luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: prezenta

36 articole
Internațional

Votul s-a încheiat în Ungaria: pe cine favorizează prezența record, de peste 77%

Peste 5,8 milioane de alegători s-au prezentat la urne la alegerile parlamentare din Ungaria, marcând o prezență record de 77,8%. Votul s-a încheiat într-un climat tensionat, iar participarea istorică ridică întrebarea esențială: pe cine favorizează mobilizarea masivă a electoratului. Alegeri în Ungaria, prezență de 77,8% Alegerile parlamentare din Ungaria s-au încheiat duminică seară, după o zi marcată de tensiune, mobilizare masivă și interes fără precedent din partea electoratului. Citește și: Efectele blocadei SUA asupra strâmtorii Ormuz: Iranul, fără bani, probleme pentru China, dar probabil prețul petrolului va crește Scrutinul a pus față în față două direcții politice opuse, într-un moment considerat decisiv pentru viitorul țării. Participarea la vot a atins un nivel istoric, semn al unei societăți profund polarizate, în care alegătorii au fost chemați să aleagă între continuitate și schimbare. Duel decisiv: Viktor Orbán vs. Péter Magyar Alegerile au fost dominate de confruntarea dintre actualul premier Viktor Orbán, lider naționalist care vizează un al cincilea mandat consecutiv, și conservatorul pro-european Péter Magyar, perceput drept principalul vector al schimbării. Această competiție a polarizat electoratul și a transformat scrutinul într-un referendum informal asupra direcției politice a Ungariei: continuarea modelului suveranist sau apropierea de valorile europene. Prezență la vot record: cifre istorice pentru Ungaria Secțiile de votare s-au închis la ora locală 19:00 (17:00 GMT), însă mobilizarea alegătorilor a fost evidentă încă din timpul zilei. Până la ora 18:30, prezența ajunsese la 77,8%, depășind clar recordul anterior de 70,5%, stabilit în 2002. Potrivit datelor oficiale ale Biroului Electoral Național (NVI), 5.856.515 cetățeni și-au exprimat opțiunea de vot până aproape de închiderea urnelor. Spre comparație, în 2018 prezența era de 68,13%, iar în urmă cu patru ani de 67,80%. Ce înseamnă mobilizarea masivă a alegătorilor Participarea ridicată reflectă nu doar interesul pentru aceste alegeri, ci și tensiunea acumulată în societate. Mobilizarea fără precedent indică o implicare puternică atât a susținătorilor guvernării, cât și a celor care cer o schimbare de direcție. Cu toate acestea, rămâne incert dacă această prezență record avantajează puterea sau opoziția, răspunsul urmând să fie clarificat abia după publicarea rezultatelor oficiale. Numărarea voturilor și rolul votului prin corespondență Imediat după închiderea secțiilor, autoritățile au început procesul de centralizare a voturilor. În prezența președintelui Tamás Sulyok, Biroul Electoral a demarat deschiderea celor aproximativ 232.000 de voturi prin corespondență și scanarea buletinelor. Această etapă este esențială pentru furnizarea rapidă a unor rezultate preliminare. În total, până în dimineața zilei de vot, au fost depuse 293.000 de voturi prin corespondență, dintre care 232.000 au fost validate. Numărarea voturilor în secții a început imediat după închiderea urnelor, însă rezultatul final ar putea întârzia până la începutul lunii mai, în cazul unor contestații. Primele estimări: cine conduce în sondaje În lipsa unor rezultate oficiale, institutele de sondare au publicat primele estimări bazate pe cercetări realizate înainte de ziua votului. Sondajul prezentat de Závecz Research indică un avantaj pentru Tisza Párt, cu 54% din voturile pe liste, urmat de Fidesz–KDNP cu 40%. Estimările sugerează între 127 și 133 de mandate pentru Tisza și între 66 și 70 pentru Fidesz. Un alt sondaj, realizat de Medián, oferă rezultate similare: Tisza Párt ar obține 55,5%, iar Fidesz–KDNP 37,9%. Formațiunile mai mici, precum Mi Hazánk, Coaliția Democratică și Partidul Câinelui cu Două Cozi, ar rămâne mult în urmă. Datele Centrului de Cercetare 21 confirmă tendința, indicând un avantaj de 17 puncte procentuale pentru Tisza Párt. Totuși, aceste cifre nu reprezintă exit poll-uri și trebuie interpretate cu prudență. Tensiuni și acuzații în ziua votului Ziua alegerilor nu a fost lipsită de controverse. Ministrul transporturilor, János Lázár, a acuzat public partidul Tisza că ar dori să implice Ungaria într-un conflict militar și chiar să provoace un război civil. În replică, Péter Magyar a respins ferm aceste afirmații, calificându-le drept „zvonuri alarmiste” și „minciuni”, pe care le consideră parte dintr-o strategie de manipulare menită să amplifice tensiunile sociale. Când vor fi anunțate rezultatele finale Deși primele estimări au început deja să apară, rezultatele oficiale ale alegerilor parlamentare din Ungaria vor fi cunoscute doar după finalizarea procesului de numărare a voturilor și soluționarea eventualelor contestații. Până atunci, rămâne deschisă întrebarea esențială: va confirma prezența record dorința de schimbare sau va consolida actuala putere politică?

Alegeri în Ungaria, prezență de 77,8% (sursa: Facebook/TISZA Párt)
Vot masiv în Ungaria, acuzații de propagandă (sursa: Facebook/TISZA Párt)
Internațional

Alegeri în Ungaria: prezență record la vot și acuzații de propagandă privind „lunetiști ucraineni”

Alegerile din Ungaria se desfășoară pe fondul unei mobilizări fără precedent, dar și al unor controverse majore legate de mesajele transmise în spațiul public. În timp ce milioane de alegători s-au prezentat la urne, peste 66% până la ora 15, acuzațiile de propagandă și tentative de manipulare au amplificat tensiunile din ziua votului. Presa publică, acuzată că alimentează scenarii alarmiste În ziua alegerilor, presa publică din Ungaria a stârnit controverse după ce a difuzat informații potrivit cărora Ucraina ar încerca să provoace haos în țară după încheierea votului. Citește și: VIDEO Călin Georgescu spune ce „ascunde” numele România, dar nu explică cine l-a ascuns Într-o emisiune electorală, s-a afirmat că „lunetiști și operatori de drone ucraineni” ar putea declanșa revolte violente, o afirmație care, potrivit criticilor, nu este susținută de dovezi concrete. Mesajul nu este unul nou: ideea circulă de săptămâni în presa apropiată de guvern, fiind asociată inclusiv cu acuzații la adresa președintelui ucrainean. Jurnalistul Panyi Szabolcs a semnalat că propaganda pro-Kremlin și cea favorabilă guvernului sugerează de mai mult timp existența unui scenariu violent, atribuit opoziției și unor actori externi. Reacția opoziției: „O diversiune inspirată de consilieri ruși” Afirmațiile au fost respinse ferm de lideri ai opoziției. Magyar Péter a catalogat aceste scenarii drept „zvonuri alarmiste tipice” și a negat orice intenție de acțiuni violente după încheierea votului. Acesta a sugerat că astfel de mesaje ar face parte dintr-o strategie de dezinformare, posibil inspirată de consilieri ruși, menită să creeze panică și să influențeze percepția publică. Participare record: peste 66% dintre alegători au votat până la ora 15:00 În paralel cu aceste tensiuni, participarea la vot a atins un nivel record. Până la ora 15:00, peste 4,9 milioane de cetățeni și-au exprimat opțiunea, reprezentând 66,01% din totalul alegătorilor. Cifra depășește deja nivelurile înregistrate la alegerile din 2010 și 2014 și este semnificativ mai mare decât cea din scrutinul anterior, când la aceeași oră prezența era sub 63%. Mobilizarea masivă sugerează o miză electorală ridicată și o implicare crescută a societății în procesul democratic. Capitala și județul Pest conduc în clasamentul prezenței Datele arată diferențe semnificative între regiuni. Budapesta și județul Pest înregistrează cele mai ridicate rate de participare, cu peste 69% dintre alegători prezenți la urne. La polul opus se află nord-estul țării, unde participarea rămâne mai scăzută, evidențiind decalaje regionale în mobilizarea electorală. De asemenea, orașele medii și mari au înregistrat o creștere mai accentuată a participării comparativ cu zonele rurale. Diaspora votează masiv: exemplul München Participarea ridicată se reflectă și în diaspora. În München, votul a fost organizat într-un hotel, nu la consulat, iar alegătorii au relatat o prezență semnificativă. Deși coada s-a extins în afara clădirii, procesul de vot s-a desfășurat rapid, cu timpi de așteptare relativ reduși. Totuși, infrastructura limitată, precum numărul redus de automate de plată din parcare, a generat întârzieri suplimentare pentru unii alegători.

Ungaria votează masiv, prezență de 54,14% (sursa: Facebook/Péter Magyar)
Internațional

Ungaria votează masiv: prezență de 54,14% la urne, în timp ce miza politică rămâne uriașă

Prezența la vot în Ungaria a depășit 54% până la ora 13:00, indicând o mobilizare puternică a alegătorilor într-un scrutin cu miză majoră. În paralel, analiștii atrag atenția că rezultatul ar putea redefini dinamica politică, inclusiv poziția partidului Fidesz. Ungaria votează masiv Rata de participare la vot a ajuns la 54,14% până la ora 13:00, pe fondul unei mobilizări vizibile a alegătorilor din capitală. Citește și: VIDEO Călin Georgescu spune ce „ascunde” numele România, dar nu explică cine l-a ascuns Cercetătoarea media Kövesdi Veronika a declarat, în cadrul unei transmisiuni live a Telex, că o eventuală înfrângere a partidului Fidesz nu ar duce automat la destrămarea bazei sale electorale. Potrivit acesteia, Orbán Viktor ar putea integra un rezultat negativ în propriul său „mit politic”, transformându-l într-o etapă a unei viitoare reveniri. O astfel de strategie ar putea avea chiar un efect de mobilizare, întrucât electoratul reacționează puternic la narațiuni de tip „revenire”. „Ce se întâmplă cu problema țapului ispășitor? Pe cine se poate da vina pentru ceea ce nu a funcționat?” – a ridicat întrebarea experta, subliniind că identificarea unor responsabili, inclusiv din interiorul partidului, ar putea ajuta la gestionarea situației. Diferențe de ton între Orbán Viktor și Magyar Péter Analiza lui Kövesdi evidențiază și diferențe de discurs între Orbán Viktor și Magyar Péter, observate în conferințele de presă susținute în dimineața zilei de vot. Experta a remarcat că declarația premierului privind necesitatea acceptării deciziei alegătorilor a fost surprinzătoare. În opinia sa, Orbán a părut mai puțin sigur pe sine decât în campaniile anterioare, o schimbare semnificativă față de imaginea sa consacrată de lider „incontestabil, aproape sacral”. „Mitul eroului” schimbă dinamica campaniei electorale Un alt element important evidențiat de analiză este rolul tot mai vizibil al figurilor non-politice în campanie. Apariția unor personaje precum Szabó Bence, Pálinkás Szilveszter sau Gundalf a contribuit la construirea unei imagini de tip „erou”, esențială pentru mobilizarea colectivă. „Dacă ne uităm la Magyar Péter, vedem același tip de construcție: cu cât riscul personal este mai mare, cu atât figura devine mai eroică”, a explicat Kövesdi. Aceasta a subliniat că implicarea directă a cetățenilor în „scrierea istoriei” creează o puternică rezonanță emoțională și transmite ideea că schimbarea nu aparține exclusiv actorilor politici. În acest context, profesii precum cea de militar sau investigator devin simboluri ale acestui imaginar eroic. Fidesz, dependent de imaginea lui Orbán Viktor În final, experta a atras atenția asupra lipsei unor figuri alternative puternice în interiorul Fidesz. Deși se aștepta ca, în ultimele zile de campanie, partidul să își promoveze mai vizibil „eroii”, acest lucru nu s-a întâmplat într-un mod convingător. În afara lui Orbán Viktor, doar câteva nume precum Szijjártó Péter și Lázár János pot fi considerate astfel de figuri. În cazul lui Lázár, performanța este „de necontestat”, potrivit lui Kövesdi, în special prin proiectul „Lázárinfó”.

Intervențiile la urși au crescut cu peste 50% (sursa: Pexels/Janko Ferlic)
Eveniment

Tot mai mulți urși în localități: intervențiile jandarmilor au crescut cu peste 50% față de 2024

Numărul intervențiilor legate de prezența urșilor a crescut în acest an cu peste 50% comparativ cu 2024, arată bilanțul Inspectoratului Județean de Jandarmi (IJJ) Brașov. Jandarmii au fost sesizați în 1.160 de cazuri privind apariția urșilor, față de 770 de sesizări în anul precedent. Peste 800 de intervenții, gestionate direct de jandarmi Din totalul cazurilor, 878 de situații au fost gestionate direct de efectivele IJJ Brașov, comparativ cu 545 anul trecut. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Alte 290 de intervenții au avut loc în colaborare cu Gruparea de Jandarmi Mobilă Brașov și Inspectoratul de Poliție Județean Brașov. Mobilitatea urșilor, ridicată Potrivit raportului instituției, în 559 de situații, animalele sălbatice nu au mai fost observate atunci când echipajele au ajuns în zonele semnalate. Fenomenul indică o mobilitate ridicată a urșilor și reacții rapide ale populației la aparițiile acestora. Urși alungați, tranchilizați, relocați sau împușcați În 304 cazuri, comparativ cu 192 în 2024, urșii au fost alungați de jandarmi sau au fost aplicate alte măsuri stabilite de echipele de intervenție. Cinci exemplare au fost tranchilizate și în total șapte au fost relocate, în timp ce trei urși au fost împușcați. Majoritatea apelurilor vin din zonele intravilane ale Brașovului Conform bilanțului, 70% dintre apeluri au provenit din zone intravilane, iar 30% din zone extraurbane. Peste 60% din totalul sesizărilor au fost înregistrate în municipiul Brașov și în Poiana Brașov. Vârful sesizărilor: lunile de vară Cele mai multe apeluri – aproximativ 750 – au fost înregistrate în lunile iunie – august. În circa 200 de situații din această perioadă a fost necesară alungarea urșilor sau aplicarea altor măsuri prevăzute de legislație.

Prezență scăzută la vot în București (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Abia 31,5% prezență la vot la ora 20.00 în București, mult sub cea din iunie 2024

Până la ora 20:00, duminică, 568.199 de bucureșteni au votat pentru funcția de primar general, ceea ce reprezintă 31,50% din totalul persoanelor înscrise pe listele electorale. Datele sunt furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Cum au votat alegătorii: liste permanente, suplimentare și urna mobilă Din totalul votanților: Citește și: Băluță pare speriat: „un candidat se declară câștigător” ceea ce ar fi „nedemocratic și ilegal” 555.659 au votat pe liste permanente și complementare 10.518 au votat pe liste suplimentare 2.022 de persoane au votat cu urna mobilă În București, pe listele permanente și complementare figurează 1.803.728 de alegători. Prezența la vot pe sectoare Situația detaliată pe fiecare sector al Capitalei arată astfel: Sector 1 – 35,22% Sector 2 – 31,91% Sector 3 – 26,30% Sector 4 – 34,11% Sector 5 – 28,54% Sector 6 – 35,74% Sectorul 6 înregistrează cea mai mare prezență, iar Sectorul 3 cea mai scăzută. Comparație cu alegerile locale precedente La alegerile locale din 9 iunie 2024, prezența la vot în București, la aceeași oră (20:00), a fost de 36,06%. Prin urmare, participarea de astăzi este mai redusă cu câteva procente față de scrutinul anterior.

Prezența la vot în Capitală, ora 14.00 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Prezența la vot în Capitală până la ora 14:00: peste 297.000 de alegători

Până la ora 14:00, duminică, 297.133 de bucureșteni au votat pentru funcția de primar general, ceea ce reprezintă 16,47% din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale. Datele sunt furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Lste permanente, suplimentare și urna mobilă Din totalul votanților înregistrați până la acest moment: Citește și: Ce spune Pieleanu, care are acces la datele exit-poll-ului Curs/Avangarde, despre primele rezultate - 287.985 au votat pe liste permanente și complementare - 7.751 au votat pe liste suplimentare - 1.397 de alegători au folosit urna mobilă Prezența la vot pe sectoare Rata de participare la urne variază semnificativ între sectoarele Capitalei: Sectorul 1 – 18,24% Sectorul 2 – 16,68% Sectorul 3 – 13,53% Sectorul 4 – 17,60% Sectorul 5 – 15,11% Sectorul 6 – 19,17% Numărul alegătorilor înscriși pe liste În București sunt înscriși pe listele permanente și complementare 1.803.728 de alegători. La alegerile locale din 9 iunie 2024, prezența la vot în Capitală era de 19,46% la aceeași oră, ceea ce arată o scădere a participării cu aproximativ trei puncte procentuale față de scrutinul anterior.

Prezența la vot în București, sub nivelul așteptat (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Prezența la vot în București, scăzută. Aproape 66.000 de bucureșteni au votat până la ora 10:00

Până la ora 10:00, duminică, 65.922 de alegători au votat pentru funcția de primar general al Capitalei, potrivit datelor în timp real furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Prezența totală reprezintă 3,65% din numărul bucureștenilor înscriși pe listele electorale. Dintre aceștia, 59.847 de persoane au votat pe liste permanente și complementare, 5.995 pe liste suplimentare, iar 80 de alegători au folosit urna mobilă. Prezența la vot pe sectoare Participarea diferă semnificativ de la un sector la altul, însă în toate se menține sub pragul de 4,5%. Până la ora 10:00, situația este următoarea: Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Sectorul 1: 3,90% Sectorul 2: 3,81% Sectorul 3: 2,97% Sectorul 4: 3,93% Sectorul 5: 3,50% Sectorul 6: 4,17% Sectorul 6 înregistrează cea mai mare prezență la vot, în timp ce Sectorul 3 se situează la coada clasamentului. Peste 1,8 milioane de alegători sunt înscriși în Capitală Pe listele permanente și complementare din București sunt înscriși 1.803.728 de alegători, arată datele AEP. Numărul votanților de până acum indică un început de zi electorală cu o participare redusă. Prezență mai mică decât la alegerile din iunie 2024 Comparativ cu alegerile locale din 9 iunie 2024, interesul alegătorilor este momentan mai scăzut. Atunci, prezența la ora 10:00 în București a fost de 6,09%, semnificativ peste nivelul înregistrat astăzi.

Protest împotriva Liei Savonea (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Câțiva avocați au parazitat protestul împotriva Liei Savonea cu mesaje de susținere a acesteia

Câteva sute de persoane s-au adunat vineri seara în fața sediului ÎCCJ pentru a protesta împotriva președintei instanței, Lia Savonea, acuzată de participanți că ar fi dispus eliberarea unor persoane importante acuzate de corupție. Manifestarea a fost organizată de mai multe ONG-uri civice, iar protestatarii au adus o machetă a Liei Savonea ținând în mână mesajul „Asigur protecție pentru corupți”. Scandări și mesaje critice la adresa conducerii instanței Protestatarii au scandat lozinci precum „Ce face Lia cu Justiția?”, „Apără corupția” sau „Ori pensionare, ori revocare”, criticând conduita șefei ÎCCJ și modul în care ar gestiona actul de justiție. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD De asemenea, participanții i-au cerut primarului Nicușor Dan să intervină la Consiliul Superior al Magistraturii pentru a soluționa problemele semnalate în sistem. Avocați prezenți în sprijinul judecătorilor Pe treptele clădirii instanței supreme au apărut opt avocați în robe, purtând mesaje de susținere pentru justiție, precum „Fără justiție populară” și „Independența justiției protejează cetățeanul”. Prezența acestora a fost percepută ca o contrapondere la criticile aduse conducerii Înaltei Curți. Jandarmi mobilizați după apariția unei contramanifestații Un dispozitiv puternic de jandarmi a fost desfășurat după ce câțiva susținători ai lui Călin Georgescu au încercat să organizeze o contramanifestație, scandând mesaje pro-candidat cu portavocea. Interacțiunea dintre cele două grupuri a fost gestionată de forțele de ordine pentru a preveni incidente. Critica adusă Liei Savonea, legitimă, susțin organizatorii Înaintea protestului, organizatorii au transmis un comunicat în care precizează că acțiunea „Ce face Lia cu Justiția din România?” nu reprezintă un atac împotriva întregului sistem judiciar. Ei subliniază că protestul vizează exclusiv conduita Liei Savonea și a Elenei Costache, șefa CSM, acuzate că ar revendica un rol excesiv în numele puterii judecătorești. Comunicarea oficială reafirmă că într-o democrație criticarea instituțiilor și a liderilor este legitimă și nu echivalează cu subminarea justiției.

Prezența la vot în Moldova crește (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Prezență mai mare decât acum patru ani la alegerile din Moldova. Maia Sandu, apel către diaspora

Prezența la vot în Moldova crește. La alegerile parlamentare care au loc duminică în Republica Moldova, prezența la vot la ora 13.00 era de 26,08%, potrivit datelor comunicate de Comisia Electorală Centrală (CEC). Prezența la vot în Moldova crește Până la această oră, 744.616 alegători și-au exercitat dreptul de vot din totalul de aproape 3,3 milioane de cetățeni înscriși pe listele electorale. Citește și: Zelenski, despre alegerile din Moldova: „Nu sunt o afacere internă, deoarece R. Moldova este un viitor membru al UE” Prezența de duminică este mai mare față de alegerile parlamentare de acum patru ani. Atunci, la aceeași oră, se înregistrau 743.000 de votanți, ceea ce reprezenta 25,68% din totalul alegătorilor. Secțiile de votare rămân deschise până la ora 21.00. Mesajul Maiei Sandu către diaspora Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj video cetățenilor moldoveni din diaspora, îndemnându-i să participe la scrutin. „Vă rog să mergeți la vot pentru a păzi Moldova și pentru a nu lăsa pe alții să ne fure viitorul”, a declarat șefa statului. Ea a subliniat că diaspora este parte integrantă din națiunea moldovenească: „Moldova nu există fără moldovenii din diasporă – noi suntem un tot întreg. Trăim același dor, mâncăm din aceeași plăcintă, dansăm aceeași horă. Și pe toți ne unește un lucru – Moldova”. Avertisment privind influența Rusiei În același mesaj, Maia Sandu a afirmat că Rusia nu este prietenul Republicii Moldova, acuzând statul rus că a atacat o țară vecină „fără niciun motiv”, că a oprit livrările de gaze și că „vrea să cumpere voturile și țara”. „Planurile Rusiei pot fi oprite doar de votul cinstit al moldovenilor, din satele Moldovei și din orașele Europei, din centrele raionale și din statele americane”, a subliniat șefa statului. Importanța votului din 28 septembrie Maia Sandu a reamintit că votul cinstit al cetățenilor a determinat orientarea europeană a țării și a dat încredere instituțiilor democratice. „Pe 28 septembrie votul fiecărui moldovean va fi esențial”, a transmis președinta Republicii Moldova, îndemnând la o participare masivă la alegeri.

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Liderii europeni cer ca negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina să includă Kievul

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii. Statele europene aliate Ucrainei își reafirmă sprijinul ferm, subliniind că orice discuție de pace cu Rusia trebuie să aibă loc cu participarea directă a Kievului. Declarația comună a fost semnată de liderii Regatului Unit, Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Finlandei și ai Comisiei Europene. Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii Liderii europeni au reiterat că „granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță” și că Ucraina are dreptul să-și decidă singură viitorul. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Aceștia au promis continuarea sprijinului diplomatic, militar și financiar pentru Kiev, subliniind că o soluție diplomatică este esențială nu doar pentru protejarea Ucrainei, ci și pentru securitatea Europei. Macron: Europa trebuie să fie parte a soluției Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Europa nu poate fi exclusă din discuții, întrucât securitatea sa este direct afectată. Franța și alți parteneri europeni au adoptat o linie dură față de Moscova, aplicând sancțiuni și oferind ajutor militar Ucrainei. Zelenski a declarat că, în conversația telefonică avută cu Macron, a insistat asupra nevoii de a preveni „înșelarea” comunității internaționale de către Rusia. Zelenski: „Orice decizie fără Ucraina este moartă din start” Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că excluderea Ucrainei din negocieri ar echivala cu adoptarea unor „decizii moarte”. Reacția vine după ce Casa Albă a confirmat că Trump ia în calcul o întâlnire trilaterală cu Putin și Zelenski, dar deocamdată pe agenda oficială figurează doar întâlnirea bilaterală solicitată de liderul rus. Trump a sugerat anterior că ar putea începe discuțiile exclusiv cu Putin, dar că „există o șansă” de a organiza o reuniune comună cu ambele părți. Dispute privind teritoriile și reacția fermă a Kievului Într-o declarație recentă, Trump a afirmat că ar putea exista „un schimb de teritorii” pentru a se ajunge la un acord, afirmație respinsă categoric de Zelenski. Liderul ucrainean a subliniat că „nu va recompensa Rusia pentru ceea ce a făcut” și a acuzat Moscova că încearcă să-și consolideze poziția pentru a relua războiul. Presa americană a relatat că Washingtonul ar încerca să convingă aliații europeni să accepte un compromis prin care Rusia să păstreze integral Donbasul și Peninsula Crimeea. Diplomația SUA și rolul lui JD Vance Vicepreședintele american JD Vance s-a aflat sâmbătă în Marea Britanie, unde s-a întâlnit cu ministrul de externe David Lammy și cu doi dintre principalii consilieri ai lui Zelenski. Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, a subliniat că pacea durabilă nu poate fi obținută decât cu Ucraina la masa negocierilor: „Un armistițiu este necesar, dar linia frontului nu este o graniță.” Contextul întâlnirii din Alaska Summitul din Alaska, teritoriu vândut de Rusia Statelor Unite în 1867, ar fi prima întâlnire între un președinte american și unul rus de la reuniunea Biden-Putin de la Geneva, din iunie 2021. La doar nouă luni după acea întâlnire, Rusia a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina și, în 2022, a anunțat anexarea a patru regiuni: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, fără a le controla însă integral. În prezent, Moscova ocupă zone extinse din estul Ucrainei, fără a obține un avans decisiv, în timp ce contraofensivele ucrainene nu au reușit să împingă trupele ruse înapoi.

Orbán Viktor, din nou la „Tusványos” (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Eveniment

Orbán Viktor va fi din nou prezent la Universitatea de Vară "Tusvanyos" de la Băile Tuşnad

Orbán Viktor, din nou la „Tusványos”. Sute de participanți sunt așteptați în această săptămână la Băile Tușnad, unde va avea loc cea de-a 34-a ediție a Universității de Vară „Tusványos”. Punctul central al evenimentului va fi, ca în fiecare an, discursul premierului ungar Viktor Orbán, programat pentru ziua de sâmbătă, 26 iulie. Motto-ul ediției 2025: „Pe noi poți conta!” Potrivit Sándor Krisztina, responsabilă cu programul politic al taberei, motto-ul din acest an – „Pe noi poți conta!” – reflectă dorința de a transmite un mesaj de încurajare într-o perioadă marcată de instabilitate geopolitică și economică. Citește și: Primarul Buzăului, membru PSD, îl desființează pe Grindeanu pentru licitațiile incorecte din PNRR „Nu suntem într-o perioadă liniştitoare şi acest motto este ceva care îi încurajează şi pe cei care vin în fiecare an, şi pe cei care urmăresc evenimentul de la distanţă”, a declarat aceasta pentru AGERPRES. Evenimentul reunește anual o comunitate unită prin încredere și prietenie, care dezbate teme esențiale despre politică, economie și viața cotidiană. Parteneri și locații multiple Ediția 2025 aduce împreună peste 70 de parteneri – de la universități și fundații, până la companii private și instituții publice. Activitățile se vor desfășura în peste 40 de locații, printre care corturi și standuri de prezentare, consolidând astfel caracterul amplu al evenimentului. Participare politică la nivel înalt La dezbaterile programate vor participa membri ai Guvernului Ungariei – miniștri, secretari de stat – dar și oficiali UDMR din Guvernul României, precum vicepremierul Tanczos Barna și ministrul Culturii, Demeter András. De asemenea, vor fi prezenți liderul UDMR Kelemen Hunor, europarlamentari și parlamentari ai Uniunii, precum și primari și președinți de Consilii Județene aleși pe listele UDMR. Evenimentul va găzdui și reprezentanți ai comunităților maghiare din Ucraina, Slovacia, Slovenia și Croația. Deschiderea oficială și prima temă de dezbatere Universitatea de Vară „Tusványos” se deschide oficial miercuri, 23 iulie. Prima dezbatere are ca temă „A început schimbarea sistemului mondial!” și îi va avea ca invitați pe Németh Zsolt, președintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului Ungariei, și Csoma Botond, liderul grupului UDMR din Camera Deputaților. Orbán Viktor, din nou la „Tusványos” Ca în fiecare an, discursul premierului ungar Viktor Orbán va reprezenta punctul culminant al evenimentului. Acesta va avea loc sâmbătă, 26 iulie. Alături de Orbán, pe scenă vor fi prezenți Tőkés László, președintele Consiliului Național Maghiar din Transilvania, și Németh Zsolt, cofondator al Universității de Vară. Temele abordate: de la geopolitică la probleme locale Dezbaterile din cadrul „Tusványos” vor acoperi teme majore precum războaiele și impactul lor global, criza economică și politicile Ungariei privind sprijinul acordat comunităților maghiare din afara granițelor. Vor fi discutate și subiecte locale, printre care alegerile prezidențiale din România sau situația de la salina Praid. Participare românească redusă Prezența invitaților români, în special din rândul politicienilor activi, rămâne și anul acesta una limitată, conform organizatorilor. Pe lângă dezbateri, Universitatea de Vară include numeroase evenimente culturale și recreative. În fiecare seară, participanții vor putea asista la concerte susținute de trupe maghiare cunoscute, din Ungaria și România. Acces gratuit și condiții de participare Accesul la dezbateri este gratuit până la ora 16:00, pe baza unei înregistrări prealabile. După această oră, participarea implică plata unui bilet de 40 de lei. Pentru participarea la discursul premierului Viktor Orbán este necesară o înregistrare separată. Organizatori și istoric al evenimentului Evenimentul este organizat de Consiliul Tineretului Maghiar din România și Fundația Pro Minoritate din Ungaria. „Tusványos” este abrevierea denumirii combinate a localităților Bálványos (Covasna) și Băile Tușnad (Harghita), locațiile în care a fost organizată de-a lungul anilor Universitatea de Vară.

Pantera neagră din Bulgaria, în România (sursa: Pexels/Jijo Varghese)
Eveniment

Pantera neagră din Bulgaria ar fi trecut Dunărea în România

Pantera neagră din Bulgaria, în România. Autoritățile din Giurgiu sunt în alertă după ce au fost primite mai multe sesizări potrivit cărora pantera neagră căutată în Bulgaria ar fi trecut Dunărea și ar fi ajuns pe teritoriul României. Pantera neagră din Bulgaria, în România Poliția Giurgiu a emis un comunicat în acest sens, confirmând apelurile la 112 primite în cursul zilei de duminică și luni dimineață. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Potrivit comunicatului Poliției: „La data de 29 iunie a.c., ora 15.55, Poliția municipiului Giurgiu a fost sesizată prin apel 112, de către un bărbat, cu privire la faptul că, în zona localității Puieni, județul Giurgiu, cu aproximativ 3 ore în urmă, ar fi observat urmele unui animal salbatic, posibil pantera dispărută din Republica Bulgaria. În temeiul sesizării, la fața locului s-au deplasat polițiștii, nefiind identificat niciun animal salbatic în zonă, fiind continuate verificările. Ulterior, în noaptea de 29 spre 30 iunie a.c., a fost primit un apel 112, cu privire la faptul că, în zona Istru, din municipiul Giurgiu, ar fi fost observat animalul în cauză. Animalul, căutat de peste o săptămână în Bulgaria Felina sălbatică este căutată de peste o săptămână de autoritățile bulgare, după ce a fost raportată dispărută în zona orașului Ruse. Situația a generat măsuri stricte de securitate în Bulgaria, în special în regiunile naturale unde ar putea fi observată. Acces interzis în Parcul Natural Șumenului Potrivit presei bulgare, autoritățile au instituit o interdicție totală și pe durată nedeterminată de acces în Parcul Natural Șumenului, o măsură de precauție menită să protejeze populația. Interdicția se aplică atât traseelor turistice pietonale, cât și drumurilor asfaltate, iar măsura rămâne în vigoare până la noi ordine. Măsuri de securitate sporite în Bulgaria Pentru a implementa această decizie, au fost stabilite șapte puncte de control în jurul parcului, iar patrulele de jandarmi și echipele de monitorizare sunt active permanent. Autoritățile bulgare colaborează și cu cele române în eventualitatea în care pantera a traversat frontiera naturală formată de fluviul Dunărea. Jandarmeria română: Nu interveniți, sunați la 112! Jandarmii români au anunțat că au activat monitorizarea permanentă în zona Giurgiu și au transmis un mesaj clar către populație: „Nu interveniți dacă vedeți pantera, sunați imediat la 112.” Potrivit comunicatului Jandarmeriei: Având în vedere informațiile apărute în spațiul public cu privire la posibila prezență a unui exemplar de panteră neagră în zona județului Giurgiu, Inspectoratul de Jandarmi Județean Giurgiu comunică următoarele: În data de 30.06.2025, în jurul orei 03:00, un echipaj din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Giurgiu a fost direcționat în cartierul Istru din municipiul Giurgiu în urma unui apel 112, prin care o persoană sesiza că ar fi observat un animal care părea a fi o panteră neagră. Ajunși la fața locului, jandarmii au constatat faptul că animalul descris de apelant nu se afla în zonă. Totodată, nu au fost găsite alte urme sau indicii. Echipajul de jandarmi a continuat desfășurarea activităților pentru asigurarea măsurilor de ordine și de protecție a zonei până la ora 09:00. De asemenea, au fost permanentizate activitățile de verificare și monitorizare a zonelor apropiate. Le recomandam cetățenilor ca în astfel de situații să apeleze numărul unic de urgență 112, să nu încerce să intervină pentru a nu-și pune propria viață în pericol și să respecte recomandările forțelor de ordine.”

Victorie aproape ceaușistă a lui Nicușor Dan în Cluj Napoca Foto: Inquam/George Calin
Politică

Victorie aproape ceaușistă a lui Nicușor Dan în Cluj Napoca, pe fondul unei prezențe imense

Victorie aproape ceaușistă a lui Nicușor Dan în Cluj Napoca, pe fondul unei prezențe imense: după contabilizarea voturilor din aproape 90% din secțiile de vot, primarul general al Capitalei a colectat ușor peste 80% din opțiuni.  Citește și: Maghiarii au votat masiv cu Nicușor Dan: victorii zdrobitoare în Harghita și Covasna, scoruri foarte bune în Mureș, Bihor și Satu Mare Prezența în acest municipiu a fost de peste 78%. Victorie aproape ceaușistă a lui Nicușor Dan în Cluj Napoca În județul Cluj, 68,97% dintre alegători au votat cu Nicușor Dan. Doar în câteva sectoare din București, Harghita și Covasna acesta a obținut procente mai mari. Prezența la vot, în județul Cluj, a fost de 69,61%.  Nicușor Dan a zdrobit și acasă la mama-soacră: circa 60% din alegătorii din municipiul Vaslui l-au votat pe primarul general al Capitalei. După numărarea voturilor la 85 din cele 87 de secții de votare, Simion avea ușor sub 40%. La nivelul județului Vaslui, Simion se îndreapăt spre o victorie strânsă, cu un scor de sub 52%. 

Alegeri prezidențiale, prezență record la urne (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

La ora 19.00, peste 2,2 milioane de alegători în plus față de turul întâi

Alegeri prezidențiale, prezență record la urne. La ora 19.00, peste 10,7 milioane de români votaseră deja pentru viitorul președinte al României, o cifră semnificativ mai mare decât în turul întâi. Alegeri prezidențiale, prezență record la urne Prezența la urne în turul al doilea al alegerilor prezidențiale a cunoscut o creștere spectaculoasă. Citește și: Simion și-a instruit oamenii să blocheze cozile la secțiile de vot din marile orașe pentru a suspenda procesul electoral Potrivit datelor oficiale, la ora 19.00, au votat 10.700.080 de alegători, ceea ce reprezintă 59,48% din totalul votanților înscriși pe listele electorale. Comparativ, la aceeași oră în turul întâi, prezența fusese de doar 47,21%, adică 8.492.879 de alegători. Diferența este de peste 2,2 milioane de voturi, un semnal clar că miza acestui tur decisiv a mobilizat electoratul. Având în vedere dinamica votului și numărul ridicat de persoane care continuă să se prezinte la secțiile de votare, este foarte probabil ca până la închiderea urnelor, la ora 21.00, să fie atins pragul de 12 milioane de votanți.

Prezență-record la vot în turul doi (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

La ora 14.00, 1,6 milioane de votanți în plus față de turul întâi

Prezență-record la vot în turul doi. Alegerile prezidențiale din România se îndreaptă spre un record de participare, după ce datele centralizate până la ora 14:00 arată o mobilizare semnificativă a alegătorilor. Prezență-record la vot în turul doi Conform datelor, prezența la urne în turul al doilea a ajuns la 37,51%, echivalentul a 6.746.996 de alegători, cu peste 1,6 milioane mai mulți decât în același interval orar din turul întâi. Citește și: Prezență șocant de mare în fiefurile urbane ale lui Nicușor Dan, precum Cluj Napoca sau Sectoarele 1 și 6 Comparativ cu turul întâi, prezența a crescut semnificativ. La aceeași oră, în primul tur al scrutinului prezidențial, prezența a fost de 28,65%, adică 5.154.024 de alegători.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră