe contributivitate. Judecătorii și procurorii, cei mai numeroși beneficiari Cei mai mulți pensionari de serviciu provin din sistemul judiciar, conform Legii 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere În total, 5.733 de persoane beneficiază de astfel de pensii, dintre care 2.558 primesc sume din BASS. Această categorie are și cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.377 de lei, din care 7.507 de lei provin din bugetul asigurărilor sociale, iar 22.194 de lei sunt acoperiți din bugetul de stat. Diplomații, pensii medii de aproape 7.000 de lei Conform Legii nr. 216/2015, referitoare la membrii Corpulului diplomatic și consular al României, în luna septembrie au fost înregistrați 792 de beneficiari, dintre care 693 primesc pensie și din BASS. Pensiile medii pentru această categorie se ridică la 6.979 de lei, din care 3.001 de lei reprezintă contribuția bugetului de stat. Funcționarii parlamentari – pensii de peste 6.000 de lei În baza Legii 215/2015, care modifică statutul funcționarului public parlamentar, 873 de persoane primesc pensii de serviciu, dintre care 655 beneficiază de pensie din sistemul contributiv. Pensiile medii pentru această categorie se ridică la 6.212 de lei, din care 3.517 de lei sunt acoperiți din bugetul de stat. Personalul aeronautic civil, printre cei mai bine plătiți Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă beneficiază de pensii speciale potrivit Legii 83/2015. În total, 1.346 de pensionari primesc pensii de serviciu, toți având pensii din BASS. Pensie medie: 13.104 de lei, dintre care 8.049 de lei provin din bugetul de stat. Pensiile Curții de Conturi depășesc 10.000 de lei Un număr de 681 de persoane care au activat la Curtea de Conturi beneficiază de pensii de serviciu, toate provenind din sistemul contributiv. Valoarea medie a pensiei este de 10.287 de lei, din care 1.924 de lei reprezintă contribuția bugetului de stat. Personalul auxiliar din justiție: peste 2.300 de pensionari În baza Legii 130/2015, care completează statutul personalului auxiliar al instanțelor și parchetelor, 2.334 de pensionari primesc pensii de serviciu, dintre care 1.924 sunt asigurați și prin BASS. Pensia medie pentru această categorie este de 7.008 de lei, cu 4.262 de lei acoperiți din bugetul de stat. Pensiile de serviciu, între echitate și sustenabilitate În România, pensiile de serviciu continuă să genereze dezbateri privind echitatea sistemului public de pensii și sustenabilitatea bugetară. Deși numărul beneficiarilor rămâne relativ redus raportat la totalul pensionarilor, sumele încasate lunar de aceștia depășesc cu mult pensia medie națională, situată în jurul valorii de 2.500 de lei. Autoritățile analizează în continuare posibile măsuri de reformă care să reducă presiunea asupra bugetului, păstrând în același timp principiul contributivității.

Pensiile speciale, tot mai multe (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Cristian Popescu-Piedone, trimis în judecată de DNA (sursa: Facebook/Cristian Popescu Piedone)
Eveniment

Piedone, trimis în judecată pentru că a anunțat un control înainte să se producă

Fostul președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Cristian Popescu-Piedone, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, fiind acuzat că ar fi divulgat informații confidențiale unui hotel din Sinaia, anunțându-l că urmează un control oficial. Acuzațiile DNA: divulgarea unor informații nepublice Potrivit comunicatului transmis miercuri de Direcția Națională Anticorupție (DNA), Cristian Popescu-Piedone a fost trimis în judecată sub control judiciar pentru infracțiunea de permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii de foloase necuvenite. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” Procurorii susțin că, pe 7 martie, în calitate de președinte al ANPC, Piedone ar fi informat un reprezentant al unui hotel din Sinaia despre faptul că urmează un control tematic efectuat de funcționarii ANPC chiar în acea zi. Totodată, el i-ar fi dezvăluit obiectivele verificării, oferindu-i astfel posibilitatea de a evita sancțiunile. Piedone ar fi dat indicații despre cum să „pregătească” hotelul Anchetatorii precizează că Piedone nu s-ar fi limitat la informarea prealabilă, ci ar fi oferit și instrucțiuni detaliate reprezentantului hotelului privind modul în care să fie pregătite spațiile verificate de comisarii ANPC. „Inculpatul i-ar fi dat indicații reprezentantului hotelului cu privire la modul de pregătire a spațiilor din unitatea hotelieră care urmau să fie prezentate funcționarilor ANPC pentru verificare, pentru a asigura conformitatea”, se arată în rechizitoriu. După avertizarea primită, hotelul ar fi luat toate măsurile necesare pentru a nu fi depistate nereguli, iar în urma controlului, unitatea de cazare nu a fost sancționată. Scopul: evitarea sancțiunilor și obținerea de foloase necuvenite DNA susține că Piedone ar fi acționat cu intenția de a oferi un avantaj necuvenit operatorului economic, constând în evitarea sancționării pentru nerespectarea legislației privind protecția consumatorilor. Astfel, divulgarea informațiilor confidențiale și consilierea privind „aranjarea” spațiilor ar fi avut ca scop obținerea unor foloase indirecte, prin favorizarea operatorului controlat. Dosarul, trimis spre judecare la Tribunalul Brașov Procurorii DNA au trimis dosarul spre judecare Tribunalului Brașov, solicitând menținerea măsurii preventive a controlului judiciar impuse asupra lui Cristian Popescu-Piedone. Cristian Popescu-Piedone, cunoscut și pentru implicarea sa în dosarul „Colectiv”, revine astfel în atenția publică într-o nouă cauză penală, de această dată legată de perioada în care a condus Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Conferință despre COVID, investigată de procurori (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Eveniment

Premieră: conferință despre COVID, investigată de procurori, la solicitarea ministrului Sănătății

Conferință despre COVID, investigată de procurori. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat duminică faptul că Colegiul Medicilor din România va elabora un raport privind conferința organizată la Brașov, iar documentul va fi transmis către Parchet. Conferință despre COVID, investigată de procurori Potrivit oficialului, majoritatea informațiilor prezentate la acest eveniment nu au fundament științific și pot fi considerate dezinformări. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Rogobete a precizat că se ia în calcul și o modificare legislativă prin care să fie blocate evenimentele medicale care nu sunt validate științific. „La o primă vedere, majoritatea informațiilor transmise nu au fundament științific. Le putem considera dezinformare. În urma raportului pe care îl va realiza Colegiul Medicilor, vom trimite documentul la Parchet și vom discuta și despre o modificare legislativă care să blocheze astfel de evenimente”, a declarat ministrul. Atac la siguranța pacienților și încrederea în sistem Ministrul a subliniat că este „inacceptabil” ca medici să promoveze public informații neverificate medical, deoarece acestea reprezintă un atac direct la siguranța pacienților și la încrederea oamenilor în sistemul de sănătate. El a subliniat că informațiile promovate la Brașov nu au nicio legătură cu știința și pot afecta grav sănătatea publică. Exemple de informații false promovate la Brașov Rogobete a oferit și exemple de afirmații propagate în cadrul conferinței. Printre acestea, ideea că vaccinarea ar avea legătură cu tehnologia 5G, Altă afirmație falsă: prin combinarea vaccinurilor cu 5G s-ar putea manipula ADN-ul uman. „Aceste informații nu au niciun substrat științific și fac rău siguranței și sănătății pacienților. Fac apel public ca oamenii să se informeze doar din surse verificate medical”, a adăugat ministrul. Colegiul Medicilor va analiza activitatea medicilor implicați Întrebat despre implicarea unor medici în propagarea acestor informații, Rogobete a explicat că Colegiul Medicilor va analiza întreaga conferință și va evalua activitatea celor care au participat. Raportul final, realizat împreună cu Ministerul Sănătății, va fi înaintat către Parchet, întrucât evenimentul este considerat „un act important de dezinformare”. Conferința de la Brașov și reacția Colegiului Medicilor Conferința intitulată „COVID-19 & Convergența Bio-Digitală” a avut loc sâmbătă, la Brașov, și a fost transmisă live pe mai multe platforme online. Reprezentanții Colegiului Medicilor au transmis că astfel de evenimente nu au legătură nici cu medicina, nici cu știința, subliniind că vor fi luate măsuri pentru a preveni răspândirea unor astfel de mesaje în spațiul public.

Judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată Foto: CSM
Eveniment

După procurori, și judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă

După procurori, și judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată, anunță CSM. Ei protestează astfel față de intenția Guvernului de a le tăia pensiile speciale și de a-i pune să muncească mai mult. Citește și: Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei Judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată  „În cadrul adunărilor generale ale judecătorilor desfășurate în perioada 26 – 27 august 2025, tribunalele și judecătoriile din întreaga țară au hotărât că se impune adoptarea acelorași măsuri stabilite de cele 16 curți de apel, solicitând  retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor și încetarea campaniei agresive împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă. Dată fiind această situație, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la riscul major de destabilizare a sistemului judiciar generat de demersul normativ menționat, s-a hotărât ca în perioada următoare activitatea instanțelor să se desfășoare potrivit celor stabilite prin hotărârile adunărilor generale, informații suplimentare referitoare la acest aspect regăsindu-se pe portalul fiecărei instanțe de judecată”, a anunțat CSM.  Practic, vor fi judecate doar urgențele, dar situația este diferită de la o instanță la alta. De ewxemplu, presa a relatat că judecătorii au refuzat să judece inclusiv ordine de protecție în cazul unor abuzuri domestice.  Legea conflictelor de muncă le interzice magistraților să facă grevă: „Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi al unităţilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Român de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, personalul militar încadrat în Ministerul Justiţiei, precum şi cel din unităţile din subordinea acestuia”. 

Jaf la BTT, fief al PSD, prin fostul minister al Familiei Foto: Jurnalul
Politică

Jaf la BTT, fief al PSD, prin fostul minister al Familiei: Curtea de Conturi cheamă procurorii

Jaf la BTT, fief al PSD, prin fostul minister al Familiei: Curtea de Conturi cheamă procurorii pentru a verifica ilegalităţi „cu impact deosebit de important asupra activităţii”. Citește și: Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct BTT a fost controlat de ministerul Familiei în cea mai mare parte a perioadei controlate de Curtea de Conturi, adică perioada 2021-2023. Acum, BTT este controlat de ministerul Muncii.  În februarie 2024, DeFapt.ro a scris că finul Sorinei Docuz, feblețea lui Marcel Ciolacu, a fost numit director al Biroului de Turism și Tineret din subordinea Ministerului Familiei.  Jaf la BTT, fief al PSD, prin fostul minister al Familiei Ce au găsit auditorii Curții de Conturi:  chiriași ai imobilelor deținute de BTT care nu-și plăteau cu lunile chiria, dar nu li s-au aplicat penalități.  Un soft care a costat 34.000 de lei era de negăsit Alte două softuri care au costat 230.000 de lei fie au funcționat câteva luni, fie deloc Facturi/creanțe de câteva zeci de mii de lei pe care BTT n-a făcut nici un efort să le încaseze.  Nenumărate închiriere problematice: de exemplu, în acte, chiria creștea, dar se încasa tot vechea chirie, mai mică.  În plus, „ entitatea nu a întreprins demersurile legale necesare în vederea reîntregirii patrimoniului cu activele care au fost astfel înstrăinate prin contracte de vânzare-cumpărare încheiate în baza contractelor de asociere în participaţiune anulate de instanţa penală”.  „De asemenea, s-a constatat acceptarea, în mod nejustificat, de către BTT SA a exploatării unor active aflate în proprietatea sa de către terţe persoane, fără a fi încheiate angajamente legale, precum şi inexistenţa la nivelul entităţii a unei situaţii clare, corecte şi reale a activelor ce au făcut obiectul unor contracte de asociere în participaţiune”, mai arată Curtea de Conturi. 

Procurorii Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape prin prescriere Foto: GdS
Justiție

Procurorii Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape

Procurorii Parchetului Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape prin prescriere: au votat să-și suspende activitatea pe termen nedeterminat. Măsura a fost votată de toți procurorii care au participat la ședința desfășurată azi. Citește și: Agenția inutilă unde cele mai mici salarii sunt peste ale unui ministru adjunct „Adoptarea, începând cu data de 26.08.2025, a unui protest constând în suspendarea activității conform celor exprimate anterior și menținerea acestuia pe durată nedeterminată, până la retragerea propunerii legislative de către inițiatorii acesteia”, se arată în Hotărârea nr. 3 a  Adunării Generale a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București.  Practic, aceasta este o grevă, dar, legal, magistrații nu pot face greve.  Procurorii Tribunalului București, supărați că li se taie pensiile, vor ajuta infractorii să scape Se suspendă activitatea de urmărire penală, cu excepția „dosarelor în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate”.  Alte măsuri sunt: Suspendarea activității de primire a dosarelor penale în care organele de cercetare penală formulează propuneri de terminare a urmăririi penale, respectiv de luare a unor măsuri procesuale; Suspendarea activității procurorilor din cadrul secțiilor judiciare referitoare la participarea la judecarea cauzelor și formularea concluziilor, cu excepția concluziilor privind măsurile preventive și concluziilor în dosarele civileavând ca obiect emiterea ordinelor de protecție; Suspendarea activității de soluționare a plângerilor formulate împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată; Suspendarea activității de soluționare a cererilor formulate de părți sau de alte instituții. Suspendarea oricăror alte activități conexe activității de urmărire penală (inclusiv a soluționării cererilor de prelungire a dreptului de circulație); Suspendarea activității cu publicul și de primire în audiență Procurorii acestui parchet critică dur noua lege a guvernului Bolojan, care i-ar obliga să muncească mai mulți ani și să aibă o pensie mai mică. „În acord cu dispozițiile obligatorii ale Curții de Justitie a U.E., apreciem că pensia magistratului nu trebuie să fie contributivă, ci trebuie sa aibă un cuantum cât mai apropiat de ultimul salariu în plată al magistratului (CJUE, Cauza C-762/23, din 5 iunie 2025)”, susțin ei, printre altele.  „Nu trebuie omis faptul că în România există astăzi peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care puţin peste 5.000 sunt cele ale magistraților (sub 2%). Deși acestea din urmă sunt prezentate ca fiind cele care împovărează sistemul public de pensii în cea mai mare măsură, în realitate acestea ocupă un procent de maxim 4% din total”, mai afirmă procurorii Tribunalului București.  Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București a fost prezidată de Călin Dumbrăveanu, prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Au participat - fizic și online - 60 din cei 64 de procurori ai acestui parchet. 

Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și a pensionarilor speciali din Justiție Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție

Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție, plus ai familiilor lor: Ministerul de Interne a inițiat un proiect de hotărâre de guvern “privind stabilirea măsurilor speciale de protecție a magistraților, condițiile și modul de realizare a acestora“. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Proiectul nu are o estimare a impactului bugetar.  Polițiștii vor deveni bodiguarzii magistraților și ai pensionarilor speciali din Justiție Proiectul “stabilește măsurile speciale de protecţie pe teritoriul României, condiţiile şi modul de realizare a acestora, de care beneficiază judecătorii şi procurorii în funcţie sau pensionari, denumiți în continuare magistrați, împotriva amenințărilor, violențelor sau oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor“. Protecția magistraților, a membrilor de familie şi a bunurilor acestora, se asigură de către structurile din cadrul Poliţiei Române competente teritorial. Aceste măsuri presupun “protecția fizică a magistratului și/sau a membrilor de familie“ sau a bunurilor magistratului și a membrilor de familie. “În cazul deplasării magistratului şi/sau membrilor de familie în altă localitate decât cea de domiciliu/reşedinţă, în vederea asigurării protecţiei, în condiţii corespunzătoare, unitatea de poliție care asigură măsurile speciale de protecţie are obligaţia de a identifica condiţii de cazare corespunzătoare pentru personalul propriu care efectuează misiunea, de regulă, în incinta aceleiaşi unităţi hoteliere în care este cazat magistratul şi/sau membrii de familie sau, dacă acest lucru nu este posibil, în imediata apropiere a acestora, cu stabilirea unui sistem eficient de legătură“, se arată în proiect.  Măsurile speciale de protecție se instituie la solicitarea conducătorului instituției în cadrul căreia magistratul îşi desfăşoară activitatea sau, după caz, a conducătorului instituției în care magistratul este detașat ori a președintelui judecătoriei/prim-procurorului parchetului de pe lângă judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază acesta sau își are reședința, în cazul magistratului pensionat, la cererea ori cu acordul scris al acestuia. Însă măsurile trebuie aprobate de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, la propunerea unității de poliție competente teritorial, pe baza evaluării amenințărilor și riscurilor la adresa magistratului, membrilor de familie sau bunurilor acestora În cazul unor amenințări imediate, magistrații se pot adresa direct poliției pentru a cere protecție. Încetarea măsurilor speciale de protecție se dispune prin dispoziţie a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu informarea conducătorilor instituțiilor prevăzute la art. 8 alin. (2), care au obligația de a informa magistratul sau, după caz, membrii de familie ai acestuia. Dispoziția de încetare a măsurilor speciale de protecție, prevăzută la alin. (4), poate fi contestată la instanța de contencios administrativ. 

Evghenia Guțul, acuzată de finanțare ilegală (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Nouă ani de închisoare pentru fosta bașcană a Găgăuziei, Evghenia Guțul, cer procurorii din Moldova

Evghenia Guțul, acuzată de finanțare ilegală. Procuratura Republicii Moldova a solicitat o pedeapsă de 9 ani de închisoare în regim semi-închis pentru Evghenia Guțul, bașcana (guvernatoarea) autonomiei Găgăuzia, acuzată de finanțarea ilegală a fostului partid "Șor", formațiunea oligarhului fugar Ilan Șor. Evghenia Guțul, acuzată de finanțare ilegală Dosarul instrumentat de procurorii Ghennadi Epure și Cristina Gladcov vizează atât pe Evghenia Guțul, cât și pe Svetlana Popan, fosta secretară a Partidului "Șor", declarat între timp neconstituțional. Citește și: Pensionarul Pandele a băgat Voluntari în faliment și se milogește de CJ Ilfov să-l păsuiască la plata datoriilor imense Acestea sunt acuzate că au acceptat finanțarea formațiunii din partea unei grupări criminale organizate. De asemenea au coordonat operațiuni de transport ilegal de bani în Republica Moldova și au gestionat fondurile pentru organizarea de proteste și plata salariilor „în plic”. Interdicție politică timp de 5 ani Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, procurorii cer și interzicerea dreptului de a face parte din partide politice timp de 5 ani. De asemenea, confiscarea sumelor implicate în dosar și menținerea sechestrelor, pentru a garanta recuperarea prejudiciului estimat la 40 de milioane lei în cazul Guțul și 9 milioane lei în cazul Popan. Reținere cerută în sala de judecată Procurorii au cerut și reținerea inculpatelor în timpul procesului, invocând riscuri de eschivare. Potrivit Cristinei Gladcov, ambele inculpate se află sub măsuri preventive în acest sau în alte dosare. Evghenia Guțul, reținută pe aeroport Pe 25 martie 2024, Guțul a fost reținută de Centrul Național Anticorupție (CNA) pe Aeroportul Internațional Chișinău, înainte de a pleca spre Istanbul. De atunci, se află în arest la domiciliu. După arestarea sa, Evghenia Guțul a cerut ajutorul lui Vladimir Putin, Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan, acuzând că dosarul este motivat politic și că este o țintă a guvernului pro-european condus de Maia Sandu. Contrabandă cu bani și finanțarea protestelor Potrivit procurorilor, în perioada 2019–2022, Evghenia Guțul a introdus în mod repetat bani de contrabandă în Republica Moldova, preponderent din Rusia. A fost responsabilă cu organizarea și finanțarea protestelor pro-Șor. A contribuit la verificarea și remunerarea participanților la manifestații. Activitatea ar fi fost finanțată cu aproximativ 42,4 milioane de lei proveniți din surse ilegale. Svetlana Popan, implicată în transferuri ilegale de fonduri În perioada septembrie–noiembrie 2022, Svetlana Popan ar fi acceptat 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală, bani folosiți pentru plata protestatarilor. De asemenea a oferit salarii necontabilizate în oficii teritoriale ale fostului partid "Șor". Rusia vrea să destabilizeze Republica Moldova Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat în mai multe rânduri Federația Rusă că încearcă să destabilizeze țara prin intermediul unor actori locali susținuți financiar și logistic. Sandu a cerut pedepse severe pentru toți cei implicați în acțiuni de destabilizare.

Procurorii s-au dus peste cadrele medicale suspecte de decesele de la spitalul Sf. Pantelimon Foto: Pro TV
Justiție

Procurorii s-au dus peste cadrele medicale suspecte de decesele de la spitalul Sf. Pantelimon

Procurorii s-au dus peste cadrele medicale suspecte de decesele de la spitalul Sf. Pantelimon: se fac percheziții la domiciliile acestora, iar doi angajați ai spitalului sunt aduși la audieri la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Citește și: Atac brutal al unei judecătoare la adresa lui Nicușor Dan: ea cere suspendarea noului președinte pentru că i-a convocat la Cotroceni pe șefii parchetelor Procurorii s-au dus peste cadrele medicale suspecte de decesele de la Sf. Pantelimon „Activităţile efectuate vizează lămurirea circumstanţelor în care au survenit decesele unor pacienţi internaţi în Secţia Anestezie şi Terapie Intensivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Sf. Pantelimon în perioada 16.03.2022 - 04.04.2024”, se precizează într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Pe 8 august 2024, două doctoriţe implicat în acest caz au fost arestate preventiv pentru omor calificat, însă au fost eliberate de judecători după aproximativ două săptămâni. Procurorii au susţinut că, în martie şi aprilie 2024, doctoriţele i-au scăzut unui pacient internat la terapie intensivă doza de noradrenalină, cu rol în menţinerea tensiunii arteriale, acesta intrând în stop cardio-respirator. Ce acuză procurorii, pe baza mărturiei unui medic „Având ca scop provocarea decesului unor pacienţi care necesitau terapie intensivă, dar cu privire la care inculpatele apreciau că nu mai este oportună menţinerea în viaţă, acestea au conceput şi pus în executare un plan ce consta în reducerea bruscă a dozei de noradrenalină (substanţă esenţială în terapie intensivă, cu rol în menţinerea tensiunii arteriale), cu consecinţa scăderii tensiunii arteriale, urmată de stop cardio-respirator. În sensul celor arătate mai sus, la data de 26.03.2024, ora 16:45, cu premeditare şi profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (pacient în vârstă de 54 de ani, în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 49/29 mm/Hg), inculpata M.M.A. a încercat să suprime viaţa pacientului prin reducerea bruscă a dozei de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 15 ml/h, la valoarea de 1 ml/h (valoare minimală care a fost menţinută o perioadă considerabilă de timp), însă decesul victimei nu s-a produs ca urmare a intervenţiei unei asistente medicale care a suplinit deficitul de noradrenalină prin perfuzie”, au afirmat procurorii. Ulterior, pe 4 aprilie 2024, la ora 13:17, cele două doctoriţe, „profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (acelaşi pacient de 54 de ani, aflat în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 60/36 mm/Hg), acţionând cu intenţia de a suprima viaţa pacientului, i-au redus doza de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 20 ml/h, la valoarea de 1 ml/h, fapt ce a condus, 58 de minute mai târziu, la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului, declarat la ora 15:00”. Ancheta în acest caz a fost demarată în urma unui denunţ formulat de Camelia Stămătoiu, director de îngrijiri în cadrul Spitalului Sf. Pantelimon. Ea le-a relatat procurorilor că, pe 10 aprilie, a fost sunată de o asistentă medicală, care i-a mărturisit că pe Secţia ATI a spitalului, de joi (4 aprilie) până sâmbătă (6 aprilie), au murit în jur de 20 de pacienţi, întrucât medicii de gardă pe secţia ATI, respectiv Maria Miron şi Mirela Păiuş, au redus cantitatea de noradrenalină la unii pacienţi internaţi, de la 15 sau 20ml/h la 1ml/h, sau chiar au înlocuit-o cu ser fiziologic.   

Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: Vajda Zsombor, jurist de întreprindere cu studiii târzii, la privat Foto: Inquam/George Calin
Politică

Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: facultate absolvită la 28 de ani

Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: Vajda Zsombor, jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată. Însă el are o avere consistentă, deși cea mai mare parte a carierei sale a fost bugetar: deține, printre altele, două case, fiecare de 270 mp, în Pantelimon, plus 1.100 mp de teren în aceeași comună de la marginea Bucureștiului - potrivit declarației de avere din 2024. Citește și: Fostul judecător Cristi Danileț scrie că decizia Curții de Apel Ploiești de suspendare a hotărârii CCR de anulare a prezidențialelor este aberantă În 2023, DeFapt.ro a scris că „Vajda, vicele AEP, face afaceri cu CNAIR printr-o firmă nedeclarată. Vajda este complice la conflictul de interese al șefului, Mitulețu Buică, care și-a angajat cumnata la AEP”. Acesta nu a menționat în declarațiile de avere veniturile încasate de la compania austriacă Deltabloc, pe care o reprezenta la licitații publice în timp ce supraveghea alegerile din România. Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor Pe site-ul AEP, declarația sa de avere nu mai este actualizată din 2021. Pe site-ul ANI nu se află o declarație de avere actualizată în 2025, după ce a fost numit președinte al AEP, în februarie.  Vajda Zsombor este președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP) din 28 februarie 2025, după plecarea lui Toni Greblă.  Născut în 1980, Vajda Zsombor a absolvit dreptul în 2008, licența fiind luată la Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir". Între 1999 și 2004 a fost „asistent manager” - probabil o denumire mai sofisticată pentru atribuții de secretară.  Potrivit propriului CV, din 2006 a lucrat la Ageția Domeniilor Statului ca „Consilier juridic - Serviciul Lichidări” - deși tot el arată că și-a luat licența abia în 2008.  Din 2006 în 2015 a lucrat la stat, cea mai mare parte a timpului la compania de drumuri, CNADNR, în funcții de consilier juridic sau director la direcția juridică. Între 2015 și 2018 a fost director general la o companie de prefabricate de beton, iar în 2018 - în regimul Dragnea - a fost plasat vicepreședinte al AEP.  Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a sesizat Parchetul General în legătură cu campania lui Nicușor Dan și, potrivit unor surse din presă, ar urma să facă plângere și la DNA. 

Val de ironii după asaltul procurorilor asupra lui Georgescu
Politică

Val de ironii după asaltul procurorilor asupra lui Georgescu și Potra

Val de ironii după asaltul procurorilor asupra lui Georgescu și Potra: „E atât de mic că puteau să-l ridice de la Easybox”, scrie Cipri Dobre, pe Facebook.  Citește și: VIDEO Jurnalistul favorit al lui Musk, Mario Nafwal, postează, pe X, momentul istoric în care Georgescu intră la WC Val de ironii după asaltul procurorilor asupra lui Georgescu  „Georgescu, umilit și la toaletă: l-au pus la pisoarul pentru adulți”, arată un meme care parodiază transmisia postului Realitatea TV, care-l susține pe Georgescu. Un cont de pe Facebook, denumit tot Călin Georgescu, anunță: „Mă numesc tot Călin Georgescu și voi candida tot independent, numai așa deal dracu săi bag la derută pe votanți în cabina de vot” - gramatica aparține celui care a postat acest mesaj.  „cine puteți să aduceți pachete cu mâncare, compot și prostanol vă așteptăm”, a scris Laurențiu Nicorescu. „Nicușoare, rezolvă și tu cu traficul ăsta, că stăm ca proștii în coloană și ne ridică gaborii (...) Ar trebui o bandă liberă pentru ambulanțe și fugari”, a cerut fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu.   

Momentul istoric în care Georgescu intră la WC Foto: Inquam/Madalina Norocea
Politică

VIDEO Mario Nafwal postează, pe X, momentul istoric în care Georgescu intră la WC

Jurnalistul favorit al lui Elon Musk, Mario Nafwal, postează, pe X, momentul istoric în care Călin Georgescu intră, aparent grăbit, la WC. Filmarea este făcută la câteva minute după ce procurorii l-au oprit pe Georgescu în trafic și l-au anunțat că va fi dus la Parchet. Citește și: BREAKING Călin Georgescu, oprit în trafic și dus la Parchet, la audieri  Momentul istoric în care Georgescu intră la WC Însă candidatul suvernist le-a spus procurorilor că trebuie să meargă la toaletă și nu poate să ajungă, în aceste condiții, la sediul parchetului.  În consecință, procurorii l-au dus pe Georgescu la salonul de fizioterapie unde tocmai fusese pentru recuperare, după operația de menisc.  Mario Nafwal a difuzat un film de un minut în care se vede cum Georgescu dă buzna în salonul de fizioterapie și se duce direct la WC. Filmarea poate fi văzută aici.  „EXCLUSIV: MAI MULTE IMAGINI CU ARESTAREA LUI CĂLIN GEORGESCU A câștigat alegerile prezidențiale, așa că anulează alegerile și acum îl arestează. «Democrația» în acțiune în UE și membră NATO: România Vedeți mai jos tweet-urile din lanț pentru povestea completă a ceea ce m-am trezit în această dimineață. O zi tristă pentru libertate”, a scris Nafwal pe X/Twitter. 

Pe Călin Georgescu l-a apucat mersul la toaletă când l-au oprit procurorii Foto: Inquam/Madalina Norocea
Politică

VIDEO Pe Călin Georgescu l-a apucat mersul la toaletă când l-au oprit procurorii

Pe candidatul suveranist Călin Georgescu l-a apucat mersul la toaletă când l-au oprit, în trafic, procurorii, arată o filmare care a devenit virală pe rețelele sociale. Filmarea are peste patru minute și pare să fi fost făcută de șoferul lui Georgescu, după unghiul de filmare. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Pe Georgescu l-a apucat mersul la toaletă când l-au oprit procurorii În imagini se vede că un procuror îl invită pe candidatul suveranist la Parchetul General și îi prezintă mandatul de aducere. Georgescu sună un cunoscut, îl pune pe speaker, și, după câteva întrebări despre locul unde va fi dus, interlocutorul candidatului îl sfătuiește să-i urmeze pe procurori.  În background se aude că șoferul spune cuiva - probabil unui polițist sau procuror - că are asupra sa o armă „neletală”.  În acel moment, Georgescu cere voie să meargă la baie.  „O singură chestie. Aș vrea să mă duc la o toaletă. Se poate?”, spune el. „Mergeți acolo”, spun procurorii. „Pâi până acolo...Am o problemă de sănătate”, răspunde candidatul suvernist. „Dacă vreți să ne întoarcem...”, încearcă procurorul să ofere o soluție... „Nu...Unde am ieșit aicea, la doi pași. Mă duc la toaletă și mergem”, cere Călin Georgescu.  Procurorii au fost de acord cu solicitarea sa, dar au cerut să se deplaseze cu mașina lor.  Procurorii de la Parchetul General l-au ridicat miercuri din trafic pe Călin Georgescu și l-au dus la parchet. El e suspect într-un dosar în care procurorii au făcut zeci de percheziții la mercenarii la Horațiu Potra.

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Foto: inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților

Guvernul Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură: din proiectul ordonanței de urgență a fost eliminat articolul prin care „diurna de detașare” a procurorilor și judecătorilor” era tăiată masiv. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Diurna de detașare este 2% din salariul brut, pe zi. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Inițial, proiectul de ordonanță prevedea, la punctul XV: „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”. Practic, diurna de detașare ajungea la 23 de lei pe zi, cât primesc și alți bugetari. Duminică, CSM a protestat față de această măsură. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete «neatractive», care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (…) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, a scris CSM către premierul Ciolacu. Noua reglementare nu-i include pe magistrați După circa 24 de ore, acesta a cedat în fața CSM, iar articolul din articolul XV al ordonanței au dispărut referirile la diurna magistraților. „În anul 2025, personalul plătit din fonduri publice, salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază, pe durata delegării sau detaşării, de indemnizația de delegare sau indemnizația de detașare stabilite potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare. Pe perioada delegării sau detașării, personalul nu mai beneficiază de alte drepturi de natura indemnizației de delegare sau indemnizației de detașare”, este noua formă a acestui articol.

Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne

Procurorii și judecătorii sunt furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare, arată o adresă a Consiliului Superior al Magistraturii către vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Justiției, Radu Marinescu, și ministrul de Finanțe, Tanczos Barna. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul CSM a reacționat în această dimineață la ordonanța „trenuleț” privind reducerea cheltuielilor bugetare. Proiectul ordonanței prevede, printre altele, ca magistrații să nu mai beneficieze de uriașa diurnă de detașare de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, zilnic. În acest fel, un judecător putea primi aproape încă un salariu din diurne. Acum, Guvernul vrea ca diurna de detașare a magistraților să fie egală cu a altor bugetari, adică 23 de lei. Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”, se arată în proiectul de ordonanță. CSM critică dur această propunere, care ar face ca diurna magistraților să fie de 23 de lei, susținând chiar că este neconstituțională. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete „neatractive”, care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (...) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, susține CSM. CSM amenință cu atacarea ordonanței la CCR pe motiv de discriminare: „o astfel de abordare este discriminatorie și neconstituțională, nesocotind principiul constituțional al egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituția României, republicată”. Ei arată că ordonanța nu se atinge de diurnele parlamentarilor sau ale unor membri ai Autorității Electorale Permanente.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră