sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: penurie

6 articole
Internațional

Armata Austriei n-are piloți în weekend

Armata Austriei n-are piloți în weekend. Într-un incident neobișnuit, spațiul aerian al Austriei nu a fost monitorizat de armată pe durata weekendului, din cauza lipsei de piloți. Piloții forțelor aeriene au fost nevoiți să-și ia zile libere pentru a compensa orele suplimentare, a declarat un purtător de cuvânt al armatei pentru agenția de presă Austria Press Agency (APA). Armata Austriei n-are piloți în weekend Purtătorul de cuvânt al armatei austriece a explicat că avioanele de luptă Eurofighter nu au putut decola în weekend din cauza lipsei de personal calificat. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Acest fapt ridică întrebări privind capacitatea de apărare aeriană a țării în perioade critice. Ministrul apărării, Klaudia Tanner, a intervenit cerând comandamentului militar să identifice soluții rapide și eficiente pentru a preveni situații similare în viitor. Exodul piloților către sectorul privat Un factor cheie al crizei este reprezentat de plecarea piloților din forțele aeriene pentru posturi mai bine plătite în sectorul privat. Mulți dintre aceștia aleg să lucreze pentru Austro Control, operatorul care gestionează spațiul aerian civil al Austriei, beneficiind de condiții salariale superioare. În acest context, armata ia în considerare acordarea unor bonusuri pentru a menține piloții în serviciul militar, însă detalii suplimentare despre această măsură nu au fost încă comunicate. Un viitor incert pentru zborurile Eurofighter Întrebat dacă vor exista alte suspendări ale zborurilor din cauza deficitului de personal, purtătorul de cuvânt nu a oferit informații concrete. Această incertitudine adaugă presiune asupra autorităților, care trebuie să găsească rapid soluții pentru a garanta siguranța spațiului aerian. Lipsa piloților în forțele aeriene austriece evidențiază o problemă sistemică ce afectează atât apărarea națională, cât și capacitatea țării de a răspunde unor potențiale amenințări. Implementarea unor măsuri urgente, precum îmbunătățirea condițiilor salariale, ar putea fi esențială pentru a evita repetarea unor astfel de situații în viitor.

Armata Austriei n-are piloți în weekend (sursa: Facebook/Bundesheer)
Mercenarul lui Putin își toacă recrutații (sursa: rferl.org)
Internațional

Mercenarul lui Putin își toacă recrutații

Mercenarul lui Putin își toacă recrutații. Într-un videoclip de acum o săptămână, Evgheni Prigojin l-a amenințat, voalat, pe Vladimir Putin cu retragerea trupelor sale din Bahmut. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Amenințările și acuzațiile lui Prigojin durează de câteva săptămâni. În timp ce susține că îi mor oamenii din cauza guvernului moscovit, îi îndeamnă pe cetățenii ruși să se înroleze în grupul Wagner, „cea mai puternică armată private din lume”, să-și „apere patria” și să „înfrunte cel de-al Treilea Război Mondial” ca niște „bărbați adevărați”. Apărarea de la Moscova trage cu cifre Atitudinea agresivă și criticile virulente ale lui Prigojin îi vizează în special pe ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu, şi pe șeful de stat major, Valeri Gherasimov, pe care i-a acuzat de „trădare” pentru că nu asigură suficientă muniţie grupului Wagner. „Prigojin a lansat o tiradă de acuze la adresa ministrului apărării și a șeful de stat major, susținând că încearcă să-și distrugă mercenarii Wagner, privându-i de muniție”, scria BBC, pe 22 februarie. Ministerul rus al Apărării a respins atunci toate acuzațiile. „Declarațiile făcute de unitățile de asalt cu privire la deficitul de obuze sunt absolut false. (...) Înarmarea grupurilor de mercenari este o prioritate”, se menționează în declarația oficială, enumerând arsenalul militar furnizat către acestea: 1.660 de rachete, 10.171 de cartușe de artilerie și mortiere și 980 de cartușe de tancuri. Mercenarul lui Putin își toacă recrutații La scurt timp, Prigojin a reacționat agresiv, comentând aceste declarații ca fiind un „scuipat” la adresa Wagner, susținând că n-a primit 80% din muniția solicitată, pentru a-și îndeplini misiunile de luptă, postând o poză din zona Bahmut, cu cadavrele a zeci de mercenari uciși în luptă „Aceștia sunt băieții care au murit ieri tocmai din cauza acestei «crize de obuze». Sunt de cinci ori mai mulți decât ar fi trebuit”, a susținut, făcând aluzie la „Shell shortage” – penuria de muniție din 1915, pe linia frontului din Primul Război Mondial, care a dus atunci la o criză politică în Regatul Unit. Totodată Prigojin a îndemnat cetățenii ruși să ceară public, însă fără a recurge la demonstrații, ca ministerul Apărării să dea muniție trupelor sale. „Prigojin a avut de ani de zile legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin, dar războiul din Ucraina a provocat o rivalitate din ce în ce mai acerbă între mercenari și armata regulată, iar analiștii cred că președintele Putin nu-l mai are la inimă”, a comentat BBC. "Dacă Wagner se retrage, întregul front se va prăbuși" Potrivit Le Figaro, șeful miliției ruse a început să-și „arate mușchii” - cea mai recentă amenințare a lui Prigojin, cu iz de ultimatum, venind duminică, pe 5 martie: „Dacă Wagner se retrage, întregul front se va prăbuși”. Amenințarea a fost făcut, din nou, din cauza lipsei de muniție. „Au fost date comenzi pentru livrare încă din 23 februarie. Dar până în prezent, cea mai mare parte a muniției nu a fost trimisă”, a spus Prigojin. Care a invocat două posibile motive pentru întârziere: „Birocrație sau trădare”. Apoi a amenințat: „Dacă Wagner se retrage acum de la Bahmut, întregul front se va prăbuși și se va prăbuși până la granițele Rusiei, sau poate chiar mai departe. Oricum ar fi, situația nu va fi cea mai plăcută”. Miliția privată reprezintă un sfert din luptătorii ruși din Ucraina, potrivit estimărilor făcute de Casa Albă la mijlocul lunii decembrie. Și, cum Wagner are 50.000 de oameni înrolați (dintre care 40.000 recrutați din închisorile rusești), „este evident că Wagner este pe cale să devină o putere rivală armatei ruse oficiale”. Kempf: Prigojin e zgomotos, dar nu știm mai multe Cum ar trebui interpretate aceste tensiuni recurente, și din ce în ce mai agresive, dintre Prigojin și guvernul lui Putin? Începe o rivalitate reală în cadrul forțelor militare ruse de pe front? „Acordăm multă atenție jocului personal al lui Prigojin pentru că ne-ar plăcea să vedem disensiuni politice”, a comentat generalul Olivier Kempf, cercetător și doctor în științe politice. „Chiar dacă este evident că sunt lupte pentru influență la Kremlin, iar Prigojin este un actor activ, acesta a ales, spre deosebire de ceilalți, o strategie de comunicare care constă în a face mult zgomot, dar este greu de știut ce se ascunde cu adevărat în spatele acestui tam-tam.”, a adăugat generalul. Citește și: Apropiere fără precedent între Moldova și SUA după ce protestele violente puse la cale de pro-ruși la Chișinău au stârnit îngrijorare. Casa Albă: Rusia vrea slăbirea guvernului moldovean Potrivit lui Kempf, „E greu de crezut că grupul Wagner întâmpină dificultăți reale de aprovizionare, căci raportul atacurilor este în mod clar în avantajul rușilor”. Pe de altă parte, este evident că șeful miliției lui Wagner are un plan, de vreme ce a ales să se arate, să fie vocal, să apară în mod regulat în atenția publicului, alături de oamenii săi, pe care îi glorifică. „Au luptat cu curaj și au murit”, a arătat Prigojin într-un videoclip în care stă la căpătâiul sicrielor mercenarilor uciși. În alt videoclip, îi îndeamnă pe oameni să se alăture grupului Wagner: „Alătură-te celei mai puternice armate private din lume, apără-ți patria, înfruntă cel de-al Treilea Război Mondial ca un bărbat adevărat”. Pe Telegram apar în continuu informații despre birourile de recrutare pentru voluntari cu vârsta cuprinsă între 22 și 50 de ani, alături de tentația unui salariu de 240 de mii de ruble (aproximativ trei mii de euro), cu „bonusuri de performanță”. Economia Rusiei se clatină Dar „Rusia este amenințată cu o gaură bugetară mai mare decât se aștepta”, titrează recent Die Welt. Potrivit datelor ministerului rus de Finanțe, bugetul de stat arată deja aproape 90% din deficitul planificat pentru întregul an la sfârșitul lunii februarie, principala problemă fiind scăderea veniturilor din petrol și gaze. „Rusia este amenințată cu un deficit bugetar mai mare decât se aștepta. Bugetul de stat rus arată deja un deficit de 2,581 trilioane de ruble (32,3 miliarde de euro) după lunile ianuarie și februarie. Aceasta reprezintă deja aproape 90% din deficitul de 2,925 trilioane de ruble (36,6 miliarde de euro) planificat pentru întregul an. În aceeași perioadă a anului trecut, Rusia a obținut un excedent de 415 miliarde de ruble (5,2 miliarde de euro). (...) Potrivit calculelor preliminare ale ministerului, veniturile din petrol și gaze au scăzut cu aproape jumătate.”, scrie Die Welt. În acest context, disputa dintre Rusia și grupul de mercenari Wagner continuă să escaladeze. După ce fondatorul Wagner a avertizat Rusia, pe 5 martie, cu privire la un colaps al frontului în apropierea orașului Bahmut, dacă forțele sale de acolo nu vor primi în curând muniția promisă, pe 6 martie Prigojin a anunțat, pentru Telegram, că reprezentantului său i-a fost interzis accesul la sediul operațional rus din Ucraina. Pe fondul acuzelor îndreptate către guvernul Putin, Prigojin continuă să-și glorifice trupele, declarând că acestea sunt capabile să „zdrobească” armata ucraineană.

Fiolă de calmant împărțită între doi pacienți  Foto: Facebook Spitalul Municipal Huși
Eveniment

Fiolă de calmant împărțită între doi pacienți

Penurie șocantă de medicamente la un spital de provincie, la Huși: o fiolă de calmant a fost împărțită între doi pacienți ieșiți din operație, scrie Vremea Nouă din Vaslui. Această publicație mai arată că, la acest spital, nu mai sunt bani de analize, așa că unii medici operează „în orb”. Fiolă de calmant împărțită între doi pacienți La acest spital a lucrat mulți ani fostul ministru PNL al Sănătății, Nelu Tătaru, care a fost și manager, dar acum mulți ani, între 2009 și 2010. Citește și: OFICIAL Peste 25% din pacienții celebrului spital județean din Suceava spun că li s-a cerut șpagă. Dar doar 3,1% mărturisesc că au „recompensat” personalul „Iar au început să se acutizeze lipsurile de tot felul, de la medicamente până la reactivii fără de care analizele vitale pentru pacienți nu pot fi făcute. Aseară, spre exemplu, la Secția de Reanimare a spitalului o fiola de calmant era împărțită la doi pacienți de abia ieșiți din operație”, scrie Vremea Nouă. Potrivit acestei publicații, bugetul spitalului este secătuit de cheltuielile cu salariile. Însă, din 2021, pe site-ul acestui spital nu au mai fost publicate listele cu salariile. Nici bugetul nu poate fi găsit pe site-ul spitalului. „Bugetul spitalului tot mai redus la capitolul «medicamente și reactivi» este cauzat, spun unele voci, de cheltuielile salariale uriașe acordate în instituție. «Sunt mulți angajați la spitalul Huși pe criterii de neamuri, prietenii, obligații, e o realitate», spun cadrele medicale”, scrie Vremea Nouă. Buletinele de analize publicate de Vremea Nouă arată , de exemplu, o foaie de analiză pe care scria că trebuie efectuate 25 de analize, dar s-au putut face doar 12, întrucât pentru nu mai puțin de 13 analize nu au fost reactivi. Foto: Vremea Nouă Acum aproape o lună, doi consilieri PSD, managerul Spitalului Municipal Huși și un regizor de la Teatrul Nottara s-au luat la bătaie într-un bar. Altercația ar fi avut loc pe fondul consumului de alcool. Șeful organizației PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, a amenințat că-i va exclude din partid, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Ungaria: jumătate din cetățeni se confruntă cu lipsa alimentelor
Internațional

Ungaria: peste jumătate din cetățeni declară că se confruntă sistematic cu lipsa alimentelor, care nu se găsesc pe piață

În Ungaria, peste jumătate din cetățeni declară că se confruntă sistematic cu lipsa alimentelor, care nu se mai găsesc pe piața oficială, arată un sondaj Publicus Research, publicat ieri de Nepszava. Când a luat măsura plafonării prețurilor la alimente de bază, guvernul Viktor Orban a subliniat că măsura nu are sens dacă va duce la o penurie de produse. Acum, cabinetul de la Budapesta dă vina pe sancțiunile impuse Rusiei pentru lipsa produselor de bază. Jumătate din cetățeni se confruntă cu lipsa alimentelor „Ungurii consideră că forințul depreciat, prețurile mari la energie și politica economică defectuoasă sunt cauza inflației alimentare, care este campioana europeană. Peste trei sferturi dintre cumpărătorii ungari s-au confruntat cu situația în care nu au putut cumpăra produse alimentare în magazine la prețuri plafonate din cauza lipsei acestora: 56% dintre ei întâlnesc în mod regulat acest fenomen, iar în cazul a 22% li s-a întâmplat așa ceva, rezultă din datele unui sondaj de opinie realizat de Publicus Research la mijlocul lunii decembrie”, scrie această publicație. Nepszava amintește că, la eliminarea plafonării prețurilor la combustibil, la 6 decembrie, șeful de cabinet al premierului Ungariei, Gergely Gulyás, a declarat că o plafonare a prețurilor are sens atâta timp cât nu duce la o lipsă de bunuri. Dacă se ajunge ca produsul să nu poată fi asigurat familiilor, atunci plafonarea își pierde sensul, a explicat demnitarul maghiar. Cu toate acestea, pe rețelele sociale din Ungaria aparv frecvent relatări despre faptul că din magazinele din Ungaria lipsesc zahărul, uleiul sau laptele UHT cu 2,8% grăsime, scrie publicația de la Budapesta. Înghețarea prețurilor la alimente introdusă de la 1 februarie a acestui an a fost extinsă la jumătatea lunii noiembrie - pe lângă zahăr, ulei de gătit de floarea soarelui, făină de grâu BL 55, piept și pulpă de pui, pulpă de porc și lapte UHT de 2,8% grăsime - și la ouă și cartofi. Iar la mijlocul lunii decembrie măsura a fost prelungită până la 30 aprilie a anului viitor. Propaganda guvernului Orban dă vina pe sancțiuni Potrivit sondajului de opinie efectuat de Publicus, cel puțin 63% din opoziție și 67% dintre alegătorii indeciși sunt în mod sistematic în imposibilitatea de a cumpăra un produs la preț plafonat, în timp ce doar 41% dintre alegătorii FIDESZ-KDNP (Partidul Popular Creștin Democrat) se confruntă cu o situație similară. În general, 81% dintre alegătorii partidelor de opoziție, 84% dintre indeciși și 69% dintre simpatizanții partidelor de guvernământ s-au confruntat cu lipsa produselor alimentare la prețuri plafonate. Potrivit propagandei guvernamentale, notează Népszava, doar Bruxelles-ul și sancțiunile „greșite” sunt responsabile pentru creșterea prețurilor la alimente. „Sunteți de acord cu sancțiunile care provoacă creșterea prețurilor la alimente?” - aceasta a fost, de exemplu, acea întrebare falsă la care oamenii au trebuit să răspundă în cadrul consultării naționale, lansată de Guvernul ungar, întrebare care a sugerat imediat și răspunsul. Citește și: VIDEO „Crăciun anti-rusesc fericit!”: propaganda Kremlinului anunță că, anul viitor, europenii care i se opun lui Putin vor mânca rozătoare, de sărbători

Cinci miliarde de dolari pentru securitatea alimentară globală (sursa: dw.com)
Internațional

Cinci miliarde de dolari pentru securitatea alimentară globală

Cinci miliarde de dolari pentru securitatea alimentară globală. Liderii G7 anunță marți o finanțare de până la cinci miliarde de dolari pentru securitatea alimentară globală, în cel mai recent efort de a contracara efectele globale ale invaziei președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina. Mai mult de jumătate din fonduri vor veni din partea Statelor Unite. Cinci miliarde de dolari pentru securitatea alimentară globală Ca parte a anunțului de marți, administrația Biden alocă 2,76 miliarde de dolari pentru finanțare "pentru a sprijini eforturile în peste 47 de țări și organizații regionale". Aceasta va include două miliarde de dolari în ajutor umanitar direct și 760 de milioane de dolari "pentru asistență alimentară sustenabilă, pe termen scurt și mediu, pentru a contribui la creșterea rezilienței și productivității sistemelor alimentare din întreaga lume, în special în regiunile vulnerabile", a declarat marți un oficial de rang înalt al administrației pentru reporteri. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Invazia Rusiei împinge milioane de oameni în sărăcie Potrivit estimărilor Casei Albe, invazia Rusiei în Ucraina și distrugerea ulterioară a echipamentelor agricole și blocarea transporturilor de cereale vor împinge până la 40 de milioane de oameni în sărăcie în 2022. "Evident, acțiunile lui Putin au fost în centrul și lucrul de la care se poate trage o linie directă către toate vulnerabilitățile pe care le vedem în întreaga lume în ceea ce privește securitatea alimentară - acțiunile sale au sugrumat producția alimentară și agricolă, folosind alimentele ca armă de război", a declarat oficialul, potrivit CNN. Angajamentul SUA va proveni din cel de-al doilea pachet de asistență suplimentară pentru Ucraina, adoptat luna trecută de legislatori, și se așteaptă ca acesta să fie alocat și livrat până la sfârșitul anului fiscal.

UE caută soluții să scoată Rusia din schema alimentară (sursa: Unsplash)
Internațional

UE caută soluții să scoată Rusia din "schema alimentară"

UE caută soluții să scoată Rusia din "schema alimentară". UE intenționează să abordeze problema creșterii prețurilor la grâu și la îngrășăminte și a penuriei preconizate în Balcani, în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu cu ajutorul "diplomației alimentare" pentru a contracara argumentele Rusiei cu privire la impactul invaziei sale în Ucraina, spun diplomații și oficialii UE, potrivit Reuters. Insecuritatea alimentară a provocat "resentimente" în ţările vulnerabile din regiunile menţionate, în timp ce Moscova consideră actuala criză o consecinţă a sancţiunilor occidentale contra Rusiei, a afirmat un diplomat UE. UE caută soluții să scoată Rusia din "schema alimentară" Acest lucru implică o potenţială ameninţare pentru influenţa UE, a adăugat diplomatul. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat săptămâna trecută că sancţiunile impuse de Occident au contribuit la o criză alimentară mondială şi la creşterea preţurilor energiei. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Vecinii UE, în special Egiptul şi Libanul, depind în mare măsură de grâu şi îngrăşăminte exportate de Ucraina şi Rusia. Ei se confruntă cu creşteri masive ale preţurilor după o scădere a importurilor lor de cereale în urma începerii a ceea ce Moscova numeşte ''operaţiune militară specială'' în Ucraina. "Nu ne putem asuma riscul de a pierde regiunea", a spus un alt diplomat european. De asemenea, blocul comunitar doreşte să încurajeze eforturile internaţionale pentru a limita impactul crizei şi împreună cu Programul Alimentar Mondial va anunţa noi iniţiative marţea viitoare. Franţa, cel mai mare producător agricol din UE şi ţara care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, promovează o iniţiativă numită 'FARM', care va include un mecanism global de distribuire a alimentelor pentru ţările mai sărace. De asemenea, Parisul are în vedere încheierea unui acord internaţional privind planul său până la 30 iunie, când se încheie mandatul preşedinţiei franceze a Consiliului UE, a declarat ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian după discuţiile avute marţi de reprezentanţi ai UE şi ai PAM la Roma. Rusia bombardează silozurile de grâu din Ucraina Rusia îngreunează exporturile ucrainene de produse agricole prin bombardarea porturilor şi a silozurilor cu grâu din Ucraina, a afirmat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell. De asemenea, Ucraina se confruntă şi cu o criză de combustibili, ceea ce îi împiedică exporturile de cereale. Pentru a uşura situaţia, Uniunea Europeană încearcă să faciliteze exporturile alimentare via Polonia şi sprijină livrarea de combustibili pentru fermierii ucraineni, au explicat diplomaţi europeni. În plus, UE furnizează sprijin financiar celor mai vulnerabile ţări, săptămâna trecută anunţând ajutoare de 225 de milioane de euro pentru Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Aproape jumătate din această sumă va fi direcţionată spre Egipt, în timp ce Liban, Iordania, Tunisia, Maroc şi Autoritatea Palestiniană vor primi fiecare fonduri cuprinse între 15 şi 25 milioane de euro. Alte 300 de milioane de euro drept sprijin pentru agricultură vor fi furnizate ţărilor din Balcanii Occidentali, în cadrul finanţării.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră