sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: poliția română

5 articole
Eveniment

Poliția Română a răspuns acuzațiilor USR

Poliția Română a răspuns acuzațiilor USR. Poliția Română a clarificat sâmbătă că, potrivit unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2014, rețelele de socializare sunt considerate spațiu public în România. Această precizare vine în urma acuzațiilor aduse de USR, conform cărora polițiștii ar fi sancționat membri și simpatizanți ai formațiunii pentru postări pe Facebook. Acuzațiile USR Uniunea Salvați România a acuzat sâmbătă că polițiștii ar fi mers acasă la membri și simpatizanți pentru a-i sancționa, acuzând ministrul PNL, Cătălin Predoiu, de utilizarea Poliției pentru cenzurarea internetului. Citește și: PolyMarket, una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain, unde poți paria, anticipează un câștigător clar al prezidențialelor din România USR a raportat cazuri în Timișoara, Brașov și București, solicitând oprirea acestor acțiuni, considerate tactici de intimidare. Poliția Română a răspuns acuzațiilor USR Conform art. 55 lit. t din Legea nr. 370/2004 privind alegerea președintelui, continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia este considerată contravenție, inclusiv în mediul online. Poliția Română a subliniat că măsurile luate vizează exclusiv respectarea legii, fără discriminare politică. IGPR a precizat că intervențiile se bazează strict pe legislația în vigoare, fără a favoriza sau a discrimina o formațiune politică. Rețelele de socializare sunt parte din spațiul public, ceea ce impune respectarea normelor legale și în aceste medii. Poliția acționează pentru a asigura un proces electoral corect, transparent și democratic. Mesajul Poliției pentru cetățeni Poliția Română reiterează importanța respectării legii de către toți cetățenii și formațiunile politice, subliniind că toate măsurile luate sunt ghidate de legalitate, echidistanță și interesul public. Această situație readuce în discuție rolul rețelelor de socializare în campaniile electorale și responsabilitatea utilizatorilor în respectarea legislației.

Poliția Română a răspuns acuzațiilor USR (sursa: Facebook/USR)
Misterul dispariției lui Cherecheș Foto: Facebook Cătălin Cherecheș
Politică

Misterul dispariției lui Cherecheș

Misterul dispariției lui Cătălin Cherecheș, după ce a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare: primarul Băii-Mari se afla sub control judiciar și trebuia dat în consemn la frontieră încă din momentul în care instanța de la Cluj a stabilit această măsură. Cea mai scurtă rută spre libertate UPDATE 17.00: Surse citate de G4Media susțin că Cherecheș ar fi părăsit țara pe punctul de frontieră Petea, ceea ce ridică și mai multe semne de întrebare legate de modul în care statul a impus controlul judiciar, care includea interdicția de a părăsi țara și informarea Poliției de Frontieră. Misterul dispariției lui Cherecheș Edilul-șef a postat, noaptea trecută, în jurul orei trei, un film de șapte minute, pe Facebook, dar nu se știe când a fost filmat, întrucât nu era în direct. De la Baia Mare la Viena sunt 654 de kilometri, pe la punctul de graniță de la Petea, iar Google Maps apreciază că distanța poate fi străbătută în sub opt ore. Însă, în zonă sunt și alte puncte de trecere a frontierei, mult mai puțin circulate, precum cel de la Urziceni. Ultimul mesaj a primarului Cherecheș, postat pe Facebook în jurul orei trei dimineața, în noaptea de 23 spre 24 noiembrie. Citește și: Primarul Cherecheș, de negăsit: a fost dat în urmărire de Poliție. Noaptea trecută, transmitea mesaje video pe Facebook: „Cel de Sus m-a binecuvântat și crede în corectitudinea mea” Potrivit imaginilor surprinse de presă, poliția s-a dus acasă la primarul Cherecheș în jurul orei zece dimineața, deci, dacă acesta ar fi plecat în jurul orei unu noaptea, putea să fi trecut granița spre Austria. Poliția nu a anunțat, până acum, dacă Cherecheș ar fi fost înregistrat la un punct de trecere a frontierei, noaptea trecută. Curtea de Apel Cluj a dispus măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile începând cu data de 29 septembrie 2023 și până la data de 27 noiembrie 2023, fără cale de atac. Minuta prevedea clar că acesta nu are voie să părăsească teritoriul României. Poliția de frontieră trebuia să știe că primarul nu poate trece granița Ce i-a impus Curtea de Apel: „a) Să se prezinte la instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza ori de câte ori este chemat; b) Să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) Să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat; d) Să nu depăşească limita teritorială a României decât cu încuviinţarea organului judiciar în faţa căreia se află cauza; e) Să comunice periodic organului de poliţie desemnat cu supravegherea informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă”. Potrivit Codului de procedură penală, instanța putea și să-l oblige „să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere”, dar nu a luat această măsură. Tot Codul de Procedură Penală prevede informarea „unităţii de poliţie în a cărei circumscripţie locuieşte, precum şi celei în a cărei circumscripţie are interdicţia de a se afla acesta, serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, Poliţiei de Frontieră Române...”. Citește și: Cine este judecătoarea care, din lene, era să-i scape pe presupușii criminali ai omului de afaceri din Sibiu: fost avocat, cu o avere consistentă, câștigă circa 20.000 lei/lună La ora redactării acestei știri, nu se știa unde se află primarul Cherecheș, iar poliția l-a dat în căutare generală.

Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii. Iohannis, la "Săptămâna Haferland" (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Investigații

Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii

Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii. Afaceristul Michael Schmidt, cel care controlează Automobile Bavaria, va încasa în următorii doi ani nu mai puțin de 20 de milioane de euro de la Poliția Română în schimbul a 600 de mașini BMW 320 ix. Contractul a fost câștigat în urma unei licitații cu un singur ofertant. Sindicatul polițiștilor Europol a atras atenția asupra licitației, insistând că specificațiile tehnice din caietul de sarcini ar fi fost identice cu cele ale mașinilor BMW. Președintele Klaus Iohannis, prietenul lui Michael Schmidt, a anunțat de la New York că nu este implicat în această afacere controversată, motiv pentru care a cerut „autorităților competente” să verifice toate asepectele semnalate la sânge. Acuzațiile Europol Poliția Română a vrut să cumpere anul trecut 300 de mașini pentru dotarea Poliției Rutiere. Dar nicio companiei nu a participat la licitație, așa că procedura de achiziție a fost anulată la data de 26 noiembrie 2021. Ulterior, a fost modificat caietul de sarcini: cantitatea de mașini care urma să fie achiziționată a crescut la 600 de bucăți și prețul a fost mărit, de la 26.000 de euro la 32.000 de euro fără TVA pentru fiecare mașină. Sindicatul polițiștilor Europol susține că, în noul caiet de sarcini, specificațiile tehnice ar fi fost croite după cele ale autoturismelor BMW. „Nu mică ne-a fost mirarea când, dupa aproximativ 2 săptămâni de căutări și discuții cu reprezentanți ai marilor dealeri auto, am ajuns la concluzia că singura marcă ce pe aceste specificații este BMW. Iar tipul de BMW este 320ix. (…) În continuare nu se cere șasiu întărit, nu se cer accesorii specifice muncii din dotare (lumini suplimentare montate, compartimentare separată pentru persoanele conduse la sediu, compartimentare separată în portbagaj pt accesorii specifice etc.), ci pur și simplu un autoturism chior”, anunța sindicatul Europol. Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii Licitația a fost reluată în acest an, la sfârșitul primăverii. Conform anunțului de atribuire a contractului, Poliția Română a semnat acordul cadru de aproape 20 de milioane de euro cu firma Automobile Bavaria, singurul participant la licitație. Automobile Bavaria este importatorul oficial al BMW în România. Reperezentanța este deținută de compania luxemburgheză MHS IMMO Sarl și MHS Holding Gmbh, înregistrată în Austria, controlate de la Michael Schmidt. De administrarea Automobile Bavaria se ocupă directorul general, Leonhard Georg Pfeffer. Michael Schmidt s-a retras din administrarea reprezentanței după ce și-a mutat reședința în Austria. Automobile Bavaria SRL a încheiat anul fiscal 2021 cu un profit, după plata taxelor, de 26,6 milioane de lei, dar și cu datorii de peste 219 milioane de lei, potrivit Ministerului de Finanțe. Situația financiară a Automobile Bavaria SRL pe 2021 (sursa: Ministerul de Finanțe) „Săptămâna Haferland” Acordul cadru a fost semnat pe 16 august 2022, la două săptămâni de la „Săptămâna Haferland”, eveniment organizat de afaceristul Michael Schmidt pentru președintele Klaus Iohannis. De pe site-ul evenimentului aflăm că festivalul „Săptămâna Haferland” a fost inițiat de Schmidt în anul 2012. Apoi a fost trecut sub „Înaltul Patronaj al Președintelui României” Klaus Iohannis. În plus, ediția din acest a fost cofinanțată de Consiliul Județean Brașov, condus de liberalul Adrian Veștea. Pe lista sponsorilor regăsim compania Automobile Bavaria, cea care a câștigat licitația. Klaus Iohannis a fost însoțit la eveniment un alai format din majoritatea liderilor influenți din PNL, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă, șeful partidului. Nu a lipsit nici liberalul Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne, în subordinea căruia se află Poliția Română, instituția care a organizat licitația pentru cele 600 de mașini BMW. Iohannis: „Mă aştept la clarificări şi cam foarte repede” La scurt timp după ce a fost declanșat un scandal public în legătură cu achiziția mașinilor BMW de la firma afaceristului Michael Schmidt, președintele Klaus Iohannis a anunțat de la New York că nu are nici o implicare în această afacere. „Dacă există suspiciuni, atunci avem suficiente autorităţi competente să verifice aceste lucruri şi, dacă îmi permiteţi, mă aştept ca aceste autorităţi să verifice toate lucrurile la sânge. Este inadmisibil, din punctul meu de vedere, ca numele meu şi poziţia mea să fie trase într-o chestiune care poate să fie verificată tehnic. Cred că este evident pentru toată lumea că eu personal nu am nicio treabă cu această achiziţie, dar dacă există suspiciuni atunci mă aştept la clarificări şi cam foarte repede”, a spus şeful statului jurnaliştilor care îl însoţesc în SUA, potrivit Agepres. Șeful Poliției Române, "intimidat" de sindicatul Europol Prima instituție care a reacționat în urma declarației făcute de președintele Klaus Iohannis a fost chiar Poliția Română. Șeful instituției, inspectorul general Benone Matei, a declarat într-o conferință de presă că documentația pentru licitație a fost întocmită în urma cererilor Poliției Rutiere și Departamentul de Logistică. A mai menționat că specificațiile tehnice erau valabile pentru cel puțin trei modele. „Pentru stabilirea criteriilor de performanță pe care ar trebui să le întrunească autospecialele de poliție rutieră, s-a avut în vedere alegerea unor tehnologii cât mai avansate, cu emisii reduse, ținând cont, atât de eficiență și fiabilitate, sub toate aspectele, pe durata de exploatare, cât și de modul de utilizare operative”, potrivit unui comunicat de presă al Poliției Române. La finalul conferinței de presă, inspectorul general Benone Matei a acuzat sindicatul Europol de „tentative de intimidare și presiune asupra poliției”. Michael Schmidt, cumnatul lui Renato Usatîi Afaceristul Michael Schmidt are o relație aparte cu Klaus Iohannis, actualul președinte al României. În anul 2014, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale, Iohannis a locuit o vreme în București într-un imobil pus la dispoziție de prietenul său. Soția afaceristului, Veronica, este sora controversatului politician Renato Usatîi, președintele Partidului Nostru din Republica Moldova. Renato Usatîi s-a mutat în anul 2004 la Moscova. De acolo s-a reîntors după doi ani ca șef al companiei VPT-NN, principalul furnizor de utilaje de mentenanță pentru Căile Ferate Ruse. Citește și: Oligarhii ruși, sancționați cu blândețe de România după invadarea Ucrainei: ANAF nu a identificat toate companiile relevante iar unora le-a blocat conturile doar temporar Numele politicianului din Moldova apare în mai multe afaceri controversate în care sunt implicați ofițeri și asociați ai serviciilor de informații rusești, dar și politicieni de la Kremlin. În urmă cu aproape zece ani, Renato Usatîi a acordat un interviu revistei VIP Magazin, în care se autocaracteriza astfel: „un om sovietic şi sper că aşa voi rămâne toată viaţa mea”. Tot el mai spunea că eroul lui preferat din viaţa reală este Vladimir Putin. Drulă susține varianta "blatului" Liderul USR, Cătălin Drulă, argumentează că la mijloc este o afacere cu dedicație: "A ieșit astăzi Poliția lui Bode să mintă pentru el și Iohannis, despre licitația pentru 600 de BMW-uri. Cu un minim efort, am documentat cum au făcut băieții o licitație cu dedicație." Afaceristul Michael Schmidt, patronul MHS Holding, a fost în anul 2016 unul dintre sponsorii de bază ai Uniunii Salvați România, partid condus în prezent de Cătălin Drulă. De exemplu, firma MHS Truck Bus a donat suma de 50.000 de lei. Alte trei firme din grupul MHS: MHS Otopeni Truck Bus, MHS Leasing and Renting și MHS Truck Service au donat cumulat 65.000 de lei. O altă firmă controlată de Schmidt, Rhennania IMMO a donat 15.000 lei. În total, cele cinci firme ale lui Schmidt au donat 130.000 lei, echivalentul a peste 26.000 de euro.

Godină: ministrul Bode, "pupat în cwr" (sursa: Facebook/Marian Godina)
Eveniment

Godină: ministrul Bode, "pupat în cwr"

Godină: ministrul Bode, "pupat în cwr". Polițistul și omniprezentul în online Marian Godină îi acuză pe responsabilii cu pagina de Facebook a Poliției Române că-i fac campanie de imagine unui politician, ministrul Lucian Bode. Poze cu misiuni pe Facebook " Ăsta e unul dintre mesajele cu care mă trezesc din când în când și care îmi dă tot programul peste cap. Ești recompensat apoi cu timp liber, chiar dacă tu te duci la serviciu când ești chemat, iar liber îți iei când se poate. La astfel de misiuni, prezența se face pe la orele 3, 4, cel târziu 5 dimineața. Când sunt ceva misiuni mai cu impact, pe grupări de interlopi, pe lemne sau pe alte infracțiuni grave, de obicei se ocupă cineva și de făcut niște poze pentru pagina de Facebook a Poliției Române. Ba la plecarea în misiune e filmată coloana de dube cu girofaruri, ba sunt date ceva filmări cu spartul ușilor sau sărtiul gardurilor. Mi se pare normal ca astfel de acțiuni să fie mediatizate, iar în 2022, o instituție ca Poliția Română e normal să aibă o pagină de Facebook și să posteze astfel de lucruri. "Poliția Română îi face imagine domnului Bode" Mulți întreabă, prin comentarii, de ce nu sunt arătate și cazurile de polițiști corupți sau alte boacăne. E simplu, acolo e o pagină de promovare a activității poliției și e logic că vor fi postate doar lucrurile bune și faine. Doar că, ce să vezi, de o vreme mă tot uit cum Poliția Română, care are o pagină de Facebook cu aproape un milion de urmăritori, distribuie postările domnului Bode, pe persoană fizică. Să ne înțelegem, cei aproape un milion de urmăritori sunt acolo datorită activității polițiștilor din stradă care a tot fost prezentată pe pagină. Citește și: Liberalii lui Ciucă au dus câinele din Modrogan al partidului la un adăpost de animale, se plânge Ludovic Orban Cu alte cuvinte, Poliția Română îi face imagine domnului Bode, politician și membru de partid cu acte. O să spună unii că e ministru de interne. Așa e, este, deci vorbele i-ar putea fi citate pe pagina MAI, fără să-i fie distribuite postările de pe pagina sa personală. Nu de alta, dar imaginea asta a poliției este făcută pe spatele polițiștilor operativi care muncesc și sunt dedicați acestei profesii, unii dintre ei își pierd viețile în timpul serviciului. Godină: ministrul Bode, "pupat în cwr" Opinez că e profund greșit ca Poliția Română să-i facă imagine unui om politic și pare ceva de o slugărnicie incredibilă. Mi-i și imaginez pe oamenii ăia de se ocupă de pagina de Facebook cum stau să vadă ce a mai postat dl Bode ca să-i dea share. Sau poate îi sună careva să le spună "băieți, a postat domn' ministru ceva, dați și voi un share acolo". Băieți, promovați polițiștii. Domnul Bode e om politic, nu e polițist, chiar dacă merge el cu sirene și girofaruri prin trafic. Îl plictisesc oricum și îl ia somnicul de la ele. Cu scuzele de rigoare pentru campionul mondial, dar într-o singură poză putem vedea două tipuri de pupat în cwr, unul pentru capital de imagine și altul din slugărnicie.", a scris Godină pe Facebook.

Interceptările din dosare, sute de mii pe an (sursa: Pexels)
Eveniment

Interceptările din dosare, sute de mii

Interceptările din dosare, sute de mii pe an. Cel puțin acestea sunt datele unui raport făcut public recent de către șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina-Alina Corbu. Potrivit legii, președintele ÎCCJ poate verifica semestrial cum se aplică reglementările în domeniul interceptărilor de comunicații cerute în dosare penale. Potrivit celui mai recent raport pe subiect, cele mai multe interceptări de comunicații sunt făcute de Poliția Română. Prin intermediul DOS (Direcția de operațiuni speciale), care deține aparatura necesară. Cine interceptează și transcrie Conform raportului întocmit de Corbu, "Cadrul legislativ și operațional a rămas stabil, sunt implementate atât mecanisme cibernetice de separare a fluxurilor de date, cât și reguli operaționale clare, care exclud,în cazul administratorului și al fiecărui beneficiar, posibilitatea accesării altor date decât acelea generate, în condițiile legii, cu privire la proprii. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Deși, în anumite cazuri, unitățile de parchet teritoriale sunt nevoite să apeleze pentru punerea în aplicarea măsurilor de supraveghere tehnică la sprijinul structurilor tehnice specializate ale Poliției Române (ca urmare a volumului ridicat de lucrări la nivelul structurilor tehnice din cadrul marilor parchete), și în aceste cazuri sunt aplicabile aceleași reguli și proceduri de realizare a activității de interceptare, precum și garanțiile tehnice și procedurale aferente, care sunt unice și au fost stabilite de către administratorulsistemului." Altfel spus, în afară de Parchetul General, DNA și DIICOT, care dețin aparatură proprie de interceptare, celelalte structuri de parchet apelează fie la SRI, fie la Poliția Română. Fără că SRI și Poliția Română să poată avea acces la conținutul interceptărilor, se mai arată în raport. Interceptările din dosare, sute de mii pe an Cum capacitatea SRI de procesare a cererilor de interceptare de comunicații este limitată, DOS de la Poliția Română intră în acțiune. Raportul întocmit de președintele ÎCCJ spune că "activitatea de punere în executare și exploatare a actelor de autorizare la nivelul DOS (central și teritorial) s-a efectuat de un număr de 428 lucrători specializați, au fost înregistrate pe parcursul anului precedent 3274 de lucrări și au fost întocmite nu mai puțin de 416395 note de redare a convorbirilor de interes". Așadar, 428 de "lucrători specializați" au întocmit 416.395 de "note de redare a convorbirilor". Adică o medie de fiecare "lucrător specializat" de 973 de "note de redare a convorbirilor". Cu alte cuvinte, dacă nu ar fi avut concediu și nici o zi liberă, fiecare "lucrător specializat" ar fi avut de întocmit aproape 19 "note de redare a convorbirilor". Cam patru pe zi. Se interceptează zi-lumină Deloc întâmplător, documentul ÎCCJ concluzionează că "raportat la datele comunicate de către DOS și proporțional cu numărul de lucrări, resursele umane existente la nivelul direcției respective sunt apreciate ca insuficiente (de exemplu, media traficului interceptat pe lucrător a fost în cursul anului 2021 de 9,5 ore/lucrător/zi, depășind semnificativ norma normală de lucru de 8 ore/zi)". Nu există în raport date despre numărul de note de convorbiri redate de structurile SRI și cele ale PG, DNA și DIICOT.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră