joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: premier

76 articole
Internațional

Trump, iritat de discursul premierului canadian care a denunțat șantajul economic al marilor puteri

Președintele american Donald Trump și-a exprimat miercuri nemulțumirea la Forumul Economic Mondial de la Davos față de discursul susținut cu o zi înainte de premierul canadian Mark Carney. Acesta avertizase asupra atitudinilor hegemonice ale marilor puteri și asupra destrămării ordinii internaționale bazate pe reguli. În intervenția sa, Trump l-a acuzat pe premierul Canadei de lipsă de recunoștință față de Statele Unite. „L-am văzut ieri pe premierul vostru, care n-a fost prea recunoscător. Canada trăiește de pe urma Statelor Unite”, a declarat liderul de la Casa Albă, adresându-i-se direct lui Mark Carney. „Canada trăiește de pe urma SUA”, susține Trump Donald Trump a continuat atacul afirmând că Canada ar beneficia masiv de pe urma relației cu Statele Unite, fără a-și arăta recunoștința. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt „Canada primește o grămadă de lucruri gratuite. Ar trebui să fie recunoscători pentru asta, dar nu sunt”, a insistat președintele american în fața participanților la forumul de la Davos. Declarațiile sale au venit ca reacție directă la discursul apreciat al premierului canadian, care a fost unul dintre cele mai comentate momente ale reuniunii. Mark Carney: „Vechea ordine mondială nu mai există” Premierul Canadei s-a remarcat la Davos printr-un discurs amplu și bine articulat, primit cu aplauze de audiență. Mark Carney a avertizat că ordinea mondială bazată pe reguli a intrat într-un declin ireversibil, pe fondul rivalităților tot mai accentuate dintre marile puteri. Fără a face referiri directe la Statele Unite sau la Donald Trump, Carney a subliniat că puterile medii trebuie să renunțe la ipocrizie, să accepte noua realitate geopolitică și să coopereze pentru a nu fi „înghițite” de statele dominante. Integrarea economică, folosită ca instrument de presiune În discursul său, premierul canadian a atras atenția asupra faptului că marile puteri își urmăresc interesele strategice folosind integrarea economică drept mijloc de presiune geopolitică. În acest context, el a făcut apel la solidaritate între statele medii pentru a contracara dezechilibrele de putere tot mai evidente. Discurs lăudat de președintele Finlandei Președintele Finlandei, Alexander Stubb, considerat un apropiat al lui Donald Trump, a lăudat discursul premierului canadian, calificându-l drept cel mai bun rostit la actuala ediție a Forumului de la Davos. Potrivit lui Stubb, intervenția lui Carney a oferit o perspectivă clară asupra transformărilor profunde care au loc în prezent pe scena internațională. Relația tensionată SUA–Canada După revenirea sa la Casa Albă în urmă cu un an, Donald Trump a făcut în repetate rânduri declarații controversate la adresa Canadei, afirmând chiar că și-ar dori ca aceasta să devină al 51-lea stat al Statelor Unite. Recent, liderul american a distribuit și o imagine generată cu ajutorul inteligenței artificiale, în care Canada, Groenlanda și Venezuela apar acoperite de drapelul american, alimentând și mai mult tensiunile diplomatice.

Discursul premierului canadian îl irită pe Trump (sursa: Facebook/The White House)
Premierul Canadei cere alianța țărilor „mijlocii” (sursa: Facebook/Mark Carney)
Internațional

VIDEO Într-un discurs catalogat ca „istoric”, premierul Canadei cere țărilor „mijlocii” să se alieze

Premierul canadian Mark Carney a declarat, într-un discurs susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos, că ordinea globală construită în ultimele decenii este „ruptă”, nu într-o fază de tranziție, și că lumea a intrat într-o realitate geopolitică dură, dominată de rivalitatea marilor puteri. Apel la unitatea „puterilor medii” Fără a-l menționa direct pe președintele american Donald Trump, Carney a făcut multiple aluzii la instabilitatea globală apărută după revenirea acestuia la putere, îndemnând statele considerate „puteri medii” să acționeze împreună. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Dacă nu suntem la masa discuțiilor, suntem în meniu”, a avertizat premierul canadian, subliniind riscurile marginalizării într-o lume dominată de forțe hegemonice. Sfârșitul vechii ordini și refuzul supunerii Mark Carney a susținut că vechea ordine internațională nu va reveni și a cerut statelor amenințate să nu „se aplece” în speranța că supunerea le va aduce securitate. El a argumentat că tocmai puterile medii au cel mai mult de pierdut într-o lume fragmentată, dar și cel mai mult de câștigat dintr-o cooperare autentică. Sprijin ferm pentru Groenlanda și Danemarca În același discurs, fostul guvernator al Băncii Angliei și al Băncii Canadei și-a exprimat sprijinul „ferm” pentru Groenlanda și Danemarca, subliniind dreptul lor exclusiv de a decide viitorul insulei arctice, dorită de Donald Trump. Declarațiile sale au venit la scurt timp după ce președintele american a publicat imagini generate de inteligență artificială sugerând extinderea influenței SUA asupra Canadei, Groenlandei și Venezuelei, în contextul în care urmează să susțină, la rândul său, un discurs la Davos.

Groenlanda nu acceptă comparațiile cu Venezuela (sursa: Facebook/Jens-Frederik Nielsen)
Internațional

Reacția premierului Groenlandei după declarațiile lui Trump: respinge comparația cu Venezuela

Premierul guvernului autonom al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a făcut apel la calm în legătură cu interesul exprimat de președintele american Donald Trump pentru obținerea insulei și a subliniat deschiderea pentru consolidarea relațiilor cu Washingtonul. El a spus că Groenlanda nu se află într-o situație în care Statele Unite ar putea „cuceri” teritoriul și a cerut revenirea la cooperarea obișnuită cu SUA și Danemarca. Groenlanda nu acceptă comparațiile cu Venezuela Nielsen a respins comparațiile cu situația Venezuelei, unde SUA au capturat recent pe Nicolas Maduro, precizând că Groenlanda este „o țară democratică de mulți ani”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Liderul groenlandez a mai declarat că dorește aprofundarea și consolidarea relației cu NATO și menținerea unei „linii directe” de comunicare cu Statele Unite, fără intermedierea mass-media. Trump invocă motive strategice și securitatea arctică În ultimele zile, Donald Trump a reiterat de mai multe ori că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda, invocând importanța sa strategică și prezența Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Președintele american a afirmat că Danemarca nu poate garanta singură securitatea insulei, iar premierul danez Mette Frederiksen a declarat că ia în serios declarațiile liderului de la Washington, dar mizează pe respectarea regulilor internaționale și a granițelor existente. Danemarca avertizează în privința tensiunilor în cadrul NATO Mette Frederiksen a subliniat că un eventual conflict între state membre NATO ar submina Alianța și securitatea europeană, avertizând că Danemarca nu va accepta amenințări legate de Groenlanda. Ea a respins acuzațiile că Danemarca nu investește suficient în securitatea arctică, amintind alocări de aproximativ 90 de miliarde de coroane pentru acest domeniu. Critici după numirea unui trimis special american pentru Groenlanda Numirea guvernatorului statului Louisiana, Jeff Landry, ca trimis special al SUA în Groenlanda a generat critici la Copenhaga și Nuuk și un protest oficial către ambasadorul american. Reprezentanta Groenlandei în parlamentul danez, Aaja Chemnitz, a declarat că populația trebuie să fie pregătită „pentru toate scenariile”, de la probleme de comunicații până la presiuni politice din partea Washingtonului. Groenlanda, teritoriu strategic cu populație redusă Groenlanda are aproximativ 57.000 de locuitori și o suprafață de 2,1 milioane km², economia sa bazându-se pe pescuit și pe subvențiile anuale din partea Danemarcei, care acoperă circa jumătate din buget. Consilierul lui Donald Trump, Stephen Miller, a afirmat că „Statele Unite ar trebui să aibă Groenlanda” și a respins ideea unui conflict militar pentru insulă, în timp ce o postare pe rețeaua X cu harta Groenlandei în culorile SUA a stârnit controverse.

Trump vrea Groenlanda, avertizează premierul danez (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Premierul danez crede că Trump vorbește serios despre preluarea Groenlandei

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat luni că îl ia în serios pe președintele american Donald Trump atunci când afirmă că dorește ca Groenlanda să treacă sub controlul Statelor Unite. Ea a subliniat că atât Copenhaga, cât și autoritățile din Groenlanda au respins clar această ambiție. „Din nefericire, cred că președintele american ar trebui luat în serios atunci când spune că vrea Groenlanda”, a declarat Frederiksen pentru postul public danez DR. Danemarca și Groenlanda resping ferm ideea anexării Premierul danez a reiterat poziția oficială a Regatului Danemarcei și a guvernului groenlandez, subliniind că teritoriul nu dorește să devină parte a Statelor Unite. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa „Am arătat foarte clar care este poziția Regatului Danemarcei, iar Groenlanda a spus în mod repetat că nu vrea să fie parte a Statelor Unite”, a precizat Mette Frederiksen. Avertisment privind coeziunea NATO Șefa guvernului de la Copenhaga a transmis și un avertisment referitor la alianța nord-atlantică. „Dacă Statele Unite atacă o altă țară NATO, totul se oprește”, a spus Frederiksen, făcând aluzie la consecințele majore pe care le-ar avea o astfel de acțiune pentru securitatea colectivă. Trump insistă: SUA „au nevoie” de Groenlanda Președintele american Donald Trump și-a reiterat dorința de a prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei. Declarațiile au venit în pofida apelului premierului danez către Washington de a „înceta amenințările” privind anexarea. Trump a afirmat că Statele Unite au nevoie de Groenlanda din motive ce țin de securitatea națională și a sugerat un calendar pentru discuții. „Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni… haideți să vorbim despre Groenlanda în 20 de zile”, a declarat el reporterilor la bordul Air Force One.

Premierul Olandei, vizită oficială în România (sursa: Facebook/Minister-president)
Eveniment

Premierul Olandei vine în România: întâlnire cu Ilie Bolojan și vizită la Baza Aeriană Câmpia Turzii

Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, Dick Schoof, se va afla marți în România și va vizita, alături de premierul Ilie Bolojan, trupele românești și olandeze dislocate la Baza Aeriană 71 „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii. Conform informațiilor transmise de Guvern, vizita va începe la ora 11:30. Discuții bilaterale privind apărarea și economia Cei doi prim-miniștri vor avea și o întrevedere oficială, în cadrul căreia vor fi analizate stadiul cooperării bilaterale în domeniul apărării, relațiile economice dintre cele două state, precum și situația actuală de securitate regională. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Din delegația României fac parte viceprim-ministrul Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, consilierul de stat Luminița Odobescu, precum și locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, general-locotenent Dragoș-Dumitru Iacob.

Andrej Babiš revine la conducerea guvernului ceh (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Miliardarul Babiš revine la conducerea guvernului ceh. Panică la Bruxelles, aplauze la Budapesta

Miliardarul Andrej Babiš, susținător al președintelui american Donald Trump, a revenit marți în funcția de prim-ministru al Republicii Cehe, la două luni după victoria electorală a partidului său, ANO. Babiš, în vârstă de 71 de ani, a mai condus guvernul între 2017 și 2021. Numirea oficială de către președintele Petr Pavel Președintele ceh Petr Pavel l-a numit oficial pe Babiš în funcția de premier. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță „Le promit cetățenilor Republicii Cehe că le voi apăra interesele, atât la nivel național, cât și internațional”, a declarat Babiš la ceremonia de învestitură. Coaliție cu extrema dreaptă Partidul ANO a obținut 80 de mandate din 200, insuficiente pentru a forma singur guvernul. Babiš a semnat un acord de coaliție cu: SPD, partid eurosceptic de extremă dreapta; Vocea Automobiliștilor, o formațiune de dreapta în ascensiune. Programul său electoral a mizat pe creșterea beneficiilor sociale și reducerea sprijinului pentru Ucraina, în numele prioritizării intereselor cehilor. Posibilă orientare spre Ungaria și Slovacia După alegeri, Babiš a declarat că rămâne loial Uniunii Europene. Totuși, revenirea sa la putere ar putea marca o schimbare de ton față de Bruxelles și un aliniament mai puternic cu Ungaria lui Viktor Orbán și Slovacia condusă de un guvern eurosceptic. Ambele țări se opun ajutorului militar pentru Ucraina și contestă sancțiunile împotriva Rusiei. Babiš a colaborat deja cu Orbán în 2023 prin crearea grupului „Patrioți pentru Europa”, o platformă parlamentară eurosceptică. Premierul respinge ideea unui referendum pentru ieșirea din UE Deși SPD a cerut organizarea unui referendum privind părăsirea Uniunii Europene, Babiš a refuzat această propunere. Premierul consideră propunerera contraproductivă pentru stabilitatea țării. Averea lui Babiš și controversa conflictelor de interese Fost om de afaceri și fost comunist, Andrej Babiš este fondatorul conglomeratului Agrofert, unul dintre cele mai puternice grupuri economice din Cehia. Forbes îl plasează pe locul șapte în topul celor mai bogați cetățeni cehi. Pentru a fi numit premier, Babiš a trebuit să găsească o soluție la potențialele conflicte de interese generate de afacerile sale. Săptămâna trecută a anunțat că va transfera operațiunile Agrofert către o entitate independentă, în perspectiva trecerii companiei către copiii săi. Președintele Pavel s-a declarat mulțumit de decizie, dar presa și opoziția rămân sceptice din cauza lipsei de detalii. Acuzații de fraudă și legături cu poliția secretă comunistă Babiš continuă să fie vizat de acuzații privind: fraudarea unor fonduri europene în 2007, acuzații pe care le neagă; colaborarea cu poliția secretă comunistă în anii 1980, afirmații respinse vehement de acesta. Adversarii politici îl acuză că a confundat adesea interesele personale cu cele ale statului ceh. Guvernul propus ridică semne de întrebare: cazul ministrului Mediului Echipa guvernamentală a lui Babiš are nevoie de aprobarea președintelui Pavel. Una dintre cele mai controversate nominalizări este cea a lui Filip Turek (Vocea Automobiliștilor) pentru portofoliul Mediului. Turek este anchetat pentru: violență domestică și viol, în urma unei plângeri depuse de o fostă parteneră; un episod privind saluturi naziste, anchetă ulterior clasată. Presa cehă a publicat și mesaje rasiste și homofobe atribuite lui Turek, amplificând criticile la adresa coaliției conduse de Babiš.

Lia Olguța Vasilescu le sugerează din nou liberalilor să-l schimbe pe Bolojan Foto: Facebook
Politică

Lia Olguța Vasilescu le sugerează din nou liberalilor să-l schimbe pe Bolojan

Lia Olguța Vasilescu le sugerează din nou liberalilor să-l schimbe pe Bolojan: „Poate să vină premier tot de la PNL”, a spus ea, la Antena 3. Ea a amenințat că PSD va intra în opoziție dacă Ilie Bolojan va insista cu tăierile de cheltuieli salariale sau disponibilizările din administrația centrală.  Citește și: Băluță se laudă cu 500 de metri de stradă banală care a costat aproape cât o autostradă la câmpie, în România, mai scumpă decât o autostradă din SUA În octombrie, Lia Olguța Vasilescu a avertizat că PSD ar putea solicita plecarea premierului Ilie Bolojan dacă legea pensiilor magistraților nu este adoptată până la termenul limită de 28 noiembrie, subliniind că un asemenea eșec ar atrage pierderea unor fonduri europene și ar necesita asumarea responsabilității politice. Lia Olguța Vasilescu le sugerează din nou liberalilor să-l schimbe pe Bolojan Întrebată ce va face dacă nu va exista un consens în coaliție privind pachetul de măsuri, Olguța Vasilescu a răspuns: „Opoziție! Din cauza asta am rămas până acum la guvernare, pentru că ne-am gândit că trebuie să fim responsabili, nu putem să lăsăm România, cum a fost SUA cu săptămâni în care nu s-au putut plăti salarii nicăieri pentru că nu trecue bugetul. Dacă nu există o soluție de compromis în care să putem să ne înțelegem...Cum a fost la acest pachet al administrației locale, pentru că dacă-i lăsam să taie 45% de la început acum nu mai era nimeni în primării, puneam lacătul pe primării”.  Însă ea a precizat că PSD va reveni la guvernare dacă PNL nominalizează alt premier. „Cu siguranță, da! Pe noi nu ne interesează, noi n-avem o problemă personală nici cu domnul Bolojan. Noi avem o problemă cu inflexibilitatea de fiecare dată, și atunci când demonstrăm că greșește. Poate să vină un premier tot din partea PNL pentru că deocamdată e un protocol pe care îl respectăm, mereu ne-am respectat semnătura pe protocoale”, a spus Olguța Vasilescu.   

Saxonia vrea reînnoirea livrărilor energetice ruse (sursa: Facebook/Ministerpräsident Michael Kretschmer)
Internațional

Prim-ministrul Saxoniei vrea din nou energie din Rusia, dar după terminarea războiului

Premierul landului german Saxonia, Michael Kretschmer, susține că Germania ar trebui să reia importurile de energie din Rusia după încheierea conflictului din Ucraina. Declarația sa, făcută într-un interviu pentru grupul media Funke, a stârnit din nou controverse în interiorul propriei formațiuni politice. Apel la reluarea legăturilor energetice Kretschmer afirmă că, după o încetare a focului în Ucraina, Germania ar trebui să refacă legăturile comerciale cu Moscova în domeniul energiei. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect El consideră că o colaborare economică echilibrată poate contribui la securitatea Germaniei, însă subliniază că Berlinul nu trebuie să redevină dependent de gazul rusesc. „Rusia trebuie să fie din nou un partener comercial, fără să ne întoarcem la vechile dependențe”, a declarat premierul Saxoniei. Critici din CDU pentru poziția sa pro-relansare energetică Membru al Uniunii Creștin-Democrate (CDU), condusă de cancelarul Friedrich Merz, Kretschmer a vorbit în mai multe rânduri despre necesitatea reluării livrărilor de gaz rusesc după sfârșitul războiului. Poziția sa a generat critici chiar în interiorul CDU, în contextul în care Germania încearcă să își reducă dependența energetică de Rusia. Contextul sancțiunilor UE și impactul asupra economiei Uniunea Europeană a impus sancțiuni ample Rusiei în urma invaziei din Ucraina. Moscova a caracterizat aceste măsuri drept „război economic”, susținând că Europa este principalul perdant. Kretschmer afirmă că Germania trebuie să evalueze sancțiunile și prin prisma propriului interes economic, avertizând că actuala politică energetică riscă să accelereze dezindustrializarea. Rusia ca amenințare și nevoia de forță economică Întrebat dacă se simte amenințat de Vladimir Putin, Kretschmer a declarat că Rusia „a atacat o altă țară”, iar Germania trebuie să fie pregătită să se apere. El a subliniat că acest lucru este posibil doar dacă economia germană rămâne puternică și competitivă.

PSD se comportă ca un partid de opoziție: îl ia la întrebări, în public, pe Bolojan Foto: Facebook Sorin Grindeanu
Politică

PSD se comportă ca un partid de opoziție: îl cheamă pe premier în fața Camerei Deputaților

PSD se comportă ca un partid de opoziție: îl cheamă pe premier în fața Camerei Deputaților. De obicei, partidele din opoziție solicită chemarea în fața plenului Parlamentului a membrilor Executivului. PSD este partid de guvernare și poate să afle răspunsuri de la premier în cadul ședințelor coaliției, cu ușile închise.  Citește și: Cum au cucerit-o comuniștii chinezi pe Diana Șoșoacă: la ce restaurant au hrănit-o Și AUR solicită prezența lui Bolojan la „Ora prim-ministrului”. Grupul parlamentar PSD a depus la Biroul Permanent al Camerei Deputaților solicitarea ca Bolojan să vină în fața plenului. Ședința acestui birou va avea loc azi. Bolojan este chemat luni, 3 noiembrie.  El ar urma să fie chestionat în legătură cu retragerea a 800 de militari americani din România.  PSD se comportă ca un partid de opoziție „Partidului Social Democrat solicită participarea domnului Ilie Bolojan, Prim-ministrul României, la ședinţa plenului Camerei Deputaţilor din data de 03 noiembrie 2025, în cadrul dezbaterii politice organizate la Ora Prim-ministrului pentru discutarea temei privind retragerea trupelor americane din România — lipsa de reacţie a Guvernului şi implicațiile asupra angajamentelor strategice și de securitate ale României Solicităm ca domnul Prim-ministru să prezinte: evaluarea Guvernului privind impactul acestei decizii asupra securităţii naţionale și regionale; măsurile întreprinse pentru menţinerea angajamentelor din Parteneriatul Strategic cu Statele Unite; modul de coordonare interinstituţională între Guvern, Ministerul Apărării Naţionale și Ministerul Afacerilor Externe pe acest subiect Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public privind decizia Statelor Unite de a retrage o parte din trupele americane staţionate în România, considerăm necesar ca Prim-ministrul să ofere Parlamentului o prezentare clară a poziţiei Guvernului și a demersurilor întreprinse în dialogul cu partenerii strategici”, se arată în solicitarea PSD.  Miercuri, şi AUR a făcut o solicitare similară, în care îl chema pe şeful Executivului la Ora prim-ministrului. Formațiunea condusă de Simion dorește să lămurească „situaţia reală” a pregătirii ţării pentru iarna 2025-2026.

Viitorul guvern al Moldovei: miniștri cu experiență internațională, propuneri transparente Foto: Facebook Alexandru Munteanu
Politică

Viitorul guvern al Moldovei: miniștri cu experiență internațională, propuneri transparente

Viitorul guvern al Moldovei: premierul desemnat, Alexandru Munteanu, a selectat miniștri cu experiență internațională sau cu experiență în sectorul privat, iar propunerile sale sunt transparente, fiind anunțate aproape zilnic pe Facebook.  Citește și: Fiul Laurei Vicol, dispreț total: „Eu stau la Monaco, voi, nu. Eu port geci de 5.000, voi, nu” Aproape toți cei desemnați vorbesc engleză și rusă.  Viitorul guvern al Moldovei: miniștri cu experiență internațională, propuneri transparente De altfel, viitorul premier de la Chișinău, Alexandru Munteanu, are un CV impresionant: om de afaceri care activează în prezent la Kiev, în Ucraina, cu un masterat la Columbia University și cavaler al Legiunii de Onoare a Franței. Munteanu are 61 de ani și nu a mai fost implicat în politică. Munteanu anunță periodic ce noi miniștri a selectat pentru viitorul Guvern.  Ce propuneri a făcut Munteanu pentru viitorul Guvern: Emil Ceban, rectorul Universității de Medicină de la Chișinău va fi ministru al Sănătății Eugen Osmochescu, propus ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, a lucrat ca manager de program pentru IFC, o organizație din Grupul Băncii Mondiale, acoperind Europa de Vest, țările UE, Ucraina și Moldova. Cunoaște engleză, rusă și franceză.  Natalia Plugaru, propusă la ministerul Muncii, a lucrat pentru Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA). Ea ar deține deține un doctorat în Management, Academia de Studii Economice din București, România și un Master în Management Public, Academia de Administrare Publică din Chișinău, Republica Moldova. Andrian Gavriliță, propus la Finanțe, este licențiat în Marketing și Logistică la Academia de Studii Economice din Moldova. Are și un masterat la Școala Europeană de Management și Tehnologie din Berlin și a lucrat pentru McKinsey and Company.  Gheorghe Hajder, desemnat la ministerul Mediului, a absolvit ASE-ul din Moldova, beneficiind și de o bursă Erasmus la Praga, în Cehia. În prezent este secretar de stat la Mediu.  Alexei Buzu, viitor secretar general la Cancelaria de stat: printre altele, a fost consultant Global Gender Help Desk, fiind însărcinat cu  evaluarea programelor în Zambia, Macedonia și Liberia privind integrarea componentei de egalitate de gen, creșterea salariilor și oportunităților de angajare. În februarie-martie 2020 era consultant Läkarmissionen Sweden &  Life and Light Foundation România, responsabil de evaluarea unui program de educație. A fost ministru al Muncii în guvernul Gavriliță.  Diplomatul Valeriu Chiveri, care și-a încheiat recent mandatul de ambasador în Ucraina, este propus pentru funcția de vicepremier pentru Reintegrare. A gestionat proiecte OSCE în Tadjikistan și Kirghistan.  În paralel, premierul desmenta se întâlnește cu diferite structuri, asociații ale primarilor, confederații sindicale, asociații ale agricultorilor sau reprezentanți ai mediului de afaceri. 

Grindeanu uzurpă atribuțiile premierului, convoacă miniștrii și negociază cu magistrații pensiile Foto: Facebook
Politică

Grindeanu uzurpă atribuțiile premierului, convoacă miniștrii și negociază cu magistrații pensiile

Președintele PSD, Sorin Grindeanu uzurpă atribuțiile premierului, convoacă miniștrii PSD și negociază cu magistrații, în frunte cu Lia Savonea, pensiile speciale: el a anunțat, pe Facebook, că a avut azi, la Parlament, „un dialog constructiv cu toți actorii relevanți din justiție”. La 3 septembrie, șefele CSM și ÎCCJ, Elena Costache și Lia Savonea, au refuzat o discuție cu ministrul Justiției, dar se pare că acum acestea s-au prezentat la convocarea liderului social-democrat.  Citește și: Sondaj PNL/INSCOP pe București: Băluță, Ciucu, Anca Alexandrescu și Drulă în top 4 intenție de vot Grindeanu uzurpă atribuțiile premierului, convoacă miniștrii și negociază cu magistrații pensiile „Dialog constructiv astăzi, la Parlament, cu toți actorii relevanți din justiție. Așa cum am anunțat public, am inițiat o consultare în vederea elaborării rapide a unui proiect de lege privind pensiile magistraților care să răspundă cu adevărat așteptărilor românilor și să deblocheze tranșa de 231 de milioane de euro din PNRR până la data de 28 noiembrie. Demersul meu vizează două obiective clare: deblocarea situației din justiție și formarea unui grup de lucru cu specialiști, sub coordonarea Parlamentului, care să identifice cu celeritate soluția legislativă constituțională.   Le mulțumesc pentru deschidere președintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, președintei Înaltei Curți de Casație și de Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea și procurorului General, Alex Florența. De asemenea, apreciez implicarea ministrului Justiției, Radu Marinescu, a ministrului Muncii, Florin Manole și a vicepremierului Marian Neacșu”, a  scris Grindeanu pe Facebook.    Sorin Grindeanu nu a postat nici o fotografie de la aceste discuții.    La ora redactării acestei știri, nici CSM, nici ÎCCJ, nu comunicaseră public nimic despre vreo întâlnire cu Grindeanu.    La 3 septembrie, șefele instanței supreme și CSM au refuzat invitația ministrului Justiției la întâlnirea cu conducerile instituțiilor judiciare.    „ICCJ nu va participa la o întâlnire organizată într-un moment extrem de dificil pe care justiția îl traversează. Prin felul în care a fost concepută și mediatizată pare mai degrabă un exercițiu de imagine decât un dialog real. Reunirea în acest cadru a opt instituții cu roluri și competențe fundamentale, dar cu totul diferite, riscă să relativizeze specificul fiecăreia și să deturneze discuția de la problemele reale și concrete al justiției”, arăta Savonea. 

CV impresionant al viitorului premier al Moldovei, Alexandru Munteanu Foto: Facebook
Politică

CV impresionant al viitorului premier al Moldovei: om de afaceri, masterat la Columbia University

CV impresionant al viitorului premier al Moldovei, Alexandru Munteanu: om de afaceri care activează în prezent la Kiev, în Ucraina, cu un masterat la Columbia University și cavaler al Legiunii de Onoare a Franței. Munteanu are 61 de ani și nu a mai fost implicat în politică. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu El urmează să fie propus pentru funcția de premier al Republicii Moldova de către Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea susținută de Maia Sandu și care deține majoritatea în Parlament.  CV impresionant al viitorului premier al Moldovei „Sunt un american de origine moldovenească, stabilit în Ucraina și în regiune de douăzeci de ani. Am condus investiții pentru WNISEF/Horizon Capital, Dragon Capital și acum pentru propria mea firmă, 4i Capital Partners.   Am făcut parte din numeroase consilii de administrație comerciale”, scrie Munteanu pe pagina camerei de comerț româno-americane din Ucraina.  Potrivit acestui CV, el a lucrat pentru Credit Lyonnais în Paris, Banca Națională a Moldovei și Banca Mondială în Washington, DC. „De asemenea, am predat inginerie electrică, precum și bănci și piețe financiare la nivel universitar și intenționez să revin la activitățile didactice la un moment dat în cariera mea. Am fost implicat în diverse activități sociale: am fost unul dintre fondatorii AmCham Moldova, sunt președinte-fondator al Alliance Française din Moldova (de peste 25 de ani) și copreședinte al Consiliului Consultativ de Afaceri pentru Europa de Sud-Est și Eurasia. În prezent, sunt membru al Consiliului de Administrație al Pechersk School International (PSI) din Kiev, fiind trezorierul și șeful Comitetului de Finanțe și Riscuri. Am obținut un master în managementul politicii economice la Universitatea Columbia din New York și un master în fizică la Universitatea din Moscova. Cavaler al Legiunii de Onoare a Franței”, mai scrie Munteanu. De alyfel, pe pagina sa de Facebook a postat o fotografie de la Palatul Elysee, în 2013, unde este alături de fostul președinte al Franței, Francois Hollande.   

Turcan despre „tăcerea asurzitoare din PNL”: aproape nimeni nu-l apără pe Bolojan de atacurile PSD Foto: Inquam/George Calin
Politică

Turcan despre „tăcerea asurzitoare din PNL”: aproape nimeni nu-l apără pe Bolojan de atacurile PSD

Fostul ministru Raluca Turcan (PNL) scrie pe Facebook despre „tăcerea asurzitoare din PNL”: aproape nimeni nu-l apără pe premierul Ilie Bolojan de atacurile PSD. Ea arată că „e o tăcere care seamănă izbitor cu cea din alte momente-cheie din trecut”, probabil o referire la alte schimbări ai unor premieri PNL, dați jos de propriul partid în alianță cu PSD.  Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis Turcan a mai apreciat că această coaliție își sabotează propriul premier și s-a întrebat „cui servește acest comportament”. Turcan despre „tăcerea asurzitoare din PNL”: aproape nimeni nu-l apără pe Bolojan de atacurile PSD „Observ tot mai des cum Ilie Bolojan devine ținta atacurilor venite dinspre PSD - de parcă ar fi dușmanul lor politic de moarte, nu premierul care conduce o coaliție din care chiar PSD face parte. În schimb, dinspre PNL se aude o tăcere asurzitoare. Aproape nimeni nu simte nevoia să iasă public să apere propriul premier. Ce-i drept, în secunda zero riști să intri sub valul de invective din partea colegilor de Coaliție. Dar e o tăcere care seamănă izbitor cu cea din alte momente-cheie din trecut.   Putem fi sau nu de acord cu măsurile lui Bolojan - dar un lucru e sigur: este singurul care și-a asumat responsabilitatea unei guvernări teribil de dificile, cu bune (puține) și cu multe datorii primite pe inventar de la Marcel Ciolacu.   Suntem în situația actuală pentru că, în anii trecuți, în primul rând PSD a împins țara în derapaje bugetare prin măsuri populiste și nesustenabile. Poate într-o postare viitoare merită să îi amintim pe fiecare, cu nume și prenume.   Până atunci, o întrebare simplă: Cui servește acest comportament, în care coaliția își sabotează propriul premier?   Pentru că sigur nu servește României”, a scris Turcan.       

Criză politică în Franța, premierul demisionează (sursa: Facebook/Sébastien Lecornu)
Internațional

Criză politică fără sfârșit în Franța: premierul Lecornu demisionează după nici o lună în funcție

Criză politică în Franța, premierul demisionează. Premierul francez Sébastien Lecornu și-a prezentat luni demisia, iar președintele Emmanuel Macron a acceptat-o, a anunțat Palatul Élysée. Criză politică în Franța, premierul demisionează Numit în funcție pe 9 septembrie, Lecornu urma să-și prezinte marți declarația de politică generală în Parlament, însă demisia sa neașteptată adâncește criza politică din Franța, aflată deja într-o perioadă de instabilitate accentuată. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Sébastien Lecornu, considerat un aliat apropiat al președintelui Emmanuel Macron, a fost desemnat premier în urma mai multor săptămâni de consultări cu partidele din întreg spectrul politic. Duminică, el își anunțase componența guvernului, care urma să se reunească luni după-amiază pentru prima ședință. Totuși, noul cabinet a stârnit controverse din toate părțile: opoziția l-a acuzat că este „prea de dreapta”, în timp ce o parte dintre aliați l-au considerat „insuficient de ferm”. Criticile au ridicat semne de întrebare privind stabilitatea executivului, într-un moment în care Franța se confruntă cu un Parlament extrem de fragmentat. „Domnul Sébastien Lecornu a înmânat demisia guvernului său președintelui Republicii, care a acceptat-o”, a transmis Palatul Élysée într-un comunicat oficial. Lecornu: „Nu erau întrunite condițiile pentru a guverna” Într-o declarație făcută în curtea Palatului Matignon, Lecornu a explicat că a demisionat pentru că „nu erau întrunite condițiile” pentru a conduce guvernul. „Eram pregătit pentru compromis, dar fiecare partid vrea să se adopte întregul său program. Toate formațiunile politice se comportă ca și cum ar avea majoritate în Parlament”, a spus el. Demisia vine la mai puțin de o lună după numirea sa, ceea ce face din Lecornu al cincilea premier al lui Macron în ultimii doi ani. O Franță fără majoritate stabilă De la realegerea lui Emmanuel Macron în 2022, politica franceză se confruntă cu o instabilitate cronică. Niciun partid nu deține majoritatea parlamentară, iar decizia președintelui de a convoca alegeri anticipate anul trecut a amplificat fragmentarea. Parlamentul rezultat este și mai divizat, iar dificultatea formării unei coaliții stabile a transformat fiecare nou guvern într-un test de supraviețuire politică. Reacții în lanț: cereri de dizolvare și atacuri la Macron Demisia lui Lecornu a declanșat o avalanșă de reacții din partea opoziției. Liderul extremei drepte, Jordan Bardella (RN), a cerut dizolvarea imediată a Parlamentului: „Macron trebuie să aleagă: dizolvă sau demisionează, și repede!”. Marine Le Pen a mers mai departe, afirmând că „gluma a ajuns la final, iar farsa a mers prea departe”. Și Republicanii au reacționat prompt. Eurodeputatul François-Xavier Bellamy a spus că partidul său „nu se teme de o dizolvare”, iar primarul din Cannes, David Lisnard, a cerut chiar demisia președintelui Macron, considerându-l „principalul responsabil pentru criza actuală”. Critici și din interiorul stângii franceze Parlamentarul socialist Arthur Delaporte a scris pe platforma X că „demisia era inevitabilă”, subliniind că „macronismul aruncă din nou țara în haos”. De asemenea, ministra mediului din guvernul demisionar, Agnès Pannier-Runacher, a declarat că „disperarea vine din acest circ în care toată lumea joacă un rol, dar nimeni nu își asumă responsabilitatea”. Ea a avertizat că Franța nu poate avansa „fără a implica Stânga” și fără „semnale clare de unitate națională”. Jean-Luc Mélenchon cere destituirea președintelui Macron Liderul partidului Franța Nesupusă, Jean-Luc Mélenchon, a cerut „luarea în considerare imediată a moțiunii semnate de 104 parlamentari pentru destituirea lui Emmanuel Macron”. Mélenchon a afirmat că președintele „a eșuat în misiunea de a garanta stabilitatea și buna guvernare a Republicii”. Analiști: „Franța discută mai mult despre persoane decât despre soluții” Fostul economist-șef al FMI, Olivier Blanchard, a comentat că este „greu de înțeles ce a fost în mintea lui Macron și Lecornu când au prezentat aproape același guvern, cu figuri profund nepopulare”. El a remarcat că „dezbaterea publică franceză pare captivă într-o discuție despre persoane, nu despre probleme”. O nouă etapă a crizei politice franceze Demisia lui Sébastien Lecornu, la doar câteva săptămâni de la numire, deschide un nou capitol de incertitudine politică în Franța. Cu un Parlament divizat și o opoziție tot mai vocală, președintele Macron se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din al doilea său mandat. O eventuală dizolvare a Adunării Naționale sau o remaniere rapidă ar putea fi următoarele mișcări ale Palatului Élysée — însă ambele variante riscă să prelungească impasul politic al unei Franțe aflate în plină turbulență.

Premierul Georgiei acuză UE de ingerință (sursa: interpressnews.ge)
Internațional

Premierul rusofil georgian acuză ambasadorul UE că a susținut o tentativă de răsturnare a Guvernului

Premierul Georgiei acuză UE de ingerință. Prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobahidze, a declarat duminică că protestatarii care au încercat să forțeze intrarea în palatul prezidențial au dorit să răstoarne guvernul, acuzând totodată Uniunea Europeană de implicare în politica internă a țării. Premierul Georgiei acuză UE de ingerință Premierul a afirmat că aproximativ 7.000 de persoane au participat la protestul de sâmbătă, însă, în ciuda sprijinului pe care îl atribuie unor actori europeni, „tentativa de răsturnare a ordinii constituționale a eșuat”. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă „Au trecut la acțiune, au început tentativa de răsturnare, aceasta a eșuat și apoi au început să se distanțeze de ea”, a declarat Kobahidze, citat de agenția georgiană Interpress. Acesta a avertizat că nimeni nu va scăpa de răspundere, menționând că răspunderea va fi și politică. În același context, prim-ministrul l-a acuzat pe ambasadorul Uniunii Europene la Tbilisi, Pawel Herczynski, de amestec în politica georgiană, cerându-i să condamne ferm acțiunile de stradă. „Știți că anumite persoane din străinătate și-au exprimat sprijinul direct pentru această tentativă de răsturnare a ordinii constituționale. În acest context, ambasadorul UE poartă o responsabilitate specială. Ar trebui să iasă public, să se distanțeze și să condamne ferm tot ceea ce se întâmplă pe străzile din Tbilisi”, a spus Kobahidze. Proteste masive la Tbilisi înaintea alegerilor locale Zeci de mii de manifestanți au ieșit sâmbătă pe străzile capitalei georgiene Tbilisi, într-un nou val de nemulțumire față de guvernul condus de partidul Visul Georgian. Protestele au avut loc în contextul alegerilor locale, pe fondul unei crize politice prelungite între autorități și opoziția pro-europeană. Mulțimea s-a adunat în centrul orașului, apoi s-a îndreptat către palatul prezidențial, unde unii manifestanți au încercat să pătrundă cu forța. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii și a restabili ordinea. Tensiuni între Georgia și Uniunea Europeană Declarațiile lui Kobahidze amplifică tensiunile existente între Tbilisi și Bruxelles, într-un moment în care Georgia încearcă să-și mențină statutul de candidat la aderarea la UE. Uniunea Europeană a criticat anterior guvernul georgian pentru derapaje democratice și limitarea libertății presei, acuzații respinse constant de autoritățile de la Tbilisi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră