vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: plafonare

41 articole
Politică

Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor

Partidul lui Ciceală, SENS, vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Într-o postare din 6 august 2025, pe Facebook, Mișcarea SENS susține că „nu ne mai permitem să locuim” și propune „reglementarea pieței chiriilor”, raportat la salariile medii. Citește și: Fostă judecătoare: Justiția, ca în anii '50, cînd se practica mascarada judiciară. „Prescripția, cea mai mare escrocherie, pentru salvarea marii corupții” Dar Ana Maria Ciceală trăiește din chirii: ea a închiriat în anul fiscal 2023 un apartament de 49 mp și a câștigat astfel, în medie, circa 1.500 de lei pe lună (17.799 lei venit net anual din chirii, deci, cu taxe, chiria probabil că depășea 1.500 de lei). Aceasta înseamnă peste 25% din salariul mediu net din București în octombrie 2023, de 5.984 de lei.  În august 2025, partidul ei, SENS, deplângea chiriile mari: „Prețul mediu pentru închirierea unei garsoniere în București este de aproximativ 360 de euro, adică de 1825 lei. Acest cost reprezintă 70.87% din salariul minim, în timp ce media europeană este de 56%”.  Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor Ce propune SENS:  Impozit pe locuințele goale: pentru a descuraja lăsarea locuințelor neocupate.  Taxe progresive pentru cei care dețin mai multe locuințe: „locuințele ar trebui să servească oamenilor, nu să devină instrumente de acumulare de avere”, teoretizează SENS. Protejarea chiriașilor prin introducerea unui plafon de creștere a chiriilor, crearea unei platforme publice pentru închirieri transparente, prevenirea evacuărilor abuzive și interzicerea discriminării în procesul de închiriere. „Taxe corecte pe veniturile din chirii: în România, aceste venituri sunt taxate cu doar 10%, comparativ cu 42.11% în Danemarca sau cu media europeană care este cuprinsă între 20 - 30%. Acest dezechilibru stimulează specula imobiliară”.  DeFapt.ro a arătat că potrivit ultimei declarații de avere, depusă în 2024, Ana Ciceală e șomeră, câștigă nici 600 de euro lunar (indemnizația CGMB și un apartament închiriat). Ea locuiește alături de partenerul ei, fostul senator USR Mihai Goțiu. 

Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor Foto: Facebook
AUR și PSD vor plafonarea alimentelor (sursa: Facebook/Petrisor Peiu)
Eveniment

AUR și PSD, consens pe plafonarea prețului la alimentele de bază

AUR și PSD vor plafonarea alimentelor. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat luni că formațiunea sa susține menținerea plafonării adaosului comercial la produsele de bază, dar doar dacă măsura este aplicată la nivelul supermarketurilor și pentru o perioadă limitată de timp. AUR și PSD vor plafonarea alimentelor „Ne opunem plafonării la producători și la distribuitorii și transportatorii români. Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie Dacă vorbim de plafonarea adaosului, ea trebuie făcută la nivelul supermarketurilor, dar pentru o perioadă stabilită dinainte, în care să se rezolve problemele de fond”, a afirmat Peiu într-o conferință de presă susținută la Parlament. Critici la adresa Guvernului și PSD Senatorul AUR a reproșat coaliției de guvernare „lipsa de viziune și claritate”, acuzând Executivul că menține măsuri fără a propune soluții reale. „PSD vine după doi ani și jumătate în care a condus Ministerul Agriculturii și Guvernul și spune: am avut plafonare și nu am rezolvat nimic. Până la urmă, toate măsurile de plafonare, cum a fost și la energia electrică în UE, sunt temporare. Dacă nu avem un calendar de rezolvare a problemelor, vom ajunge din nou la aceeași situație”, a precizat Peiu. Recesiunea, vizibilă abia în 2026 În ceea ce privește situația economică, liderul senatorilor AUR a explicat că abia în februarie 2026 va fi clar dacă România a intrat sau nu în recesiune. „Intrarea în recesiune nu o vom ști în timp real. Pentru trimestrul trei, vom avea semnale la sfârșitul lui octombrie sau mijlocul lui noiembrie, iar pentru trimestrul patru vom afla în februarie. Doar atunci vom ști cu certitudine dacă este recesiune sau nu”, a declarat acesta. Deficit bugetar și cheltuieli publice Peiu a criticat modul în care actuala coaliție gestionează finanțele țării, susținând că cheltuielile rămân ridicate indiferent de creșterea taxelor. „Dacă ar fi fost înghețate cheltuielile cu personalul bugetar, fără concedieri, deficitul ar fi fost cu 44 de miliarde de lei mai mic la finalul anului, adică 2,4% din PIB. Ne-am fi încadrat în ținta de deficit dacă Guvernul ar fi înghețat cheltuiala cu salariile bugetarilor după ce datoria publică a depășit 50% din PIB”, a afirmat senatorul. El a menționat că, dacă salariile profesorilor nu ar fi crescut la nivelul aprobat în 2024, nu ar fi fost nevoie de alte ajustări ulterioare.

PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan

PSD și UDMR au blocat, azi, în ședința coaliției majoritare, din nou, două măsuri cruciale cerute de premierul Ilie Bolojan, afirmă surse politice: concedieri în administrația publică locală și eliminarea plafonării prețurilor la așa-zisele „alimente de bază”, listă pe care se află și magiunul.  Citește și: Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact Bolojan ar fi cerut concedieri, în timp ce PSD și UDMR au susținut că ar fi suficientă o reducere a cheltuielilor, de la primărie la primărie, în funcție de decizia autorităților locale.  PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan „Doar în aparatele proprii avem 130.000 de angajați, în celelalte aparate, asistența socială, direcția copilului, mai sunt cel puțin atâția. Dacă vrem să echilibrăm lucrurile și să nu ajungem de unde am plecat atunci trebuie să ne reducem cheltuielile inclusiv în administrația publică locală”, spunea premierul, marți, la un interviu pentru Antena 3.  Însă el nu a reușit să convingă PSD și UDMR nici să ridice plafonarea la alimente.  PSD a prezentat un document din care reieșea că eliminarea prelungirii plafonării prețurilor la alimentele de bază ar duce la majorarea inflației, iar Bolojan a cerut o păsuire de o săptămână. Plafonarea prețului la alimente încetează la 1 octombrie.  În schimb, potrivit unor surse politice, în ședința de azi a liderilor coaliției s-a ajuns la un consens în ceea ce privește reistribuirea funcțiilor de prefect și a șefilor de agenții. PSD a blocat până acum o reîmpărțire cu USR. Situația a fost rezolvată azi, așa că USR va putea să nominalizeze persoanele care să preia aceste funcții.  USR va avea 11 șefi de agenție și patru prefecți - la Bacău, Botoșani, Timiș și București - în loc de nouă, cât ceruseră liderii formațiunii inițial, PSD urmând să cedeze trei posturi, iar PNL unul singur.  În schimb, liderii USR ar fi agreat să primească la schimb mai multe posturi de secretar de stat. Posturile de subprefect s-au împărțit astfel: PSD - 27, PNL - 15, USR - 13, iar UDMR - șapte. 

Ministrul Manole, falsuri despre plafonarea prețurilor (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Politică

Ministrul Manole minte grosolan când spune că plafonarea prețului alimentelor nu afectează bugetul

Ministrul Manole, falsuri despre plafonarea prețurilor. Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat luni că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază este o măsură esențială pentru protejarea populației și nu implică niciun cost suplimentar pentru bugetul de stat. Totuși, această afirmație este falsă. PSD susține continuarea plafonării Oficialul a subliniat că Partidul Social Democrat sprijină menținerea plafonării, măsură introdusă pentru prima dată în România la inițiativa sa. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Potrivit acestuia, beneficiarii direcți sunt toți cetățenii, dar mai ales persoanele cu venituri reduse. Florin Manole a precizat că plafonarea adaosului comercial nu generează cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat, fiind un instrument de protecție economică fără presiune financiară asupra Guvernului. Răspuns la criticile din spațiul public În contextul opiniilor contrare exprimate public, ministrul Muncii a transmis că opoziția față de această măsură echivalează cu respingerea unuia dintre principalele instrumente anti-inflaționiste aflate la dispoziția Guvernului României. Manole a subliniat că plafonarea adaosului comercial este folosită și de alte state europene, ca metodă de temperare a creșterii prețurilor. „Pentru PSD, creșterea inflației este o îngrijorare reală”, a afirmat ministrul, adăugând că nu există niciun motiv pentru eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază. Ministrul Manole, falsuri despre plafonarea prețurilor Prin plafonarea prețului la alimentele de bază se reduc sumele pe care statul le impozitează și, astfel, bugetul câștigă mai puțini bani. Practic, în acest fel, bugetul este afectat: nu sunt făcute cheltuieli din bani publici, dar sumele din impozite care ajung la bugetul public sunt mai mici.

PSD vrea prețuri plafonate la alimente (sursa: Facebook/Marius Constantin Budăi)
Politică

PSD insistă că vrea prețuri plafonate la alimente de bază și-l amenință iar pe Bolojan

PSD vrea prețuri plafonate la alimente. Deputatul PSD Marius Budăi, fost ministru al Muncii, a anunțat că partidul nu va accepta ridicarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază. PSD vrea prețuri plafonate la alimente Acesta avertizează că o astfel de măsură ar afecta grav cetățenii cu venituri mici și ar avantaja corporațiile din retail. Citește și: Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la "spălarea" lui Dan Voiculescu Budăi a transmis pe Facebook că va propune în PSD și în Parlament o inițiativă legislativă pentru reintroducerea plafonării, în cazul în care premierul Ilie Bolojan nu va decide prelungirea acesteia. Critici la adresa premierului Bolojan „Încetarea plafonării ar fi o catastrofă pentru cetățenii cu venituri mici, mai ales că inflația este în creștere! În schimb, ar fi un cadou pentru corporațiile din retail”, a scris Budăi. El a acuzat marile lanțuri comerciale că doresc speculă și creșteri speculative ale prețurilor, nu o piață concurențială. Acordul politic și riscul de tensiuni în Coaliție Fostul ministru a subliniat că nu au existat discuții în Coaliție privind încetarea plafonării. Totodată, a reamintit premierului Bolojan că sprijinul pentru guvern se bazează pe un Acord Politic ce prevede luarea deciziilor majore doar prin consens. „Dacă încalcă Acordul, premierul este răspunzător de subminarea Coaliției și a propriului guvern! Nu PSD rupe Coaliția, ci cei care încalcă Acordul”, a transmis Budăi. Poziția Guvernului: plafonarea produce distorsiuni economice Executivul a anunțat sâmbătă că decizia eliminării plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare. Potrivit Guvernului, ultima prelungire, făcută în urmă cu trei luni, a fost stabilită ca fiind finală, întrucât măsura ar fi provocat distorsiuni economice atât pentru producători, cât și pentru comercianți. Premierul Ilie Bolojan urmează să aibă, săptămâna viitoare, discuții cu reprezentanții retailerilor pentru a se asigura că ridicarea plafonării nu va genera creșteri majore de prețuri. Sorin Grindeanu: „Nu PSD renunță la plafonare” Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a reafirmat că partidul nu este de acord cu încetarea plafonării și că această decizie nu a fost discutată în coaliție. „România are nevoie de stimularea investițiilor și de politici publice care să crească economia, nu de austeritate pe seama celor mulți”, a transmis Grindeanu pe Facebook. El a amintit că PSD a lansat recent un Plan economic de relansare, bazat pe investiții, crearea de locuri de muncă și sprijin pentru tineri.

Haos și amenințări în coaliție pe tema ridicării plafonării prețurilor Foto: Inquam
Politică

Haos și amenințări în coaliție pe tema ridicării plafonării prețurilor

Haos și amenințări în coaliție pe tema ridicării plafonării prețurilor: PSD se opune, Dogioiu susține că decizia e luată, USR nu știe nimic. În decurs de 12 ore, între partidele din coaliția majoritară s-a inflamat o nouă dispută. Citește și: Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă Presa a scris, pe surse, că premierul ILie Bolojan a decis să pună capăt plafonării prețurilor la alimente. Adaosurile comerciale la alimente de bază au fost plafonate începând cu august 2023. Haos și amenințări în coaliție pe tema ridicării plafonării prețurilor Însă imediat ce informația a apărut în presă, PSD a anunțat că se opune. „Este un semnal care m-a îngrijorat, la fel de mult ca zvonurile privind renunțarea la plafonarea adaosului comercial în cazul alimentelor de bază, care ar urma să fie ridicată de la 1 octombrie. Voi cere urgent clarificări partenerilor de guvernare, pentru că este o decizie pe care nu am discutat-o în Coaliție și cu care PSD nu poate fi de acord. Specialiștii spun că ridicarea plafonării ar crește imediat inflația cu încă 2-3 puncte procentuale, consumul ar scădea, iar puterea de cumpărare a românilor se va prăbuși”, a spus președintele PSD Sorin Grindeanu. Însă purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a intervenit și a afirmatb că, defpat, decizia a fost deja luată. „Decizia neprelungirii plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare. Coaliția a decis, fără nicio opinie contrară,  la momentul respectiv, că prelungirea din urmă cu trei luni a plafonarii urma să fie ultima, deoarece a provocat distorsiuni economice atât la nivelul producătorilor cât și al comercianților. Săptămâna viitoare, premierul va avea discuții cu reprezentanții retailerilor pentru a se asigura că neprelungirea plafonării nu va provoca creșteri importante de prețuri”, a spus Dogioiu, sâmbătă. Însă nici ministrul USR al Economiei nu pare să știe de vreo decizie pe acest subiect. „Vă spun un singur lucru, care este sfânt, și care ține această coaliție. Deciziile, prin protocol, sunt luate doar cu unanimitate. Dacă USR nu vrea, dacă PSD s-ar opune în coaliție și nu la televizor, nicio decizie luată până acum nu ar fi putut să fie luată. Și reforma în administrație, sperietoare aia cu 45% din oameni vor fi dați afară este un narativ neadevărat, pentru că toate administrațiile publice din țară, sau cele mai multe dintre ele, au o organigramă cu foarte multe posturi libere. Ca să se îndeplinească pragul trebuie să existe șefi. Nu poți să fii șef la un om, trebuie să fii șef la minim 10 oameni (...) Trebuie ca Ministerul de Finanțe să vină cu cifre. După ce vedem aceste cifre, guvernul nu poate să decidă dacă mai poate susține sau nu mai poate susține. E o chestie extraordinar de limpede pe care unii și alții încearcă să o speculeze politic”, a spus Radu Miruță la Digi24.  

Alimentele de bază, scumpiri din toamnă (sursa: Pexels/Kampus Production)
Eveniment

Prețul alimentelor de bază, plafonat pentru încă trei luni. Toamna ar putea veni cu scumpiri masive

Alimentele de bază, scumpiri din toamnă. Guvernul a decis prelungirea cu încă trei luni a plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, pentru a proteja consumatorii în fața scumpirilor. Alimentele de bază, scumpiri din toamnă Măsura este considerată de specialiști o soluție justificată în contextul economic actual, marcat de creșteri ale costurilor. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Consultanții avertizează însă că, odată cu expirarea plafonării, din toamnă ar putea urma scumpiri semnificative, mai ales la produsele sezoniere. Legumele și fructele proaspete ar putea fi cele mai afectate, fiind deja în perioada de maximă cerere. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ajutor pentru plata facturilor la electricitate (sursa: Pexels/Burak The Weekender)
Eveniment

Pe cine ajută statul să-și plătească facturile la electricitate după ridicarea plafonării

Ajutor pentru plata facturilor la electricitate. După 1 iulie 2025, consumatorii vulnerabili din România vor beneficia de sprijin direcționat pentru plata facturilor la energie, odată cu eliminarea mecanismului general de plafonare a prețurilor. Noua măsură este anunțată de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-un raport publicat pe pagina sa de Facebook. Ajutor pentru plata facturilor la electricitate Potrivit proiectului de Ordonanță de urgență lansat în consultare publică pe 11 iunie 2025, ajutorul va fi oferit sub forma unor tichete lunare pentru plata facturii la energie electrică, dedicate consumatorilor casnici în situație de sărăcie energetică. Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele Condițiile de eligibilitate sunt următoarele: Persoană singură cu venit lunar de până la 2.574 lei (salariul minim net) Familii cu venit net lunar/membru de cel mult 1.784 lei Familii numeroase (cu peste 3 copii) Familii monoparentale Persoane cu dizabilități sau boli grave Ministrul Energiei: „Ajutorul merge exact unde trebuie” „Niciun român care are cu adevărat nevoie nu va fi lăsat în urmă”, a transmis Sebastian Burduja. Noul mecanism este considerat mai eficient, echitabil și sustenabil, înlocuind plafonarea aplicată uniform tuturor consumatorilor. Bilanț după doi ani la conducerea Ministerului Energiei Duminică, 16 iunie, Sebastian Burduja a prezentat un bilanț al celor doi ani de mandat, menționând investițiile realizate și direcțiile strategice pentru viitor. „Am promis trei priorități: investiții, investiții, investiții”, a declarat ministrul. Fonduri atrase: 14 miliarde de euro nerambursabili În perioada 2023–2025, au fost atrase: 14 miliarde euro fonduri nerambursabile pentru producție, stocare și modernizarea rețelelor Alte 14 miliarde euro finanțări private, mobilizate prin proiectele publice Un total de 30 miliarde euro pentru sistemul energetic național Peste 1.800 MW noi conectați în rețea în doar doi ani România a reușit conectarea a: 1.251 MW în anul 2024 594 MW în primele cinci luni din 2025 Cumulat, peste 1.800 MW de energie regenerabilă au fost adăugați în rețea, o performanță comparabilă cu întreaga perioadă 2016–2023. România, între primele 5 țări UE cu cele mai mici prețuri la energie Măsurile de plafonare aplicate până acum au contribuit la menținerea facturilor accesibile pentru populație. „Vom continua să sprijinim consumatorii vulnerabili, fără a afecta competitivitatea economică”, a precizat ministrul. Top 10 realizări în mandatul lui Sebastian Burduja Printre cele mai importante proiecte realizate în acești doi ani se numără: Adoptarea Strategiei Energetice a României 2025–2035–2050, după o pauză de 17 ani Atracția a 14 miliarde euro fonduri nerambursabile Semnarea contractului de 3,2 miliarde euro pentru Unitățile 3 și 4 Cernavodă Conectarea a 1.800 MW în rețea Finalizarea listării Hidroelectrica, cel mai mare succes bursier global în 2023 Demararea forajului la Neptun Deep – sursă estimată de peste 20 miliarde euro la buget România, cel mai mare producător de gaze naturale din UE Adoptarea legii eoliene offshore – România, prima țară de la Marea Neagră cu legislație specifică Reluarea investițiilor în hidrocentrale începute înainte de 1989 Finalizarea Grupului V Rovinari – 330 MW energie în bandă Modernizarea CET-urilor din București: investiție de 361 milioane euro În cadrul strategiei energetice naționale, ministrul a mai menționat demararea modernizării centralelor termice din București, proiect finanțat cu 361 milioane euro fonduri nerambursabile.

Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia și ce datorii mai sunt

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia și ce datorii mai sunt la furnizori: întreaga schemă ar fi înghițit 30 de miliarde de lei, iar datoriile ministerului Energiei către furnizpri sunt la circa cinci miliarde de lei.  Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia Potrivit unei știri news.ro, întrebat care este impactul asupra bugetului de stat al acestei scheme de plafonare, care a decurs în aceşti ultimi patru ani, Sebastian Burduja a spus că impactul total e undeva la 30 de miliarde, din care 18 miliarde ministerul Energiei şi 12 miliarde Ministerul Muncii. „Sunt datorii de câteva miliarde, probabil cinci miliarde de lei, vedem pe ultimele date. Ministerul Energie are şi acum în buget un miliard de lei disponibil pentru a fi plătiţi, dar noi nu putem plăti până când ANRE-ul nu validează aceste solicitări din partea furnizorilor. Deci, ceva bani mai avem şi sunt convins că pe parcursul anului, e o discuţie complicată şi cu Ministerul de Finanţe, putem să mai plătim din aceste datorii”, a mai spus demnitarul PNL.  Ministrul i-a sfătuit pe consumatori să se uite foarte bine cine este furnizorul lor, compania care le trimite factura acasă şi să intre pe comparatorul de preţuri de la ANRE, un lucru pe care orice românul poate face online, rapid, şi unde îşi poate schimba furnizorul. „Aici sunt două variante. Fie merge cu un nou furnizor şi sunt oferte în piaţă foarte avantajoase pentru contextul în care ne aflăm, fie furnizorul actual, când vede că un consumator vrea să se mute la alt furnizor, vine cu o ofertă de retenţie. Deci toţi furnizorii au chestia asta şi un lucru foarte simplu pe care românii îl pot face şi trebuie să-l facă. De ce? Pentru că îşi fac lor un bine şi ne fac şi nouă un bine. De ce? Cu cât noi punem mai multă presiune pe furnizori, cu atât această piaţă va deveni mai competitivă, ofertele vor fi mai bune, deci facturile vor fi mai mici”, a explicat Burduja. 

Indecizia privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile la gaze să explodeze Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Indecizia subvenționarea energiei făcut prețurile gaze explodeze

Indecizia politică privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile „spot” la gaze să explodeze, iar marii consumatori sunt afectați serios, apreciază Dumitru Chisalita, președintele Asociației pentru Energia Inteligentă. El arată că s-a înregistrat o premieră: „Cea mai mare diferență din toate timpurile, între prețul spot al gazelor de pe bursele din România și cele din Europa”. Citește și: Piedone a început războiul cu Nicușor Dan, în fața căruia a pierdut alegerile pentru funcția de primar general: ANPC a amendat Termoenergetica cu 620.000 de lei Indecizia privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile la gaze să explodeze Prețul gazelor din România pe piața SPOT – BRM a crescut cu 72% de la începutul anului până în prezent, față de o creștere de 15% la nivelul pieței TTF Olanda. Dacă la începutul anului prețul SPOT al gazelor din România era mai mic cu 4% față de prețul de pe cea mai importanță bursă din Europa – TTF Olanda, în ziua de 10.02.2025 prețul din România era cu 44% mai mare (prețul gazelor de pe piața SPOT din România era cu 25 euro mai mare decât cel din Europa). Președintele AEI arată că, aparent, consumatorul casnic nu este afectat, dar, în realitate, diferența dintre costul furnizorilor și prețul plafonat este achitată de la buget. În plus, vor fi afectate companiile care consumă peste 50.000 MWh/an, care nu beneficiază de prețuri plafonate. Vine frigul, gazele se vor scumpi Cum explică Chisăliță această situație: „Această situație se datorează instabilității generate de ping-pongul liberalizării pieței de gaze, care a blocat piața, deoarece toată lumea așteaptă o decizie eminamente politică, fără a avea curajul să vândă sau să cumpere gaze decât pe termen scurt și foaret scurt” „Situația incertitudinii de pe piața de gaze din România a împins ca tranzacțiile în prezent să fie realizate aproape exclsuiv pe piața SPOT, fapt ce crează un mare risc pe creșterea prețului gazelor la cea mai mică variație a cererii” „Prețurile gazelor naturale pe piața SPOT din România ar putea să crească în continuare, având în vedere prognoza temperaturii aerului pentru următoarele 10 zile și lipsa unei decizii” privind liberalizarea prețurilor la energie Conform unui raport Transgaz, România va fi nevoită să importe peste cinci milioane de metri cubi de gaz pe zi pentru a trece iarna. Depozitele de gaze s-au golit semnificativ, iar gradul de umplere e de doar 43%.

Prețurile la gaze și electricitate explodează (sursa: Inquam Photos/Ioana Fredi-Avram)
Economie

Prețurile la gaze și electricitate explodează

Prețurile la gaze și electricitate explodează. Scumpirile se vor produce dacă plafoanele prețurilor la energie vor fi eliminate, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Prețurile la gaze și electricitate explodează Integral, mai jos, analiza AEI: Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta "Anul 2025 pe lângă multiplele schimbări fiscale și creșteri de taxe vine și cu întrebări privind care vor fi prețurile pe care românii le vor achita pentru gaze și energie electrică după aprilie 2025. Un răspuns greu de anticipat. Considerăm că sunt trei scenarii posibile: În situația în care ideea plafonării prețurilor la energie se va menține, prețurile la gazele naturale vor rămâne la același nivel – 0,310 lei/kWh cu TVA inclus. În ceea ce privește prețul la energie electrică, apreciez că se vor stabilii cel mult două niveluri de prețuri probabil 1,3 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum peste 255 kWh/lună și de 0,8 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum sub 255 kWh/lună. Aceasta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu cca 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună și o creștere a prețului energiei electrice cu 17% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 6 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh). În situația în care plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, și se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieței, probabil consumatorii de gaze naturale vor achita aceleași prețuri ca și prețurile plafonate – 0,310 lei/kWh cu TVA inclus, iar pentru energie electrică se vor achita prețuri de cca 1,15 lei/kWh cu TVA inclus (considerând prețul mediu de achiziție al energiei electrice de pe OPCOM an 2025). Aceasta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu cca 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună, o creștere a prețului energiei electrice cu 43% pentru cei care consumau între 100 – 255 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 35 lei/lună la factura de energie electrică de 100 kWh) și o creștere a prețului energiei electrice cu 51% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 24 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh). În situația în care plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, și nu se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieței, probabil consumatorii de: a) gaze naturale vor achita prețuri de minim 0,380 lei/KWh (considerând prețul de achiziție al gazelor de pe bursa de la TTF an 2025). b) energie electrică vor achita prețuri care se vor găsi peste 1,38 lei/kWh cu TVA inclus. Aceasta înseamnă o creștere a prețului energiei electrice cu cca 6% pentru consumatorii care consumă peste 255 kWh/lună (24 lei/lună la un consum de 300 kWh), cca 72% pentru consumatorii care consumă între 100 - 255 kWh/lună (58 lei/lună la un consum de 100 kWh) și de cca. 102% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 35 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh). De precizat că dacă scenariul 2 și 3 degrevează bugetul României de costurile subvenției, scenariul 1 ar aduce cheltuieli importante pentru acoperirea subvențiilor din energie, coroborat cu pierderea unor surse de finanțare europeană și care se vor materializa în noi creșteri de taxe și impozite, care i vor afecta în primul rând pe cei mai săraci dintre români."

Plafonarea prețului la energie, probabil sistată (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Economie

Plafonarea prețului la energie, probabil sistată

Plafonarea prețului la energie, probabil sistată. Scenariile analizate pentru liberalizarea pieței de energie vor fi implementate etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor, fără a se limita la data de 1 aprilie 2025, conform unei informări a Ministerului Energiei. Plafonarea prețului la energie, probabil sistată "Conform programului de guvernare și planului de acțiune stabilit la nivelul Ministerului Energiei, nu există la acest moment o decizie de eliminare a plafoanelor la energie electrică și gaze naturale începând cu 1 aprilie 2025. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Programul de guvernare prevede elaborarea unui mecanism privind dereglementarea pe baza unui calendar etapizat, cu protejarea consumatorilor și asigurarea unui climat concurențial solid, previzibil, pentru prețuri accesibile la energie electrică și gaze naturale. Scenariile analizate în prezent de Grupul Interministerial creat în luna noiembrie 2024 prin decizia Prim-ministrului României 380/2024 prevăd foarte clar că liberalizarea se va face etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor și nu se limitează la data de 1 aprilie 2025 sau la consumatorii vulnerabili", se menționează în informarea de presă. Se caută alte soluții Ministerul Energiei subliniază că scenariile analizate includ mecanisme deja testate, precum cardurile de sprijin (energie, alimente, vacanță), dar nu exclud ajustări în funcție de concluziile întâlnirilor Grupului Interministerial. "Ne-am propus ca până la finalul lunii ianuarie să identificăm cele mai bune soluții pentru perioada post 1 aprilie 2025. Obiectivul ministrului Energiei este ca prețurile la energie să rămână corecte și să nu devină o povară pentru consumatori", se specifică în informare. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că printre scenarii se numără continuarea schemei de plafonare-compensare pentru o perioadă limitată. "Este o schemă cunoscută de piață, avem o instabilitate pe piața regională. Stoparea tranzitului de gaz rusesc și creșterea prețului la gaze pe burse sunt argumente. Credem că și Comisia Europeană va fi deschisă la o asemenea idee", a explicat Burduja. Infringement UE în fază incipientă Ministrul a adăugat că se lucrează la un calendar etapizat pentru liberalizare, care să protejeze consumatorii și să asigure lichiditatea pieței. "Poate fi vorba de câteva luni, poate fi vorba de finalul anului. România este într-o procedură timpurie de infringement din cauza plafoanelor, ceea ce reprezintă o derogare de la principiile pieței libere europene. Analizăm implicațiile și sursele de finanțare pentru o astfel de schemă", a declarat Burduja, subliniind că discuțiile trebuie finalizate până la sfârșitul lunii ianuarie. El a menționat și alte scenarii, precum prelungirea schemei cu accent pe consumatorii vulnerabili și sprijin pentru sectoare non-casnice, cum ar fi industria grea, dependentă de prețurile la energie electrică și gaze.

Cât am putea plăti curentul după ce plafonarea expiră Foto: Transelectrica Facebook
Economie

Cât am putea plăti curentul după ce plafonarea expiră

Cât am putea plăti pe curentul electric după ce plafonarea expiră: Dumitru Chisăliță apreciază că pentru unii consumatori factura mai mică, iar pentru alții, ceva mai mare, dar nu cu mult. Citește și: ANALIZĂ DEUTSCHE WELLE Ciucă va profita, politic, de victoria lui Trump. Legătura, prin think tank-ul Heritage Foundation Chisăliță este președinte al unui think tank din domeniul energiei, Asociația Energia Inteligentă (AEI). Cât am putea plăti curentul după ce plafonarea expiră „Astfel, la 1 aprilie 2025 prețul energiei electrice la consumatorul final nu poate să aibă un nivel inferior costurilor de 1,03 și probabil prețurile se vor găsi în intervalul 1,03 – 1,15 lei/kWh cu TVA inclus. Aceasta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu cca 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună și o creștere a prețului energiei electrice cu 51% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 17,6 lei/lună la factura de energie electrică). Menținerea unui plafon al prețului la energie electrică de 0,68 lei/kWh, înseamnă vânzarea sub costuri pentru furnizori, respectiv riscul disfuncționalităților în aprovizionarea cu energie sau necesitatea de bani de la bugetul de stat pentru subvenționarea acestor prețuri, respectiv creșteri de taxe și impozite – care în fapt este în dezavantajul populației sărace”, arată Chisăliță. El pornește această evaluare arătând că „ofertele de preț ale energiei electrice pentru perioada de după plafonare încep să apară în cutiile posșatele și pe comparatorul de prețuri al ANRE. Ofertele de preț apărute în piață sunt cuprinse în prezent între 1,03 – 1,43 lei/kWh cu TVA inclus pentru perioada post plafonare”.

Șeful E.ON România nu susține plafonarea (sursa: Facebook/e.on)
Eveniment

Șeful E.ON România nu susține plafonarea

Șeful E.ON România nu susține plafonarea. Volker Raffel, CEO al E.ON România, a declarat sâmbătă că nu susține continuarea plafonării prețurilor la energie, subliniind că decizia privind evoluția prețurilor după eliminarea acestui plafon este una politică. Șeful E.ON România nu susține plafonarea Raffael a accentuat importanța ca statul să ofere sprijin doar clienților vulnerabili în contextul liberalizării pieței de energie. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Volker Raffel a declarat, la un seminar pe teme de energie, organizat de Consiliul Concurenţei şi ACUE: "Este o decizie politică care trebuie să urmeze, legată de ce se întâmplă cu plafonul. Noi ştim că avem şi clienţi care au greutăţi şi aceşti clienţi vulnerabili trebuie să fie sprijiniţi de stat. Asta este o politică socială şi trebuie să fie clar şi ce face Guvernul să sprijine şi vulnerabilii în viitor. Nu este treaba unui jucător sau a unei companii private să dea o politică socială, dar este sarcina statului. Din punctul nostru de vedere, dacă statul a intervenit în trecut, în momentul crizei naţionale sau internaţionale, continentale, să zicem, în acel moment a existat o justificare să se intervină cumva, dar în momentul de faţă nu mai există o justificare legală să intervii. Înseamnă, din punctul nostru de vedere, că un sprijin al statului trebuie să fi dat direct de stat la clienţi. Nu suntem de acord să continue plafonarea. (...) În momentul de faţă preţurile sunt plafonate până în martie. Dacă nu se întâmplă nimic, nu mai sunt plafonate începând cu aprilie. Dacă statul vrea să intervină din nou, este o decizie politică care nu este negociată cu noi, dar sperăm să fie luată în timp util, pentru că în momentul de faţă vedem o lipsă de predictibilitate legată de se întâmplă în piaţă. Nu este o problemă doar pentru noi, ci şi pentru clienţii noştri." Sprijin direcționat către clienții vulnerabili Volker Raffael a subliniat că nu este necesară o plafonare generalizată a prețurilor la energie, ci un sprijin social direcționat exclusiv către clienții vulnerabili. De asemenea, directorul E.ON a menționat că, în prezent, compania nu cunoaște prețul care va fi aplicat clienților începând din aprilie 2025, din cauza faptului că piața angro nu este încă pe deplin funcțională. "Şi atragem atenţia asupra faptului că nu sunt suficiente cantităţi ofertate pe piaţa angro. Şi de aceea am comunicat noi, E.ON, clienţilor noştri, şi am văzut că şi alţii au făcut acest lucru, că preţul încă nu este clar şi va fi comunicat atunci când va fi clar. (...) El depinde de preţul energiei electrice pe care o cumpărăm de la producătorii din România sau din piaţă şi, cum nu ştim preţul, în momentul de faţă, la care vom fi capabili să cumpărăm, nu pot să zic care va fi preţul final în viitor", a precizat Volker Raffel. Cantități insuficiente de energie Raffael a adăugat că pe piaţă nu sunt cantităţi suficiente de energie pentru a acoperi necesarul şi de aceea furnizorii propun statului o măsură intermediară, pentru a avea lichiditate pe piaţa de electricitate, la fel la gaze naturale. "În trecut a existat aşa ceva, un Gas Release Program se cheamă, care nu reglează preţul, dar obligă producătorii să ofere cantităţi în mod periodic şi întotdeauna să fie ceva disponibil pentru cei care cer. Şi propunem aceeaşi abordare şi pe piaţa de energie electrică. Nu vrem să ştim preţul, nu vrem ca statul să stabilească un preţ, dar vrem să ştim că şi în viitor vor fi disponibile cantităţi. (...) Până până acum producătorii nu au ieşit cu cantităţi, să le spun, semnificative de energie. Este o problemă şi aici mă refer la marii furnizori. Noi, dacă noi nu găsim energie electrică şi nu ştim preţul energiei, nu putem să oferim un preţ predictibil pentru clienţi", a punctat oficialul E.ON

Un liberal desființează măsura plafonării prețurilor Foto: Facebook
Politică

Un liberal desființează măsura plafonării prețurilor

Un senator liberal, Daniel Fenechiu, desființează măsura plafonării prețurilor: „Orice intervenție a statului în stabilirea prețurilor este contraproductivă”, a spus el, la postul B1 TV. Citește și: Nordis, dezvoltatorul imobiliar la care este asociat soțul deputatei PSD Laura Vicol, acuzat că a luat banii clienților și a fugit cu ei – presă Fenechiu, care este liderul senatorilor PNL, a afirmat că el nu a fost de acord cu plafonarea prețurilor. Un liberal desființează măsura plafonării prețurilor „Orice intervenție a statului în stabilirea prețurilor este contraproductivă. Statul poate interveni în anumite situații prin subvenționarea unor costuri, dar să intervină în fixarea prețului e o chestiune care, pe de o parte, generează consecințe proaste atât pentru producția internă, care a fost cea mai lovită de această măsură, cât și pentru consumator”, a declarat senatorul PNL, la postul B1 TV. „Pentru că tu plafonezi prețul la un anumit produs la o anumită greutate. Producătorul îi schimbă calitatea, îl face premium și vinde tot la prețul la care vrea. A fost o măsură care, din păcate, nu a ajutat foarte mult economia și agricultura românească”, a adăugat liberalul. El a explicat că a fost „o încercare de sorginte franțuzească, dar care, din păcate, a avut un efect asemănător cu efectul din Franța”. „Faptul că efectele au fost mai puțin vizibile ca la noi se datorează faptului că acolo anumite instituții, cum sunt instituția de concurență și anumite instituții de protecția consumatorului, funcționează puțin mai bine și piața este puțin mai competitivă. În România există o disproporție vădită între mărfurile importate și puterea de reacție a marilor corporații și micii producători români, care nu au această putere de reacție și, prin urmare, au alte metode de a face față unei asemenea măsuri”, a spus Fenechiu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră