sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: plagiat

27 articole
Eveniment

Cum îl plagiază Ciolacu pe Trump

Cum îl plagiază Ciolacu pe Trump. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat luni că Guvernul va adopta ordonanța „trenuleț”, un set de măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar al României la 7% până în 2025. Ciolacu a anunțat înfiinţarea Departamentul pentru Eficientizarea Activităţii Guvernamentale, care va reduce cheltuielile statului cu 1% din PIB. Trump a înființat mai înainte un asemenea departament, DOGE, condus de Elon Musk. Cum îl plagiază Ciolacu pe Trump Premierul a subliniat că măsurile fiscale sunt structurate pe trei obiective principale: Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură Stoparea creșterii cheltuielilor statului., creșterea veniturilor la buget prin implementarea reformelor structurale incluse în PNRR și reducerea risipei bugetare cu 1% din PIB, adică 19 miliarde de lei. „Fiecare leu plătit la salariu va fi justificat prin criterii de performanţă şi evaluări. Angajările la stat vor fi îngheţate în anul 2025 şi vom trece rapid la desfiinţarea şi comasarea de instituţii şi agenţii publice. Vom prelua un model deja consacrat şi vom înfiinţa Departamentul pentru Eficientizarea Activităţii Guvernamentale, care va reduce cheltuielile statului cu 1% din PIB anul viitor. În acest departament, care va fi cu specialişti din alte zone guvernamentale, se va lucra pro bono", a declarat Ciolacu. Președinele ales al SUA a înființat mai înainte un asemenea departament, condus de Elon Musk. "Nu este o ordonanță a austerității" Ciolacu a respins ideea că ordonanța reprezintă o politică de austeritate, comparând-o cu măsurile dure aplicate în trecut, cum ar fi tăierile salariale de 25% sau creșterea TVA-ului la 24%. „Aceasta nu este o ordonanță a sărăciei. Este o soluție necesară pentru a asigura accesul României la fondurile europene și din PNRR,” a declarat premierul. Principalele măsuri anunțate Înghețarea salariilor demnitarilor și reducerea finanțării partidelor politice cu 25%. Blocarea creșterilor salariale pentru bugetari în 2025 și eliminarea sporurilor și premiilor suplimentare. Înghețarea angajărilor în sectorul public. Reorganizarea administrației publice, prin desființarea și comasarea instituțiilor și agențiilor publice. Reformele fiscale pentru IMM-uri și microîntreprinderi Premierul a anunțat că pragul de impozitare pentru microîntreprinderi va fi redus gradual, pentru a evita un șoc economic. Aproximativ 30.000 de IMM-uri, adică 10% din total, vor fi afectate de aceste măsuri. Potrivit premierului, Guvernul va încerca să sprijine aceste companii prin alte scheme de ajutor de stat prin mai multe măsuri. Introducerea impozitului pe construcții speciale și menținerea unui impozit scăzut pe dividende Impozitul pe construcții speciale va fi aplicat doar după discuții cu marile companii și emiterea normelor de aplicare. În ceea ce privește impozitul pe dividende, România își menține poziția favorabilă în UE, cu o cotă de 10%, comparativ cu media europeană de 20%. Efort de ajustare fiscală Potrivit Guvernului, ordonanța „trenuleț” reprezintă un efort de ajustare fiscală menit să protejeze stabilitatea economică a României. Prin această ordonanță, Guvernul își propune să reducă deficitul bugetar fără a afecta investițiile și să mențină accesul la fondurile europene esențiale pentru modernizarea țării. Premierul a promis transparență și responsabilitate în implementarea acestor măsuri, pentru a asigura sustenabilitatea economică pe termen lung.

Cum îl plagiază Ciolacu pe Trump (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Pricopie, suspectat că l-a protejat pe Bulai, un pesedist Foto: Facebook
Politică

Pricopie, suspectat că l-a protejat pe Bulai, un pesedist

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, suspectat că l-a protejat pe prădătorul Bulai este un pesedist cu o avere uriașă. Deși conduce o universitate de științe politice, Pricopie este absolvent al Facultății de Chimie-Fizică din cadrul Universității București. CV al chimistului Remus Pricopie care, brusc, a ajuns în Occident pe cu totul alte specializări Citește și: Sociologul favorit al PSD și al Antenei 3, Pieleanu, acuzat că era un prădător sexual, la fel ca Bulai: „Aveți grijă cu ăștia” În martie 2023, Camelia Pricopie, soția rectorului SNSPA, a fost aleasă, al propunerea PSD, vicepreședinte la Curtea de Conturi în locul lui Nicolae Bădălău, care fusese arestat. Ea a fost anterior chimistă la o unitate SRI. După dezvăluirile privind agresiunile sexuale ale sociologului Alfred Bulai, jurnalista Carmen Dumitrescu, absolventă a SNSPA, a acuzat conducerea universității că nu le-a ascultat pe victimele acestuia, că ar fi știut și nu a făcut nimic: „Și îndrăznesc să spun că vina pentru traumele lor și ale altor zeci sau sute de studente nu e doar a acestor profesori cu instincte de prădători, care cred despre ei înșiși că sunt zei ai manipulării, ci a fiecărei persoane care a stat la conducerea SNSPA în ultimii 20 și ceva de ani”. Pricopie, foarte activ pe rețelele sociale, tace acum De altfel, după apariția acestui scandal, Remus Pricopie, de obicei extrem de activ pe rețelele sociale, nu a postat nimic. Un comunicat al SNSPA afirmă că „imediat după apariția acuzațiilor în presă, rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie, după consultarea cu președintele Senatului SNSPA, prof. univ. dr. Iordan Bărbulescu, și cu decanul Facultății de Științe Politice, conf. univ. dr. Cristian Pîrvulescu, s-a autosesizat și a solicitat Comisiei de Etică a SNSPA o analiză urgentă și detaliată a situației (...) Rectorul SNSPA a cerut retragerea profesorului Alfred Bulai din poziția de director al Departamentului de Sociologie și suspendarea participării la activitățile didactice, pe perioada derulării analizei Comisiei de Etică a situației sesizate”. Citește și: VIDEO Cu o dexteritate atent exersată, Grindeanu își ascunde în buzunar ceasul scump înainte de declarațiile televizate. Ceasul, posibil un Audemars Piguet de zeci de mii de euro Pricopie, suspectat că l-a protejat pe Bulai, un pesedist Pricopie este rectorul SNSPA din 2012. Guvernul Ponta l-a pus de două ori ministru al Educației, între 2012 și 2014, fiind unul dintre cei care l-au apărat hotărât pe premierul PSD de acuzațiile de plagiat. „Ministerul Educației, condus de Remus Pricopie, a decis ca Victor Ponta rămâne doctor în drept penal în ciuda dovezilor prezentate public de Universitatea București conform cărora teza de doctorat a premierului este un plagiat. MEC respinge și solicitarea instituției de învățământ de a-i retrage acestuia titlul de doctor”, scria ziare.com în martie 2013. Veniturile lui Remus Pricopie sunt uriașe. Ele apar în declarația de avere a soției, întrucât declarațiile sale de avere sunt de negăsit: 241.362 de lei „activitate didactică și de cercetare” 188.700 de lei „proiecte” 75.220 de lei „alte activități didactice, cumul” 62.164 de lei - „alte activități didactice plata cu ora” Familia deține trei apartamente, din care două au 198 mp și sunt în București - dar nu declară venituri din chirii. În plus, Remus Pricopie declară circa patru hectare de teren agircol, în Dărmănești, Dâmbovița. Remus s-a născut în cuibul vulpii În 2014, întrebat, într-o emisiune la postul Digi 24, în ce oraș s-au născut Romulus și Remus, ministrul Educației a răspuns: „Nu știu dacă s-au născut într-un oraș anume, pentru că ei au fost găsiți de cineva în pădure, într-un cuib, cred că vulpea nu era cetățean….". Pentru că moderatoarea i-a atras atenția, râzând, că în legendă nu e vorba despre o vulpe, ci despre o lupoaică, Remus Pricopie s-a corectat: „Lupoaică, da. Lupoaica nu era un cetățean… Roma a venit după".

Cum a ajuns un plagiator ca Bogdan Licu să încaseze de la stat 13.500 euro/lună Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Cum a ajuns plagiator încaseze de la stat 13.500 euro/lună

Cum a ajuns un plagiator notoriu, care abia a absolvit o facultate privată, să încaseze pensie și salariu de la stat de circa 13.500 euro/lună: Bogdan Licu, controversatul fost prim-adjunct al procurorului general al României, s-a pensionat, imediat ce PSD l-a propulsat la Curtea Constituțională. Citește și: De ce Sorin Grindeanu este direct responsabil de dezastrul din Transporturi: de la haosul de pe Otopeni și de la Tarom, la CFR-ul falit și închiderea haotică a Văii Oltului În consecință, în anul fiscal 2023, Licu a încasat un salariu, net, anual, de 413.745 de lei și o pensie specială de 383.000 de lei. El are doar 54 de ani. Soția lui Bogdan Licu, fost procuror șef al Parchetului General și actual judecător la Curtea Constituțională a României, a fost angajată într-un proiect al lui Alexandru Cumpănașu, derulat din fonduri europene, în parteneriat cu statul. În același timp, Monica Licu lucra pentru Serviciul Român de Informații, a arătat o anchetă context.ro. Cum a ajuns un plagiator să încaseze de la stat 13.500 euro/lună Ultima sa declarație de avere arată cum a prosperat Bogdan Licu după numirea la CCR: și-a cumpărat două apartamente în București, unul de 107 mp, altul de 111 mp și-a cumpărat un Lexus NS, un SUV hibrid care costă circa 60.000 de euro a achiziționat ceasuri de 7.000 de euro, plus arme de vânătoare de o valoare neprecizată a vândut un apartament, cu suma de 274.000 de euro. În 2022, presa a prezentat studiile dubioase ale lui Licu, inclusiv un doctorat suspect de plagiat. “Bogdan Licu a urmat Universitatea particulară Spiru Haret din București în perioada 1991-1995, iar examenul de licență în Drept l-a susținut la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în februarie 1996, pentru că Spiru Haret nu era acreditată și nu avea dreptul de a organiza examene de licență, a scris jurnalista Emilia Șercan. În anul I, Licu a avut media 6,69, în anul II – 7,25, în anul III – 7,80, iar în anul IV – 6,60, cu o medie generală a celor patru ani de studiu de 7,08. Potrivit jurnalistei, Licu a obținut nota 5 la examenul de licență la Drept penal și 6 la examenul de Drept civil“, a relatat Hotnews. În noiembrie 2021 Bogdan Licu a câștigat în instanță dreptul de a renunța benevol la titlul de doctor obținut cu teza sa suspectată de plagiat, cu un doctorat coordonat de către Gabriel Oprea la Academia SRI.

Mircea Geoană a plagiat la doctorat (sursa: Facebook/Mircea Geoana)
Eveniment

Mircea Geoană a plagiat la doctorat

Mircea Geoană a plagiat la doctorat. Teza de doctorat a fost susținută în urmă cu aproape 20 de ani la Academia de Studii Economice din București. Mircea Geoană a plagiat la doctorat Potrivit Pressone, cel puțin 78 de pagini din cele 279, cât totalizează lucrarea, au conținut plagiat – text, grafice și tabele – preluat fără atribuire din diverse surse. Citește și: Deși deficitul a explodat, guvernul Ciolacu suspendă “austeritatea“: crește valoarea mașinilor hibrid care pot fi cumpărate de stat. CSM își poate moderniza parcul auto Și în anexele lucrării există conținut plagiat: la o verificare aleatorie, în Anexa nr. 2 cel puțin nouă pagini au conținut plagiat. Mircea Geoană a folosit o tehnică de preluare neautorizată de conținut, regăsită și în alte teze de doctorat ale unor demnitari de rang înalt, mai arată sursa citată: plagiatul prin traducere. A copiat din rapoarte ale Casei Albe Cea mai mare parte a conținutului identificat ca fiind plagiat de secretarul general-adjunct al NATO provine din trei documente oficiale, ambele emise de Administrația Prezidențială a Statelor Unite ale Americii (SUA): Raportul Economic al Președintelui, care include și Raportul Consiliului consilierilor economici. Mai exact, este vorba despre trei rapoarte, intitulate la fel, "Economic Report of the President". Primul a fost prezentat Congresului SUA, în februarie 1999, de președintele Bill Clinton, iar celelalte două, de președintele George W. Bush, în februarie 2002 respectiv februarie 2003. Niciuna dintre aceste lucrări nu este citată în textul doctoratului lui Mircea Geoană și nu este trecută în bibliografie. Mircea Geoană nu a negat categoric că ar fi plagiat porțiuni din teza sa de doctorat. A spus doar, într-o discuție cu PressOne, că a lucrat "sârguincios" la lucrarea sa.

Ciolacu crede că Tudose ar fi un bun comisar Foto: Radio România
Eveniment

Ciolacu crede că Tudose ar fi un bun comisar

Președintele PSD Marcel Ciolacu crede că Mihai Tudose, care a fost premierul lui Liviu Dragnea, și-a plagiat doctoratul și se lăuda că nu are cont în bancă, ar fi un bun comisar european pe buget-finanțe. În 2017, întrebat de ce nu are niciun cont bancar, Mihai Tudose a răspuns: ”Am refuzat să-mi pun leafa pe card ca să-i dau băncii câte doi ani de câte ori folosesc cardul. Nu vreau să-i dau. Consider că nu-i merită.” Citește și: Băsescu explică de ce votează cu Nicușor Dan: „A reușit să lucreze la infrastructura subterană, ceea ce ceilalți primari nu au făcut dintr-un motiv foarte simplu – nu aduce voturi” Ciolacu crede că Tudose ar fi un bun comisar „Domnul Tudose are profil de comisar. A fost prim-ministru, poate să fie şi vicepreşedinte al Comisiei, ţinând cont că a fost prim-ministru, ştiţi că există o cutumă. Acum, dacă luăm comisarul pe Sănătate, presupun că nu poate să fie domnul Tudose. Din negocieri, trebuie văzut profilul. Mi-aş dori ceva pe zona economică, pe vecinătăţi, pe extindere, ţinând cont că de Republica Moldova, de Balcanii de Vest. Portofoliul economic mi se pare cel mai potrivit. Sau pe buget-finanţe cred că ar fi un comisar foarte bun ( Mihai Tudose - n.r.)”, a spus Marcel Ciolacu, citat de news.ro. În calitate de premier, Mihai Tudose s-a lăudat cu “revoluția fiscală“, pe care președintele Iohannis a definit-o drept “țopăială fiscală“. “Marea revoluție fiscală făcută de PSD-ALDE aduce unui om care a câștigat sau care câștigă acum 2.335 de lei încă 3 lei în plus. Este caraghios (...) De ce este nevoie de această mega-țopăială fiscal bugetară?“, afirma, Iohannis, în noiembrie 2018. Tudose a intrat la facultate la 24 de ani, la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, dar în 2010 a ajuns doctor al Academiei Naționale de Informații, unde, potrivit CV-ului de pe site-ul Camerei Deputaților, ar fi fost conferențiar universitar. Inițial, Comisia de Etică a Academiei SRI a dat verdict de plagiat pentru teza lui Mihai Tudose și a propus retragerea titlului de doctor. Hotărârea Comisiei de Etică a fost însă revocată în 2017 de Senatul Academiei SRI, care a invocat un alt verdict, de data asta de neplagiat – pronunțat, după câteva luni, de o comisie de „specialiști externi”. Ulterior, Tudose a încercat să renunțe la titlul de doctor, pentru a scăpa astfel de acuzația de plagiat. În aprilie 2020, a pierdut în primă instanță procesul intentat Ministerului Educației prin care solicita retragerea titlului de doctor obținut în urmă cu 10 ani la Academia SRI.

Harvard, Pennsylvania - victime academice ale Hamas. În imagine, Claudine Gay (sursa: thecrimson.com)
Internațional

Harvard, Pennsylvania - victime academice ale Hamas

Harvard, Pennsylvania - victime academice ale Hamas. După demisia lui Liz Magill, președintele Universității din Pennsylvania, recent a demisionat și Claudine Gay, președintele Universității Harvard. Următoarea pe listă pare a fi Sally Kornbluth, președintele Institutului de Tehnologie din Massachusetts. Demisiile au născut controverse, implicând miliardari, donatori puternici și lideri ai Congresului. Cel mai scurt mandat la vârful Harvard Cea mai recentă demisie la nivel academic din SUA este și cea mai controversată. Claudine Gay a fost numită, în iulie 2023, președintele Universității Harvard. Gay a devenit astfel primul președinte afro-american din istoria renumitei universități, fiind și a doua femeie președinte din istoria de aproape 400 de ani a Harvard. Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită În același timp, mandatul său a fost și cel mai scurt: șase luni. În decembrie anul trecut, Gay a fost acuzată de antisemitism și plagiat. Acuzele de antisemitism au venit pe fondul criticilor din ce în ce mai virulente la adresa universităților din SUA. După atacurilor teroriste din 7 octombrie ale Hamas împotriva Israelului, în special Universitatea Harvard a fost criticată pentru propagarea antisemitismului. În ce privește acuzațiile de plagiat, autorii pe care Gay i-ar fi plagiat nu au învinuit-o. Totuși, una dintre cele mai virulente voci care au cerut demisia lui Gay aparține lui Bill Ackman, investitor miliardar, absolvent Harvard și membru în consiliul consultativ al Facultății de Drept al Universității. Acesta a afirmat, printre altele, că Harvard a numit-o pe Claudine Gay în funcția de președinte doar pentru a îndeplini cerințele de diversitate. Ackman a fost susținut de mai mulți donatori puternici ai Universității. Harvard, Pennsylvania - victime academice ale Hamas Într-o audiere a Congresului din 5 decembrie 2023 privind antisemitismul, Gay și alți doi președinți de universități (Liz Magill, Universitatea din Pennsylvania, și Sally Kornbluth, Institutul de Tehnologie din Massachusetts) au fost acuzați de unii membri ai Congresului că nu au făcut suficient pentru a condamna și combate antisemitismul în campusul universităților. Deputata Elise Stefanik le-a întrebat dacă "a cere moarte evreilor" ar încălca codurile de conduită ale școlilor respective. Cele trei au dat răspunsuri precaute și "birocratice", Gay afirmând că "depinde de context". Ulterior și-a nuanțat declarația, susținând că retorică antisemită devine comportament sancționabil când e însoțită de fapte. Însă scandalul izbucnise. Liz Magill a demisionat pe 10 decembrie. Plagiatul, în coadă de pește Claudine Gay, deși a primit atunci sprijinul Harvard și și-a păstrat funcția, a fost acuzată, o zi mai târziu, de plagiat. Pe 11 decembrie, 2023, Claudine Gay a fost acuzată de plagiat. Acuzele au venit din partea unor blogeri, activiști ai politicii de dreapta, Christopher Rufo și Aaron Sibarium. Cei doi au afirmat că Gay a folosit "materiale din alte surse, fără atribuire adecvată, în disertația ei și în aproximativ jumătate din cele 11 articole enumerate în CV-ul său". Exemplele variază de la scurte fragmente de definiții tehnice până la paragrafe copiate din alți autori, ușor parafrazate și fără indicarea adecvată a sursei. Cu toate acestea, autorii în cauză (printre care Franklin D. Gilliam Jr. și Gary King) nu au adus acuzații. Aceștia nu au considerat frazele respective drept plagiat. Lucrări științifice puține și slabe Recent, Claudine Gay a fost din nou acuzată că, într-un articol din 2001, a copiat patru fraze din cartea lui David Canon, profesor de științe politice la Universitatea din Wisconsin, "Race, Redistricting, and Representation". Frazele apar fără ghilimele, fiind doar ușor modificate. Canon este trecut doar la bibliografie și nu este citat în pasaj. David Canon a declarat însă că nu se consideră plagiat. "Nu sunt deloc îngrijorat de acele pasaje", a spus Canon pentru Washington Free Beacon. "Acesta nu este nici măcar aproape de un exemplu de plagiat academic", a adăugat acesta. Profesorul român Radu Carp, însă, s-a declarat stupefiat de cariera lui Claudine Gay. "Cazul Claudine Gay: cum a fost posibil ca o persoană fără niciun volum de autor, cu o carte editată în urmă cu 10 ani și cu 17 articole publicate în 30 de ani (indiferent de rankingul revistelor, nu e o scuză!) să devină Rector al Universității Harvard?", s-a întrebat Carp. Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației și cercetător, a desființat teza de doctorat a lui Gay. "Hai să nu o mai dăm după copac: am citit (de fapt am îndurat tortura intelectuală de a citi) a fostei preşedintă de la Harvard. E o beție de cuvinte fără absolut nicio relevanță pentru cunoaştere. Deschide uşi deschise, explicând în multe cuvinte, unele spectaculoase, lucruri evidente pentru un elev de clasa a X-a.", a scris Funeriu.

Oprea anunță că nu a plagiat Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Oprea anunță că nu a plagiat

Gabriel Oprea anunță, triumfător, că Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că nu a plagiat: „Atacul la adresa mea, pe tema așa-zisului plagiat, a fost orchestrat de un general din serviciile secrete provenit din vechea Securitate, un individ trimis în judecată de către CNSAS pentru poliție politică și un așa-zis jurnalist, intelligence, care s-a autointitulat impostor. Verdictul definitiv de neplagiat dat astăzi de ÎCCJ demontează definitiv minciunile unor persoane care au distrus cariere, familii și destine”, a declarat Oprea, potrivit unui comunicat al Uniunii Militarilor și Politistilor „Mihai Viteazul". Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Oprea anunță că nu a plagiat În 2016, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a stabilit, cu unanimitate de voturi, că Gabriel Oprea a plagiat în lucrarea de doctorat susţinută în anul 2000, la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti şi a propus retragerea titlului de doctor. În comunicatul de azi, Oprea a explicat cum a reușit să câștige: „Curtea Constituțională a României a stabilit, prin hotărâre definitivă și general aplicabilă, că titlul de doctor nu poate fi retras dacă a intrat în circuitul civil și a produs efecte. Totodată, hotărârea de guvern ilegală care stabilise contrariul a fost abrogată”. Însă chiar judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt suspectați de plagiat. LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a analizat doctoratul Alinei Corbu, președintele ÎCCJ, și a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Însă, în perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, scria G4Media în 2022. Și președintele CSM, judecătorul Daniel Grădinaru, de la ÎCCJ, este acuzat de plagiat. În volumul în care judecătorul Daniel Grădinaru și-a publicat teza de doctorat susținută în 2015 există mai multe fragmente despre care un expert consultat de G4Media.ro susține că sunt plagiate, a relatat acest site, în iunie 2023. În sfârșit, unul din cei cărora Gabriel Oprea le-a îndrumat doctoratul este Bogdan Licu, fost procuror și, acum, judecător la CCR - la propunerea PSD. Acuzat de plagiat, Licu a renunțat la titlul de doctor.

Salariile impresionante câștigate în instanță de Alina Corbu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu

Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată: din 2018 până acum ea a obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani, arăta, în mai 2023, un deputat PSD, Mirela Adomnicăi. Salariile impresionante câștigate în instanță de Alina Corbu Corbu a obținut de la stat și 725.000 de lei „drepturi salariale pentru perioada 2014-2018”, când a fost scoasă din magistratură fiindcă fusese dată în judecată de DNA. Ea a câștigat procesul cu DNA - dar decizia ICCJ a fost secretizată, așa că nu se poate ști care a fost motivul - și și-a cerut drepturile salariale pe perioada în care nu activase în magistratură. În plus, Curtea de Apel București a stabilit, în august 2022, ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit într-un dosar în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată. Însă această sumă nu apare în declarația de avere din 2022, este posibil ca statul să nu o fi achitat încă. În ceea ce privește drepturile salariale suplimentare pe care Corbu le-a câștigat, situația lor este următoarea: 40.731 lei - 2018, 116.000 lei - 2019, dobânzi la drepturile salariale neîncasate pe perioada procesului cu DNA, 2014-2018 - 113.497 lei, 219.000 lei - 2020, 24.492 lei - 2021 și 41.386 lei - 2022. În total, procesele cu statul i-au adus circa 1,26 milioane de lei în cinci ani, 2018-2022. Corbu a câștigat, de la ICCJ și CSM, salariu și idemnizații de ședință, puțin sub 400.000 de lei, pe tot parcursul anului 2022. Majorările retroactive duc la creșterea pensiilor speciale „Într-un moment în care întreaga opinie publică se așteaptă la economisiri și la o administrare mai eficientă a cheltuielilor bugetare, magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Astfel, am aflat că majorarea de 25% s-ar aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul din instanțe și de la 7 decembrie 2018 pentru personalul din parchete. Prin urmare, judecătorii și procurorii ar trebui să primească diferențele salariale pentru ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru fiecare magistrat. Mai mult de atât, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, arăta deputatul PSD Mirela Adomnicăi într-o interpelare către ministerul Justiției. Fiică de primar PSD, suspectă de plagiat LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a analizat doctoratul Alinei Corbu și a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Alina Corbu, la ziua de naștere a patriarhului Daniel Foto: Basilica Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Însă, în perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, scria G4Media în 2022. „În 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc «bani negri»”, scria Newsweek România, în 2019. Tatăl lui Corbu a fost primar PSD.

Politicienii români au imitat plagiatori europeni (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Politicienii români au imitat plagiatori europeni

Politicienii români au imitat plagiatori europeni. Nu doar la noi politicienii au plagiat. Germania, Austria, Italia, Spania, Luxemburg – sunt câteva dintre țările ale căror politicieni de top au fost acuzați și dovediți plagiatori. Ce s-a întâmplat cu aceștia după ce adevărul a ieșit la iveală? Cât de mult le-a fost știrbită reputația și cât le-a păsat? Au rămas în funcție, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, au continuat să-și vadă de viața politică, s-au reprofilat sau, pur și simplu, au dispărut de pe scena publică? Politicienii români au imitat plagiatori europeni Karl-Theodor zu Guttenberg, ministrul german al Apărării (28 octombrie 2009 – 1 martie 2011) a fost cu siguranță cel mai mediatizat caz de plagiat din Guvernul Merkel (zguduit, de altfel, de o suită de asemenea acuzații). Pe 16 februarie 2011, la fix un minut după miezul nopții, Süddeutsche Zeitung a aruncat bomba în spațiul public. „Se pare că Guttenberg și-a copiat teza de doctorat”, își intitulau jurnaliștii articolul care avea să declanșeze întregul scandal. „Există indicii că Guttenberg a preluat pasaje de text în disertația sa, uneori de peste o pagină, fără a indica sursa. Lucrarea de doctorat, depusă în 2006, a primit note maxime de la Universitatea din Bayreuth și a fost publicată în 2009 de editorii de specialitate Duncker & Humblot (...). Acum Universitatea va trebui să examineze acuzația de plagiat.”. Citește și: Scandaloasa mușamalizare a plagiatului ministrului de Interne austriac: Universitatea din Viena nu cercetează, cel care a sesizat plagiatul a fost dat afară dintr-un proiect public Karl-Theodor zu Guttenberg – pe atunci un politician de 39 de ani, aflat pe valul carierei sale - , a negat în primă instanță acuzațiile, acceptând totuși faptul că „poate” au existat erori în ceea ce privește notele de subsol. Pe 23 februarie, Universitatea din Bayreuth i-a retras titlul de doctor, iar în aceeași zi Guttenberg și-a cerut scuze, în parlament, pentru acele erori, negând totodată că ele ar fi fost deliberate. O săptămână mai târziu, pe 1 martie 2011, Guttenberg a demisionat din toate funcțiile pe care le deținea, părăsind, inclusiv, funcția de ministru al Apărării. Altă țară, alt doctorat Două luni mai târziu, comisia Universității din Bayreuth, însărcinată cu investigarea disertației lui Guttenberg, a conchis și că plagiatul lui Guttenberg a fost o „înșelăciune intenționată”, încălcând standardele de bună practică academică – după cum consemna, la vremea respectivă, Der Spiegel. Pe 23 noiembrie, Tages Anzeiger titra: „Guttenberg își cumpără libertatea cu 20 de mii de euro”. Anunțând că, deși nu va exista o urmărire penală împotriva fostului ministru german al Apărării, acesta va trebuie să doneze 20.000 de euro unei asociații non-guvernamentale: „Fostul ministru al Apărării Karl-Theodor zu Guttenberg nu va fi urmărit în instanță, din cauza tezei sale de doctorat pe care și-a anulat-o. Parchetul din Hof a întrerupt ancheta împotriva politicianului, în schimb, Guttenberg va trebui să plătească 20.000 de euro unei organizații de caritate împotriva cancerului pentru copii. Banii au fost deja transferați, după cum a anunțat procuratura”. La scurt timp, Guttenberg a părăsit țara, mutându-se cu familia în Statele Unite, anunțând public că se va retrage din viața politică. După șapte ani, acesta și-a luat doctoratul, pe bune, din câte se pare, de data aceasta, la British Southampton Business School. De la speranță de cancelar, la podcaster În 2017, revenit în Germania în timpul campaniei electorale, a ținut un discurs elogiator la adresa Angelei Merkel, gest interpretat ca o încercare de revenire pe scena politică. „Cel despre care se credea odată, înainte de brusca sa cădere în dizgrație, că va fi următorul cancelar al Germaniei, și-a refăcut apariția, de mult așteptată, în politica germană, cu un discurs în care a salutat-o pe Angela Merkel”, potrivit Reuters (30 august 2017). Totuși, Guttenberg n-a mai revenit în politică. Potrivit unui articol recent, ambițiile fostei speranțe politice germane s-au diminuat, azi cochetând mai degrabă cu o carieră de jurnalist de podcast. „Soții Guttenberg s-au întors în Germania de ceva vreme, încercând cu greu să-și restabilească reputația. Au fost considerați «familia Kennedy» germană și, prin urmare, un adevărat cuplu politic glamour, până când scandalul tezei de doctorat a spulberat toate astea. Dar acum cuplul e din nou foarte prezent în viața socială și la evenimente mondene. Karl-Theodor zu Guttenberg și-a găsit, de asemenea, o nouă pasiune: își încearcă mâna să fie prezentator TV, mărturisindu-i lui Thomas Gottschalk, în timpul unei emisiuni RTL din decembrie 2022, că își dorește o a doua carieră, cea de Podcaster”. După 32 de ani A avut ambiții pentru președiția Germaniei: în 2004, Annetta Schavan și-a depus candidatura pentru a fi luată în considerare din partea creștin-democraților pentru alegerile prezidențiale, însă a pierdut în fața contracandidatului Horst Köhler. A avut ambiții să devină ministru-președinte al Baden-Württemberg, în 2005, sperând să-i succeadă lui Erwin Teufel, însă a fost învinsă de Günther Oettinger la alegerile interne. Totuși, în 2005 Anette Schavan a fost numită ministru federal al Educației, unde a activat până în februarie 2013, când, în urma acuzațiilor de plagiat, dovedite a fi adevărate, a fost nevoită să demisioneze. Acuzele au apărut inițial în 2012, pe un blog, sub pseudonimul Robert Schmidt, un membru al rețelei de cercetare VroniPlag Wiki. În articol, se susținea că Schavan a plagiat în teza sa de doctorat, depusă la Facultatea de Filosofie a Universității din Düsseldorf în 1980: „Sunt în total 97 de pagini în textul principal al lucrării de la pagina 11 la 335, unde texte din 45 de surse nu sunt marcate sau sunt indicate insuficient.” Trimisă la Vatican, să se căiască Universitatea din Düsseldorf a efectuat o investigație, iar pe 6 februarie, Der Spiegel consemna declarația făcută de Bruno Bleckmann, profesor de istorie antică la Universitatea din Düsseldorf: „Consiliul facultății (...) a ajuns la decizia de a declara doctoratul ministrului german al Educației, Annette Schavan invalid, drept urmare i se revocă titlul de doctor. (...) În calitate de candidat la doctorat, pe parcursul întregii disertații, Schavan a prezentat în mod sistematic și deliberat opinii intelectuale care nu îi aparțineau. (...) Secțiuni mari ale lucrării au fost luate din alte părți, fără o atribuire adecvată. Ca atare, se face vinovată de «înșelăciune intenționată prin plagiat»”. După trei zile, pe 9 februarie 2013, cancelarul Angela Merkel a acceptat, cu tristețe, demisia Annettei Schavan, în timp ce aceasta continua să nege plagiatul. De altfel, a făcut și recurs, care i-a fost respins pe 20 martie 2014. Însă, în același an, în 2014, Universitatea din Lübeck i-a acordat lui Schavan un titlul de „doctor onorific” pentru „Servicii speciale aduse științei medicale”. Potrivit site-ului universității „Președintele Universității din Lübeck, Prof. Dr. Peter Dominiak, a rostit laudatio în aplauze publicului. În discursul de acceptare, dr. h.c. Annette Schavan a afirmat că «în această Universitate se poate respira în voie»”. Tot în 2014, Schavan a fost numită ambasadoare la Vatican, unde a rămas în funcție până în 2018. Din 2019 este președinta Consiliului de administrație a fundației „Remembrance, Responsibility and Future”. Freie Universität a picat de fraieră În luna februarie a anului 2019, acuzațiile de plagiat au determinat Freie Universität Berlin să revizuiască doctoratul acordat Franziskăi Giffey în 2010. Din 2018, Giffey era la conducerea Ministerului Familiei, din partea social-democraților. Acuzațiile au venit din partea site-ului „VroniPlag” – după cum relata, la vremea respectivă, tagesschau.de. „Potrivit acuzelor, 76 de pagini, din 205 au fost plagiate. (...). Giffey și-a luat doctoratul în științe politice la Institutul Otto Suhr din cadrul Freie Universität Berlin. (...) Ministrul Muncii a declarat că «Pentru mine, o platformă anonimă de internet nu e autoritatea care să ia decizia, acea autoritate e universitatea mea»”. Pe 10 mai 2021, Freie Universität Berlin revoca doctoratul Franziskai Giffey. Potrivit Der Spiegel, „Universitatea a declarat că acesta a fost dobândit prin «înșelăciune cu privire la autenticitatea realizărilor sale științifice»”. Comunicatul de presă, publicat pe site-ul universității, a precizat că decizia Comitetului Executiv a fost unanimă, iar plângerea depusă de Giffey, respinsă. Un șut în ministru, un primar înainte Pe 20 mai 2021, Giffey a demisionat din funcția de ministru. Însă, câteva luni mai târziu, pe 21 decembrie, 2021, a fost aleasă ca primar al Berilinului. Comentând, ironic, această întorsătură de situație, tagesschau.de nota într-un articol: „Acuzații de plagiat și demisie? Acesta nu trebuie să fie sfârșitul carierei tale politice. Franziska Giffey a demisionat din funcția de ministru pentru Afaceri Familiei din cauza plagiatului doctoratului, doar ca mai apoi să fie aleasă primar al Berlinului. Mulți berlinezi au fost surprinși că demisia nu înseamnă neapărat și retragerea din politică.”. Întrebat despre alegerea ei ca primar al Berlinului, Falko Liecke (CDU), consilier districtual Neukölln, a declarat pentru Welt că „Giffey are strategia de a vehicula subiectele populare, însă când vine vorba de munca grea, o lasă pe seama altora”. Carieră înclinată pentru plagiat la Pisa În Italia, pe 10 ianuarie 2020, Lucia Azzolina a fost numită ministru al Educației, în Guvernul Conte II. La o zi după numire, cotidianul La Repubblica publica un articol în care susținea că unele paragrafe ale lucrării pe care aceasta a prezentat-o pentru gradul de specializare în 2009, la Universitatea din Pisa, ar fi fost copiate din manuale de specialitate, care nu apar menționate ca sursă, nici în notele de subsol, nici marcate în bibliografie. După ce știrea a fost publicată, partidele de opoziție i-au cerut imediat demisia din funcție, însă Azzolina a răspuns acuzațiilor menționând că nu este vorba despre nici o lucrare academică, ci despre un simplu raport de final de curs, deci acuzele de plagiat nu se susțin. Totuși, Azzolina a demisionat un an mai târziu, (pe 12 februarie 2021) însă nu s-a retras din politică, încercând să candideze în 2022, la alegerile parlamentare, din partea formațiunii Impegno civico (Angajamentul Civic). Plagiat offline, victimizare online „Lucia Azzolina, refuzată la urne”, a titrat ulterior site-ul Today.it, scriind despre înfrângerea zdrobitoare suferită de fosta ministră, dar menționând și planurile ei de viitor: se va întoarce în orașul natal, ca manager la Universitatea Syracuse, și, în special, al Istituto Comprensivo Emanuele Giaracà. Angajările pentru aceste posturi fuseseră „înghețate”, potrivit Today.it, pentru că Lucia Azzolina spera totuși să obțină un loc de parlamentar. „Ce s-a întâmplat cu fostul ministru Azzolina?”, a fost întrebată de viața ei actuală într-un recent interviu. Azzolina a mărturisit tgcom.24 groaza ei de hărțuitorii online: „Îngrozitor este că majoritatea folosesc insulte sexiste, în special legate de femei. Și ideea bolnavă pe care o au unii dintre ei, cum că o femeie - în ciuda studiilor, diplomelor, experiențelor acumulate de-a lungul anilor - care este în politică sau care face alte meserii și care și-a construit singură cariera, a făcut-o, nu într-un mod cinstit, studiind, angajându-se, chiar făcând sacrificii, ci într-un mod cu totul diferit”. "Spălată" oficial ca să plece În Austria, mandatul de ministru al Muncii a durat pentru Christine Aschbacher doar un an – din ianurie 2020 până în ianuarie 2021, când Stefan Weber, un cunoscut vânător de plagiatori, a expus grave deficiențe de autenticitate și de calitate academică în lucrarea de masterat depusă de Aschbacher la Universitatea de Științe Aplicate Wiener Neustadt. „Greșeli de gramatică, plagiat - teza de master a ministrului Muncii Aschbacher subminează toate standardele academice”, scria Stefan Weber, citat de Kurier. Dezvăluirile lui Weber au produs un ecou atât de mare, inclusiv pe rețelele de socializare, încât Aschbacher a decis să demisioneze imediat, motivând că vrea să-și protejeze familia, subliniind totuși că nu vrea ca demisia ei să fie interpretată ca o recunoaștere a vinei. Chiar în acea lună, o investigație a fost inițiată de Universitatea de Științe Aplicate Wiener Neustadt, iar în urma anchetei, potrivit unui articol din Der Standard, comisia a conchis că Aschbacher poate păstra titlul de masterat, deoarece deficiențele semnalate de Weber erau „în limitele standardelor de bună practică științifică” și nu au fost făcute cu „nu intenția de a înșela”. Stefan Weber a criticat decizia, publicând o scrisoare deschisă în care a acuzat Universitatea de Științe Aplicate Wiener Neustadt de „corupție universitară” și „înșelăciune”. În urma scandalului, Christine Aschbacher s-a retras, atât din viața politică, cât și din cea publică. Duios, Bettel trecea Xavier Bettel, de profesie avocat, este din 2013 prim ministrul Luxemburgului. În 27 octombrie, 2021, o investigație a Reporter.lu a scos la iveală faptul că acesta a plagiat în așa măsură lucrarea de doctorat, susținută la Universitatea din Lorraine (Franța), încât doar două pagini erau contribuția personală. „Mentalitatea copy-and-paste străbate întreaga teză. Din câte se pare, Xavier Bettel nu s-a deranjat prea mult să evite evidența plagiatului. (...) a copiat 20 de pagini de pe site-ul web al Parlamentului European, care conținea în mod clar o notificare privind drepturile de autor – fără a cita sursa”, se specifică în investigație. În ziua dezvăluirilor, Bettel și-a recunoscut greșeala, acceptând acuzele de plagiat, spunând că „ar fi trebuit să procedeze în cu totul alt mod”, că, de fapt, atât l-a dus capul când a scris-o, cu mai bine de 20 de ani în urmă, și că a decis să se lasă pe mâna deciziei universității. În urma investigației demarate de conducerea Universității, lui Bettel i s-a oferit totuși ocazia de a-și revizui și de a retrimite teza, însă acesta a refuzat s-o facă, cerând, mai bine, să i se revoce tilul, prezentând, totodată, scuze publice. Astfel, spiritele s-au calmat. În prezent, Bettel își exercită în continuare funcția de prim ministru. Potrivit unui comunicat, pe 31 ianuarie, 2023, Bettel a inaugurat noul sediu al companiei Artec 3D din Senningerberg. Nimic nu se pierde, totul se câștigă În prezent, Carmen Montón Giménez, de profesie medic, este observator permanent al Ambasadei Spaniei la Organization of American States. A ajuns în această funcție în urma scandalului de plagiat care i-a întrerupt scurtul mandat de ministru al Sănătății în guvernul Spaniei (7 iunie - 12 septembrie 2018). Confruntată cu acuzele, Montón Giménez a negat vehement. Potrivit El Dario, aceasta a încercat să justifice plagiatul prin „regulile vremii” și „neregulile universități” – fiind vorba despre Universitatea Regele Juan Carlos, implicată în mai multe scandaluri de acordare de diplome false politicienilor: „Argumentele slabe ale lui Montón au crescut dezolarea în rândul liderilor socialiști care au văzut amenințat unul dintre principalele semne distinctive ale proiectului lor, botezat «Guvernul demnității»”. Cu toată susținerea pe care a avut-o din partea președintelui Pedro Sánchez, Montón Giménez a fost nevoită să demisioneze. Totuși, n-a rămas prea mult pe tușă: în martie 2020, guvernul a numit-o ca nou ambasador permanent, observator al Spaniei la Organizația Statelor Americane. „Este o onoare să reprezint Spania în calitate de ambasador permanent observator la Organizația Statelor Americane. Apreciez încrederea președintelui Guvernului și a ministrului Afacerilor Externe, Uniunii Europene și Cooperării”, a declarat aceasta pentru El Mundo. Masterat în parvenire publică Pe 23 octombrie 2022, o investigație a ABC Spania a scos la iveală dovezi potrivit căreia Montón Giménez are trei credite nedeclarate, în valoare de 600.000 de euro: „Montón a trebuit să demisioneze din funcția de ministru al Sănătății când au fost descoperite nereguli flagrante și jenante în obținerea unei diplome de master. Acest comportament nu l-a împiedicat pe Pedro Sánchez, să o instaleze în funcția de ambasador al Spaniei la Organizația Statelor Americane, cu sediul la Washington, în ciuda lipsei experienței diplomatice. Imediat, și soțul ei, despre care se știe că la vremea lui a încălcat reguli obligatorii pentru toți deputații, ascunzând informații despre bunuri foarte valoroase, a fost plasat în Ambasada Spaniei din capitala SUA.”. După o zi, Montón a anunțat deja acțiuni în justiție împotriva ABC, pentru a-și proteja „onoarea și bunul renume". Potrivit elplural.com, aceasta a negat toate acuzațiile jurnaliștilor de la ABC. În prezent, continuă să fie observator permanent al Ambasadei Spaniei la Organization of American States.

Scandaloasa mușamalizare a plagiatului ministrului Karner (sursa: kurier.at)
Internațional

Scandaloasa mușamalizare a plagiatului lui Karner

Mai mulți politicieni de top austrieci au fost acuzați, de-a lungul timpului, de plagiat, însă mai toți au scăpat cu față curată, căci, după aparente investigații, universitățile care le-au acordat diplomele i-au declarat nevinovați. Oprind, prin urmare, și anchetele. Nu și criticile asupra acestor decizii precum scandaloasa mușamalizare a plagiatului ministrului Karner. Scandaloasa mușamalizare a plagiatului ministrului Karner În ce privește cel mai recent caz, Gerhard Karner, ministrul de Interne al Austriei, acuzat la finele anului trecut de plagiat, încă nu există o declarație oficială din partea Universității din Viena (care i-a acordat titlul de doctor în 1995), în care să fie anunțată demararea vreunei investigații. Însă un prim efect al acestor acuzații a existat și s-a făcut resimțit la scurt timp: cercetătorul Stefan Weber, cel care a susținut că ministrul a copiat în teza de doctorat, a fost îndepărtat din cadrul proiectul pe care îl inițiase în cadrul ÖFG (Fundația Austriacă de Cercetare), proiect intitulat „Bună practică științifică în domeniul cercetării”. În plus, un studiu recent, comandat de ministerul Educației din Austria Institutului de Studii Avansate din Viena, privitor la plagiatul în universitățile austriece, a stârnit controverse. Nu doar modul în care a fost conceput (prin chestionare online), ci și ideile promovate: astfel, acuzele de plagiat „aduc prejudicii acuzaților, universităților și comunității științifice în general”, „moralizarea excesivă” este dăunătoare, iar plagiatele pot fi și „nevinovate”, dacă plagiatorul n-a avut intenții rele. Celebrul caz Hahn În luna mai, 2007, actualul comisar european Johannes Hahn, pe atunci ministrul Științei și Cercetării, a fost pentru prima oară acuzat de plagiat. Potrivit acuzațiilor, în lucrarea sa de doctorat în filosofie (titlu acordat de Universitatea din Viena în 1987) ar fi copiat mai multe pagini din alte lucrări, fără a indica sursa. A urmat o investigație, condusă de o comise a Universității din Zürich, care a conchis că nu e vorba despre nici un plagiat. Ceea ce a determinat Universitatea din Viena să nu dea curs unei investigații proprii. Motivele invocate atunci s-au bazat pe raportul comisiei din Zürich. O nouă acuzație de plagiat a fost emisă în 2011, când deputatul austriac Peter Pilz l-a însărcinat pe Stefan Weber să reevalueze teza de doctorat a lui Hahn (ceea ce i-a dat apă la moară lui Hahn să invoce o hărțuire pe motive politice). Chiar dacă, de data aceasta, Universitatea din Viena a intervenit, cerând Agenției Austriece pentru Integritatea Cercetării să analizeze lucrarea, concluzia a rămas neschimbată: Hahn nu ar fi plagiat. Totuși, o întrebare a rămas suspendată, planând ca o suspiciune asupra acestui verdict: de ce numele membrilor comisiei de investigație nu au fost niciodată făcute publice și de ce transparența în acest caz nu a funcționat? Alma Zadić, "spălată" după metoda Hahn „Universitatea din Viena a oprit procedurile de verificare a presupusului plagiat împotriva ministrului justiției. Zadić își poate păstra astfel doctoratul”, scria Heute despre decizia luată în cazul Almei Zadić, în data de 16 noiembrie, 2022. Cu câteva luni înainte, în februarie, Universitatea din Viena primise un raport de plagiat referitor la disertația ministrului Justiției, Alma Zadić. Pe 14 martie, Universitatea din Viena a lansat o investigație. Pe 16 noiembrie, după ce teza de doctorat a fost examinată de experți internaționali, rezultatul a fost unul clar: nu a fost plagiat, și nici intenție de a înșela pentru obținerea unei diplome academice. Însă, potrivit lui Stefan Weber, citat de presa austriacă, acest caz este similar cu cel din 2011, al comisarului UE Johannes Hahn, când procedurile privind investigația plagiatului au fost, de asemenea, întrerupte, deși au existat dovezi clare de înșelăciune: „Universitatea din Viena se face vinovată de corupție universitară. (...). Nu etichetează drept plagiat copierea ușor parafrazată a propozițiilor, fără a cita sursa. Ce perspectivă minunată pentru viitoarele cadre universitare!”. Potrivit legislației universitare, este considerat plagiat dacă în text apar idei preluate din altă parte, chiar dacă sunt adaptate, sau parafrazate, însă sunt trecute ca fiind contribuție proprie și nu e citată sursa. Karner: filonazist, antisemit, xenofob Încă din timpul mandatului de primar al orașului Texingtal, în 1995, actualul ministru de interne al Austriei, Gerhard Karner, a stârnit controverse. Pe atunci, a fost criticat pentru indecizia sa legată de muzeul dedicat lui Engelbert Dollfuss (susținător al fascismului italian și lider autoritar al Austriei între 1932 și 1934). Potrivit Der Standard, Karner n-a văzut nici un motiv să critice acest muzeu care e, până la urmă, un omagiu adus unui dictator. În 2007, în timpul campaniei electorale, politicianul a acuzat opoziția că lucrează "cu oameni din America și Israel împotriva țării" și a folosit clișee antisemite, potrivit cărora evreii „otrăveau fântânile”, iar cei cu influență „făceau rău străinilor”. Potrivit Der Spiegel, în 2021, după proaspăta sa numire în funcția de nou ministru de interne al Austriei, Gerhard Karner, s-a distanțat de acele declarații: „Regret declarațiile de la acea vreme și nu le-aș mai face astăzi.”. Weber despre doctoratul lui Karner: "Plagiat extins" Pe 4 octombrie 2022, Gerhard Karner a fost acuzat că a plagiat în lucrarea de doctorat, susținută în 1995, la Universitatea din Viena. „Karner a copiat pagini întregi, fără citate!”, a declarat presei expertul în plagiat Stefan Weber, acuzându-l pe Karner de „plagiat extins”, susținând că aproape întreaga parte teoretică este copiată dintr-o lucrare a lui Alfred Kuss. „Deși Kuss este menționat în bibliografie, blocuri întregi de text sunt preluate aproape ad litteram, fără ca acest lucru să fie precizat”, a afirmat cercetătorul pentru Der Standard, care publică de altfel și dovezile înaintate de Weber. Citește și: Ministrul Bode trebuie să plece, UBB a constatat că teza de doctorat a liberalului „este profund viciată” de plagiat Dovezile l-au lăsat însă rece pe ministru. „Întreaga lucrare a fost scrisă în conformitate cu bunele practici științifice, cu toată priceperea și buna credință”, a declarat acesta pentru Der Standard, adăugând că activitatea de cercetare a fost „intensă”, proiectarea și redactarea lucrării, „minuțioasă și a durat mult timp”, procedurile urmate au fost „conform standardelor științifice aplicabile și posibilităților tehnice ale vremii”. Drept urmare, a conchis Karner, va aștepta „cu mult calm” orice investigație ar exista. Există sau nu o investigație? Deocamdată, nu există nici o declarație oficială, nici din partea Universității din Viena, nici din partea Agenției Austriece pentru Integritate Științifică, care să confirme faptul că a început o investigație în urma acuzelor de plagiat. Există doar o notiță, într-un ziar local, care anunță, vag, că aceasta ar fi pe cale să se petreacă. Astfel, potrivit Noen.at, „Experții de la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena se ocupă acum de acuzațiile împotriva ministrului de Interne Gerhard Karner. După ce vânătorul de plagiate Stefan Weber l-a acuzat pe Karner că și-a copiat părți din teza de diplomă în 1995, universitatea a contactat Agenția Austriacă pentru Integritate Științifică. Un expert extern urmează să revizuiască munca de 139 de pagini a ministrului. Karner este relaxat în legătură cu analiza. El subliniază că a scris lucrarea în conformitate cu bunele practici științifice și cu standardele vremii, având conștiința curată: «Pe lângă cercetarea intensivă, proiectarea și scrierea au fost nu numai meticuloase, ci au luat și mult timp.». Potrivit unei purtătoare de cuvânt la Universității din Viena, procesul e de așteptat să dureze luni.”. Proiectul public al lui Weber, anulat Totuși, au existat, cel puțin până acum, câteva urmări ale acelor acuze de plagiat. Însă nu în ceea ce-l privește pe ministrul Gerhard Karner, ci în primul rând au vizat proiectul de cercetare „Bună practică științifică în domeniul cercetării”, inițiat de Stefan Weber și Markus Haslinger, în cadrul Fundației Austriace de Cercetare (ÖFG). Potrivit lui Weber, proiectul a fost anulat, printr-un telefon, după cam o oră și jumătate după ce Der Standard publicase acuzele de plagiat. „Cazul de plagiat al ministrului de Interne Gerhard Karner a fost difuzat exclusiv online marți, 4 octombrie 2022, în , la ora 15:00. Aproximativ nouăzeci de minute mai târziu, telefonul a sunat la Universitatea Tehnică (TU) din Viena: noul obiectiv planificat de cercetare , programat pentru a fi implementat timp de șapte ani și finanțat de Ministerul Educației, fusese anulat. «O decizie politică», cum s-ar spune. Conceptul de bază al acestei cercetări, precum și părți mari ale propunerii sunt creația mea. A fost șansa de a ancora în sfârșit cercetarea în bunele practici științifice la o universitate din Austria.”, scria Stefan Weber pe blogul său. Într-un schimb de mesaje Whatsapp, Elmar Pichl, șeful secției de învățământ superior din Ministerul Educației, l-a acuzat pe Weber că nu și-a ținut promisiunea că nu se va mai lua de politicieni. Chestionat de Der Standard, Pichl a motivat astfel: „I-am spus doar lui Stefan Weber că unele activități media sunt contraproductive pentru construirea încrederii în comunitatea științifică”. Weber a descoperit plagiate în tot spectrul politic „«Dacă un aliat politic este atacat, un proiect de cercetare trebuie să moară», a declarat Weber povestind că, după ce a descoperit suspiciuni de plagiat împotriva ministrului Muncii de atunci Christine Aschbacher, a existat o scurtă fereastră de timp pentru a ancora «Buna practică științifică» ca domeniu de cercetare. În august 2021 a avut loc o întâlnire cu rectorul TU Viena, Sabine Seidler, care a anunțat luna noiembrie 2021 ca dată de începere a proiectului. La acel moment s-a convenit ca Weber, în calitate de angajat al Universității Tehnice din Viena, să nu mai poată scrie pe blog despre munca științifică a politicienilor din motive de conformitate. Cu toate acestea, Weber spune că începutul acestui proiect a tot fost amânat, până când a fost complet anulat. În trecut, cercetătorul a criticat lucrări academice sau alte lucrări ale politicienilor din aproape toate partidele, aducând acuze de plagiat inclusiv ministrului Științei de atunci (în prezent, comisar al UE) Johannes Hahn. Pe atunci, Elmar Pichl, actualul șef al secției de învățământ superior din Ministerul Educației, activa în cabinetul lui Hahn.”, mai arată Der Standard. Proiectul inițiat de Weber, fără Weber Ulterior, potrivit Der Standard, oficiali ai ministerului au arătat că proiectul ar trebui să „intre în faza de implementare” în lunile următoare. Și Universitatea a confirmat, adăugând însă că Stefan Weber nu mai face parte din echipa proiectului. „Răzbunarea lui Karner”, titra Kurier, pe 1 decembrie, 2022, deasupra unui articol potrivit căruia Stefan Weber a fost înlăturat din poziția de șef adjunct al grupului de lucru (ARGE - Arbeitsgemeinschaft) al proiectului GWP („Bună practică științifică în tranziție”) derulat în cadrul Fundației Austriace de Cercetare (ÖFG). „ARGE al GWP 2021 a fost înființat la inițiativa lui Weber și Markus Haslinger (avocat în domeniul tehnologiei la TU Vienna) - cu scopul de a însoți «dezvoltarea dinamică a standardelor de bună practică în Austria» până în 2028. Dar nu va ieși nimic acum. Stefan Weber, care, la fel ca Haslinger, a lucrat anterior în acest grup de lucru, pe bază de voluntariat, va fi eliminat de Fundația Austriacă de Cercetare afiliată la ÖVP.”, scria Kurier. În semn de solidaritate, colegul lui Weber, Markus Haslinger a părăsit grupul de lucru al proiectului, la începutul lunii decembrie, determinând ÖFG să caute un nou management științific al ARGE. Ceea ce a provocat revoltă în rândul celorlalți membri, o scrisoare deschisă fiind redactată în acest sens. Un studiu controversat Pe 16 ianuarie 2023, FAZ scria despre un recent studiu comandat de Ministerul Educației din Austria, Institutului de Studii Avansate din Viena, privitor la plagiatul în universitățile austriece - „Prevenirea și verificarea plagiatului la universitățile și colegiile din Austria”. Nota din prefață a studiului a atras atenția: „Acuzațiile de plagiat afectează comunitatea științifică în mai multe privințe: sunt afectați nu doar cei învinuiți și universitatea respectivă, dar și credibilitatea științei în ansamblu are de suferit”. Felix Hagenström, asociat la Science Ombudsman, a comentat pentru FAZ.: „Ar fi trebuit măcar să se precizeze că, pe lângă problemele pe care acuzele de plagiat le aduc științei, plagiatul în sine este o problemă a științei.”. Studiul, de 112 pagini, alcătuit dintr-un sondaj online la care au luat parte 68 din 73 de universități publice și private, colegii de formare a profesorilor și colegii tehnice, și din opt interviuri cu experți în domeniu, a fost aspru criticat. Potrivit FAZ, modul în care acesta a fost conceput este de-a dreptul „enervant”: datele au fost colectate doar prin chestionare online, trimise către universități, răspunsurile având mai degrabă valoarea unui sondaj de opinie, decât a unei cercetări serioase. „Cu excepția câtorva interviuri cu experți, nu a existat nici o cercetare în sensul propriu al cuvântului. Informațiile furnizate de universități nu au fost și nici nu pot fi verificate - deoarece datele brute rămân secrete – ceea ce e de neînțeles, mai ales la întrebări de genul: «În Universitatea dumneavoastră se folosește vreun software pentru determinarea plagiatului?»”. "Moralizare exagerată" În plus, este remarcat unul dintre interviurile incluse în studiu: potrivit șefului Institutului pentru Studii Științifice și Tehnologice, Ulrike Felt, plagiatele pot fi „vinovate”, dar și „nevinovate”, diferența constând în intenția plagiatorului. „Moralizarea exagerată este problematică deoarece tinde să estompeze distincția semnificativă dintre diferitele motive ale plagiatorilor și severitatea plagiatului”, afirmă Felt, referindu-se la folosirea greșită a unor date, fără rea intenție, sau la notele incomplete. Tot Felt afirmă în studiul respectiv că reglementarea stufoasă a regulilor de citare ar putea afecta studenții, la lucrările de licență sau masterat: „Regulile de citare între discipline, reviste și departamente universitare (...) sunt deosebit de copleșitoare pentru studenții fără experiență. Găsirea drumului prin multitudinea de ghiduri, materiale și domenii de aplicare necesită abilitatea de a reflecta critic asupra stilurilor de citare respective și de a le face gestionabile.”. De fapt, comentează Felix Hagenström, „Regulile de bază de citare, care se aplică la nivel mondial, sunt foarte simple și pot fi rezumate în câteva propoziții. Fiecare student ar trebui să fie deja familiarizat cu aceste reguli în primul semestru”. „Plagiatul nu pare a fi o problemă educațională, ci mai degrabă o problemă de imagine pentru universități”, conchide Stefan Weber, citat de FAZ: „Educația defectuoasă, imaturitatea și analfabetismul nu sunt o problemă. Nu există nici o îngrijorare pentru cei jefuiți de proprietatea intelectuală, ci mai ales pentru oamenii care își fac mai apoi o carieră bazată pe acest furt. În mod curios, avem mai multă grijă pentru binele acuzaților (!) și instituțiilor.”.

Mihai Tudose se laudă că a predat la academia SRI Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Mihai Tudose se laudă că a predat la academia SRI

Fostul premier PSD Mihai Tudose se laudă, în CV-ul de pe site-ul Parlamentului European, că are doctorat și a predat la academia SRI. Însă, în 2017, el a fost acuzat că și-a plagiat doctoratul și, pentru a scăpa de acuzații, a depus cerere să renunțe la acest titlu universitar. În plus, Tudose a reafirmat, recent, că nu a predat la academia SRI. Mihai Tudose se laudă că a predat la academia SRI În CV-ul de pe site-ul Parlamentului European, scris în engleză, fostul premier PSD menționează că, în 2010, a obținut un doctorat în științe militare și intelligence la „Mihai Viteazul National Intelligence Academy, Romanian Intelligence Service”. În 2011, el susține că ar fi fost lector în protecția infrastructurilor critice, tot la academia SRI. În 2013, Tudose scrie că a fost profesor asociat la academia SRI, specializat fiind tot în protecția infrastructurilor critice. Dar, în 2021, premierul desemnat de Dragnea în vara lui 2017, spunea că nu a predat niciodată. „Lucrurile s-au întâmplat așa. Am dat examen de lector, aveam timp, îmi plăcea ceea ce învățasem și ce făceam. Ghiciți ce s-a întâmplat după ce am dat examenul de lector! M-am dus în Guvern în 2015. Niciodată nu amestec lucrurile. Nu poți să trimiți un asistent să țină cursurile. Și când eram la Ministerul Economiei și când am fost prim-ministru, ziua mea de muncă avea cam de la 14 la 16 ore. Adică să mai și predai... nu. S-au închis lucrurile aici. Apoi, iar am intrat în opoziție, nu aveam ce face și am dat examen de conferențiar și mi-am luat cursul, în semestrul doi. Ghici ce s-a întâmplat în semestrul doi! Eram prim-ministru, iar am lăsat-o baltă. Sunt lucruri pe care le-am câștigat prin muncă, am dat niște examene, sunt în CV. Dacă nu le puneam în CV, începea, Nu am nimic de ascuns", a declarat Mihai Tudose, în 2021, la emisiunea lui Denise Rifai. Dar datele invocate de premier nu se potrivesc cu cele din CV: el scrie că a predat în 2011 și 2013, când era fie în opoziție, fie parlamentar. Tudose a ajuns ministru al economiei în decembrie 2014. Fostul premier nu știe cum să scape de doctorat Comisia de Etică a Academiei SRI a dat verdict de plagiat pentru teza lui Mihai Tudose și a propus retragerea titlului de doctor. Hotărârea Comisiei de Etică a fost însă revocată în 2017 de Senatul Academiei SRI, care a invocat un alt verdict, de data asta de neplagiat – pronunțat, după câteva luni, de o comisie de „specialiști externi”. Pentru a evita un verdict de plagiat, Tudose a depus două solicitări la Ministerul Educației de a renunța la titlul de doctor. Prima cerere de renunțarea la titlul de doctor a fost făcută de fostul premier în data de 3 martie 2016, iar a doua, pe 13 noiembrie 2018. Fostul premier nu a așteptat 30 de zile pentru a vedea dacă primește un eventual răspuns din partea Ministerului Educației – termen prevăzut de legislația în domeniul petiționării – iar pe data de 19 noiembrie a înregistrat la Curtea de Apel București acțiunea de chemare în judecată, a explicat pressone. Citește și: Închisoare pentru o palmă peste posteriorul unei femei pe stradă. Decizie fără precedent în România În primăvara lui 2020 însă, Mihai Tudose a pierdut, în primă instanță, procesul intentat Ministerului Educației. Curtea de Apel Galați a respins ca nefondată acțiunea lui Tudose în data de 5 martie.

Plagiatorul Bode nu poate negocia Schengen (sursa: Facebook/Lucian Bode)
Politică

Plagiatorul Bode nu poate negocia Schengen

Plagiatorul Bode nu poate negocia Schengen. Recenta analiză a Universității "Babeș-Bolyai", potrivit căreia teza de doctorat a lui Lucian Bode este "profund viciată" de plagiat slăbește chiar puterea de negociere a ministrului român de Interne în UE. Plagiatorul Bode nu poate negocia Schengen Chiar dacă pare o problemă personală și nu una de stat, plagiatul este, în primul rând, o chestiune de etică: Bode a furat. Or, un demnitar care este evident că a furat nu mai poate fi un partener credibil pentru nimeni. Problema îi afectează și pe colegii de alianță politică din Guvern. "Nu vreau să comentez această chestiune, suntem colegi, dar există şi un proces pe rol, nu voi comenta. Eu pur şi simplu nu înţeleg aceasta goană după titlul de doctor, parcă ar fi un titlu nobiliar. Nu înţeleg, nu vreau să comentez, va rezolva domnul Bode probabil cum ştie el mai bine", a declarat Kelemen Hunor la TVR Info. Kelemen: Bode nu intră pe persoană fizică în Schengen Întrebat cum ar putea să încurce situaţia lui Bode aderarea la Schengen, liderul UDMR a spus: "N-are nicio treabă chestia asta cu spaţiul Schengen, nu domnul Bode intră în spaţiul Schengen, acum haideţi să nu încurcăm foarte tare borcanele în cămară. Dacă ar fi vorba să intre pe persoană fizică domnul Bode, atunci poate că ar fi o problemă, dar nu domnul Bode, pe persoană fizică, intră în spaţiul Schengen". Potrivit vicepremierului, "lucrurile nu sunt legate". Citește și: Ministrul Bode trebuie să plece, UBB a constatat că teza de doctorat a liberalului „este profund viciată” de plagiat "Haideţi să nu personalizăm lucrurile. Când e vorba de statul român, atunci lucrurile stau într-un fel, când e vorba de o persoană, indiferent cine e acea persoană, e responsabilitatea persoanei respective, ceea ce a făcut sau ceea ce va face. Dar nu încurcă lucrurile, că nu domnul Bode caută pe persoană fizică să intre în spaţiul Schengen", a transmis liderul UDMR.

Doctoratul lui Bode: plagiat, profund viciat (sursa: Facebook/Lucian Bode)
Politică

Doctoratul lui Bode: plagiat, profund viciat

Doctoratul lui Bode: plagiat, profund viciat. Comisia de etică a Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) Cluj a constatat două tipuri de abateri de la normele de citare în teza de doctorat a ministrului de Interne, Lucian Bode, arătând că abaterile etice identificate sunt suficient de importante pentru a concluziona că "teza este profund viciată". Două tipuri de abateri Conform hotărârii adoptată, luni, de Comisia de etică, aceasta a analizat aspectele semnalate public şi a ajuns la concluzia că există două tipuri de abateri de la normele de citare în teza analizată. "(1) Plagiat conform definiţiei din Legea 206/2004 - preluare de paragrafe de text (tradus din engleză sau direct din limba română) fără citare (prin note de subsol sau în text) sau plagiat prin preluare verbatim (cuvânt cu cuvânt) din limba română, fără parafrazare, a unor paragrafe întregi, ceea ce ar presupune încadrarea textului între ghilimele, chiar dacă este citată sursa. Exemple în Anexa 1 care face parte integrantă din prezenta Hotărâre. (2) Citare defectuoasă sau incorectă, în cazul traducerilor din engleză a unor bucăţi semnificative de text. Deşi sursa este indicată în nota de subsol, nu este clar delimitat textul preluat prin parafrazare minimă (rezultată din traducere) şi contribuţia proprie a doctorandului. De asemenea, există texte pe care autorul tezei le atribuie prin note de subsol surselor originale, însă fără precizarea că a consultat o sursa indirectă (prin folosirea cuvântului apud). În fine, există texte care sunt citate cu referire la un întreg articol, şi nu la pagina exactă de unde s-a preluat textul", se arată în documentul citat. Doctoratul lui Bode: plagiat, profund viciat Potrivit acestuia, abaterile menţionate sunt considerate grave erori de citare şi viciază "substanţial" corectitudinea lucrării de doctorat. "Conform Codului etic al Universităţii Babeş-Bolyai şi al practicilor academice internaţionale, confirmate de experţii cooptaţi, aceste abateri sunt considerate grave erori de citare, încadrate uneori sub umbrela extinsă a noţiunii de , şi care viciază substanţial corectitudinea lucrării de doctorat. Ele sunt repetate consistent pe parcursul lucrării, sugerând intenţia de mascare a absenţei contribuţiei originale. Lipsa delimitării textului citat faţă de contribuţia originală prin corp de text sau prin precizarea are ca rezultat pagini întregi care constau în simple compilări de citate. Tabelele şi figurile reclamate sunt fie plagiate, fie citate incomplet", se precizează în hotărâre. Având în vedere aceste aspecte, Comisia reia concluziile din hotărârea 7/2022, arătând că se confirmă şi alte abateri de la etica cercetării decât cele reclamate anterior şi analizate de Comisie - plagiat şi citare defectuoasă sau incorectă. "Abaterile etice constatate sunt suficient de importante pentru a concluziona că teza este profund viciată", mai arată Comisia de etică a UBB. UBB cere corectarea tezei În lipsa posibilităţii legale de a aplica sancţiuni disciplinare unei persoane care nu este membru al comunităţii academice, Comisia îi solicită ministrului Lucian Bode corecturi la teză şi retragerea cărţii publicate pe baza tezei, iar o eventuală republicare să fie realizată doar după corectarea tuturor abaterilor constatate. "Dacă această retragere nu este comunicată Universităţii Babeş-Bolyai într-un termen de 15 zile calculate de la comunicarea prezentei hotărâri, Comisia va sesiza Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării pentru analiza cărţii mai sus menţionate. Menţionăm că, spre deosebire de comisiile de etică, CNECSDTI nu este limitat la sancţionarea membrilor comunităţii academice şi de cercetare având şi posibilitatea de a decide sancţiuni referitoare la cartea publicată pe baza tezei", se mai arată în hotărârea Comisiei. Comunicatul UBB Potrivit unui comunicat al UBB, "În prima sesizare la această teză, UBB a primit o serie de suspiciuni de plagiat şi a identificat altele în plus, în baza analizei integrale a tezei cu două softuri antiplagiat. (...) În esenţă, s-au confirmat cele mai multe suspiciuni, s-au dispus măsuri de corectare şi s-a sesizat CNATDCU pentru demersuri suplimentare, în condiţiile legii. În plus, pentru transparenţă, UBB a semnalat pe site-ul propriu în zona tezelor susţinute la universitate, faptul că teza este afectată de abateri de la etica cercetarii: . În urma sesizării din oficiu, Comisia a analizat noile suspiciuni de abatere de la etica academică în redactarea tezei de doctorat, iar prin recenta Hotărâre nr. 1/2023, s-a confirmat majoritatea acestor suspiciuni, s-au dispus măsuri de corectare şi retragere a cărţii, şi se vor sesiza consiliile naţionale (CNATDCU/Consiliul Naţional de Etică a Cercetării) pentru demersuri suplimentare, în condiţiile legii", mai arată sursa citată. Experţi internaţionali independenţi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) informase, în 24 noiembrie, că a reluat analiza tezei de doctorat a ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, în urma apariţiei în spaţiul public a unor noi suspiciuni de plagiat. Reprezentanţii universităţii au anunţat că vor fi cooptaţi în analiză şi experţi internaţionali independenţi, având în vedere interesul public faţă de acest caz. "Reamintim faptul că abaterile de etică se analizează exclusiv în urma unor sesizări sau prin autosesizare când există în spaţiul public dovezi clare şi doar în limitele acestora. Orice altă abordare ar fi ilegală şi contrară prezumţiei de nevinovăţie, depăşind şi practicile academice standard. De asemenea, pornind de la bunele practici internaţionale, precizăm că analiza poate fi reluată ori de câte ori este cazul, pe baza noilor dovezi prezentate de către cei interesaţi", se mai menţionează în comunicat. UBB: Doar CNATDCU poate retrage titluri Universitatea clujeană anunţa, pe 2 noiembrie, că a înaintat către CNATDCU şi Ministerul Educaţiei informarea referitoare la o primă hotărâre a Comisiei de Etică cu privire la teza de doctorat a lui Lucian Bode. UBB preciza atunci că nu s-a analizat valoarea conţinutului ştiinţific al lucrării, care nu face obiectul demersului de etică. În schimb, Hotărârea Comisiei de Etică a UBB a identificat "în mod clar" existenţa unor abateri etice şi a făcut recomandări interne şi pentru Lucian Bode, care însă nu-i pot fi impuse direct, nemaifiind în relaţii contractuale cu universitatea. "Comisia de Etică a UBB nu are în atribuţii analiza păstrării sau retragerii titlului de doctor, demers care ţine de CNATDCU/ minister, prin analize proprii, motiv pentru care Comisia de Etică a UBB, depistând probleme etice, a făcut informarea către CNATDCU. Dacă se constată alte probleme etice, care nu sunt evidenţiate de softurile antiplagiat sau nu au fost identificate de analiza Comisiei, acestea pot fi semnalate oricând şi analizate suplimentar, în cadrul Comisiei de Etică a UBB şi/sau direct la CNATDCU", a mai transmis UBB. Pe 1 noiembrie 2022, Bode aprecia poziția UBB UBB făcuse publice, anterior, concluziile analizei Comisiei de etică asupra tezei de doctorat a ministrului Lucian Bode, constatându-se că există "o serie de abateri de la bunele norme de publicare - erori de citare şi unele fragmente plagiate". Comisia de etică preciza că nu poate dispune sancţiuni în acest caz, dar solicita autorului şi editurii care a publicat lucrarea să corecteze inadvertenţele identificate. Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a salutat, în 1 noiembrie, publicarea rezultatelor evaluării de la acel moment a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca asupra tezei sale de doctorat şi a susţinut că lucrarea sa "este în regulă", "titlul de doctor acordat în anul 2019 este menţinut", el precizând că va revizui erorile constatate. Citește și: Şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat din funcţie. El a fost numit în funcție în februarie 2019, la propunerea lui Dragnea "Doresc să salut publicarea rezultatelor evaluării UBB în urma analizei asupra tezei mele de doctorat. Verdictul UBB: teza mea de doctorat este în regulă, iar titlul de doctor acordat în anul 2019 este menţinut. Recent, UBB s-a pronunţat în legătură cu respectarea normelor de redactare academică în teza mea de doctorat, iar rezultatul verificărilor nu schimbă cu nimic evaluările iniţiale ale tezei. În urma verificărilor, Comisia de etică a UBB mi-a recomandat remedierea erorilor de citare care au survenit în cuprinsul a mai puţin de 7 pagini (2,95%) din totalul celor 220 de pagini ale tezei. În niciun moment nu mi-am însuşit ideile altora şi nici nu am dat impresia că-mi aparţin", a scris atunci Bode, pe pagina sa de Facebook. Pe 5 ianuarie 2023, Bode a dat în judecată UBB Ministrul de Interne aminteşte că în rezoluţia conducătorului de doctorat din 23 septembrie 2018 şi în conţinutul raportului de similitudine se preciza că teza lui de doctorat nu conţine preluări neautorizate, el ataşând postării şi documentele. De asemenea, adaugă Bode, Comisia de sociologie, ştiinţe politice şi administrative a CNATDCU, la 11 iulie 2019, a validat lucrarea în vederea emiterii ordinului de ministru. "Fragmentele identificate ca fiind problematice reprezintă aproximativ 1.923 de cuvinte din totalul de 65.000 de cuvinte ale tezei (2,95%). Prin procedura de verificare realizată în 24 octombrie 2022 nu s-au identificat elemente de noutate faţă de prima verificare a tezei realizată cu ocazia susţinerii tezei în anul 2018", arată Bode. Ministrul Afacerilor Interne a afirmat că nu rezultă cu certitudine intenţia vădită de încălcare a regulilor şi tehnicilor de citare academică, iar citarea eronată este considerată o deviere de la normele de redactare academică şi trebuie corectată. "Din respect pentru comunitatea academică, împreună cu editura, voi revizui printr-o erată erorile de citare problematice din cele 7 pagini, cu toate că nu am această obligaţie legală", a susţinut el. Reprezentanţii UBB au informat săptămâna aceasta că, în data de 5 ianuarie 2023, Lucian Bode a acţionat în instanţă, la Tribunalul Sălaj, Comisia de Etică a UBB cu privire la faptul că nu ar fi legală autosesizarea în privinţa acuzaţiilor de plagiat vehiculate în spaţiul public.

Șeful AEP are tupeu: se laudă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Șeful AEP are tupeu: se laudă

Șeful AEP are tupeu: se laudă. Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat, luni, că în perioada 2019-2022 a facilitat accesul la date prin publicarea succesivă pe site-ul instituţiei şi pe pagina de internet www.finantarepartide.ro a tuturor informaţiilor de interes public. USR îi cere demisia șefului AEP. Șeful AEP are tupeu: se laudă Într-un comunicat de presă, AEP informează că a publicat pe site-ul www.finantarepartide.ro, la secţiunea "Acasă", documentul intitulat "Situaţia sancţiunilor aplicate formaţiunilor politice în anul 2022, cu ocazia misiunilor de control referitoare la respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile înregistrate de formaţiunile politice în 2021". "Menţionăm că documentul în discuţie conţine informaţii referitoare la sancţiunile aplicate formaţiunilor politice existente la 31.12.2021, conform datelor înscrise în Registrul partidelor politice gestionat la nivelul Tribunalului Bucureşti, informaţii extrase din Registrul fiscal al partidelor politice, gestionat la nivelul Autorităţii Electorale Permanente, potrivit dispoziţiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", precizează comunicatul AEP. Mitulețu-Buică vrea medalie pentru că merge la serviciu Totodată, AEP reaminteşte tuturor persoanelor interesate că, începând cu anul 2019, Autoritatea Electorală Permanentă a întreprins toate demersurile necesare în vederea desfăşurării activităţilor de control în deplină concordanţă cu dispoziţiile legale în vigoare, reuşind şi de această dată verificarea tuturor formaţiunilor politice existente în Registrul partidelor politice gestionat la nivelul Tribunalului Bucureşti, realizând în proporţie de 100% obiectivele cuprinse în Planul activităţilor de control al finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale în anul 2022. "Începând cu anul 2019, pe pagina de internet www.finantarepartide.ro au fost publicate toate informaţiile ce decurg din activitatea de control, respectiv Rapoartele sintetice documentelor de control şi de sancţionare, precum şi Listele cu privire la sancţiunile aplicate. În consecinţă, subliniem că, prin acţiunile iniţiate în perioada 2019-2022, Autoritatea Electorală Permanentă a facilitat accesul la date prin publicarea succesivă pe site-ul instituţiei şi pe pagina de internet www.finantarepartide.ro a tuturor informaţiilor de interes public", a transmis AEP. Procedură de demitere Purtătorul de cuvânt al USR, Ionuţ Moşteanu, anunţă că a depus o solicitare către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pentru convocarea comisiilor juridice reunite şi demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică. "Am depus astăzi o solicitare către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pentru convocarea comisiilor juridice reunite şi demiterea preşedintelui AEP, Constantin Mituleţu Buică, acuzat de ANI că şi-a angajat cumnata în instituţie. Nu am nicio speranţă că îşi va demisia, aşa că începem procedura parlamentară de demitere. Constantin Mituleţu Buică nu este la primul dosar. Este deja trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Tot el are o decizie oficială de plagiat din partea CNATDCU. Incompatibilitate, corupţie şi plagiat. E prea mult. Trebuie să plece", scrie Ionuţ Moşteanu, pe Facebook. Citește și: Soclul medicului Musta s-a făcut țăndări: trimis în judecată de DNA, acum găsit și de ANI în conflict de interese – bani publici către propria firmă Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul General în cazul preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică, pe motiv că şi-ar fi angajat nelegal cumnata în funcţia de consilier la cabinetul vicepreşedintelui AEP. În noiembrie 2021, Constantin Mituleţu Buică a fost trimis în judecată pentru comiterea în concurs a trei infracţiuni de abuz în serviciu, într-un dosar în care este acuzat că a făcut presiuni ca doi directori din AEP să părăsească instituţia şi ar fi blocat mai multe posturi din cadrul AEP şi nu a organizat concursuri pentru ocuparea lor.

Codruț Olaru s-a pensionat la 49 de ani Foto: news.ro
Eveniment

Codruț Olaru s-a pensionat la 49 de ani

Fostul șef al DIICOT, Codruț Olaru, s-a pensionat la 49 de ani. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretul ”privind eliberarea din funcţia de procuror militar la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii a domnului general-maior magistrat Olaru Codruţ – pensionare, la data de 31 decembrie 2022”. În 29 noiembrie, preşedintele a semnat decretul ”privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele, la trecerea în rezervă, a domnului general de brigadă – cu o stea Olaru Codruţ din Ministerul Apărării Naţionale, la data de 31 decembrie 2022”. Codruț Olaru s-a pensionat la 49 de ani Potrivit ultimei sale declarații de avere, din martie 2022, Olaru a încasat, în 2021, de la CSM, salarii în valoarea de peste 330.000 lei, plus „alte drepturi”, de peste 157.000 de lei. De la Unitatea Militară 02520, secția parchetelor militare din București, a mai primit aproape 20.000 de lei. În total, în 2021, statul i-a oferit salarii și „alte drepturi” în valoare totală de peste 500.000 de lei. În această situație, pensia specială de care va beneficia Olaru va sări, probabil, de 30.000 lei/lună. Soția sa lucrează la o „unitate militară”, de unde a încasat circa 12.500 lei/lună. Citește și: Ungaria: peste jumătate din cetățeni declară că se confruntă sistematic cu lipsa alimentelor, care nu se găsesc pe piață Olaru a fost acuzat că şi-a plagiat întreaga teză de doctorat intitulată „Particularităţile criminalităţii organizate în România”, coordonată de ministrul Justiţiei Tudorel Toader, conform Pressone, care a susţinut că teza de doctorat, susţinută în 2013 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, are 250 de pagini, toate copiate din diverşi autori români, dar şi din surse online.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră