ANALIZĂ Electrocentrale Craiova și prețul clientelismului politic: colapsul unei companii strategice
Electrocentrale Craiova a devenit un exemplu al modului în care companiile strategice ale statului român sunt împinse spre colaps printr-un amestec toxic de numiri politice, amânări cronice, birocrație și lipsă de viziune. În doar câțiva ani, societatea a pierdut o finanțare europeană de sute de milioane de euro destinată modernizării, a acumulat datorii uriașe și a ajuns în pragul prăbușirii financiare, în timp ce infrastructura veche de peste patru decenii continua să lase zeci de mii de oameni fără căldură și să polueze masiv. Cazul Electrocentrale Craiova a revenit în atenția publică după o postare publicată de vicepremierul Oana Gheorghiu, care a acuzat prăbușirea financiară a societății pe fondul managementului politic și al întârzierii reformelor. Clientelism politic și indolență administrativă Vicepremierul Oana Gheorghiu a criticat modul în care a fost administrată compania Electrocentrale Craiova, susținând că România a pierdut o finanțare europeană nerambursabilă de 162 de milioane de euro destinată construirii unei noi centrale pe gaz prin PNRR. Citește și: Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa Potrivit acesteia, proiectul nu a mai fost implementat după anularea licitațiilor necesare, deși autoritățile și compania ar fi trebuit să respecte termenele asumate pentru realizarea investiției. Vicepremierul a afirmat că, între timp, situația financiară a societății s-a degradat puternic, datoriile crescând de la aproximativ 250 de milioane de lei la aproape un miliard de lei într-un singur an, în timp ce pierderile au ajuns la 433 de milioane de lei. Oana Gheorghiu a legat aceste probleme și de degradarea infrastructurii vechi de peste 40 de ani, amintind dificultățile întâmpinate de populație în sezonul rece trecut, când zeci de mii de persoane ar fi rămas fără căldură. În același mesaj, vicepremierul a criticat conducerea companiei, despre care spune că a fost numită politic și nu avea experiență tehnică în domeniul energetic, susținând totodată că statul român a primit penalități de aproape 600 de milioane de lei din cauza neachiziționării la timp a certificatelor de emisii. În final, aceasta a afirmat că situația de la Electrocentrale Craiova ar demonstra necesitatea reformării și depolitizării companiilor de stat. Lorena Voican, între competență și numire politică În centrul criticilor formulate de vicepremierul Oana Gheorghiu se află Lorena Voican, cea care a preluat conducerea Electrocentrale Craiova în 2024, când Ministerul Energiei era controlat de PSD, prin Bogdan Iovan. Potrivit CV-ului publicat de societate, Lorena Voican are experiență în domeniul juridic și administrativ, activând anterior în cadrul RA Termoficare Craiova, Termo Craiova și Termo Urban Craiova, unde a ocupat funcții de jurist, director adjunct și administrator. Criticile formulate în spațiul public au vizat însă faptul că aceasta nu avea experiență tehnică directă în exploatarea centralelor energetice, într-un moment în care compania se confrunta cu una dintre cele mai dificile perioade din existența sa. Voican Lorena a studiat dreptul la Spiru Haret. Imediat după facultate a ajuns juristă la Regia Autonomă de Termoficare Craiova, o structură controlată de Consiliul Local Craiova. Ulterior, a fost juristă la Termo Craiova, înființată în 2012 de Consiliul Local Craiova. În 2017, a fost promovată la rangul de administrator, administrator special și director adjunct la Termo Craiova. În 2022 a ajuns directoare generală la Termo Urban Craiova, controlată tot de Consiliul Local Craiova, post în care a stat până în iunie 2024. La începutul anului 2026, după cum relata Defapt.ro, Lorena Voican a fost numită și administrator special după intrarea companiei în insolvență, cu cu susținerea politică venită din zona administrației locale PSD. Traseul Electrocentrale Craiova Electrocentrale Craiova a fost desprinsă din cadrul Complexul Energetic Oltenia în urma unui proces de reorganizare a sectorului energetic și a obligațiilor asumate de România în relația cu Comisia Europeană. Separarea de CE Oltenia trebuia să permită restructurarea și modernizarea activității. În practică, noua entitate a preluat nu doar active energetice vechi, ci și datorii istorice de peste 520 de milioane de lei. Compania a rămas dependentă de infrastructura pe cărbune și a intrat rapid într-o spirală a declinului financiar și operațional care avea să o împingă spre insolvență în doar câțiva ani. Ce arată raportul Corpului de Control al Guvernului Raportul Corpului de Control al Guvernului arată că insolvența Electrocentrale Craiova nu a fost provocată de o singură decizie greșită, ci de suprapunerea mai multor probleme financiare, administrative și structurale care s-au agravat de la an la an. Practic, compania a ajuns prinsă într-un cerc vicios: producea energie electrică și termică la costuri mai mari decât prețurile la care putea vinde energia, ceea ce a generat pierderi constante încă din primii ani de funcționare după desprinderea de CE Oltenia. În paralel, societatea a acumulat obligații uriașe legate de certificatele de emisii de carbon, devenite extrem de costisitoare pentru centralele pe cărbune. Pentru a putea continua activitatea, Electrocentrale Craiova a împrumutat de la CE Oltenia 960.000 de certificate de emisii, iar pentru garantarea acestui împrumut a contractat un credit de peste 331 de milioane de lei de la Exim Banca Românească, în numele și contul statului. Problema a fost că societatea nu a mai avut capacitatea financiară să ramburseze integral creditul, iar între timp valoarea certificatelor a crescut. Astfel, suma returnată către CE Oltenia a devenit cu peste 51 de milioane de lei mai mare decât valoarea inițială a împrumutului. Proiectul PNRR care trebuia să salveze compania În paralel cu degradarea situației financiare, autoritățile au încercat salvarea companiei printr-un proiect major finanțat prin PNRR: construirea unei noi centrale pe gaze naturale în cogenerare de înaltă eficiență. Contractul de finanțare, în valoare totală de peste 250 de milioane de euro, dintre care aproximativ 165 de milioane de euro fonduri nerambursabile, a fost anunțat pe 29 iunie 2023. La acel moment, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și directorul general al companiei, Dan Vasile, prezentau investiția drept una dintre cele mai importante modernizări energetice din sudul României. Noua centrală, cu o capacitate de 295 MW, urma să înlocuiască grupurile energetice pe cărbune și să reducă semnificativ emisiile de CO₂ și poluarea din Craiova. Proiectul avea o valoare totală de peste 1,28 miliarde de lei fără TVA, dintre care aproximativ 826 de milioane de lei reprezentau finanțare europeană nerambursabilă. Autoritățile susțineau atunci că investiția va asigura stabilitatea sistemului de termoficare și va contribui la atingerea obiectivelor asumate de România prin Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice 2021–2030. Punerea în funcțiune a centralei era programată pentru anul 2026. De ce au eșuat licitațiile Optimismul din vara lui 2023 s-a lovit însă rapid de realitatea termenelor extrem de restrictive impuse prin PNRR. Deși finanțarea fusese aprobată și prezentată ca un proiect strategic pentru tranziția energetică a Craiovei, compania nu a reușit să finalizeze procedurile de achiziție pentru construirea centralei. Două licitații consecutive au eșuat, iar explicația oficială oferită ulterior de Electrocentrale Craiova a fost că niciun constructor nu a depus o ofertă admisibilă, deoarece proiectul nu mai putea fi realizat în timpul rămas până la termenul-limită impus de PNRR, respectiv mijlocul anului 2026. Raportul Corpului de Control al Guvernului arată însă că principalele probleme au fost subevaluarea bugetului și termenul de execuție considerat nerealist pentru o investiție energetică de asemenea dimensiuni. Practic, marile companii din domeniu au considerat că proiectarea, execuția, testarea și punerea în funcțiune a unei centrale de aproape 300 MW nu puteau fi finalizate realist în intervalul disponibil. În lipsa posibilității de a majora bugetul și de a prelungi termenul de implementare, proiectul a devenit neatractiv pentru operatorii economici. Contractul de finanțare a fost reziliat în februarie 2026, iar proiectul care trebuia să modernizeze compania a fost abandonat. Poluare, infrastructură veche și pierderi tot mai mari În timp ce proiectul noii centrale stagna, situația tehnică și financiară a Electrocentrale Craiova continua să se degradeze. Infrastructura energetică veche de peste 40 de ani a rămas în funcțiune, iar problemele de mediu s-au accentuat. Locuitorii din apropierea CET II au reclamat în repetate rânduri poluarea cu cenușă și avariile frecvente, iar Garda de Mediu a aplicat mai multe sancțiuni companiei. În paralel, costurile uriașe generate de certificatele de emisii CO₂ și pierderile financiare tot mai mari au împins societatea într-o situație critică. Potrivit raportului Corpului de Control, Electrocentrale Craiova a înregistrat doar în 2024 pierderi de peste 433 de milioane de lei, iar datoriile totale au depășit 1,29 miliarde de lei. Situația s-a agravat și mai mult după ce Administrația Fondului pentru Mediu a aplicat penalități de aproape 600 de milioane de lei pentru certificate de emisii care nu au fost returnate la timp. În aceste condiții, planul Guvernului de a salva compania printr-o majorare de capital de aproximativ 300 de milioane de euro nu s-a mai concretizat. Compania a rămas fără resurse financiare, fără investiția europeană care trebuia să îi modernizeze activitatea și fără posibilitatea de a obține noi finanțări, întrucât activele sale erau deja gajate pentru creditele existente. În plus, un alt proiect important, modernizarea rețelei de termoficare, a pierdut șansa finanțării europene din motive birocratice și juridice, deoarece Electrocentrale Craiova nu deținea licența necesară pentru transportul și distribuția agentului termic către populație.
