sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: plafonare

32 articole
Economie

Indecizia subvenționarea energiei făcut prețurile gaze explodeze

Indecizia politică privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile „spot” la gaze să explodeze, iar marii consumatori sunt afectați serios, apreciază Dumitru Chisalita, președintele Asociației pentru Energia Inteligentă. El arată că s-a înregistrat o premieră: „Cea mai mare diferență din toate timpurile, între prețul spot al gazelor de pe bursele din România și cele din Europa”. Citește și: Piedone a început războiul cu Nicușor Dan, în fața căruia a pierdut alegerile pentru funcția de primar general: ANPC a amendat Termoenergetica cu 620.000 de lei Indecizia privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile la gaze să explodeze Prețul gazelor din România pe piața SPOT – BRM a crescut cu 72% de la începutul anului până în prezent, față de o creștere de 15% la nivelul pieței TTF Olanda. Dacă la începutul anului prețul SPOT al gazelor din România era mai mic cu 4% față de prețul de pe cea mai importanță bursă din Europa – TTF Olanda, în ziua de 10.02.2025 prețul din România era cu 44% mai mare (prețul gazelor de pe piața SPOT din România era cu 25 euro mai mare decât cel din Europa). Președintele AEI arată că, aparent, consumatorul casnic nu este afectat, dar, în realitate, diferența dintre costul furnizorilor și prețul plafonat este achitată de la buget. În plus, vor fi afectate companiile care consumă peste 50.000 MWh/an, care nu beneficiază de prețuri plafonate. Vine frigul, gazele se vor scumpi Cum explică Chisăliță această situație: „Această situație se datorează instabilității generate de ping-pongul liberalizării pieței de gaze, care a blocat piața, deoarece toată lumea așteaptă o decizie eminamente politică, fără a avea curajul să vândă sau să cumpere gaze decât pe termen scurt și foaret scurt” „Situația incertitudinii de pe piața de gaze din România a împins ca tranzacțiile în prezent să fie realizate aproape exclsuiv pe piața SPOT, fapt ce crează un mare risc pe creșterea prețului gazelor la cea mai mică variație a cererii” „Prețurile gazelor naturale pe piața SPOT din România ar putea să crească în continuare, având în vedere prognoza temperaturii aerului pentru următoarele 10 zile și lipsa unei decizii” privind liberalizarea prețurilor la energie Conform unui raport Transgaz, România va fi nevoită să importe peste cinci milioane de metri cubi de gaz pe zi pentru a trece iarna. Depozitele de gaze s-au golit semnificativ, iar gradul de umplere e de doar 43%.

Indecizia privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile la gaze să explodeze Foto: Inquam/Octav Ganea
Prețurile la gaze și electricitate explodează (sursa: Inquam Photos/Ioana Fredi-Avram)
Economie

Prețurile la gaze și electricitate explodează

Prețurile la gaze și electricitate explodează. Scumpirile se vor produce dacă plafoanele prețurilor la energie vor fi eliminate, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Prețurile la gaze și electricitate explodează Integral, mai jos, analiza AEI: Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta "Anul 2025 pe lângă multiplele schimbări fiscale și creșteri de taxe vine și cu întrebări privind care vor fi prețurile pe care românii le vor achita pentru gaze și energie electrică după aprilie 2025. Un răspuns greu de anticipat. Considerăm că sunt trei scenarii posibile: În situația în care ideea plafonării prețurilor la energie se va menține, prețurile la gazele naturale vor rămâne la același nivel – 0,310 lei/kWh cu TVA inclus. În ceea ce privește prețul la energie electrică, apreciez că se vor stabilii cel mult două niveluri de prețuri probabil 1,3 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum peste 255 kWh/lună și de 0,8 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum sub 255 kWh/lună. Aceasta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu cca 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună și o creștere a prețului energiei electrice cu 17% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 6 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh). În situația în care plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, și se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieței, probabil consumatorii de gaze naturale vor achita aceleași prețuri ca și prețurile plafonate – 0,310 lei/kWh cu TVA inclus, iar pentru energie electrică se vor achita prețuri de cca 1,15 lei/kWh cu TVA inclus (considerând prețul mediu de achiziție al energiei electrice de pe OPCOM an 2025). Aceasta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu cca 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună, o creștere a prețului energiei electrice cu 43% pentru cei care consumau între 100 – 255 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 35 lei/lună la factura de energie electrică de 100 kWh) și o creștere a prețului energiei electrice cu 51% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 24 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh). În situația în care plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, și nu se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieței, probabil consumatorii de: a) gaze naturale vor achita prețuri de minim 0,380 lei/KWh (considerând prețul de achiziție al gazelor de pe bursa de la TTF an 2025). b) energie electrică vor achita prețuri care se vor găsi peste 1,38 lei/kWh cu TVA inclus. Aceasta înseamnă o creștere a prețului energiei electrice cu cca 6% pentru consumatorii care consumă peste 255 kWh/lună (24 lei/lună la un consum de 300 kWh), cca 72% pentru consumatorii care consumă între 100 - 255 kWh/lună (58 lei/lună la un consum de 100 kWh) și de cca. 102% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 35 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh). De precizat că dacă scenariul 2 și 3 degrevează bugetul României de costurile subvenției, scenariul 1 ar aduce cheltuieli importante pentru acoperirea subvențiilor din energie, coroborat cu pierderea unor surse de finanțare europeană și care se vor materializa în noi creșteri de taxe și impozite, care i vor afecta în primul rând pe cei mai săraci dintre români."

Plafonarea prețului la energie, probabil sistată (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Economie

Plafonarea prețului la energie, probabil sistată

Plafonarea prețului la energie, probabil sistată. Scenariile analizate pentru liberalizarea pieței de energie vor fi implementate etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor, fără a se limita la data de 1 aprilie 2025, conform unei informări a Ministerului Energiei. Plafonarea prețului la energie, probabil sistată "Conform programului de guvernare și planului de acțiune stabilit la nivelul Ministerului Energiei, nu există la acest moment o decizie de eliminare a plafoanelor la energie electrică și gaze naturale începând cu 1 aprilie 2025. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Programul de guvernare prevede elaborarea unui mecanism privind dereglementarea pe baza unui calendar etapizat, cu protejarea consumatorilor și asigurarea unui climat concurențial solid, previzibil, pentru prețuri accesibile la energie electrică și gaze naturale. Scenariile analizate în prezent de Grupul Interministerial creat în luna noiembrie 2024 prin decizia Prim-ministrului României 380/2024 prevăd foarte clar că liberalizarea se va face etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor și nu se limitează la data de 1 aprilie 2025 sau la consumatorii vulnerabili", se menționează în informarea de presă. Se caută alte soluții Ministerul Energiei subliniază că scenariile analizate includ mecanisme deja testate, precum cardurile de sprijin (energie, alimente, vacanță), dar nu exclud ajustări în funcție de concluziile întâlnirilor Grupului Interministerial. "Ne-am propus ca până la finalul lunii ianuarie să identificăm cele mai bune soluții pentru perioada post 1 aprilie 2025. Obiectivul ministrului Energiei este ca prețurile la energie să rămână corecte și să nu devină o povară pentru consumatori", se specifică în informare. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că printre scenarii se numără continuarea schemei de plafonare-compensare pentru o perioadă limitată. "Este o schemă cunoscută de piață, avem o instabilitate pe piața regională. Stoparea tranzitului de gaz rusesc și creșterea prețului la gaze pe burse sunt argumente. Credem că și Comisia Europeană va fi deschisă la o asemenea idee", a explicat Burduja. Infringement UE în fază incipientă Ministrul a adăugat că se lucrează la un calendar etapizat pentru liberalizare, care să protejeze consumatorii și să asigure lichiditatea pieței. "Poate fi vorba de câteva luni, poate fi vorba de finalul anului. România este într-o procedură timpurie de infringement din cauza plafoanelor, ceea ce reprezintă o derogare de la principiile pieței libere europene. Analizăm implicațiile și sursele de finanțare pentru o astfel de schemă", a declarat Burduja, subliniind că discuțiile trebuie finalizate până la sfârșitul lunii ianuarie. El a menționat și alte scenarii, precum prelungirea schemei cu accent pe consumatorii vulnerabili și sprijin pentru sectoare non-casnice, cum ar fi industria grea, dependentă de prețurile la energie electrică și gaze.

Cât am putea plăti curentul după ce plafonarea expiră Foto: Transelectrica Facebook
Economie

Cât am putea plăti curentul după ce plafonarea expiră

Cât am putea plăti pe curentul electric după ce plafonarea expiră: Dumitru Chisăliță apreciază că pentru unii consumatori factura mai mică, iar pentru alții, ceva mai mare, dar nu cu mult. Citește și: ANALIZĂ DEUTSCHE WELLE Ciucă va profita, politic, de victoria lui Trump. Legătura, prin think tank-ul Heritage Foundation Chisăliță este președinte al unui think tank din domeniul energiei, Asociația Energia Inteligentă (AEI). Cât am putea plăti curentul după ce plafonarea expiră „Astfel, la 1 aprilie 2025 prețul energiei electrice la consumatorul final nu poate să aibă un nivel inferior costurilor de 1,03 și probabil prețurile se vor găsi în intervalul 1,03 – 1,15 lei/kWh cu TVA inclus. Aceasta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu cca 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună și o creștere a prețului energiei electrice cu 51% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 17,6 lei/lună la factura de energie electrică). Menținerea unui plafon al prețului la energie electrică de 0,68 lei/kWh, înseamnă vânzarea sub costuri pentru furnizori, respectiv riscul disfuncționalităților în aprovizionarea cu energie sau necesitatea de bani de la bugetul de stat pentru subvenționarea acestor prețuri, respectiv creșteri de taxe și impozite – care în fapt este în dezavantajul populației sărace”, arată Chisăliță. El pornește această evaluare arătând că „ofertele de preț ale energiei electrice pentru perioada de după plafonare încep să apară în cutiile posșatele și pe comparatorul de prețuri al ANRE. Ofertele de preț apărute în piață sunt cuprinse în prezent între 1,03 – 1,43 lei/kWh cu TVA inclus pentru perioada post plafonare”.

Șeful E.ON România nu susține plafonarea (sursa: Facebook/e.on)
Eveniment

Șeful E.ON România nu susține plafonarea

Șeful E.ON România nu susține plafonarea. Volker Raffel, CEO al E.ON România, a declarat sâmbătă că nu susține continuarea plafonării prețurilor la energie, subliniind că decizia privind evoluția prețurilor după eliminarea acestui plafon este una politică. Șeful E.ON România nu susține plafonarea Raffael a accentuat importanța ca statul să ofere sprijin doar clienților vulnerabili în contextul liberalizării pieței de energie. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Volker Raffel a declarat, la un seminar pe teme de energie, organizat de Consiliul Concurenţei şi ACUE: "Este o decizie politică care trebuie să urmeze, legată de ce se întâmplă cu plafonul. Noi ştim că avem şi clienţi care au greutăţi şi aceşti clienţi vulnerabili trebuie să fie sprijiniţi de stat. Asta este o politică socială şi trebuie să fie clar şi ce face Guvernul să sprijine şi vulnerabilii în viitor. Nu este treaba unui jucător sau a unei companii private să dea o politică socială, dar este sarcina statului. Din punctul nostru de vedere, dacă statul a intervenit în trecut, în momentul crizei naţionale sau internaţionale, continentale, să zicem, în acel moment a existat o justificare să se intervină cumva, dar în momentul de faţă nu mai există o justificare legală să intervii. Înseamnă, din punctul nostru de vedere, că un sprijin al statului trebuie să fi dat direct de stat la clienţi. Nu suntem de acord să continue plafonarea. (...) În momentul de faţă preţurile sunt plafonate până în martie. Dacă nu se întâmplă nimic, nu mai sunt plafonate începând cu aprilie. Dacă statul vrea să intervină din nou, este o decizie politică care nu este negociată cu noi, dar sperăm să fie luată în timp util, pentru că în momentul de faţă vedem o lipsă de predictibilitate legată de se întâmplă în piaţă. Nu este o problemă doar pentru noi, ci şi pentru clienţii noştri." Sprijin direcționat către clienții vulnerabili Volker Raffael a subliniat că nu este necesară o plafonare generalizată a prețurilor la energie, ci un sprijin social direcționat exclusiv către clienții vulnerabili. De asemenea, directorul E.ON a menționat că, în prezent, compania nu cunoaște prețul care va fi aplicat clienților începând din aprilie 2025, din cauza faptului că piața angro nu este încă pe deplin funcțională. "Şi atragem atenţia asupra faptului că nu sunt suficiente cantităţi ofertate pe piaţa angro. Şi de aceea am comunicat noi, E.ON, clienţilor noştri, şi am văzut că şi alţii au făcut acest lucru, că preţul încă nu este clar şi va fi comunicat atunci când va fi clar. (...) El depinde de preţul energiei electrice pe care o cumpărăm de la producătorii din România sau din piaţă şi, cum nu ştim preţul, în momentul de faţă, la care vom fi capabili să cumpărăm, nu pot să zic care va fi preţul final în viitor", a precizat Volker Raffel. Cantități insuficiente de energie Raffael a adăugat că pe piaţă nu sunt cantităţi suficiente de energie pentru a acoperi necesarul şi de aceea furnizorii propun statului o măsură intermediară, pentru a avea lichiditate pe piaţa de electricitate, la fel la gaze naturale. "În trecut a existat aşa ceva, un Gas Release Program se cheamă, care nu reglează preţul, dar obligă producătorii să ofere cantităţi în mod periodic şi întotdeauna să fie ceva disponibil pentru cei care cer. Şi propunem aceeaşi abordare şi pe piaţa de energie electrică. Nu vrem să ştim preţul, nu vrem ca statul să stabilească un preţ, dar vrem să ştim că şi în viitor vor fi disponibile cantităţi. (...) Până până acum producătorii nu au ieşit cu cantităţi, să le spun, semnificative de energie. Este o problemă şi aici mă refer la marii furnizori. Noi, dacă noi nu găsim energie electrică şi nu ştim preţul energiei, nu putem să oferim un preţ predictibil pentru clienţi", a punctat oficialul E.ON

Un liberal desființează măsura plafonării prețurilor Foto: Facebook
Politică

Un liberal desființează măsura plafonării prețurilor

Un senator liberal, Daniel Fenechiu, desființează măsura plafonării prețurilor: „Orice intervenție a statului în stabilirea prețurilor este contraproductivă”, a spus el, la postul B1 TV. Citește și: Nordis, dezvoltatorul imobiliar la care este asociat soțul deputatei PSD Laura Vicol, acuzat că a luat banii clienților și a fugit cu ei – presă Fenechiu, care este liderul senatorilor PNL, a afirmat că el nu a fost de acord cu plafonarea prețurilor. Un liberal desființează măsura plafonării prețurilor „Orice intervenție a statului în stabilirea prețurilor este contraproductivă. Statul poate interveni în anumite situații prin subvenționarea unor costuri, dar să intervină în fixarea prețului e o chestiune care, pe de o parte, generează consecințe proaste atât pentru producția internă, care a fost cea mai lovită de această măsură, cât și pentru consumator”, a declarat senatorul PNL, la postul B1 TV. „Pentru că tu plafonezi prețul la un anumit produs la o anumită greutate. Producătorul îi schimbă calitatea, îl face premium și vinde tot la prețul la care vrea. A fost o măsură care, din păcate, nu a ajutat foarte mult economia și agricultura românească”, a adăugat liberalul. El a explicat că a fost „o încercare de sorginte franțuzească, dar care, din păcate, a avut un efect asemănător cu efectul din Franța”. „Faptul că efectele au fost mai puțin vizibile ca la noi se datorează faptului că acolo anumite instituții, cum sunt instituția de concurență și anumite instituții de protecția consumatorului, funcționează puțin mai bine și piața este puțin mai competitivă. În România există o disproporție vădită între mărfurile importate și puterea de reacție a marilor corporații și micii producători români, care nu au această putere de reacție și, prin urmare, au alte metode de a face față unei asemenea măsuri”, a spus Fenechiu.

Bulgaria și România, cea mai mare creștere a prețurilor la carne
Economie

Bulgaria și România, cea mai mare creștere a prețurilor la carne

Bulgaria și România, țările din UE în care s-a înregistrat cea mai mare creștere anuală a prețurilor la carne, arată datele Eurostat publicate azi. Oficial, Guvernul a plafonat prețurile la carnea de pui și de porc, dar și la alte produse magiunul. Citește și: Fapte: prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproape 10% în trei luni. Litrul de benzină la o stație Petrom a ajuns la 7,24 lei, iar cel de motorină la 7,47 lei „Susțin amendamentul depus astăzi în Parlament de #PSD, amendament care prelungește plafonarea adaosurilor la prețurile alimentelor de bază până la 31 decembrie 2024 (...) PSD este singurul partid care vine cu soluții concrete pentru stabilizarea prețurilor, aceasta fiind cea mai importantă așteptare a românilor în 2024!”, anunța, la 18 martie, premierul PSD Marcel Ciolacu. Bulgaria și România, cea mai mare creștere a prețurilor la carne Datele Eurostat contrazic aceste afirmații: din februarie 2023 în februarie 2024, prețul la carne a crescut, în România, cu 7,7%. Doar în Bulgaria a crescut mai mult prețul acestor produse, cu 8,2%. „În schimb, treio țări au înregistrat o scădere a prețurilor la carne: Cehia (-5,1%), Finlanda (-2,2%) și Danemarca (-0,6%)”, arată Eurostat. Media UE a fost de 3,3%. Pe categorii, carnea de porc a înregistrat cea mai mare creştere de preţuri la nivelul UE (5,7%), urmată de carnea de oaie sau capră (4,5%) şi carnea de vită sau viţel (3%). În schimb, preţurile la carnea de pasăre au scăzut cu 1,6%, la nivelul UE, în luna februarie 2024 comparativ cu luna februarie 2023. Eurostat a anunţat anterior că rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna februarie până la 2,8%, de la un nivel de 3,1% în ianuarie, însă România este, pentru a doua lună consecutiv, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar. Separat, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna februarie 2024 la 7,23%, de la 7,41% în ianuarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,48%, cele nealimentare cu 7,82%, iar serviciile cu 11%.

Alimentele, preț plafonat încă două luni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Alimentele, preț plafonat încă două luni

Alimentele, preț plafonat încă două luni. Începând de la 1 februarie a intrat în vigoare prelungirea ordonanţei privind plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază. Alimentele, preț plafonat încă două luni Lista a fost făcută publică şi conţine 17 produse în total. Primul aliment menţionat este pâinea, fiind cel mai consumat produs de panificaţie de către români. Citește și: Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea: nu putea fi verificată fiindcă nu exista. Un copil a murit, fiindcă personalul grădiniței nu știa să acorde primul ajutor Preţul plafonat se aplică însă doar la sortimentul de pâine albă, de 300-500 de grame, fără specialităţi. Un kilogram de pâine este de aproape zece ori mai scump decât un kilogram de grâu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru Foto: Gazeta de Cluj
Eveniment

Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru

Se plătesc sporuri uriașe la CSM, ele fiind cât salariul unui ministru. Recent, Guvernul a plafonat unul din aceste sporuri, cel pentru condiții vătămătoare. Însă judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au găsit soluția să fenteze plafonarea sporului pentru pentru condiții vătămătoare: cresc alte sporuri. Măsura vine după ce Guvernul, prin lege, a plafonat sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase la 1.500 de lei. Citește și: Bomba plasată de PSD în noua lege a pensiilor: dacă cheltuielile vor depăși un neprecizat procent din PIB, crește și impozitarea, respectiv contribuția la asigurările sociale de stat În consecință, președintele ICCJ, Alina Corbu, a emis un ordin în care arată că, potrivit legii 296/2023, sporul de condiții vătămătoare este limitat, dar alte două sporuri, de solicitare neuropsihică și pentru păstrarea confidențialității, sunt de 25%, respectiv 5%. Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru Sporuri uriașe sunt și la CSM, acestea fiind, cumulate, cât salariul unui ministru, care primește, net, circa 13.000 de lei pe lună. Prin ordinul șefei ICCJ, Alina Corbu, vor crește practic sumele încasate de judecători prin sporul de suprasolicitare neuropsihică, compensând plafonarea celui de condiții vătămătoare. „Începând cu data de 30 octombrie 2023, judecătorii de la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii, precum și asistenții judiciari beneficiază de următoarele sporuri: Spor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase în procent de 15% din indemnizația de încadrare, dar nu mai mult de 1500 lei brut; Spor pentru pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 25% aplicat la indemnizația lunară de încadrare; Spor pentru păstrarea confidențialității în procent de 5% aplicat la indemnizația lunară de încadrare”, se arată în ordinul șefei ICCJ „Reducerea sporului pentru condiții grele de muncă la 1.500 lei nu înseamnă însă și scăderea veniturilor magistraților. În paralel cu reducerea sporului pentru condiții de muncă, același ordin al Corinei Corbu majorează un alt spor, și anume sporul de risc. O măsură cât se poate de legală, având în vedere că Guvernul nu a înghețat și anvelopa totalului sporurilor ce pot fi acordate”, explică Lumea Justiției. Spor de doctorat pentru doi suspecți de plagiat În martie 2023, judecătorii de la ICCJ primeau sporuri între 8.100 de lei și 9.200, depinzând de salarii, plus 950 de lei pentru cei care au doctorat. Pe site-ul instituției, erau trecute sumele cumulate, nu diferențiate. Citește și: Transgaz își cumpără 80 de telefoane iPhone, ultima generație. Mega-achiziție, fără licitație electronică, de aproape 1,5 milioane de lei pentru 735 de telefoane În schimb, la Consiliul Superior al Magistraturii sumele sunt defalcate, așa că președintele CSM, Daniel Grădinaru încasează, pe lângă indemnizația de bază, de peste 36.000 de lei: 5.434 de lei spor de condiții vătămătoare 6.158 de lei - spor de suprasolicitare neuropsihică 1.811 lei - spor pentru păstrarea confidențialității Și președintele CSM, Daniel Grădinaru, și șefa ICCJ, Alina Corbu, iau și spor de doctorat, 950 de lei, deși ambii sunt suspectați că și-au plagiat teza.

Consiliul Concurenței susține că preţurile alimentelor au scăzut cu 34% Foto: Consiliul Concurenței
Eveniment

Consiliul Concurenței susține preţurile alimentelor scăzut

Consiliul Concurenței susține, într-un comunicat, că preţurile medii ale alimentelor de bază din marile lanţuri comerciale au scăzut cu până la 34%. Înă Consiliul nu oferă nici un exemplu concret în care să arate că într-o anume rețea, un anume produs a scăzut cu procentul indicat de această autoritate. De exemplu, Consiliul Concurenței susține că „preţul strugurilor a înregistrat o scădere medie de aproape 34%”. Însă acest fapt se datorează faptului că, până recent, se vindeau struguri de import, aduși chiar de pe alte continente, iar acum au apărut strugurii românești. Ieftinirea nu are nici o legătură cu măsurile guvernamentale de plafonare a prețurilor, așa cum sugerează Consiliul Concurenței. Consiliul Concurenței susține că preţurile alimentelor au scăzut cu 34% „Prețurile medii ale alimentelor de bază din marile lanțuri comerciale au scăzut cu valori de până la 34%, în contextul aplicării prevederilor ordonanței privind plafonarea adaosurilor comerciale, potrivit datelor analizate de Consiliul Concurenței. Astfel, comparativ cu preţurile medii din luna iunie, la 1 august, cele mai mari reduceri aplicate de marile lanţuri de retail s-au înregistrat la fructe şi legume. Preţul strugurilor a înregistrat o scădere medie de aproape 34%, fiind urmat de prune, al căror preţ a scăzut cu circa 30%, cartofi (28,4%), ardei gras (27,5%), ardei Kapia (25,6%), morcovi (24,2%) şi pepene (22,2%)", se precizează într-un comunicat al autorităţii de concurenţă. Doar merele distrug succesul guvernului Ciolacu, preamărit de Consiliul Concurenței Preţul mediu al cărnii a scăzut cu până la 12,1%, în timp ce preţul mediu al lactatelor a înregistrat o reducere de până la 12,3% la 1 august faţă de iunie. Laptele, vizat în continuare de acordul voluntar privind reducerea preţului, a raportat o scădere de 5,3%, ajungând sa coste, în medie, 5,05 lei. Preţul laptelui proaspăt românesc înregistrase, din luna mai, reduceri, în medie, de 20% în cea mai mare parte a magazinelor, în urma acordului menţionat, susține instituția condusă de Bogdan Chirițoiu. „În urma analizei, am remarcat scăderi ale preţurilor, ce depăşesc 40% în cazul unor produse disponibile în anumite magazine, cum ar fi pepenele, aripile de pui, ceapa şi ardeii Kapia, şi chiar 50%, dacă vorbim de morcovii, prunele, strugurii şi cartofii din anumite lanţuri de retail", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Celelalte produse care se regăsesc în coşul de bază, precum pâinea, uleiul, ouăle, zahărul şi mălaiul au înregistrat şi ele reduceri de preţ. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră Dintre produsele vizate de reducerea adaosului comercial, doar la mere roşii s-a constat o creştere de 3,6%, până la preţul de 3,9 lei, cauza fiind sezonalitatea, recolta merelor fiind realizată toamna, a explicat Consiliul Concurenţei.

Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate

Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate: Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) a trimis Guvernului o listă cu zece produse alimentare care ar urma să fie vândute mai ieftin. De exemplu, litrul de lapte va fi maximum șapte lei, dar el este deja vândut mult mai ieftin, la puțin peste cinci lei, în unele supermarketuri. Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate Lista, publicată de Antena 3 și trimisă Guvernului, conține următoarele produse care, teoretic, se vor ieftini: franzelă, ulei de floarea soarelului la litru, iaurt, ouă - zece bucăți, categoria M, făină de grâu, cartofi, ceapă, lapte - 7 lei/litru, mere și carne proaspătă de pui - un sortiment. "Insistăm pe ideea de voluntariat pentru aplicarea mecanismului de reducere a preţurilor şi nu prin emiterea unui act normativ, marile lanuri de magazine dovedind seriozitate în aplicarea schemei voluntare de diminuare a preţului la lapte, aspect certificat de Ministerului Agriculturii şi de Consiliul Concurenţei, care monitorizează în permanenţă aplicarea acestor reduceri", se arată într-un comunicat de azi al AMRCR. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? "AMRCR consideră de maximă importanţă implicarea şi a Consiliului Concurenţei - garantul respectării legislaţiei în acest domeniu în România, cu care Asociaţia este în comunicare permanentă - în aplicarea mecanismului de reducere a preţurilor pe o perioadă limitată la unele sortimente de produse alimentare de bază. Membrii AMRCR apreciază că această măsură este aplicabilă într-o situaţie excepţională, pentru o perioadă limitată de timp, în contracararea unui fenomen extrem de negativ - inflaţia - precum şi pentru păstrarea unui nivel de putere de cumpărare care să asigure accesul tuturor consumatorilor la produsele alimentare de bază", se mai afirmă în comunicat.

Ungaria va elimina plafonarea preţurilor la produsele alimentare Foto: Facebook
Eveniment

Ungaria plafonarea preţurilor produsele alimentare

Eșec al guvernării Viktor Orban: Ungaria va elimina gradual plafonarea preţurilor la produsele alimentare de bază sub pretextul reducerii inflației. Însă, în februarie, inflația anuală era de 25,4%. Anunțul privind eliminarea plafonării prețurilor la produse alimentare a fost făcut de premierul Viktor Orban, care însă nu a oferit un calendar exact. Orban se confruntă cu cele mai mari dificultăţi de când a venit la putere, în 2010, deoarece economia încetineşte semnificativ, ratele dobânzililor sunt la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană iar rata anuală a inflaţiei depăşeşte 25%. Plafonarea preţurilor introdusă de Guvern a fost "utilă" în lupta contra inflaţiei dar a cauza perturbări pe piaţă iar Executivul lucrează la planuri de eliminare a măsurii, a explicat Orban. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ungaria va elimina plafonarea preţurilor la produsele alimentare "În privinţa produselor alimentare, în urma incetinirii inflaţiei vom retrage actualele plafonări ale preţurilor şi, în mod similar, plafonarea ratelor dobânzilor la creditele ipotecare", a declarat premierul la postul naţional de radio. Acesta a adăugat: "Dacă inflaţia scade sub un anumit nivel, va trebui să luăm decizii de renunţare la mecanismele de apărare pe care le-am introdus din cauza inflaţiei ridicate". În decembrie, Guvernul de la Budapesta a eliminat brusc plafonarea preţurilor la carburanţi, în condiţiile în care mulţi oameni au intrat în panică şi au achiziţionat cantităţi mari de combustibili, dar şi din cauza importurilor insuficiente. Preţul la benzină va creşte la aproximativ 640 forinţi pe litru, în timp ce preţul la motorină va fi de 699 forinţi pe litru. Companiile străine şi-au redus livrările de combustibili spre Ungaria, după ce autorităţile au plafonat preţurile la benzină şi motorină la 480 forinţi (1,22 dolari) pe litru. Guvernatorul Băncii Naționale cere Guvernului să reducă inflația Pentru prima dată de la mijlocul lui 2021, rata anuală a inflaţiei în Ungaria a încetinit uşor, la 25,4%, în februarie, iar Banca Naţională a Ungariei a menţinut nemodificată rata dobânzii, în linie cu estimările, şi a anunţat că va înăspri şi mai mult condiţiile de lichiditate, sfidând presiunile Guvernului de a reduce costurile de împrumut, în contextul încetinirii creşterii economiei. Comisia Europeană previzionează că anul acesta rata inflaţiei în Ungaria se va situa la 16,4%, cel mai ridicat nivel din UE. Citește și: Ungaria: peste jumătate din cetățeni declară că se confruntă sistematic cu lipsa alimentelor, care nu se găsesc pe piață Guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, a cerut Guvernului premierului Viktor Orban să contribuie la eforturile de reducere a inflaţiei, spunând că ţara se confruntă cu riscuri, de la creşterea costurilor serviciului datoriei la o convergenţă mai lentă. El a cerut la începutul anului eliminarea tuturor plafoanelor de preţ deoarece ar fi adăugat inflaţiei încă 3% - 4%, iar bugetul pe 2023 este afectat din cauza presiunilor inflaţioniste.

UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești (sursa: kremlin.ru)
Internațional

UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești

UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești. Preşedinţia suedeză a Consiliului UE a anunţat că Uniunea Europeană a ajuns vineri la un acord privind limitarea preţului produselor petroliere ruseşti, cu două zile înaintea începerii unui embargou al UE asupra acestor produse. UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești "Ambasadorii UE au aprobat astăzi plafonarea preţului pentru produsele petroliere ruseşti înaintea unei adoptări definitive de către Consiliul European", au transmis oficialii suedezi pe Twitter. Este vorba de "un acord important, care face parte din răspunsul neîntrerupt al Uniunii Europene şi al partenerilor săi la războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei". Potrivit unor diplomaţi europeni, acordul prevede un preţ plafonat de 100 de dolari pe baril pentru produse mai scumpe, precum motorina, şi un altul de 45 de euro pe baril pentru produsele mai puţin rafinate, precum păcura. Acest acord corespunde propunerilor făcute de Comisia Europeană. Plafoanele stabilite se referă la produsele petroliere ruseşti transportate pe nave ale Uniunii Europene. Polonia și balticele au vrut mai jos Surse diplomatice au descris aceste preţuri ca fiind "echilibrate", făcând posibilă "reducerea veniturilor Rusiei şi garantând în acelaşi timp accesul ţărilor terţe" din afara UE la aceste produse. "Împreună cu G7, stabilim plafoane de preţ pentru aceste produse pentru a reduce veniturile ruseşti, asigurând în acelaşi timp stabilitatea pieţei globale a energiei", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Trebuie să continuăm să lipsim Rusia de mijloacele de a duce războiul în Ucraina", a mai spus aceasta, amintind de intrarea în vigoare duminică a embargoului asupra produselor petroliere ruseşti exportate pe mare. Potrivit altor surse diplomatice, Polonia şi statele baltice au pledat pentru un nivel chiar mai redus al plafonului pentru a penaliza şi mai mult Moscova. Ecuaţia este totuşi delicată, obiectivul fiind, ca şi în cazul plafonării preţului ţiţeiului în decembrie, de a restrânge veniturile Rusiei, asigurându-se totodată că aceasta continuă să aprovizioneze piaţa mondială pentru a nu destabiliza schimburile şi a provoca o creştere a preţurilor. Diversitatea produselor petroliere, al căror preţ de vânzare variază enorm de la o piaţă la alta, complică şi ea situaţia. UE, G7 și Australia Embargoul european asupra produselor rafinate ruseşti "va dezechilibra şi mai mult pieţele internaţionale de energie", a avertizat vineri purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, care a asigurat că Moscova "ia măsuri pentru a-şi asigura interesele". Conform unui acord la care au ajuns în decembrie UE, G7 şi Australia, aceste plafonări trebuie adoptate înainte de intrarea în vigoare duminică a embargoului european asupra produselor rafinate ruseşti exportate pe mare pentru a împiedica Moscova să găsească cu uşurinţă noi cumpărători la preţurile pieţei. Citește și: Rusia nu simte sancțiunile Occidentului: unele țări vecine și aliați ca India, China și Turcia sunt intermediari pentru mărfuri interzise. Ca efect, economia rusă va crește în 2023, arată FMI Dincolo de plafonul stabilit de europeni, companiilor cu sediul în UE, G7 sau Australia li se va interzice să furnizeze servicii care permit transportul maritim, în special asigurări (ţările G7 asigură în proporţie de 90% transporturile globale). Urmând exemplul SUA şi Canadei, UE a interzis deja din 5 decembrie pe teritoriul său aproape toate livrările de petrol rusesc transportat pe mare. La aceasta s-a adăugat concomitent un mecanism de plafonare a preţului aprobat de UE, G7 şi Australia, care prevede că, la nivel mondial, să poată fi livrat în continuare numai ţiţeiul rusesc vândut la un preţ de cel mult 60 de dolari pe baril. Companiile cu sediul în aceste ţări nu îşi mai pot presta serviciile (comerţ, transport de marfă, asigurări, armatori etc.), în caz contrar riscând să fie sancţionaţi.

Înfrângere majoră a guvernului Viktor Orban: Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi
Eveniment

Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi

Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi, a anunțat, marți noapte, Gergely Gulyas, directorul de Cabinet al premierului Viktor Orban. „Nu mai putem aştepta…deoarece acesta este singurul mod de a asigura securitatea aprovizionării”, a afirmat Gergely Gulyas, într-o conferinţă comună cu preşedintele director general al Mol, Zsolt Hernadi. Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi Oficialul ungar a subliniat că din cauza sancţiunilor de la Bruxelles nu mai poate fi asigurat preţul de 480 de forinţi pe litru pentru cetăţenii maghiari, scrie Hirado. Eliminarea plafonării preţurilor va duce la majorarea inflaţiei, a avertizat Gulyas, fără a da estimări. Deja rata anuală a inflaţiei în Ungaria depăşeşte 21%. Marţi, Mol avertizase că singura soluţie pentru a atenua deficitul sever de combustibili este crearea condiţiilor pentru creşterea importurilor, deoarece grupul nu poate importa şi mai multe produse. Din cauza lucrărilor de mentenanţă, rafinăria Mol de la Szazhalombatta opera la 50-55% din capacitate, ceea ce a afectat toate produsele companiei. Reuters și AP au relatat, la finalul săptămânii trecute, că sunt probleme cu aprovizionarea cu carburanți. A dispărut nu doar combustibilul care se vindea la un preț subvenționat, ci toți carburanții. Citește și: Amicii de la Budapesta ai lui Putin au rămas fără benzină. Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria. În paralel, Ungaria blochează prin vot ajutorul UE către Ucraina „Marți dimineață, unul dintre cititorii noștri a filmat o benzinărie Mol situată pe autostrada 4, între Monor și Monorierdő, precum și blocajul imens de la benzinărie. Șoferii au încercat să se apropie de benzinărie în rânduri lungi din ambele sensuri. Se poate observa că pe o latură s-ar fi putut forma o coloană de mașini în lungime de aproximativ trei sute de metri. Atât de mulți oameni încercau să alimenteze încât banda de întoarcere care ducea la benzinărie a fost închisă de un vehicul marcat distinct, probabil o mașină de poliție, care direcționa traficul”, scrie 24.hu, care prezintă și o filmare a cozilor.

Viktor Orban, măsuri populiste de stânga Foto: Facebook
Eveniment

Viktor Orban, măsuri populiste de stânga

Guvernul Ungariei, condus de Viktor Orban, adoptă noi măsuri populiuste de stânga: a plafonat prețul la ouă și cartofi. Anunțul a fost făcut de Gergely Gulyas, directorul de cabinet al premierului ungar, după ce datele oficiale privind inflaţia arată că preţurile la alimente au explodat în luna octombrie. În octombrie, o măsură asemănătoare a fost luată în Belarus. „Începând din 6 octombrie, orice creştere de preţuri este interzisă. Interzisă!", a spus preşedintele Aleksandr Lukaşenko. Belarus’ Alexander Lukashenko has found a novel way to fight inflation: ban prices from rising pic.twitter.com/n33vLdxklh— max seddon (@maxseddon) October 6, 2022 Viktor Orban, măsuri populiste de stânga În luna februarie a acestui an, Executivul de la Budapesta a impus un preţ maximal la lapte, zahăr, făină, ulei de floarea soarelui, carne de porc şi de pui, în încercarea de a proteja gospodăriile de creşterea costurilor, iar ulterior au fost plafonate şi preţurile la carburanţi şi ratele la creditele ipotecare. Gov't decision: New caps introduced on price of eggs and potatoes. While the sanctions remain the greatest threat to HU's economy, gov't aims to halve inflation by end of 2023.— Zoltan Kovacs (@zoltanspox) November 9, 2022 Miercuri, Gergely Gulyas a precizat că în cazul ouălor şi cartofilor, preţurile de vânzare în magazine şi supermarketuri vor fi plafonate la nivelul la care erau la data de 30 septembrie. Pieţele agroalimentare sunt exceptate de plafonul de preţ, a adăugat Gulyas. When the ?? government puts price caps on eggs and potatoes for consumers, @Telexhu goes ahead and literally puts caps on these food items in their thumbnail for the article. ? ? pic.twitter.com/4t4ppd5CvE— Peter Matkovsky (@matkovsky) November 9, 2022 Anunţul Executivului de la Budapesta vine în aceeaşi zi în care au fost publicate o serie de date oficiale care arată că rata anuală a inflaţiei în luna octombrie a crescut cu un punct procentual, până la 21,1%. Conform acestor cifre, Ungaria se apropie de cele trei state baltice, care sunt campioane la creşterea preţurilor în UE. Inflaţia este "cea mai mare problemă" în Ungaria, a spus miercuri Gergely Gulyas, la finalul şedinţei de Guvern. Preţurile la energie pentru gospodării au crescut cu 64%, în timp ce preţurile la alimente au crescut cu 40%, mai mult decât dublu faţă de media din UE. Preţurile la pâine, brânză şi ouă aproape s-au dublat în ultimul an, în cazul ouălor preţurile fiind mai mari cu 92% comparativ cu luna octombrie a anului trecut. Citește și: VIDEO Șoc la televiziunea rusă în momentul în care corespondentul de război este întrebat cu cât avansează, zilnic, forțele Kremlinului

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră