sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: prime

10 articole
Eveniment

Ciolacu o apără pe Lipă până în pânzele albe

Premierul PSD Marcel o apără pe Eșisabeta Lipă până în pânzele albe în scandalul primelor de la Federația Română de Canotaj: „Propunerile vin la ANS, dar nu le face ea. Nu s-a întâmplat nimic penal”, a susținut șeful Executivului. Însă el a spus că Mihai Covaliu - președintele Comitetului Olimpic Român - a respins de două ori propunerile de premiere. Citește și: Un judecător cu pensie specială de ex-polițist va primi pensie integrală de magistrat, a decis instanța supremă Ciolacu o apără pe Lipă până în pânzele albe „Eu înțeleg să-i dai cu pietre în cap doamnei Lipă, dar așa e legea (...) Propunerile vin de la Agenția de Sport, dar nu le face ea, vin de la canotaj (...) Dacă nu ar fi sesizat presa, lucrurile ar fi mers așa (...) Nu sunt bodyguardul lui Lipă. Eu încerc să opresc ura între noi. Un campion poate greși. În primul rând, nu s-a întâmplat nimic penal. A greșit fiindcă așa se făcea ca până acum", a spus Marcel Ciolacu într-un interviu pentru Fanatik, transcris de Stiri pe surse. Pe de altă parte, el a propus ca sportivii de performanță să beneficieze de imunitate penală în caz de evaziune. „Mă uit și eu ce se întâmplă în Germania. Câte sute de milioane l-au prins pe șeful de la Bayern? I-a dat înapoi dublu și ceva (...) Steffi Graf. Câți au fost prinși cu evaziune? Pe mine ca premier mă interesează banul. Dă-mi banii înapoi. Îmi dai dublu? Asta e. Pe mine mă interesa să iau banii de la Gică Popescu. Ce satisfacție am eu că îl bag pe unul în pușcărie. Cu banii tăi fac stadionul de la Timișoara. Se întâmplă și în Franța și în Germania. Care e satisfacția că am băgat un om la pușcărie. A, că ai mai făcut o dată, te duci la pușcărie, nu mai contează cum te cheamă. (...) Sunt depășiți anii cu țepele, tragem oamenii în țeapă", a declarat Marcel Ciolacu la Fanatik, potrivit transcrierii de pe Stiri pe surse.

Ciolacu o apără pe Lipă până în pânzele albe
Jaf de milioane euro în fieful Elisabetei Lipă, federația de canotaj Foto: Facebook
Eveniment

Jaf de milioane euro în fieful Elisabetei Lipă, federația de canotaj

Jaf de 8,75 milioane de euro în fieful Elisabetei Lipă, federația de canotaj: prime uriașe pentru „inspector de specialitate”, metodist sau mecanicul de la această federație. Informațiile au fost publicate de jurnalistul Cornel Ivanciuc, pe Facebook. Citește și: Cum minte Lipă: salariul contabilei șefe de la Canotaj, care a încasat un premiu de 162.400 EUR, nu e de 600 EUR, ci de 2.400 EUR. Contabila mai prestează și la federațiile de Kempo și Sambo și lua salariu și de la Yachting Lipă, care candidează pentru PSD, este președintele agenției naționale de sport, dar, în 2023, a încasat bani și de la federația de canotaj, pentru activități nespecificate clar în declarația ei de avere. Jaf de milioane euro în fieful Elisabetei Lipă, federația de canotaj Potrivit acestuia, ar urma să ia prime, pe lângă ceea ce s-a aflat deja - Erhan Cătălin (secretar general al FRC) şi Petrescu Roxana (contabilul şef) au primit un premiu de câte 162.400 de euro fiecare - nenumărați alți angajați ai FRC. „Sandu Pop, inspector de specialitate la FRC apare pe statul de plată ca antrenor secund cu un premiu de 238.000 de euro, adică cu 100 de mii în plus față de cel al lui David Popovici” „Tudosă Ciprian, președintele Comisiei sportivilor în cadrul Comitetului executiv al FRC, de patru ori cu sume de 630 euro și o dată cu 10.080 euro pentru pregătire juniori și tineret” Mariana Maliș, care nici măcar nu mai face parte din cadrul Federației Române de Canotaj și locuiește de mai multă vreme în străinătate, a luat peste 100.000 de euro. Soțul ei, 170.000 de euro. Din totalul de 8,75 de milioane de euro pentru premiile de la federația de canotaj, doar 3,1 milioane de euro ajung la sportivi. „Restul sunt ai antrenorilor, selecționerilor, personalului medical, nutriționiștilor, psihologilor, metodiștilor și mecanicilor”, arată Ivanciuc. Pentru medalia de aur câștigată la proba de 200 m liber la Jocurile Olimpice de la Paris, înotătorul David Popovici a primit de la statul român 140.000 de euro. Premiile Federației Române de Canotaj (FRC) au fost de 8.750.000 de euro pentru cele 2 medali de aur și 3 de argint cât și locul 3 pe națiuni. Fals în acte publice la Federația Română de Canotaj „Fals în acte publice la Federația Română de Canotaj Antrenoarea Mariana Maliș apare pe lista de premieri propusă de Federația Română de Canotaj (FRC) cu suma de 102.375 euro, în urma Jocurilor Olimpice de la Paris, publicată ieri. Mariana Maliș locuiește de mai multă vreme în străinătate și nu mai face parte din FRC. Canotorii “selecționați” de Mariana Maliș la JO Paris 2024 sunt Ancuța Bodnar și Roxana Anghel pentru care ar fi încasat o primă de 56.700 de euro în total; Amalia Bereș pentru care ar fi încasat o primă de 22.050 de euro; Marius Vasile Cozmiuc, Sergiu Vasile Bejan și Mihăiță Vasile Țigănescu pentru care ar fi încasat o primă de 14.175 de euro în total; Bogdan Baitoc pentru care ar fi încasat o primă de 9.450 de euro. Falsul a fost comis de Valentin Gavril președintele interimar al FRC și de Roxana Petrescu, contabila șefă a Federației”, mai scrie Ivanciuc într-o altă postare.

Candidata PSD Lipă îl umilește pe Popovici Foto: News.ro
Politică

Candidata PSD Lipă îl umilește pe Popovici

Candidata PSD Elisabeta Lipă îl umilește pe înotătorul David Popovici: contabila șefă și secretarul federației de canotaj au beneficiat prime mai mari decât ale medaliatului cu aur de la Jocurile Olimpice de la Paris. Informația a fost postată pe Facebook de Eduard Novak, fost ministru UDMR al Sportului. Lipă va candida pe listele PSD de la Botoșani. Ea nu conduce federația de canotaj, dar are un „Contract activitate sportiva”, care i-a adus 65.820 de lei în anul fiscal 2023. Pe lângă acesta, ea mai are o pensie special de la Interne, de 178.000 lei/an, o rentă viageră de fost olimpic, de aproape 200.000 lei/an, plus încă 80.000 de lei de la Agenția Națională pentru Sport - unde este președinte - și Comitetul Olimpic Român. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri Gabriela Szabo, o altă apropiată a PSD este membră a comitetului executiv al federației de canotaj. Candidata PSD Lipă îl umilește pe Popovici „În timp ce lipa lipa către Botoșani, David Popovici pălește în fața SG-ului și a contabilului șef de la Federatia Romana De Canotaj… La prima vedere, pare o glumă, însă este o realitate tristă. Când vine vorba de performanță, valorile și criteriile actualilor decidenți din sport sunt de noaptea minții. Pentru medalia de aur de la Jocurile Olimpice de la Paris, David Popovici a primit, din partea COSR, un premiu în valoare de 140.000 euro, în timp ce Erhan Cătălin (secretar general al FRC) și Petrescu Roxana (contabilul șef) au primit un premiu de câte 162.400 de euro fiecare. Adică, mai mare decât premiul obținut de Daniel Popovici. De ce au fost premiați cei doi? Simplu! Pentru “participare activă și contribuție substanțială la obținerea rezultatelor”. Altfel spus, performanța administrativă (nu știu care este!) este mai valoroasă decât performanța sportivă. Adică, zecile de ore de antrenament săptămânal pe care sportivii de performanță îl fac sunt mai puțin valoroase decât cele 40 de ore de muncă prestate de SG-ul și contabilul șef al Federației de Canotaj. Deci, starea jalnică a bazelor sportive lăsate în paragină de administratorii lor valorează mai mult decât o medalie de aur. Să fie oare și vreo conotație politică? Puțin probabil, în condițiile în care de la Agenția Națională pentru Sport lipa lipa către Botoșani spre un mandat de parlamentar… Sportivii nu mai trebuie luați la mișto de Statul Român!”, a scris Novak.

Prime mari pentru polițiștii IPA România (sursa: Facebook/Asociatia Internationala a Politistilor - Sectia Romana)
Investigații

Prime mari pentru polițiștii IPA România

Mihai Liviu Tărtăreanu, președintele Asociației Internaționale a Polițiștilor – IPA România, este suspect de fals intelectual și favorizarea făptuitorului într-un dosar al Parchetului Militar. În același dosar este cercetat și lt. col. Cătălin Ștefan Bălteanu, secretarul general al IPA România, pentru fals în declarații și instigare la fals intelectual. Citește și: VIDEO Lasconi face spectacol la oficierea unei căsătorii: strigă mirilor „Pup-o!” și-l felicită pe soț pentru că a spus „Da” hotărât Falsul în declarații se referă la o misiune în Toplița, dar și nemenționarea în declarațiile de avere a unor sume: prime mari pentru polițiștii IPA România. Președintele Mihai Liviu Tărtăreanu și secretarul general Cătălin Ștefan Bălteanu au declarat pentru DeFapt.ro că sunt nevinovați. Însă lt. col. Cătălin Ștefan Bălteanu crede că în spatele denunțului de la Parchetul Militar se află Florin Olaru, fostul președinte al IPA România. Parchetul Militar confirmă Parchetul Militar a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că Mihai Liviu Tărtăreanu, președintele IPA România, are calitatea de suspect într-un dosar în care se fac "cercetări pentru comiterea infracțiunilor de fals intelectual, (...), și favorizarea făptuitorului, (...) (referitor la adresa nr. 2103/20.07.2023, eliberată de acesta în calitate de președinte IPA – secția română, în care atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului în scopul favorizării făptuitorului Bălteanu Cătălin Ștefan)". Prim procurorul militar, colonelul magistrat Bogdan Ciprian Pîrlog, susține în adresa trasmisă către DeFapt.ro că în același dosar se "efectuează cercetări față de suspectul Bălteanu Cătălin Ștefan sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de fals în declarații" și a unei infracțiuni de fals intelectual. Ce s-a petrecut la Toplița? Prima infracțiune de fals în declarații, conform Parchetului Militar, ar fi fost făcută în 26 august 2019. Atunci, lt. col. Cătălin Ștefan Bălteanu a dat o declarație pe propria răspundere din care rezulta că a participat la executarea unei misiuni în localitatea Toplița, județul Harghita. Documentul a fost înaintat conducerii Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Anchetatorii bănuiesc că lt. col. Băteanu nu ar fi participat la misiune, ci la o ședință a IPA România. Cealaltă infracțiune de fals în declarații a rezultat din faptul că lt.col. Băteanu nu a menționat în declarațiile de avere primele pe care le-a primit de la IPA România în cursul anului 2019. Șeful IPA România se consideră sabotat Comisarul șef de poliție Mihai Liviu Tărtăreanu, președintele IPA România, a declarat pentru DeFapt.ro că dosarul a avut ca miză sabotarea sa, pentru că și-a depus în anul 2023 candidatura pentru funcția de secretar general al Asociației Internaționale a Polițiștilor. Acesta a recunoscut că a fost la Parchetul Militar, atunci când a fost informat oficial că are calitatea de suspect. Însă procurorul i-ar fi spus că nu va mai fi chemat la noi audieri pentru că declarația sa ar fi fost edificatoare. "În mod normal, în calitate de președinte al IPA, care este un ONG, nu poți fi suspectat de infracțiunea de fals intelectual. Este un ONG ca asociația la bloc. În nici un caz încadrarea juridică făcută la momentul respectiv nu are legătură cu starea de fapt. Este vorba despre o adresă prin care am înaintat niște documente", a declarat președintele Tărtăreanu. "Aceste situații nu ne fac bine" El bănuiește că martorul denunțător ar fi spus că nu ține o evidență a documentelor. "Discuția la momentul respectiv era dacă domnul Bălteanu era sau nu prezent la o activitate, când eu nu eram președinte. Nu puteam să atest eu ceva de care nu știam. Aceste situații nu ne fac bine. Discutăm despre cel mai mare ONG din România, este o familie ocupațională care oricum este lovită în fel și chip", a spus Tărtăreanu. După ce dosarul de la Parchetul Militar se va închide, comisarul șef de poliție Mihai Liviu Tărtăreanu își va căuta dreptatea în justiție, potrivit spuselor sale, pentru că nimic nu ar fi întâmplător. "Eu candidam la o funcție internațională când a apărut citația. A trebuit să dau niște explicații", a spus Tărtăreanu. "Am adus peste 100 de martori la parchet" Cătălin Ștefan Bălteanu, secretarul general al IPA România, a declarat pentru DeFapt.ro că dosarul de la Parchetul Militar este o "făcătură" în urma denunțului lui Florin Olaru, fostul șef al IPA România. "Cu siguranță sunt nevinovat. Este o făcătură a fostului președinte IPA. Nu ne-am înțeles. Ca să poată să folosească fondurile asociației așa cum își dorește, voia să scape de mine. Eram singurul care puteam ști toate neregulile pe care dânsul le făcea zi de zi. Asta s-a și dovedit pentru că dânsul a fost revocat din funcție ca urmare a unui management defectuos. Apoi a fost exclus din Asociație", a declarat Cătălin Ștefan Bălteanu. El a explicat că prima infracțiune de fals în declarații nu ar avea nici o susținere în realitate pentru că a executat misiunea de la Toplița și nu a participat la ședința IPA. Mai mult, spune el, fostul președinte al IPA România ar fi falsificat un proces verbal din care rezulta că ar fi participat la ședință, deși el se alfa la Toplița. "Am adus peste 100 de martori la parchet care au declarat că am fost la misiune. M-am prezentat la Parchetul Militar, am depus lista cu peste 100 de martori care atestau că am fost la misiune", a precizat Cătălin Ștefan Bălteanu. Prime mari pentru polițiștii IPA România Legat de falsul în declarații legat de averea sa, lt. col. Bălteanu a spus că, în anul 2019, fostul său șef de la IPA România se folosea orice pretext pentru a acorda tot felul de prime conducerii executive: "Ca să nu fie singurul (Florin Olaru - n.r.) care primea primă, făcea ceea ce a făcut și cu mine. Adică îmi dădea și mie primă la început de an, trimestrial, de Paște, de Ziua Eroilor. Căuta orice motiv ca să poată acorda prime. Erau prime mari, echivalentul unei indemnizații. Erau 8.000 lei, 10.000 lei. Acești bani îi sponsorizam către regiunile asociației noastre. Așa am considerat eu la momentul respectiv. Banii rămâneau în cadrul IPA România. Banii nu i-am menționat în declarațiile de avere pentru că atunci când îi primeam îi și dădeam. Am înțeles după aceea că trebuia să menționez banii primiți. Am omis atunci să fac asta la momentul respectiv pentru că nu am știut".

Greva continuă, anunță sindicatele din Educație Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Greva continuă, anunță sindicatele din Educație

Greva continuă, anunță sindicatele din Educație după ultima ofertă a Guvernului, care a oferit mai multe prime, deși acestea fuseseră deja respinse de protestatari. Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, Marius Nistor, a declarat pentru News.ro, că angajaţii din sistemul de învăţământ vor continua greva şi nu renunţă nici la protestul anunţat pentru marţi, la Bucureşti, acţiune la care se anunţă participarea a 20.000 de oameni. Greva continuă, anunță sindicatele din Educație „Răspunsul l-au primit la ultima acţiune de protest şi a fost un răspuns categoric: Nu. Noi am dat un răspuns la o acţiune la care au participat 14.000 de oameni în faţa Guvernului şi nu numai. S-a schimbat ceva radical între timp? Cu un pic de bani şi că au redenumit primele, îmi pare rău, dar nu asta aşteaptă colegii noştri”, a declarat Marius Nistor duminică, pentru News.ro, întrebat cum răspuns angajaţii din sistemul de educaţie noi oferte anunţate duminică de Guvern prin vocea purtătorului de cuvânt, Dan Cărbunaru. Citește și: Guvernul dă OUG pentru a plăti sume de până la 1.000 de euro fiecărui cadru didactic și membru al personalului auxiliar, în două-trei tranșe Nistor a precizat că profesorii nu vor renunţa la protestul anunţat pentru marţi, în Capitală, în Piaţa Victoriei şi la Palatul Cotroceni, acţiune la care sunt aşteptaţi 20.000 de salariaţi din educaţie. „Continuă acţiunile de protest şi în alte mari oraşe” a anunţat Nistor. Amânarea bac-ului nu este exclusă În ceea ce priveşte faptul că proiectul de act normativ anunţat duminică a fost publicat deja pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi pus în transparenţă publică, liderul sindical spune: „Nu mă interesează ce apare pe site-ul Ministerului Fondurilor sau ce se discută la nivel de Guvern, pe mine mă interesează ce comentează colegii noştri din unităţile de învăţământ care au făcut cinci zile de grevă şi care de luni continuă acţiunea de protest. Asta contează! Iar Guvernul acesta cu bune intenţii, în ghilimele, îşi permite să modifice Legea Dialogului Social, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, aşa, la sfârşit de săptămână, ca să exercite presiuni asupra colegilor noştri! Aşa că nu mă interesează ce discută Guvernul pe site-urile lor! Să vină cu o ofertă corectă, cu o soluţie corectă în faţa colegilor noştri şi dacă au neclarităţi să meargă în şcoli!” Întrebat dacă, în acest context, se conturează scenariul amânării examenului de bacalaureat şi a Evaluării Naţionale, Marius Nistor a răspuns: „Este posibil orice atâta vreme cât avem un astfel de comportament din partea Guvernului”.

Șase prime pe an la AACR (sursa: Facebook/AACR)
Investigații

Șase prime pe an la AACR

Șase prime pe an la AACR. 4.600 de euro brut. Atât a fost valoarea medie a fiecărei prime date în cursul anului 2022 de către directorul general Nicolae Stoica, șeful Autorității Aeronautice Civile Române (AACR). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În total 4,38 milioane lei, adică în jur de 900.000 de euro. De aproape patru ori mai mult față de cuantumul primelor date anul 2021. În plus, s-au mai acordat premii pentru ore suplimentare și rezultate deosebite în cunatum de 500.000 de euro. Dar asta nu e tot: la începutul anului 2023, la o lună după ce s-a dat prima de Crăciun, angajații Autorității au mai primit câte un bonus minim de 500 de euro. Surse din cadrul AACR susțin că angajații obedienți au primit prime mult mai mari, dar valoarea acestora este ținută la secret de directorul Nicolae Stoica. Securitatea cibernetică, sacrificată pentru economii Nicolae Stoica a fost plasat în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române în cursul anului 2020 de liberalul Lucian Bode, ministrul de atunci al Transporturilor. Ulterior, în mandatul de ministru al lui Cătălin Drulă, a fost numit director general interimar. La scurt timp după preluarea funcției, Nicolae Stoica a întocmit un raport prin care a decis desființarea Compartimentului de Securitate Cibernetică, din cadrul Biroului Administrativ, pentru a reduce costurile. Totodată, a decis și concedierea celor trei specialiști care răspundeau de securitatea cibernetică în domeniul aviației civile. Motivul: prin concedierea celor trei angajați AACR ar fi făcut economii anuale de aproximativ 507.000 lei. Puțin peste 100.000 de euro. Toate aceste decizii au fost justificate de directorul Nicolae Stoica prin faptul că AACR nu are atribuții în domeniul securității cibernetice în domeniul aviației civile. A fost contrazis de Administrația Prezidențială, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și chiar de către Guvernul României. Degeaba, lucrurile au rămas așa. Șase prime pe an la AACR Pus pe făcut economii, directorul Nicolae Stoica a acordat în primul an de mandat prime în valoare de 1,297 milioane lei unui număr de 190 de angajați. Adică, fiecare din cei 190 de beneficiari a primit o primă medie de 6.831 lei brut. Totodată, a premiat un singur angajat pentru muncă suplimentară cu suma de 3.419 lei brut. Surse din cadrul AACR au declarat sub protecția anonimatului că prima pentru ore suplimentare a fost acordată Gabrielei Mocanu, șefa biroului juridic și protejata directorului Nicolae Stoica. Situația s-a schimbat radical în anul 2022. A crescut valoarea primelor și a premiilor pentru ore suplimentare și rezultate deosebite. Cuantumul primelor brute a crescut de la 6.831 lei la 22.470 lei, adică cu 350%. Ceea ce implicit a dus la creșterea fondului de prime de la 1,297 milioane lei la 4,381 milioane lei, echivalentul a aproape 900.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Dacă în anul 2021 doar un singur angajat a primit primă pentru ore suplimentare, în anul 2022 s-au dat 124 de astfel de prime. Totodată, cuantumul primelor pentru ore suplimentare a crescut de la 3.419 lei la 8.435 lei. Adică, peste 1,045 milioane lei în total. Tot în anul 2022 s-au acordat un număr de 185 de prime pentru rezultate deosebite în muncă cu o valoare cumulată de 1,179 milioane lei. Cuantumul mediu al acestei prime a fost de 6.376 lei. Valoarea cumulată a tuturor primelor acordate de AACR în anul 2022 depășește suma de 6,6 milioane lei, aproximativ 1,4 milioane euro. Patru prime pe an numai prin CCM Defapt.ro a transmis mai multe solicitări către directorul general Nicolae Stoica pentru a afla care au fost criteriile de acordare a primelor în anul 2022, cuantumul acestora, dar și motivele pentru care s-au acordat prime la începutul acestui an. Din răspunsurile Autorității Aeronautice Civile Române rezultă că fiecare angajat primește patru prime anual. De Paște, de Ziua Patronului Aviației (20 iulie), de Ziua Autorității Aeronautice Civile Române (12 august) și de Ziua Aviației Civile Internaționale (7 decembrie). "Aceste prime sunt prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă (CCM), document semnat în anul 2019 între fosta conducere a Autorității Aeronautice Civile Române, sindicat și reprezentanții angajaților AACR", a susținut directorul Nicolae Stoica. Dar ce nu spune este faptul că el a semnat un act adițional în anul 2022 prin care se prelungește valabilitatea CCM. Noi bonusuri, în ianuarie 2023 Dar pe lângă cele patru prime anuale, angajații AACR s-au trezit în ianuarie 2023 că au primit noi bonusuri. Cea mai mică primă acordată în ianuarie 2023 a fost de 2.500 lei net. Surse din cadrul autorității susțin că alți angajați din anturajul directorului Nicolae Stoica au primit prime mult mai mari. Printre cei care au primit prime mult mai mari se află Gabriela Mocanu, Laura Stoian, Carmen Bondrea și Anda Ciobanu. Cele patru au făcut parte din comisia de evaluare a lui Nicolae Stoica pentru funcția de director general în decembrie 2022. Un alt angajat care a primit primă de peste 10.000 lei este Iulian Alexandru, șeful compartimentului auto. Am încercat să aflăm de la Gabriela Mocanu și Iulian Alexandru care a fost valoarea primelor primite în ianuarie 2023. Mocanu a refuzat să comenteze, Alexandru nu a putut fi contactat. Ne scriu familiile din AACR În cazul Laurei Stoian, consilier juridic și secretarul comisiei care l-a desemnat director general pe Nicolae Stoica, a răspuns soțul acesteia, Valentin Stoian. Și el angajat al AACR, pe postul de inspector aeronautic. Valentin Stoian a trimis un e-mail în care se arată deranjat de faptul că ne interesează primele primite din bani publici de angajații AACR, dar mai ales cele primite de soția sa. "În legătura cu unii colegi din lista aia nominală, află că au stat zile întregi până la orele 8-9 seara pentru a îndeplinii sarcini de serviciu, fără a li se plăti ore suplimentare, iar asta s-a întâmplat inclusiv pe 30 decembrie, când probabil dumitale îți pregăteai petrecerea de Anul Nou", susține furios Valentin Stoian (a fost păstrată grafia exactă a mesajului primit de Defapt.ro - n.r.). Orele suplimentare - excepționale, dar banale Directorul Nicolae Stoica și-a contrazis subalternul, susținând că "politica AACR este aceea ca angajații să nu efectueze ore suplimentare. Doar în cazuri excepționale și corespunzător motivate, se pot efectua ore suplimentare cu aprobarea șefilor ierarhici superiori. Citește și: OFICIAL Prima instituție de stat care și-a închis deja conturile la BCR și și-a deschis altele noi (la CEC) este Autoritatea Aeronautică. CNAIR o va urma până în februarie 2023 Angajații AACR care efectuează ore suplimentare sunt recompensați prin ore/zile libere, în condițiile legii, excepție făcând personalul care lucrează în ture și care nu poate fi recompensat cu ore/zile libere, iar conform legii, AACR este obligată să plătească orele suplimentare efectuate.". Cu toate acestea, primele acordate în anul 2022 pentru ore suplimentare au fost calculate la 1,045 milioane lei, adică peste 200.000 de euro. _____________________________ După publicarea articolului, Valentin Stoian a trimis redacției o reacție, pe care o publicăm ca atare: "Dl. Zoltan, Daca ar fi asa cum zici tu in articol, ar fi fost bine ca eu si sotia mea sa fi luat primele de care faci vorbire in articol! Pe langa faptul ca dezinformezi in ce ne priveste, macar ai bunul simt jurnalistic (ca cel de om se pare ca nu il ai!) si publica tot articolul la care faci referire in subtitlul ‘ ne scriu familiile din AACR’. De altfel si in acest articol dezinformezi cu buna stiinta (probabil din razbunare pentru ca nu ai nivelul intelectual suficient sa-mi dai o replica pe masura la primul meu mesaj?!) cand vorbesti de primele castigate de sotia mea. Daca tu le sti , zi-ni-le si noua ca noi nu stim de ele! Acele multe prime de care faci vorbire ca le-a castigat sotia mea te asigur ca nu le-a primit (si poate ca ar fi meritat la cat munceste si ce spete are!) Solicit ca acest mesaj sa fie publicat ca drept la replica impreuna cu primul meu mesaj transmis dlui. Zoltan Rog sa aveti in vedere ca acesta este un demers strict personal (asa cum a fost si prima mea interventie) intrucat imaginea mea si a sotiei este afectata de calomniile lansate de dl. Zoltan. Cu siguranta o sa analizez cu sotia chemarea in judecata a dlui. Zoltan si a intregii redactii pentru defaimare. Valentin STOIAN Aeronautical Inspector ATM/ANS Romanian CAA"

Zeci de mii, prime la Romsilva (sursa: Facebook/Romsilva)
Eveniment

Zeci de mii, prime la Romsilva

Zeci de mii, prime la Romsilva. Prime între 11.000 de lei și 47.000 de lei net pentru lunile noiembrie și decembrie 2022 la Romsilva au fost propuse de unele direcții silvice județene. Zeci de mii, prime la Romsilva Informația a fost făcută de jurnalistul de mediu Andrei Ciurcanu. "Ne-am gresit meseriile, prieteni! M-am uitat pe lista de propuneri de prime pentru anul trecut (noiembrie/decembrie) oferite pentru realizari deosebite angajatilor ROMSILVA din cadrul unor direcții silvice din țară. Sumele sunt nete. Citește și: Șeful CIA, vizită secretă la Kiev, la sfârșitul săptămânii trecute, pentru a discuta cu Zelenski cum poate fi bătută Rusia – Washington Post Secretara – 27.000 RON Ajutor analist – 26.910 RON Sofer - 20.000 RON Lucrător commercial – 17.550 Operator date – 16.965 Ingrijitor – 11.000 RON Pe zona de conducere primele propuse ajung in unele cazuri si la 47.000 de RON pentru cele două luni. Nu faceți experimente cu pădurile statului, tovaraschi!", a scris Ciurcanu pe Facebook.

Șofer la Transelectrica, primă 16.000 lei (sursa: e-nergia.ro)
Eveniment

Șofer la Transelectrica, primă 16.000 lei

Șofer la Transelectrica, primă 16.000 lei. Lista de prime pe 2022 date de Translectrica ridică multe semne de întrebare: în timp ce angajați cu funcții nespecializate, precum cea de șofer, au primit și câte 16.000 de lei, unii ingineri care au avut responsabilități foarte mari abia au primit 10.000 de lei. Dar, în unele cazuri, doar câte 1.000 de lei. Șofer la Transelectrica, primă 16.000 lei Transelectrica a acordat prime de câte 16.000 de lei unui număr de cinci șoferi. Asta în timp ce șeful Dispeceratului Energetic Național (DEN), “ochii și urechile” Sistemului Energetic Național (SEN) a primit o primă de doar 10.000 de lei. Asta în condițiile în care DEN, în acest an, a trebuit să fie mult mai atent cu ce se întâmplă în SEN, în condițiile războiului din Ucraina, cu care România și-a sincronizat rețeaua, și a atacurilor devastatoare cu rachete rusești asupra infrastructurii de acolo. Cu toate problemele și penele de curent din Ucraina și apoi din Republica Moldova, DEN a reușit să mențină rețeaua românească în funcțiune fără niciun fel de avarie. Citește și: Secretarul general NATO începe 2023 cum a încheiat 2022: insistă că Occidentul trebuie să continue să sprijine militar Ucraina De asemenea, găsim pe listă un consilier de specialitate care a primit o primă de 20.000 de lei, cel mai mare nivel individual al unei bonificații acordate de Transelectrica. Au primit prime și dispecerii, dar atenție, aceștia au luat doar 1.000 de lei, chiar și dispecerii șefi de tură, adică de 16 ori mai puțin decât șoferii sau de 20 de ori mai puțin decât un consilier. Un șef de tură pe stații, gradul 1 sau 2, a primit o primă de doar 200 de lei, iar un inginer principal specialist la DEN 700 de lei. Asta în timp ce două angajate cu funcția de bufetier au primit 6.000 de lei, potrivit e-nergia.ro.

Nicușor Dan sesizează DNA pentru primele acordate de CSM București, inclusiv Gabrielei Szabo
Politică

Nicușor Dan sesizează DNA pentru CSM București

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, sesizează DNA pentru prime ilegale la CSM București: printre beneficiari, Gabriela Szabo, lider PSD și prietenă cu Gabi Firea. În iunie 2022, când Szabo a fot dată afară de la CSM București, senatorul PSD Robert Cazanciuc l-a atacat dur pe Nicușor Dan. Nicușor Dan sesizează DNA pentru CSM București Primarul Capitalei a arătat, azi, că o verificare a Corpului de Control a relevat că în anul 2018 CSM a plătit prime în valoare totală de 1.076.330 de lei personalului administrativ, care nu avea dreptul la aceşti bani, fiind prime pentru câştigarea competiţiilor, destinate numai sportivilor şi colectivelor tehnice (antrenori, medici, kinetoterapeuţi). Conform primarului general, o parte consistentă din suma totală achitată personalului administrativ, respectiv 190.965 de lei, a fost încasată în mai multe tranşe de directorul general al CSM, Gabriela Szabo tot sub formă de primă. „Voi sesiza DNA pentru nereguli depistate la Clubul Sportiv Municipal (CSM Bucureşti) ca urmare a unei verificări a Corpului de Control care a vizat activitatea CSM în perioada 2017-2022. În anul 2018, CSM a plătit prime în valoare totală de 1.076.330 de lei unor angajaţi care nu aveau dreptul la aceşti bani, mai exact personalului administrativ. Primele pentru câştigarea competiţiilor se puteau acorda potrivit legislaţiei în vigoare la acel moment numai sportivilor şi colectivelor tehnice (antrenori, medici, kinetoterapeuţi). O parte consistentă din suma totală achitată personalului administrativ, respectiv 190.965 de lei, a fost încasată în mai multe tranşe de directorul general al CSM, Gabriela Szabo tot sub formă de primă”, anunţă Nicuşor Dan într-o postare pe Facebook. Pierderi uriașe la clubul sportiv Conform primarului general, Corpul de Control a identificat şi un posibil conflict de interese generat de un contract încheiat de conducerea Clubului în 2018 cu o firmă cu care Gabriela Szabo a încheiat ulterior, în acelaşi an, un contract de cesiune de drepturi de autor. Pe lângă aceste probleme, s-a constatat şi că reorganizările succesive ale instituţiei, făcute în 2017-2019, au fost deficitare, neducând la o îmbunătăţire a activităţii. „Litigiile din perioada 2018-2022 au generat costuri de 2.928.065 de lei reprezentând cheltuieli cu avocaţii. La acestea se adaugă despăgubiri şi cheltuieli de judecată în valoare de 1.722.852 de lei (până la acest moment). De asemenea, nu s-a găsit o bază de date a numărului de sportivi, pe secţii şi pe vârste, astfel că toate cifrele furnizate către PMB pentru intervalul 2018-2022 au fost nişte aproximări nefundamentate. În plus, nu există o procedură cu privire la transferul sportivilor, cu privire la criteriile care trebuie avute în vedere în procesul de selectare a unui sportiv, la cum se aproximează valoarea unui sportiv, fapt care a dus de-a lungul vremii la pierderi financiare.”, adaugă primarul Capitalei. Citește și: Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă care a scris cu creta pe trotuar „Nu b***a”. Fata susține că era numele unui pește, poliția crede că era „война”, adică „război” El anunţă că, în urma neregulilor administrative găsite, a fost sesizată comisia de disciplină şi au fost dispuse măsuri de remediere a situaţiei.

Prime de 10 milioane de euro la Romsilva Foto: Romsilva
Eveniment

Prime de 10 milioane de euro la Romsilva

Prime de 10 milioane de euro la Romsilva în ultimele două luni din 2021, scrie jurnalistul Andrei Ciurcanu, pe blogul său. Prime de 10 milioane de euro la Romsilva Potrivit lui Ciurcanu, conducerea regiei a motivat acest val de „bonusuri” prin faptul că în 2021 Regia Națională a Pădurilor a marcat 30 de ani de la înființare. Singurii care nu au primit aceste prime au fost angajații care au înregistrat mai mult de 3 absențe nemotivate la serviciu în 2021. În unele județe, fondul pentru prime ar fi depășit ar fi depășit suma alocată salariilor. La Romsilva ar urma sa fie daţi afară nu mai puţin de 415 angajaţi. Potrivit sindicatelor din regie, din cei 415 salariaţi care urmează să primească deciziile de concediere, 223 sunt muncitori, majoritatea direct productivi, iar 192 sunt personal TESA, din care 144 reprezintă personal silvic. Val de concedieri Sindicatele au contestat în instanță, la Tribunalul București, încă din luna noiembrie a anului trecut, această hotărâre privind concedierile, iar în acest moment există două procese pe rol. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Cu puțin timp înainte de finalul anului trecut, Consiliul de Administrație al Romsilva a decis în sedință extraordinară schimbarea conducerii. Astfel, în locul directorului general Teodor Țigan, care urma să se pensioneze, a fost numit pentru un mandat de doar patru luni, secretarul de stat de la Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, George Mierliță. Până în 2021, acesta a fost inginer silvic la Direcția Silvică Vâlcea. La 22 noiembrie, DNA a anunțat luni trimiterea în judecată a lui Cezar Mihail Răduţă, director adjunct al Romsilva, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Acesta ar fi angajat un paznic de vânătoare care nu întrunea condiţiile legale, iar în schimbul acestui scenariu ar fi primit un teren în Corbeanca. Răduță deține postul de director adjunct și în prezent.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră