Patrimoniul cultural românesc, în derivă: bunuri subevaluate, neclasate și lipsa unor evidențe clare
Patrimoniul cultural românesc, subevaluat și neclasat. Curtea de Conturi a efectuat un audit de conformitate la Ministerul Culturii (MC), analizând modul în care a fost gestionat patrimoniul public și privat al statului în perioada 2023–2024. Raportul final relevă deficiențe majore, semnalând neconformități semnificative și generalizate față de criteriile de audit aplicate. Patrimoniul cultural românesc, subevaluat și neclasat Una dintre principalele concluzii este absența unei evidențe tehnico-operative centralizate și actualizate a bunurilor culturale mobile și imobile. Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Ministerul Culturii și instituțiile din subordine nu dețin o bază de date unitară, fapt care îngreunează monitorizarea și poate duce la pierderi sau utilizări necorespunzătoare ale patrimoniului național. Auditul relevă că aproximativ 60% din bunurile culturale mobile deținute de minister și instituțiile afiliate au o valoare contabilă mai mică sau egală cu 10 lei, ceea ce indică o subevaluare gravă. Mai mult, 97% dintre aceste bunuri sunt neclasate, în ciuda obligațiilor legale privind protejarea patrimoniului cultural mobil. Probleme de clasare și situații de dublă evidență Inspectorii au identificat inclusiv cazuri de dublă clasare a unor bunuri, ceea ce afectează corectitudinea inventarului. Curtea solicită o evaluare cuprinzătoare a bunurilor mobile – inclusiv a celor neclasate – pentru a stabili prioritățile de clasare și a asigura protecția adecvată. Sistemele de siguranță din muzee, o altă vulnerabilitate Raportul Curții de Conturi recomandă evaluarea sistemelor de siguranță din muzee și analizarea riscurilor la care sunt expuse bunurile culturale. În funcție de rezultate, ar trebui luate decizii cu privire la necesitatea încheierii de polițe de asigurare pentru protejarea patrimoniului. Monumente istorice gestionate defectuos Auditul a descoperit deficiențe în administrarea unor monumente istorice aflate în domeniul public al statului, administrate de Ministerul Culturii. Curtea recomandă implicarea activă a ministerului în protejarea, valorificarea și integrarea acestora în viața culturală și socială. Închirieri ilegale de imobile și pierderi pentru bugetul de stat S-au constatat și cazuri în care imobile din domeniul public au fost închiriate fără respectarea prevederilor legale. Curtea solicită intrarea în legalitate și monitorizarea încasării veniturilor care revin bugetului de stat. Lacune legislative privind expozițiile internaționale Neconformități au fost semnalate și în organizarea expozițiilor internaționale, precum și în cazul exportului temporar de bunuri culturale. Curtea recomandă actualizarea legislației și a procedurilor interne, cu includerea unor măsuri de securitate clare pentru protejarea bunurilor în timpul transportului și expunerii. Necesitatea unor norme contabile adaptate patrimoniului Curtea subliniază importanța unor norme metodologice clare pentru evidența contabilă a bunurilor culturale mobile, în colaborare cu Ministerul Finanțelor. Au fost identificate situații în care bunuri cu regim special au fost înregistrate greșit ca obiecte de inventar sau bunuri consumabile. Un punct pozitiv: inventarierea este centralizată la nivelul ministerului Singurul aspect pozitiv remarcat de auditori este preocuparea conducerii Ministerului Culturii pentru anexarea proceselor-verbale de inventariere la situațiile financiare. Acestea sunt centralizate la nivelul ministerului, un prim pas către o gestionare mai riguroasă.
