vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: plagiator

3 articole
Opinii

ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL

Nu dați vina (doar) pe judecătorii de la CCR pentru că țin captivă o țară întreagă și își bat joc de 18 milioane de contribuabili. Vom pierde zeci de milioane din PNRR pentru că blochează reforma pensiilor speciale. Dar trebuie spus clar: acești ziși judecători - clienți politici, de fapt - au fost plasați în CCR, în majoritatea lor, de PSD și PNL/Klaus Iohannis, care știau exact ce oameni au trimis acolo și ce vor face.  Ultima numire, cea mai scandaloasă, este a lui Mihai Busuioc, absolvent al școlii de subofițeri de poliție, omul lui Liviu Dragnea. A fost propus de PSD, dar senatorii PNL, UDMR și USR l-au votat, în numele stabilității coaliției. Puteau spune PSD că e prea mult, că dezastrul de la CCR trebuie, cumva, oprit. Nu au făcut-o. Mai avem în CCR un plagiator notoriu, Bogdan Licu. După apariția acuzațiilor de plagiat, Licu a renunțat la doctorat - ca și cum un hoț, prins cu marfa în brațe, s-ar întoarce, ar plasa-o de unde a luat-o și apoi ar fi angajat la Poliție.  Azi, când CCR a respins din nou atacul asupra privilegiilor magistraților, cine ar fi fost alături de gruparea PSD? Mihaela Ciochină, o modestă juristă de la Senat, numită apoi consilier prezidențial al lui Iohannis și trimisă de acesta în CCR.  Tot PSD Dragnea l-a plasat în Curtea Constituțională pe procurorul Gheorghe Stan care a condus secția specială care trebuia să o bage la pușcărie pe Kovesi. Votul din camera Deputaților a fost secret, dar presa scrie că UDMR ar fi susținut propunerea.  Însă momentul cheie care a transformat CCR în cea mai antireformistă instituție a fost în 2018, când Dragnea le-a oferit o mită uriașă, iar lor le-a plăcut. Ce le-a oferit Dragnea: superimunitate! Încuviinţarea reţinerii, arestării, percheziţiei sau trimiterea în judecată a unui judecător CCR se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii Constituţionale. Practic, procurorii nu pot să se atingă de judecătorii CCR.  pensii speciale uriașe, cumulate cu salariu și, eventual, cu alte pensii. „Judecătorii Curţii Constituţionale cu o vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi”. Așa a ajuns Marian Enache să ia, în 2023, o pensie de peste 670.000 de lei (net, anual) de la CCR, peste 8.000 de lei pe lună, net, pensie de la parlament și salariu de circa 40.000 lei/lună, net de la CCR.  Singurul lucru care-i mai deranja pe acești judecători era că presa făcea scandal când le citea declarațiile de avere. Așa că le-a secretizat! Liderii actualei colaiții majoritare au promis că vor corecta această sfidare a CCR. Au uitat. 

Mircea Marian
Plagiatorul PSD Bodog vrea să coordoneze din nou doctorate Foto: Facebook
Eveniment

Plagiatorul PSD Bodog vrea să coordoneze din nou doctorate

Plagiatorul PSD Florian Bodog, fost ministru al Sănătății, vrea să coordoneze din nou doctorate, cu ajutorul colegilor de partid, arată Bihoreanul. În 2016, ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, i-a retras lui Florian Bodog, pe atunci prodecan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie şi senator PSD, dreptul de a îndruma doctoranzi. În 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat decizia ministerului Educației. Plagiatorul PSD Bodog vrea să coordoneze din nou doctorate Bodog are două doctorate: unul în Medicină, pe care nu l-a predat Bibliotecii universitare din Oradea, deși este obligat legal, și unul în Economie, luat la Timișoara. În acest caz, Universitatea de Vest Timișoara, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) și Ministerul Educației au confirmat plagiatul, iar universitatea a deschis un proces pentru a-i anula titlul de doctor. În mai 2022, Curtea de Apel Oradea i-a dat câștig de cauză în procesul în care acesta a contestat deciziile prin care pierdea titlul de doctor. Decizia poate fi atacată cu recurs. El are și un proces penal, la ICCJ, în care este acuzat de abuz în serviciu, fiind suspectat de angajarea fictivă a unei consiliere, când era ministru al Sănătății. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Acum, Bodog încearcă să reprimească dreptul de a coordona doctorate, intenția sa fiind de a ajunge rectorul Universității Oradea, scrie Bihoreanul. În iulie, el a susținut o nouă teză de abilitare, intitulată „Proceduri moderne în chirurgia plastică și reconstructivă a extremităților”. Bodog a prezentat o listă de nu mai puțin de 15 articole ISI, cu 5 mai mult față de minimum. Bodog a devenit, brusc, expert în aparate dentare și operații pe creier Bodog, chirurg plastician, a publicat articole științifice în domenii extrem de diverse: de la operații pe creierul afectat de tumori gigant la afecțiuni ale tiroidei, aparate dentare sau chiar problema consumului de alcool între adulții tineri din vestul României, mai arată Bihoreanul. „Susținută pe 27 iulie a.c., teza de abilitare a lui Bodog a fost evaluată de o comisie de soi, formată din rectorița Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, Anca Dana Buzoianu, rectorul UMF Târgu Mureș, Leonard Azamfirei, și chirurgul bucureștean Radu Jecan. Citește și: Șefii din Jandarmerie și-au luat ore suplimentare ilegal. Procurorii militari vor redeschiderea dosarului închis de DNA. Acuzații, acum pensionari speciali la 50 de ani Cu cel puțin doi dintre ei Bodog este în relații apropiate: Buzoianu a vrut să-l angajeze la UMF Cluj după scandalul de plagiat, renunțând doar din cauza presiunii publice, iar cu Azamfirei e coleg de partid în PSD”, scrie această publicație locală.

Spitalul Oradea, sub asaltul grupării PSD din facultatea de medicină Foto: Facebook
Politică

Spitalul Oradea, asaltul PSD din facultatea de medicină

Spitalul județean Oradea este sub asaltul grupării PSD din Facultatea de Medicină: unii șefi de secție vor fi înlăturați, iar numirile noi vor fi făcute de Facultatea de Medicină din oraș, unde plagiatorul Bodog, senator PSD, este prodecan. Acest spital este condus de Gheorghe Carp, cel care, recent, spunea că cel puțin 10% dintre medicii de la Spitalul Județean din Oradea ar putea fi concediați fără să li se simtă lipsa. Spitalul Oradea, sub asaltul grupării PSD din facultatea de medicină Însă, acum, urmare a unei modificări aduse legislației la propunerea a trei senatori PSD care sunt medici, cadre universitare și dețin funcții de conducere în diferite spitale - Leonard Azamfirei, Florian Bodog și Adrian Streinu Cercel - șefii secțiilor care au statut de clinici universitare sunt numiți fără concurs, direct. Potrivit noii legislații, funcția de șef de secție clinică va fi ocupată „de către cadrul didactic universitar medical cu gradul cel mai mare de predare, sau de cadrul medical nedidactic cu gradul cel mai mare în specialitate cu avizul senatului instituţiei de învăţământ superior în cauză.” Practic, facultățile de medicină dintr-un oraș - sau universitățile din orașele mai mari - vor controla numirile șefilor de secție, peste capul managerului. Acum, scrie Bihoreanul, Facultatea de Medicină din oraș, unde senatorul PSD Florian Bodog, a cărui plagiat a fost constatat de CNATDCU, este prodecan, va controla numirile șefilor de secții. Mai mulți dintre actuali șefi se pregătesc să plece. Citiți și: Cel puțin 10% dintre medicii de la Spitalul Județean din Oradea ar putea fi concediați fără să li se simtă lipsa, spune managerul Gheorghe Carp Fiul, demnitar PSD, vrea să preia locul tăticului „La începutul anului, un alt PSD-ist orădean, Aurel Mohan, a renunţat la funcţia de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, motivând că vrea să reia cât mai repede practicarea meseriei de medic, iar asta după doar 11 luni de când plecase din secţia de Neurochirurgie a Spitalului Judeţean. De fapt, susţin sursele, prevalându-se de faptul că este profesor universitar, ar fi vizat să preia chiar şefia secţiei, deţinută de tatăl său, Dumitru Mohan, până în 2013, când în funcţie a fost numit clujeanul Alin Blaga (foto), "produs" al UMF Cluj cu experienţă de câţiva ani într-un spital din Germania. "Bebe (Mohan junior - n.r.) nu e om rău, dar ca neurochirurg e mediocru. În plus, nu are nici cele mai mici cunoştinţe de management", l-a descris un coleg, afirmând că, din acest motiv, Blaga va pleca fie la Cluj, fie în străinătate”, scrie Bihoreanul. Publicația mai oferă exemple ale unor șefi de secție care probabil vor fi schimbați și, în consecință, vor pleca din spital. Managerul spitalului orădean afirmă că nu va accepta toate propunerile, subliniind că, deşi legea prevede ocuparea funcţiilor de şefi de secţii "la propunerea Senatului Universităţii", numirea se face "cu avizul managerului spitalului".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră