sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: prahova

10 articole
Eveniment

Atacurile urșilor în Prahova în 2024

Atacurile urșilor în Prahova în 2024. Anul 2024 a înregistrat un număr semnificativ de incidente cauzate de urși în județul Prahova, soldate cu o victimă mortală, două persoane rănite și pagube materiale însemnate. Potrivit datelor comunicate de Inspectoratul Județean de Jandarmi Prahova (IJJ), cele mai multe intervenții ale autorităților au avut loc în stațiunile Sinaia și Bușteni, Atacurile urșilor în Prahova în 2024 Potrivit datelor comunicate de Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Prahova la solicitarea AGERPRES, în 2024, jandarmii prahoveni au executat 744 de intervenții pentru îndepărtarea urșilor. Citește și: Ciolacu spune că Simonis nu i-a dat voturi lui George Simion, a fost doar o glumă pe TikTok Numărul a fost în scădere față de cele 904 intervenții înregistrate în 2023. Localitățile cu cele mai frecvente incidente rămân Sinaia, cu 221 de intervenții în 2024 (comparativ cu 137 în 2023), și Bușteni, cu 184 de intervenții în 2024 (față de 221 în 2023). Atacuri mortale și răniri: bilanț tragic În 2024, au fost raportate trei victime umane în urma atacurilor urșilor. O tânără de 19 ani, originară din Iași, dar cu viză de flotant în București, a fost ucisă pe traseul Jepii Mici din Bușteni. Salvamontiștii au declarat că fata a fost târâtă și sfâșiată de animal, iar recuperarea trupului a fost dificilă din cauza prezenței ursului, care ulterior a fost împușcat. Alte două persoane au fost rănite în localitățile Lutu Roșu și Aluniș. În 2023, numărul victimelor rănite s-a ridicat la două, în localitățile Telega și Măneciu. Pagube materiale semnificative Atacurile urșilor au provocat pagube materiale semnificative, incluzând animale ucise sau rănite (porci, vaci, oi, capre, păsări). Au fost și distrugeri de bunuri (stupi de albine, garduri și alte proprietăți). Relocarea și recoltarea urșilor: măsuri de gestionare Pentru a gestiona problema, în 2024 a fost relocat un urs din localitatea Ștefești. Alți trei urși au fost recoltați în Bușteni, Izvoarele și Dumbrăvești. Comparativ, în 2023, au fost relocați șapte urși din mai multe localități, inclusiv Ploiești, Sinaia, Bușteni și Măneciu. Au fost recoltați trei urși în Comarnic, Cornu și Cheia. Provocări continue pentru autorități Deși numărul intervențiilor a scăzut în 2024, situația din județul Prahova rămâne alarmantă, cu impact semnificativ asupra siguranței publice și a bunurilor. Autoritățile continuă să caute soluții pentru a gestiona conviețuirea cu fauna sălbatică, în condițiile unui număr ridicat de incidente.

Atacurile urșilor în Prahova în 2024 (sursa: Facebook/Parcul Național Retezat National Park)
Alianță PSD-AUR în Consiliul Județean Prahova Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Politică

Alianță PSD-AUR în Consiliul Județean Prahova

Alianță PSD-AUR în Consiliul Județean Prahova: cele două partide și-au impus vicepreședinții, în timp ce consilierii județeni PNL și USR s-au retras din ședință pentru a nu participa la vot. Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Alianță PSD-AUR în Consiliul Județean Prahova Propunerile făcute pentru cele două funcţii de vicepreşedinte au fost Daniel Mario Soare (PSD), fost director al Direcţiei Relaţii Internaţionale din Primăria Ploieşti, şi jurnalistul Vlad Călin Dumitrescu Ferentz (AUR). Acestea au fost validate în unanimitate cu câte 21 de voturi ale consilierilor județeni prezenți. Consilierii județeni PNL și USR, în număr de 16, au părăsit sala de ședință și nu au participat la vot. Cele două proiecte care vizau alegerea vicepreşedinţilor au fost introduse suplimentar pe ordinea de zi, iar liderul de grup al liberalilor, Dumitru Tudone, ceruse inițial amânarea discuţiei asupra acestora pe motiv că nu se justifică urgenţa, propunerea sa nefiind validată prin vot. Noul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, ales în 9 iunie 2024, este Virgiliu Nanu (PSD).

Salvamontiștii salvează un grup de turiști (sursa: Facebook/Salvamont Prahova)
Eveniment

Salvamontiștii salvează un grup de turiști

Salvamontiștii salvează un grup de turiști. Duminică dimineață, Salvamont Prahova a intervenit pentru a ajuta un grup de turiști din Constanța, inclusiv cinci copii, să traverseze un traseu periculos din Munții Bucegi, în condițiile în care ninsoarea abundentă din timpul nopții a crescut semnificativ riscul de avalanșă. Salvamontiștii salvează un grup de turiști Salvamontiștii au fost solicitați să asiste un grup de 12 persoane, care avea nevoie de ajutor pentru a se deplasa în siguranță: Citește și: GALERIE FOTO Călin Georgescu, păzit ca Putin. Gărzile de corp, în slujba unui mercenar român care are trupe în Congo și este suspectat de legături cu gruparea rusă Wagner „Un grup de 12 turiști din Constanța, printre care și 5 copii, a solicitat asistența Salvamont Prahova în această dimineață, pentru a se putea deplasa în siguranță de la Cabana Caraiman la stația de telecabină Babele. Azi noapte a nins puternic în Bucegi, riscul de avalanșă fiind mare, zăpada curgând pe pantele înclinate”, se menționează într-o postare pe pagina oficială a Salvamont Prahova. Riscul de avalanșă în Bucegi: un pericol real În urma ninsorilor abundente, zăpada instabilă de pe pantele abrupte din Munții Bucegi reprezintă un pericol major pentru turiști. Salvatorii montani atrag atenția că riscul de avalanșă este mare și că deplasarea pe traseele montane la altitudini ridicate poate fi extrem de periculoasă. Recomandare Salvamont Salvamont Prahova le recomandă turiștilor să nu se aventureze pe traseele alpine în condiții de vreme nefavorabilă: „Salvatorii montani atrag atenția turiștilor să nu se aventureze pe traseele de mare altitudine, asumându-și riscuri inutile.” Intervenția promptă a Salvamont Prahova a prevenit un posibil incident tragic în Munții Bucegi. Turiștii sunt sfătuiți să se informeze cu privire la starea vremii și a traseelor înainte de a porni la drum, pentru a evita situații periculoase și pentru a se bucura de experiențe montane în siguranță.

Voturile pentru UDMR au explodat în sudul țării Foto: Facebook Kelemen Hunor
Politică

Voturile pentru UDMR au explodat

110 voturi pentru UDMR într-o singură secție din Videle, oraș fără nici un maghiar, arată un document prezentat de deputatul USR Claudiu Năsui. Acestea reprezentau 12% din totalul voturilor de la acea secție. Voturile pentru UDMR au explodat în sudul țării O analiză a portalului maghiar de știri Transtelex arată că voturile pentru UDMR au explodat în județele din sudul țării. De exemplu, în Dolj, UDMR a avut 215 voturi în 2014, 1.477 în 2019 și 3.575 în 2024 - la alegerile pentru Parlamentul European. În acest județ, la recensământ doar 87 de persoane s-au declarat de etnie maghiară. În Gorj, voturile pentru UDMR au evoluat astfel: 442 - 2014, 938 - 2019 și 1.738 în 2024. La ultimul recensământ, în Gorj erau 114 etnici maghiari. În Prahova, de la 260 de voturi în 2014 s-a ajuns la 3.272 de voturi, în 2024. Claudiu Năsui a explicat, azi, și cum se fraudează voturile. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență Cum se fură voturile „Voturile pe hârtie se numără manual de oameni. Iar acei oameni sunt reprezentanții în secții ai partidelor politice. Asta este o muncă plătită cu ~1.400 lei pentru câteva zile de muncă. Unii o fac din convingere, dar mulți o fac evident pentru bani. Sunt peste 19.000 de secții de votare în toată țara. Deci partidelor le-ar trebui o mică armată pentru a acoperi tot. Armată pe care evident nu o au. Iar asta mai ales în zonele rurale unde primarul controlează aproape tot. Așa că ce se întâmplă? O negociere a partidului care poate numi reprezentați cu primarul din localitatea unde sunt secțiile de vot. Primarul primește faptul că alege oamenii pe care îi pune în secția de vot. Acei oameni iau o sumă bună pentru câteva zile. Iar partidul primește niște voturi garantate orice ar vota oamenii. Atunci când toți oamenii dintr-o secție sunt ai primarului, nici nu mai trebuie numărate voturile. Scriu pe procesul verbal direct numărul de voturi negociate. Și aia a fost. Așa ajunge un partid parlamentar să primească voturi chiar și acolo unde nu există niciun votant de al său. Pentru Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) sau Biroul Electoral Central (BEC) nu contează voturile, contează procesele verbale prin care se consemnează număratul voturilor. Adică actele. AEP și BEC nu numără ei voturile. Doar consemnează ce s-a numărat în secțiile de vot. Iar dacă în acte scrie că partidul X a luat 100 de voturi și partidul Y a luat 200 de voturi, atunci așa e. Renumărarea este un caz excepțional destul de greu de obținut doar pentru anumite secții unde nu se închid chelie de control. Dar acelea se pot închide ușor într-o multitudine de feluri”, a explicat Năsui.

Baronul PNL Dumitrescu, chirie de nabab (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Baronul PNL Dumitrescu, chirie de nabab

Baronul PNL Dumitrescu, chirie de nabab. Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova și unul dintre cei mai influenți liberali la nivel central, are probleme cu legea în pragul campaniei electorale. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au efectuat 19 percheziții domiciliare într-un dosar de corupție și fals, inclusiv la sediul CJ Prahova și Hidro Prahova. Printre cei vizați de ancheta procurorilor s-ar afla și sora liberalului Iulian Dumitrescu, Angelica Marilena Lambrea. Citește și: ANALIZĂ Explicația pentru care PSD și PNL vor să comaseze localele cu alt set de alegeri: cine pierde, cine câștigă Liberalul Iulian Dumitrescu a anunțat că va colabora cu anchetatorii și nu se va ascunde în spatele vreunei funcții politice sau administrative. În timp ce președintele Klaus Iohannis a anunțat de la Bruxelles că "procurorii au tot dreptul să verifice și persoane politice". DeFapt.ro a dezvăluit o serie de afaceri controversate girate de liberalul Iulian Dumitrescu, de la plăți pe lucrări fictive la afacerile cu deșeuri și contracte cu dedicație. Baronul PNL Dumitrescu, chirie de nabab Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat că a făcut 19 percheziții în dimineața zilei de 1 februarie 2024 într-un dosar ce "vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și fals, săvârșite în perioada 2020 - prezent, de către funcționari publici în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu". Au fost percheziționate inclusiv locuințele deținute de liberalul Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova, cel care conduce județul din reședința sa de lux din Complexul Ștejarii. Acolo deține un apartament fastuos pentru care plătește o chirie lunară de 6.000 de euro lunar. Adică 72.000 de euro anual. O sumă colosală, în contextul în care salariul său anual primit de la Consiliul Județean Prahova este de aproape 33.000 de euro, iar cel al soției sale, Alexandra Paula Dumitrescu, de aproximativ 11.000 de euro. Pe lângă banii din salariu, Alexandra Paula Dumitrescu, a mai încasat în anul 2022 dividende de 115.000 euro. Practic, aproape jumătate din veniturile oficiale anuale ale familiei Dumitrescu se duc pe plata chiriei. Liberalul susține că nu are "nimic de ascuns" Pe lângă imobilele familiei Dumitrescu, au mai fost percheziții la sediul Consiliului Județean Prahova și la Hidro Prahova, compania de apă și canal la care CJ Prahova este acționar majoritar. Liberalul Iulian Dumitrescu a anunțat pe contul său de Facebook că pune la dispoziţia procurorilor toate informaţiile şi datele de care au nevoie. "Colaborez cu instituţiile statului pentru a lămuri cât mai repede această situaţie. Nu mă voi ascunde în spatele vreunei funcţii politice sau administrative. În momentul în care se va finaliza această fază a anchetei, voi comunica transparent opiniei publice despre cele întâmplate. Nu am nimic de ascuns", a spus Dumitrescu. Problema ar fi la centura Mizilului Ancheta procurorilor DNA vizează în mod special contractul de peste 85 de milioane lei atribuit de Consilul Județean Prahova pentru construcția șoselei de centură a orașului Mizil. Contractul a fost semnat în vara anului trecut cu un consorțiu format din firmele Vallys Deco, Drum Concept, Rosocons Construct și Dineng Dev. Consiliul Județean Prahova a finanțat acest proiect cu aproximativ 44,2 milioane lei, iar restul banilor au fost alocați prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny". Societatea Drum Concept este una dintre cele 11 firme investigate de Consiliul Concurenței în anul 2012 pentru trucarea licitațiilor la Primăria Municipiului București. Datele de Registrul Comerțului arată că, în prezent, societatea este deținută de Alexandra Ulmamei (49,09%), Florin Diaconu (40,91%) și Cristian Marinel Mihai (10%). Alexandra Ulmamei (34 de ani) a mai fost asociată cu Mihaela Pirpiliu în firma Ram Cons Assets. De administrarea societății se ocupa Ionel Pirpiliu, fratele fostului deputat PDL Ștefan Pirpiliu. Ionel Pirpiliu este unul dintre foștii asociați ai firmei Delta Antrepriză de Construcții și Montaj 93, cumpărată de Primăria Sectorului, acolo unde este primar Robert Negoiță. Onea, de la Cosma la Dumitrescu Consiliul Județean Prahova, condus de liberalul Iulian Dumitrescu, a făcut o serie de achiziții controversate din 2020 până în prezent. Citește și: EXCLUSIV Liberalul Iulian Dumitrescu, șeful CJ Prahova, a plătit din bani publici să „ningă” în județ: 25.000 de euro s-au dus pe zăpadă fictivă curățată la fel de imaginar Conform unui raport din 2022 al Camerei de Conturi Prahova, CJ Prahova a plătit ilegal suma de aproape 25.000 de euro pentru decontarea "unor servicii de deszăpezire neefectuate potrivit datelor prezentate în foile de parcurs în extrasele foilor aparatelor tahograf sau în buletinele meteo". DeFapt.ro a mai dezvăluit că, în vara anului 2022, CJ Prahova a atribuit un contract de 12 milioane euro, în urma unei licitații cu un singur ofertant, asocierii dintre firmele Coni și Hydrostoy, din Bulgaria. Citește și: Prim-vicele PNL Iulian Dumitrescu conduce o instituție care dă contracte de zeci de milioane de euro unei firme judecate pentru evaziune fiscală, ex-sponsor al baronului PSD Cosma Firma Coni, controlată de Nicolae Onea prin intermediul membrilor familiei sale Cornelia Onea și Nicolae Giunior Onea, a fost acuzată în 2014 de către DNA că a contribuit la bunăstarea familiei baronului PSD Mircea Cosma. Nicolae Onea l-a denunțat atunci pe Mircea Cosma, căruia îi plătea indirect 10% din valoarea contractelor publice. Banii erau încasați în numele lui Cosma de controversatul Răzvan Alexe.

Subordonații lui Arafat erau obligați să închidă Ferma Dacilor și să-i pună sigiliu Foto: Facebook
Eveniment

Subordonații lui Arafat obligați închidă Ferma Dacilor și pună sigiliu

Subordonații lui Raed Arafat, șefii ISU Prahova, erau obligați prin lege să închidă Ferma Dacilor, s-o amendeze dur și să-i pună sigiliu, dar au preferat șpaga, arată referatul DNA prin care se redeschide acest dosar. Șpaga a fost sub forma unei cutii cu sticle de vin, plus o masă „de protocol” oferită de ISU Prahova la Ferma Dacilor „la etapa națională a concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare și private pentru situații de urgență”, în august 2019. Foto: captură video Antena 3 Ordonanța DNA în care se cere redeschiderea acestui dosar - decizie care trebuie însă luată de Tribunalul Prahova - arată pentru prima oară că incendiul de la Ferma Dacilor putea fi prevenit, dacă unitatea era închisă până la rezolvarea problemelor sesizate. Citește și: Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat în pandemie. Unitatea turistică avea o stea, nu avea autorizație de incendiu și nici de construire Raed Arafat i-a pedepsit cu pensia specială „Vreau să subliniez un lucru. Fostul inspector-şef şi fostul prim-adjunct s-au pensionat, plecând din serviciu, nu cu voia lor. Deci, la ISU Prahova se ştia că sunt anumite probleme, motiv pentru care au plecat primii doi de la nivel de conducere. Acest lucru s-a întâmplat în urmă cu aproximativ doi ani. Normal, nu ştiam de situaţia specifică a Fermei Dacilor, dar au fost eliminate persoane din sistem, prin trecerea în rezervă, ştiind că există anumite probleme acolo”, spunea, acum câteva zile, Raed Arafat. Subordonații lui Arafat erau obligați să închidă Ferma Dacilor și să-i pună sigiliu Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor arată cum se procedează când o unitate este închisă: „(1) Aplicarea sigiliului la construcțiile sau amenajările operatorului economic în punctul de lucru vizează aplicarea acestuia doar pe căile de acces destinate clienților și în situația în care operatorul economic are sediul/punctul de lucru și domiciliul în aceeași locație cu privire la care se efectuează aplicarea sigiliului. (2) Concomitent cu aplicarea sigiliului la construcțiile sau amenajările operatorului economic în punctul de lucru, personalul prevăzut la art. 28 alin. (2) afișează la loc vizibil un anunț referitor la oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor operatorului economic. (3) Anunțul prevăzut la alin. (2) se afișează din interiorul construcțiilor sau amenajărilor operatorului economic în punctul de lucru pe geamurile tuturor ușilor de acces destinate intrării clienților sau pe geamul ferestrelor, după caz, în așa fel încât să fie vizibil din exterior. (4) Anunțul prevăzut la alin. (2) se tipărește cu litere de tipar de minimum 10 cm și are următorul conținut: «Oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență pentru încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu în ceea ce privește periclitarea vieții ocupanților și forțelor de intervenție, neasigurarea stabilității elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului și fumului în interiorul edificiului și la vecinătăți»”. Ordonanța DNA de redeschidere a dosarului privind cazul ISU Prahova/Ferma Dacilor explică de ce unitatea turistică trebuia închisă. Amenda putea ajunge la 100.000 lei, dar s-au dat „avertismente” „Personalul cu atribuții de îndrumare şi control în domeniu, pe lângă sancţiunea principală a amenzii, sunt obligaţi (...) să dispună măsura complementară de oprire a funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor care nu au autorizație de securitate la incendiu, în condițiile legii, şi care au aria desfăşurată mai mare de 200 mp, având destinația de comerț, cultură sau turism, în situația în care se constată încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu, constând în faptul că «[ …] nu au fost identificate data realizării documentaţiei tehnice de autorizare a lucrărilor de construcţii au momentul punerii în funcţiune». Având în vedere procesul-verbal de control sus-mentionaț în care se reține că unitatea verificată, aparţinând operatorului economic în cauză, avea la data controlului spații de alimentație publică şi cazare, respectiv 14 camere de închiriat, şi o suprafaţă construit desfăşurată de 1200 mp, rezultă că imobilul în cauză face parte din categoriile de construcții pentru care este necesară obținerea autorizației de securitate la incendiu (…) Deşi ofiţerii I.S.U. Prahova aveau obligaţia legală de a constata toate neregulile existente cu privire la construcţia în cauză, mai ales încălcările grave ale cerinţei de securitate la incendiu, cum ar fi faptul că nu a fost identificată data realizării documentației tehnice de autorizare a lucrărilor de construcții sau momentul punerii în funcțiune, care ar fi atras pe lângă sancțiunea principală a amenzii şi măsura complementară de oprire a funcționării ori utilizării unității controlate, aceştia s-au limitat la a consemna abateri prevăzute cu un regim sancționator mai favorabil pentru operatorul economic”. Referatul mai arată că potrivit art. 45 pct. VI din Legea nr. 307/2006, se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 100.000 lei şi oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor, ca sancțiune contravențională complementară, pentru încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu.

Arafat, plângere penală împotriva ISU Prahova (sursa: Inquam Photos/Bogdan Buda)
Eveniment

Arafat, plângere penală împotriva ISU Prahova

Arafat, plângere penală împotriva ISU Prahova. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a analizat controlul efectuat de ISU Prahova în 2019 la "Ferma Dacilor". Șefii ISU Prahova, chemați la București Potrivit unui comunicat a IGSU, nu toate aspectele au putut fi clarificate, dar o echipă de control de la centru urmează să le verifice la Prahova. Citește și: La pensiunea „Ferma Dacilor” au sediul trei firme: una se ocupă de cazare, a doua – de catering pentru evenimente, a treia este o carmangerie. Cine răspunde juridic, neclar Din aspectele lămurite, însă, unele au caracter penal, consideră șeful IGSU, Raed Arafat. "În urma tragicului eveniment produs în data de 26 decembrie 2023, în localitatea Tohani, județul Prahova, suntem abilitați să comunicăm următoarele informații de interes public: Citește și: Șeful Protecției Consumatorului, pesedistul Horia Constantinescu, laude deșănțate pentru Ferma Dacilor: „Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani”. Proprietarul, un interlop Astăzi, 27 decembrie 2023, la nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în prezența inspectorului șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Județului Prahova (ISU PH) și a șefului Inspecției de Prevenire a ISU PH a fost efectuată o analiză cu privire la activitatea de control pe care inspectorii de prevenire au desfășurat-o în anul 2019 la obiectivul la care a avut loc tragicul eveniment din data de 26.12.2023. Arafat, plângere penală împotriva ISU Prahova Concluziile analizei i-au fost prezentate secretarului de stat in MAI, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. Raed Arafat, ocazie cu care au fost dispuse următoarele măsuri: 1.⁠ ⁠Schimbarea din funcție a șefului Inspecției de Prevenire din cadrul ISU PH; 2.⁠ ⁠Trimiterea unei echipe de control, condusă de adjunctul pentru prevenire al inspectorului general al IGSU, care să verifice activitatea de prevenire de la nivelul ISU Ph, dar și aspectele care nu au putut fi clarificate în cadrul analizei de la nivelul DSU; 3.⁠ ⁠Sesizarea organelor de cercetare penală cu privire la unele aspecte rezultate din parcurgerea documentelor prezentate și din discuțiile avute la nivelul IGSU și care pot fi circumscrise sferei penale.", potrivit comunicatului IGSU.

Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii Foto: Comisarul
Justiție

Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii

Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii faptelor: ex-baronul PSD de Prahova, Mircea Cosma, și fiul său, fostul deputat PSD Vlad Cosma, amic cu Victor Ponta, au fost achitați. Tribunalul Prahova a dispus, azi, încetarea procesului penal ca urmare a prescripţiei faptelor, însă decizia nu este definitivă, relatează Agerpres. Instanţa a dispus confiscarea de la inculpaţi a unei sume totale de peste 10,6 milioane de lei. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale În dosarul de corupţie în care erau judecați, Mircea Cosma și Vlad Cosma primiseră iniţial opt, respectiv cinci ani de închisoare, cu executare. Mircea Cosma și Victor Ponta Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii Cum a decurs acuzarea și procesul, potrivit Agerpres: În 11 aprilie 2014, procurorii DNA i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Vlad Cosma, acuzat de trafic de influenţă, şi pe Mircea Cosma, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Iniţial, în noiembrie 2016, un complet de trei judecători de la ÎCCJ a dat o primă sentinţă în acest caz. Fostul preşedinte al CJ Prahova Mircea Cosma a fost condamnat la opt ani de închisoare, în timp ce fiul său, Vlad Cosma, a primit cinci ani de închisoare. De asemenea, omul de afaceri Răzvan Alexe şi fostul şef al Direcţiei Patrimoniu din cadrul CJ Prahova Daniel Alixandrescu au primit doi ani şi şase luni şi, respectiv, şase ani de închisoare. Ulterior, în martie 2018, în apel, un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a decis rejudecarea dosarului, pe motiv că o parte dintre martori au dat declaraţii contradictorii în instanţă şi există suspiciuni legate de modul în care procurorii de la DNA Ploieşti au administrat probele. Dosarul a fost trimis atunci la Secţia penală a ÎCCJ. La rejudecare, procesul a fost amânat de mai multe ori, o parte dintre judecătorii din complet au fost schimbaţi, după care dosarul a fost trimis, în septembrie 2019, la Tribunalul Prahova, unde procesul trebuia să se rejudece de la zero. Pe 20 ianuarie 2020, Tribunalul Prahova a trimis dosarul înapoi la Instanţa supremă, susţinând că există un conflict negativ de competenţă între acest tribunal şi Instanţa supremă. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv că nu există un conflict negativ de competenţă, iar dosarul s-a întors la Tribunalul Prahova. Șpaga, pentru repararea drumurilor județene Potrivit DNA, în perioada 2012 - 2013, Răzvan Alexe (apropiat al familiei Cosma) şi fostul deputat Vlad Cosma au pretins şi primit de la trei reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, denunţători în cauză, suma totală de 4.410.149 lei, disimulată în contravaloarea unor lucrări subcontractate fictiv de aceste societăţi către două firme controlate în fapt de Alexe. Societăţile de la care se cerea șpagă urmau să obţină trei lucrări de modernizare/ întreţinere a drumurilor, dar şi pentru a deconta cu prioritate lucrări deja efectuate. Citește și: EXCLUSIV Brigada de epoleți a ministrului Alexandru Rafila: un general SRI, un fost șef al DGA și șeful Poliției Sector 5. Rafila, fiul unui șef al Securității Arad Pentru ca societăţile denunţătorilor să câştige cele trei lucrări, în cadrul CJ Prahova s-au desfăşurat, sub directa implicare a lui Mircea Cosma şi Daniel Alixandrescu, proceduri de achiziţie publică, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi prin care bugetul judeţului a fost prejudiciat cu suma totală de 6.077.273 lei, arăta parchetul anticorupție.

Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă (sursa: Facebook/Iulian Dumitrescu)
Investigații

Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă

Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă. Liberalul Iulian Dumitrescu, președintele CJ Prahova, continuă o tradiție locală de mare succes: Consiliul Județean atribuie contracte firmelor controversate care au contribuit la bunăstarea baronului PSD Mircea Cosma. Firma Coni, trimisă în judecată pentru evaziune fiscală, a câștigat două contracte de la Consiliul Județean Prahova în valoare de peste 36 milioane euro pentru modernizarea a două drumuri județene. În urmă cu opt ani, procurorii prahoveni au acuzat atât firma Coni, cât și pe patronul acesteia, Nicolae Onea, că îi plăteau baronului Mircea Cosma un comision de 10% din valoarea contractelor publice câștigate la nivelul Județului Prahova. Coni SRL din Cocorăștii Colț Iulian Dumitrescu, prim-vicepreședinte al PNL, se află la conducerea Consiliului Județean Prahova din anul 2020. Acesta a continuat tradiția împământenită de baronul PSD Mircea Cosma la nivelul județului de a atribui contracte publice unor firmele controversate. Una dintre aceste firme este Coni SRL, din comuna prahoveană Cocorăștii Colț, controlată de Nicolae Onea prin intermediul membrilor familiei sale Cornelia Onea și Nicolae Giunior Onea. În urmă cu aproape zece ani, firma Coni era abonată la contractele Consiliului Județean Prahova, condus pe atunci de Mircea Cosma. În 2014, procurorii prahoveni au acuzat firma Coni și pe Nicolae Onea de evaziune fiscală. Pentru a beneficia de clemență în fața judecătorilor, Nicolae Onea l-a denunțat pe baronul PSD Mircea Cosma, căruia îi plătea indirect 10% din valoarea contractelor publice. Banii erau încasați în numele lui Cosma de controversatul Răzvan Alexe. Mircea Cosma a fost condamnat la opt ani de închisoare în toamna lui 2016, dar doi ani mai târziu sentința avea să fie anulată de judecătorii de la ÎCCJ. Însă procesul în care compania Coni SRL este acuzată de evaziune fiscală este încă pe rol la Tribunalul Prahova. Următorul termen va avea loc pe 15 decembrie 2022. Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă Cu toate acestea, firma Coni a continuat să câștige contracte publice în urma licitațiilor organizate de Consiliul Județean Prahova. Ultimul a fost câștigat în iulie a.c., în urma unei licitații cu un singur ofertant. Pentru acest contract au fost depuse, de fapt, încă trei oferte, dar CJ Prahova le-a considerat inacceptabile sau neconforme. Citește și: EXCLUSIV Bătaie între liberalii Hubert, Bode și Dumitrescu pe CNAIR, instituție cu buget de peste două miliarde de euro. Omul lui Voiculescu, pe făraș Astfel, firma Coni, în asociere cu societatea Hydrostoy, din Bulgaria, a câștigat în iulie 2022 un contract de peste 60 de milioane de lei, echivalentul a peste 12 milioane de euro, pentru „modernizarea și reabilitarea drumurilor județene identificate în Prioritatea 1 a Regiunii Sud Muntenia – traseul regional 2 – tronsonul Prahova – DJ 720 (km. 15+500 - km. 30+000)”. Sursa principală de finanțare a lucrărilor o reprezintă Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), plus contribuția de la bugetul de stat și local. Concurenții lui Coni, descalificați Tot în mandatul de președinte al liberalului Iulian Dumitrescu, firma Coni, în asociere cu alte două societăți, a câștigat un contract în valoare de aproximativ 120 milioane lei, adică în jur de 24 de milioane de euro. De data aceasta pentru „modernizarea și reabilitarea drumurilor județene identificate în Prioritarea 1 a Regiunii Sud - Muntenia - Traseul Regional 3 - Tronsonul Prahova: DJ 102 K, DJ 102 D, DJ 100”. Licitația a fost anunțată în primăvara anului 2020, iar contractul a fost atribuit un an mai târziu, tot în urma unei licitații cu un singur ofertant. Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, CJ Prahova a primit trei oferte, dar două au fost declarate inacceptabile. Motiv pentru care contractul a fost atribuit asocierii dintre firmele Coni, Hydrostoy și Metabet CF SA. Opt milioane de euro de la CNAIR Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), condusă de liberalul Cristian Pistol, a atribuit asocierii dintre firmele General Trust Argeș și Coni un acord cadru de aproape 40 de milioane de lei la începutul lunii septembrie a.c. Cele două firme trebuie să toarne covoare asfaltice pe rețeaua de drumuri administrate de Secția de Drumuri Naționale Târgoviște. Societatea General Trust Argeș este patronată de afaceristul Cătălin Marian Spătaru, despre care presa a relatat că este finul generalului de poliție Ioan Stoica, fostul șef al poliției Argeș, Vâlcea și Olt. Fratele lui Cătălin Marian Spătaru, Dănuț Spătaru, zis „prințișorul Argeșului”, i-a dedicat o manea lui Alex Fătuloiu, fiul generalului de poliție Dan Fătuloiu, fostul secretar de stat din Ministerul de Interne.

Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro (sursa: Facebook/Iulian Dumitrescu)
Investigații

Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro

Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro. Consiliul Județean Prahova a plătit aproape 25.000 de euro pentru servicii de deszăpezire neefectuate. Într-un alt caz, pentru o altă lucrare fictivă s-au plătit chiar și penalități de întârziere a achitării banilor. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile unui raport al Camerei de Conturi Prahova, care a constatat mai multe nereguli și ilegalități în gestionarea banilor publici. Venituri neîncasate, contabilitate varză Camera de Conturi (CC) Prahova a finalizat în urmă cu o lună un raport privind modul de cheltuire a banilor publici la nivel de județ. De exemplu, echipa de control a constatat că CJ Prahova a raportat la finalul anului 2021 că are de încasat creanțe de 2,365 milioane de lei de la o firmă radiată din evidențele Registrului Comerțului. Culmea ironiei, firma era deținută integral chiar de CJ Prahova. În această speță, potrivit CC, s-a încălcat Legea contabilității și un Ordin al Ministrului de Finanțe. Nu au fost înregistrate în contabilitate nici veniturile din redevența minieră obținută prin concesionare, bani cuveniți bugetului județean. "S-a constatat neînregistrarea veniturilor de încasat din redevența minieră în valoare de 3.201.011,96 lei pentru anul 2021, din care 3.147205,72 lei redevență minieră de recuperat de la bugetul statului și 53.806,24 lei constatată suplimentar în timpul auditului și 70.468,02 lei redevența nedeclarată, neînregistrată și neîncasată aferentă anului 2022”, se menționează în raport. Potrivit Camerei, s-au încălcat mai multe legi, inclusiv Codul Administrativ și Legea finanțelor publice. Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro Consiliul Județean Prahova, sub conducerea liberalului Iulian Dumitrescu, a înregistrat în 2021 și „cheltuieli nejustificate și (...) plăți nedatorate către mai multe societăți comerciale, în sumă totală de 123.719,35 lei, ca urmare a decontării unor servicii de deszăpezire neefectuate potrivit datelor prezentate în foile de parcurs în extrasele foilor aparatelor tahograf sau în buletinele meteo”. Practic, CJ Prahova a plătit în jur de 25.000 de euro pe zăpadă care nu a căzut în județ. Camera de Conturi Prahova a constatat că instituția condusă de liberalul Iulian Dumitrescu a încălcat mai multe articole din Legea Finanțelor Publice, un Ordin de Ministru al Finanțelor și ordonanța 19/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv. Penalități la plata unor lucrări nefăcute În timpul misiunii de audit la Centrul Școlar de Educație Inclusivă, o unitate de învățământ special din Vălenii de Munte, s-a constatat că au fost decontate lucrări fictive în valoare de aproximativ 3.300 de lei. Culmea incompetenței, pentru această plată nedatorată s-au cerut penalități de întârziere de aproape 300 de lei. Citește și: Septembrie, lună crucială pentru Ucraina: Zelenski trebuie să demonstreze Vestului că nu pierde, încet, războiul. Trupele rusești din Herson, izolate – analiză The Times "(…) a decontat contravaloarea unor cantități neexecutate în sumă totală de 3.292,43 lei reprezentând lucrări de reparații curente efectuate în anul 2021. Pentru plățile nedatorate au fost calculate majorări de întârziere în valoare de 296,31 lei", se menționează în raportul Camerei de Conturi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră