joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: prezenta

32 articole
Internațional

Putin nu confirmă participarea la negocierile din Turcia cerute chiar de el și acceptate de Zelenski

Rusia nu confirmă participarea la negocieri. Kremlinul a calificat drept inacceptabil ultimatumul adresat Rusiei de Ucraina și aliații săi europeni, care i-au cerut Moscovei să accepte, începând cu 12 mai, un armistițiu de 30 de zile. La negocierile din Turcia cerute de Putin și acceptate de Zelenski, liderul de la Kremlin nu și-a anunțat prezența. Rusia a respins ultimatumul privind armistițiu Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Rusia este deschisă soluționării conflictului, dar doar printr-un dialog serios care să vizeze cauzele profunde ale războiului. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam „Limbajul ultimatumurilor este inacceptabil. Nu se poate discuta cu Rusia în acest mod”, a subliniat acesta într-o conferință de presă. Liderii europeni au transmis un mesaj ferm de la Kiev În cadrul unui summit organizat sâmbătă la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și lideri europeni – inclusiv Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz – au cerut Rusiei un armistițiu necondiționat de 30 de zile. În caz contrar, au avertizat că vor urma noi sancțiuni economice și creșterea livrărilor de armament către Ucraina. Rusia nu confirmă participarea la negocieri Ca reacție, Moscova a propus reluarea negocierilor directe cu Ucraina pe 15 mai, la Istanbul, reluând astfel ideea unui acord de pace început, dar nefinalizat, în primăvara lui 2022. Președintele Zelenski a acceptat propunerea și a transmis că îl așteaptă pe Vladimir Putin la Istanbul pentru discuții directe. Totuși, liderul de la Kremlin nu a confirmat prezența la negocierile pe care el însuși le-a propus. Trump cere întâlnirea imediată între Rusia și Ucraina Declarația lui Zelenski vine în contextul în care președintele american Donald Trump a cerut duminică ca Ucraina și Rusia să înceapă imediat negocierile, chiar și în lipsa unui armistițiu prealabil. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că urmează noi discuții cu Zelenski și alți lideri europeni pentru a definitiva pachetul de sancțiuni în cazul refuzului Rusiei de a accepta armistițiul. Încă nu este clar dacă sancțiunile vor fi aplicate împreună cu SUA sau doar cu sprijinul acestora. UE se coordonează cu SUA pentru noile sancțiuni Paula Pinho, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a confirmat luni că Uniunea Europeană lucrează în coordonare cu Washingtonul pentru impunerea de noi sancțiuni. „Am colaborat strâns cu SUA în ultimii ani și vom continua acest efort pentru a ne asigura că sancțiunile beneficiază de sprijinul american”, a declarat aceasta. Turcia se oferă ca mediator: apel la încetarea focului Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a îndemnat Rusia și Ucraina să convină asupra unui armistițiu și să se întâlnească la Istanbul. „Sperăm că acest lucru se va întâmpla cât mai curând și lucrăm în acest sens”, a spus oficialul turc. Moscova insistă pe „cauzele profunde” și pe recunoașterea anexărilor Rusia continuă să susțină că orice soluție de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Rusiei”, inclusiv recunoașterea anexării teritoriilor ocupate, excluderea Ucrainei din NATO și o nouă arhitectură de securitate europeană. Potrivit Moscovei, în 2022 aproape fusese semnat un acord, dar Kievul l-ar fi abandonat la solicitarea Washingtonului, după retragerea trupelor ruse din jurul capitalei ucrainene.

Rusia nu confirmă participarea la negocieri (sursa: tass.ru)
S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan

S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători, ar arăta un sondaj INSCOP citat de un jurnalist de la site-ul Golazo. Este vorba de același sondaj prezentat parțial vineri, care arată că diferența între Nicușor Dan și George Simion s-a redus la circa patru procente, față de 17%, acum două săptămâni. Citește și: Ponta: „M-am gândit cum va fi președinte Simion și nu vreau să fie cu mâna mea” S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători  Potrivit acestui sondaj, „în turul 2 procentul celor care s-ar prezenta la vot ar fi mai mare cu în jur de 10%”. Marja de eroare a sondajului INSCOP este de 2%.  La primul tur al alegerilor prezidențiale au votat 9.571.740 (53,21% din totalul alegătorilor), deci INSCOP estimează acum o prezență de 10,5 milioane de voturi. Însă Nicușor Dan a spus că are nevoie de o prezență de 11 milioane de alegători, ca să câștige.  „Există un public izolaționist care are probabil spre 5 milioane de voturi. Sunt oameni pentru care am toată considerația, care au fost păcăliți de mesajul ăsta extrem, extrem de populist. Noi trebuie să fim mai mulți decât ei. Sunt optimist. Dacă o să fie 11 milioane de votanți eu sunt sigur că o să câștigăm. Revolta lor este absolut reală pentru modul cum s-a făcut politică și administrație în România. Românii au decis, trebuie să facem o schimbare. Întrebarea este dacă facem o schimbare înțeleaptă, cu lege, cu justiție, cu păstrarea economiei, cu investiții străine sau ne ducem în haos”, a spus Nicușor Dan la postul B1 TV.  În consecință, ar mai trebui covinși să iasă la vot circa 600.000 de alegători pentru George Simion să fie învins. 

Nicușor Dan arată de ce prezență are nevoie ca să câștige Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Nicușor Dan arată de ce prezență are nevoie ca să câștige turul doi al alegerilor prezidențiale

Nicușor Dan arată de ce prezență are nevoie ca să câștige turul doi al alegerilor prezidențiale: 11 milioane de alegători. La primul tur al alegerilor prezidențiale au votat 9.571.740 (53,21% din totalul alegătorilor). Dintre aceștia, pentru Simion au votat 3.862.761 (40,96%), iar pentru Nicușor Dan - 1.979.767 (20,99%). Citește și: Victor Rebengiuc se autodenunță: a donat 25.000 de lei pentru campania lui Nicușor Dan Nicușor Dan arată de ce prezență are nevoie ca să câștige „Există un public izolaționist care are probabil spre 5 milioane de voturi. Sunt oameni pentru care am toată considerația, care au fost păcăliți de mesajul ăsta extrem, extrem de populist. Noi trebuie să fim mai mulți decât ei. Sunt optimist. Dacă o să fie 11 milioane de votanți eu sunt sigur că o să câștigăm. Revolta lor este absolut reală pentru modul cum s-a făcut politică și administrație în România. Românii au decis, trebuie să facem o schimbare. Întrebarea este dacă facem o schimbare înțeleaptă, cu lege, cu justiție, cu păstrarea economiei, cu investiții străine sau ne ducem în haos”, a spus Nicușor Dan la postul B1 TV.  Față de turul I, ar fi, deci, nevoie de o prezență mai mare cu circa 1,5 milioane de alegători. În 2014, la confruntarea Iohannis-Ponta din turul II, la urne au venit circa 11,5 milioane de alegători, față de 9,48 milioane în turul I. 

Limanu, Vama Veche, prezență record de 80%, cu aproape 2.000 de alegători pe liste suplimentare Foto: Facebook
Politică

Limanu, Vama Veche, prezență record de 80%, cu aproape 2.000 de alegători pe liste suplimentare

Limanu, Vama Veche, prezență record de 80%, cu aproape 2.000 de alegători pe liste suplimentare, arată datele de la ora 17.15. În același timp, crește prezența în marile orașe - Cluj, București, Brașov sau Sibiu. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Limanu, Vama Veche, prezență record de 80%, cu aproape 2.000 de alegători pe liste suplimentare La ora 17.15, la Limanu votaseră peste 2.700 de alegători de pe listele permanente și peste 1.700 pe liste suplimentare - probabil turiștii de pe Litoral. Și în Mangalia erau peste 2.000 de voturi consemnate pe liste suplimentare, la Costinești - 556, iar la Constanța - peste 12.000. Și la Corbu, la nord de Constanța, votaseră, până după ora 17.00, peste 500 de persoane consemnate pe liste suplimentare.  În Delta Dunării, la Crișan, Murighiol sau Sfântu Gheorghe, prezența era de peste 50%, urmare a numărului de alegători de pe liste suplimentare, care depășeau numărul alegătorilor locali. În Cluj, prezența se apropia de 47%, cu circa 30.000 de voturi pe liste suplimentare.  În București, prezența cea mai mare era în Sectorul 1 - 44%, iar cea mai slabă în Sectorul 3, sub 33%.  În județul Ilfov, prezența a depășit 50%, locul I pe țară. În Corbeanca, cunoscută pentru cartierele de vile de lux, era de peste 66%, iar în Berceni de peste 62% - la ora redactării acestei știri.  Prezența în mediul rural - circa 2,9 milioane de alegători - este mult sub cea din urban, de 4,5 milioane de alegători.  La nivel național, prezența este ușor sub cea din 24 noiembrie 2024. 

Prezența la vot la ora 16:00 (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Prezența la vot a scăzut, la ora 16.00, sub nivelul turului întâi din noiembrie 2024 cu aproape 1%

Prezența la vot la ora 16:00. Până la ora 16:00, duminică, 6.461.593 de alegători și-au exercitat dreptul de vot în primul tur al alegerilor prezidențiale, ceea ce reprezintă 35,92% din totalul celor înscriși în listele electorale permanente, potrivit datelor oferite în timp real de defapt.ro Prezența la vot la ora 16:00 Dintre cei care au votat până la ora 16:00: Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real 3.974.277 de alegători provin din mediul urban; 2.487.316 de alegători provin din mediul rural. În plus, 74.262 de persoane și-au exprimat opțiunea electorală prin intermediul urnei mobile. Votul în țară și în diaspora Din totalul celor 6.461.593 de voturi exprimate: 5.715.830 de voturi au fost înregistrate în România, reprezentând 31,78% din alegători; 745.763 de cetățeni au votat în străinătate. Județele cu cea mai mare prezență la urne Cele mai ridicate procente de participare s-au înregistrat în următoarele județe: Ilfov – 43,77%; Argeș – 37,82%; Giurgiu – 36,82%; Constanța – 35,94%; Cluj – 35,72%. Județele cu cea mai scăzută prezență În schimb, participarea a fost mai redusă în: Vaslui – 22,13%; Satu Mare – 23,61%; Covasna – 25,26%; Harghita – 26,98%; Botoșani – 27,22%. Situația prezenței la vot în București În Capitală, prezența la urne a fost de 33,76%, cu diferențe semnificative între sectoare: Sector 1 – 38,60%; Sector 2 – 34,85%; Sector 3 – 28,24%; Sector 4 – 35,11%; Sector 5 – 31,46%; Sector 6 – 37,74%. Comparație cu alegerile din 2019 La primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019, prezența la vot, tot până la ora 16:00, a fost de 36,76%, cu aproape un punct procentual mai mare decât în 2024. Pentru date actualizate privind prezența la vot, alegătorii pot accesa site-ul defapt.ro  

Prezența la vot, până la 13:00 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Peste 400.000 de voturi în plus la ora 13.00 față de primul tur al prezidențialelor din noiembrie

Prezența la vot, până la 13:00. Până duminică, la ora 13:00, un număr de 4.399.722 de alegători, reprezentând 24,46% din totalul celor înscriși pe listele electorale, s-au prezentat la urne pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, potrivit datelor în timp real furnizate de https://defapt.ro/alegeri-prezidentiale Prezența la vot, până la 13:00 Din totalul votanților până la această oră: Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real 2.749.926 de alegători au votat în mediul urban 1.649.796 de alegători au votat în mediul rural 35.903 persoane au votat prin urnă mobilă Votul în țară și în diaspora Dintre cei 4,3 milioane de votanți: 3.835.889 au votat în țară, adică 21,32% din totalul alegătorilor 563.833 au votat în străinătate, dintre care: 559.727 pe liste suplimentare 4.106 prin corespondență Votul în diaspora a început vineri, de la ora locală 7:00, și se încheie duminică la ora 21:00 (ora României). Județele cu cea mai mare prezență la vot Cele mai ridicate rate de participare s-au înregistrat în: Ilfov – 28,77% Argeș – 26,15% Giurgiu – 25,01% Constanța – 24,60% Prahova – 24,51% Olt – 24,45% Participarea a fost mai redusă în: Satu Mare – 15,20% Vaslui – 15,24% Covasna – 16,55% Maramureș – 17,31% Bistrița-Năsăud – 17,37% În Capitală, prezența la vot a fost de 21,81%, cu următoarea distribuție pe sectoare: Sector 1 – 24,86% Sector 2 – 22,67% Sector 3 – 18,16% Sector 4 – 22,78% Sector 5 – 20,23% Sector 6 – 24,43% Pentru comparație, la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 (tur ulterior anulat), prezența la ora 13:00 fusese de 21,99%, ceea ce indică o mobilizare ușor mai mare în acest an.

Xi Jinping participă la Parada Victoriei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia anunță participarea președintelui chinez la Parada Victoriei, în ciuda avertizărilor Kievului

Xi Jinping participă la Parada Victoriei. Președintele Chinei, Xi Jinping, va efectua o vizită oficială în Rusia între 7 și 10 mai 2025, potrivit unui comunicat transmis duminică de Kremlin. Vizita are loc cu prilejul celebrării a 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Xi Jinping participă la Parada Victoriei Pe parcursul vizitei, Xi Jinping se va întâlni cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre dezvoltarea parteneriatului strategic dintre cele două țări. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Kremlinul a precizat că discuțiile vor fi urmate de semnarea mai multor documente oficiale. Lideri internaționali, așteptați la parada din 9 mai Rusia va organiza pe 9 mai parade și ceremonii oficiale dedicate comemorării sfârșitului războiului împotriva Germaniei naziste. Kremlinul a anunțat că sunt așteptați și alți lideri internaționali, fără a oferi însă o listă completă a celor care și-au confirmat participarea. Armistițiu propus de Putin, refuzat de Zelenski Cu ocazia acestui moment simbolic, Vladimir Putin a propus un armistițiu de trei zile, însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat afirmând că ar fi dispus să accepte doar o încetare a ostilităților pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile. Putin a respins această variantă, reiterând că nu dorește o pauză temporară, ci o reglementare pe termen lung a conflictului cu Ucraina. Avertisment de la Kiev În contextul conflictului în desfășurare, Zelenski a avertizat că Ucraina nu poate garanta siguranța liderilor străini care aleg să participe la parada tradițională organizată la Moscova pe 9 mai. Riscurile de securitate sunt ridicate, iar tensiunile rămân la cote înalte.

Prezența lui Assad la Moscova, incertă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Prezența lui Assad la Moscova, incertă

Prezența lui Assad la Moscova, incertă. Președinția rusă a refuzat să confirme informațiile privind prezența liderului sirian Bashar al-Assad în Rusia, după ce agențiile de știri ruse au relatat că acesta s-ar fi refugiat la Moscova împreună cu familia sa. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că nu există nicio întâlnire planificată între Putin și Assad. Prezența lui Assad la Moscova, incertă Potrivit unor surse din Kremlin citate de agențiile de știri ruse, Bashar al-Assad și familia sa ar fi părăsit Siria în urma unei ofensive fulger a grupurilor rebele conduse de islamiști radicali. Citește și: Surse politice: datele la care vor fi reluate alegerile prezidențiale Informația nu a fost confirmată oficial, iar Kremlinul a evitat să ofere detalii: „Nu am nimic să vă spun despre deplasările președintelui Assad”, a afirmat Peskov. Decizia refugierii, aprobată de Putin? Întrebat dacă Vladimir Putin a luat personal decizia de a-i oferi refugiu liderului sirian, Peskov a recunoscut că astfel de hotărâri nu pot fi luate fără implicarea șefului statului: „Nu mai am nimic să vă spun”, a adăugat el. Referindu-se la evoluțiile recente din Siria, Dmitri Peskov a declarat că „întreaga lume a fost surprinsă de ceea ce s-a întâmplat”. El a reiterat că Rusia nu face excepție și că situația necesită o perioadă de ajustare și dialog. Viitorul bazelor militare rusești în Siria Rusia consideră esențială discutarea viitorului bazelor sale militare de la Tartus și Hmeimim cu noile autorități siriene. „Acesta este subiectul discuțiilor cu cei care vor fi la putere în Siria”, a spus Peskov, subliniind că Moscova face „tot posibilul” pentru a asigura securitatea acestor facilități. Rusia, care sprijină militar regimul lui Bashar al-Assad din 2015, anticipează o „perioadă foarte dificilă” din cauza instabilității din Siria. În acest context, Dmitri Peskov a evidențiat importanța menținerii unui dialog activ cu toate țările din regiune: „Rusia are o intenție puternică de a face acest lucru”, a conchis el.

AEP crește artificial diferența urban - rural (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

AEP crește artificial diferența urban - rural

AEP crește artificial diferența urban - rural: Autoritatea Electorală Permanentă central contabilizează voturile din diaspora la prezența urbană din țară. AEP crește artificial diferența urban - rural Astfel, înainte cu puțin de ora 12.00, numărul total de voturi era de aproximativ 2,7 milioane. Potrivit AEP, 1,6 milioane de voturi proveneau din urban și 1,1 milioane, din rural. Citește și: Informațiile „pe surse” de la exit-poll-uri au rol de a mobiliza activul de partid și ar trebui ignorate, recomandă sociologul Cătălin Stoica Rezulta, așadar, o diferență de prezență în favoarea urbanului din România de aproximativ 500.000 de voturi. În același timp, însă, voturile din străinătate erau de aproape 300.000. Așadar, în realitate, voturile din urbanul din țară erau de doar 1,3 milioane, nu de 1,6 milioane. Iar diferența față de rural era de doar 200.000, nu de 500.000. Prezența la vot, contabilizată în timp real de AEP (sursa: prezenta.roaep.ro)

Prezență bună la referendumul organizat de Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

Prezență bună la referendumul organizat de Nicușor Dan

Prezență bună la referendumul organizat de Nicușor Dan: peste 8% la ora 11.00, cu circa 1,8% sub prezența, în Capitală, la alegerile prezidențiale. La ora redactării acestei știri, 11.17, prezența la referendum era de 8,5% și se apropia rapid de 9%. La prezidențiale, prezența era de 10,35%. Datele sunt comunicate în timp real de AEP, pe site-ul prezenta.roaep.ro. Citește și: Ciolacu are șanse teoretice în turul II doar dacă se confruntă cu Simion. Ciucă, Lasconi, Geoană îl bat la un scor zdrobitor Prezență bună la referendumul organizat de Nicușor Dan „Avem date în timp real, cam 4-5% nu iau buletinele din cei care au votat până la ora asta. Când am plecat eu de acasă votaseră cam 40.000 pentru referendum şi cam 44-45.000 pentru alegerile prezidenţiale în Bucureşti”, aprecia Nicușor Dan în această dimineață, după ce a votat. „Am votat pentru referendumul local pentru ca Bucureştiul să devină un oraş ordonat, guvernabil, administrabil, cu o alocare a banilor acolo unde trebuie şi mai ales, (...) cum votez întotdeauna, împotriva mafiei imobiliare", a mai spus edilul-șef al Capitalei. Pentru ca referendumul să fie validat, este necesar ca 30% din 1,8 milioane, cât reprezintă numărul total de alegători din București, adică aproximativ 540.000 de persoane, să participe la vot. În plus, pentru ca rezultatele să fie valide, opțiunile valabil exprimate trebuie să reprezinte cel puțin 25% din totalul persoanelor cu drept de vot, ceea ce înseamnă cel puțin 450.000 de voturi valide. Referendumul trebuie votat de 50% plus 1 din votanți pentru a trece.

Publicul vârstnic crește prezența la europarlamentare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Publicul vârstnic crește prezența la europarlamentare

Publicul vârstnic crește prezența la europarlamentare. Sociologul Barbu Mateescu a explicat de ce, până la ora 13.00, numărul de voturi la europarlamentare a fost mai mare decât cel din 2019. Publicul vârstnic crește prezența la europarlamentare "Prezența mai mare la europarlamentarele de azi față de cele precedente se datorează unei mobilizări mai mari a publicului vârstnic, cumva natural având în vederea suprapunerea de acum a europarlamentarelor cu localele. Citește și: Colecția de mașini și vila uriașă a lui Andrei Iordănescu, fiul lui Anghel Iordănescu, bugetar, candidat PSD și client al familiei Firea-Pandele Voturi în formatul 2019 / 2024 la ora 13: 18-24 ani: 205 mii / 224 mii 25-34 ani: 418 mii / 365 mii 35-44 ani: 576 mii / 577 mii 45-64 ani: 1,40 milioane / 1,59 milioane 65+ ani: 998 mii / 1,25 milioane Întrebarea pentru următoarele ore e simplă: va există o mobilizare similară în partea a doua a zilei dar pe spațiul 18-45 ani? Sau prezența se va domoli, ajungând la cota din 2019 sau mai jos? Dacă are loc al doilea scenariu, votantul mediu (sau median) la aceste alegeri va fi semnificativ mai vârstnic decât votantul mediu (sau median) de la europarlamentarele din 2019.", a arătat Barbu Mateescu într-o postare pe Facebook.

Alegerile în timp real, sursa online (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Alegerile în timp real, sursa online

Alegerile în timp real, sursa online. Code for Romania a dezvoltat un ecosistem de soluții digitale despre tot ce ține de alegeri. Alegerile în timp real, sursa online Astfel, vom putea să urmărim prezența la vot în timp real și să aflăm rezultatele, pe măsură ce acestea sunt anunțate de autorități. Citește și: EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte false, cetățenia R. Moldova. Printre ei, „Mike” Lobanov, care a investit în secret în Europa banii lui Abramovici, și miliardarul sancționat Serghei Lomakin Code for Romania a început să dezvolte aceste platforme de informare a alegătorilor însă din 2016, cu scopul de a îmbunătăți accesul la informații și de a sprijini observarea independentă a alegerilor în România, dar și în alte state ale lumii. În 2024 organizația pune la dispoziție patru soluții digitale: Monitorizare Vot, EU, Rezultate Vot, Vot Diaspora. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pelerinajul Sf. Parascheva, cel mai mare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pelerinajul Sf. Parascheva, cel mai mare

Pelerinajul Sf. Parascheva, cel mai mare. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei se pregăteşte să tragă concluziile pelerinajului la moaştele Sfintei Parascheva. Pelerinajul Sf. Parascheva, cel mai mare Ediția de anul acesta a adus cu sine mai multe premiere şi mai multe posibile recorduri, ce vor trebui verificate cu datele din arhivă. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Potrivit datelor de duminică seara, peste 337.000 de pelerini se închinaseră la moaştele Sfintei Parascheva şi ale Sfântului Andrei Criteanul iar alţi 27.000 de oameni erau la rând. Un număr total apropiat de 400.000 de pelerini ar fi cel mai mare de când se ţin evidenţele oficiale şi estimările comunicate de Jandarmerie şi reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Studenții mediciniști nu vor la cursuri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Studenții mediciniști nu vor la cursuri

Studenții mediciniști nu vor la cursuri. Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" din Iaşi (UMF) a aprobat în Senat o serie de modificări propuse de Consiliul de Administraţie. Studenții mediciniști nu vor la cursuri Potrivit acestora, studenţii vor fi obligaţi să participe la cel puţin 70% din cursurile de la o disciplină pentru a o putea promova. Mai mult, aceştia nu vor avea cum să recupereze sau să refacă orele pierdute, aşa cum este cazul la unele lucrări practice sau laboratoare. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Astfel, dacă nu vor fi prezenţi la ore, studenții nu vor trece anul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Foto: Facebook Olaf Scholz
Internațional

Regiunea baltică va fi întărită militar

Regiunea baltică va fi întărită militar. Germania este pregătită să-şi consolideze prezenţa militară în Lituania, a anunţat marţi cancelarul german Olaf Scholz, în timpul unei vizite la Vilnius, informează Reuters. "Suntem gata să ne consolidăm angajamentul şi să îl dezvoltăm în direcţia unei brigăzi de luptă robuste", a spus Scholz în faţa presei, după discuţiile avute cu preşedintele lituanian Gitanas Nauseda şi cu premierii eston şi leton. Regiunea baltică va fi întărită militar La rândul său, Nauseda a afirmat că liderii ţărilor baltice şi cancelarul german au convenit că apărarea în regiunea baltică trebuie să fie întărită prin sporirea efectivelor militare. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Olaf Scholz urmează să viziteze soldaţii germani staţionaţi în baza militară de la Rukla, unde Germania conduce un grup de luptă al NATO. Grupul a fost consolidat cu trupe germane şi norvegiene înaintea începerii războiului din Ucraina, numărul total al militarilor NATO desfăşuraţi la Rukla sporind de la 1.200 la 1.600, potrivit Agerpres. Lituania are frontieră comună cu exclava rusă Kaliningrad, dar şi cu Belarus, ţară al cărei teritoriu a fost folosit de armata rusă pentru a-şi lansa invazia împotriva Ucrainei. În prezent cinci ţări membre ale NATO (Estonia, Letonia, Lituania, Norvegia şi Polonia) au frontiere comune cu Rusia. Finlanda, care intenţionează să adere la Alianţa Nord-Atlantică, are o frontieră terestră de aproximativ 1.340 kilometri lungime cu Federaţia Rusă. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră