luni 07 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

partide

42 articole
Politică

Clasamentul trusturilor de presă care au luat bani de la partide - EFOR. Trei dintre primii patru patroni, cu probleme penale

PSD a plătit presa, în 2026, cu suma de 13,1 milioane de lei, acesta fiind partidul cu cele mai mari cheltuieli pentru propagandă, arată un studiu Expert Forum (EFOR).  Citește și: Financial Times arată că PSD a blocat reformele din PNRR, inclusiv legea salarizării bugetarilor. Reformele loveau în clientela PSD, scrie FT Cei mari beneficiari ai banilor de la partide sunt: Realitatea TV, Antena 3, Evenimentul Zilei și Gândul. Penalii care controlează presa, finanțați prin subvenția acordată partidelor Patronul Realității TV, Maricel Păcuraru, a fost acuzat de spălare de bani, printre altele. Însă faptele, din 2008-2009, s-au prescris. a fost condamnat definitiv la 4 ani de detenţie pentru complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani în alt dosar, legat de Poşta Română, în noiembrie 2014, dar în 2024 și această condamnare a fost anulată. Antena 3 este controlată de Dan Voiculescu, condamnat la zece ani de închisoare pentru corupție. Gândul îi aparține lui Radu Budeanu, care a cumpărat și G4Media. Budeanu a primit o condamnare de 2 ani de închisoare cu suspendare, după ce a recunoscut că i-a dat Elenei Udrea o mită de 3,8 milioane de dolari din partea lui Bogdan Buzăianu pentru a păstra o serie de contracte păguboase cu Hidroelectrica. Și Dan Andronic, care controlează Evenimentul Zilei, a fost pus sub acuzare în dosarul finanţării campaniei electorale din 2009, dar în 2023 a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție.  Expert Forum a identificat o parte din beneficiarii sumei totale de 26,4 milioane lei pentru presă și propagandă, plătită de partide: Sursa notificare Estimare Lei, cu TVA  Nr notificări Realitatea.net 7.986.000 2 Antena3.ro 2.722.500 6 evz.ro 1.058.750 7 Gandul 665.500 3 Mediafax 665.500 3 Stiripesurse 544.500 6 notificari.partidulaur.ro 363.744 3 DC NEWS 363.000 4 Gazeta de Maramureș 261.360 1 Banat TV 180.000 1 https://brandawareness.ro/ 158.552 1 www.activenews.ro 145.200 1 Pitesti24.ro 29.040 1 https://notificare-transparenta.ro/mai-2026/ 21.175 4 infoialomita.ro 19.995 5 https://r3media.ro/ 13.100 1 RomaniaTV.net 12.100 1 QWER.ro / InfoIalomița 3.702 1 Privesc EU 3.699 1 Total 15.217.417 52   Expert Forum arată că Realitatea a prestat pentru PSD (contract cu 50.000 euro/lună, plătit din februarie până în decembrie 2026) și unul cu AUR (60.000 euro/lună, din ianuarie până în decembrie 2026) - fapt relatat în premieră de DeFapt.ro.  „Cu ce sume uriașe, achitate din bani publici, își cumpără PSD bunăvoința Antenei 3 și a Realității: formațiunea condusă de Sorin Grindeanu achită circa 90.750 euro pe lună către postul lui Dan Voiculescu și 60.000 de euro pentru televiziunea controlată de Maricel Păcuraru, care ieri și-a pierdut licența”, a scris DeFapt.ro, în aprilie.  Mai mult, site-ul Realității TV continua să încaseze sume uriașe, lunar, de la AUR, pentru publicitate on-line, deși acest post a anunțat că îl va cenzura pe Călin Georgescu.  Pe pagina Stiripesurse au fost identificate șase contracte lunare de 15.000 euro + TVA. Însă acest site este deținut de Iosif Buble, soțul unei deputate PSD, care este și vicepreședinte al acestui partid, Diana Tușa.  Au mai dat bani către presă, potrivit EFOR, AUR – 4,6 de milioane și PNL – 5,8 de milioane de lei. USR și POT au cheltuit câte 1,4 milioane de lei, iar SOS România 205 mii de lei.

Clasamentul trusturilor de presă care au luat bani de la partide - EFOR. Trei dintre primii patru patroni, cu probleme penale
Suma astronomică plătită de contribuabili partidelor și candidaților în 2024 - raport Curtea de Conturi
Politică

Suma astronomică plătită de contribuabili partidelor și candidaților în 2024 - raport Curtea de Conturi

În anul 2024, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a achitat, de la bugetul de stat, către partide și candidații la alegerile din acel an, suma de 833 de milioane de lei, arată un așa numit „raport de audit de conformitate”. Raportul nu a găsit nereguli la AEP.  Citește și: EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate Sume astronomice plătite de contribuabili pentru cele mai controversate alegeri din ultimii 36 de ani Potrivit datelor Curții de Conturi, în anul 2024, Autoritatea Electorală Permanentă a efectuat plăți din fonduri publice învaloare totală de 1.033.887.762 lei: 446.660.255 lei – rambursări cheltuieli electorale 141.044.260 lei – cheltuieli pentru organizarea alegerilor 386.806.000 lei – subvenții pentru finanțarea partidelor politice 59.377.247 lei – cheltuieli pentru activitatea curentă a AEP AEP arată și cum s-au distribuit cele 446 milioane de lei „rambursări cheltuieli electorale”:  219.152.000 lei reprezintă rambursări aferente campaniei pentru alegerile locale din 9 iunie 2024;  104.188.986 lei reprezintă rambursări aferente campaniei pentru alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie 2024; 123.311.972 lei reprezintă restituiri ale cheltuielilor electorale aferente alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost însă anulate de CCR.  Expert Forum (EFOR) arăta că în 2025 partidele au primit 232 de milioane de lei, valoarea fiind redusă de la bugetul inițial de 284 de milioane, iar în 2026 această valoare a fost redusă cu 10%.  Conform legii, suma alocată anual partidelor politice este stabilită între 0,01% și 0,04% din Produsul Intern Brut (PIB). Distribuirea subvenției se face astfel: 75% din bugetul anual este împărțit proporțional cu numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, iar 25% – în funcție de numărul de voturi obținute la alegerile locale. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) si Grupul Minorităților primesc finanțare direct de la Guvern prin Departamentul de Relații Interetnice. Suma prevăzută în buget ia în considerare numărul cetățenilor care se identifică ca făcând parte din acea minoritate la ultimul recensământ. De exemplu, în 2024, UDMR a primit 58,48 de milioane de lei. 2008 a fost primul an în care partidele au primit bani de la bugetul de stat, conform legii aprobate în 2006. Subvenția a fost de doar 8,1 milioane de lei, potrivit unui documentar Europa Liberă România. În 2016, an electoral, suma a crescut la 14,5 milioane de lei. Iar anul următor s-a dublat, până la 30 milioane de lei. Subvenția a explodat în 2028, când legea 334/2006 a fost modificată astfel: „Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și de cel mult 0,04% din Produsul Intern Brut. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de candidații femei.” „Nu ne-a făcut bine nici ca societate, nici ca ţară, asta este realitatea. Deci este total de evitat orice fel de situaţie în care să fim în situaţia de a mai anula alegeri”, spunea Ilie Bolojan despre anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. 

Pesedistul Țuțuianu, șeful Autorității Electorale, vrea dreptul de a înființa sau desființa partide
Politică

Pesedistul Țuțuianu, șeful Autorității Electorale, vrea dreptul de a înființa sau desființa partide

Autoritatea Electorală Permanentă, condusă de pesedistul Adrian Țuțuianu - pe care Liviu Dragnea l-a susținut să fie ministru al Apărării, timp de câteva luni, în 2017, în guvernul Tudose - a propus o lege care dă acestei instituții dreptul de a aproba înființarea partidelor sau de a le dizolva. Acum, înființarea unui partid este decisă de instanța de judecată, iar dizolvarea este atribut fie al CCR, fie al Tribunalului București, la propunerea Ministerului Public. Citește și: CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR Proiectul de lege înființează instanțe formate din cinci angajați ai AEP pentru a aproba cererile de înființare a unui parttid politic. Dar, potrivit legii, „personalul Autorității Electorale Permanente are același statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului”.  În 2017, Țuțuianu cerea SRI să ancheteze multinaționalele, suspctate că ar sprijini protestele împotriva OUG 13 Ce prevederi are noua lege: „Cererile de înregistrare a partidelor politice se analizează de completuri constituite în cadrul Autorităţii Electorale Permanente, formate din 5 membri, desemnaţi prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente din rândul angajaţilor acesteia (...) Autoritatea Electorală Permanentă se pronunţă asupra cererii de înregistrare a partidului politic prin hotărâre, la propunerea completului învestit, în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii”. Cine decide dizolvarea: „Curtea Constituţională hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) şi (4) şi art. 146 lit. k) din Constituţia României (...)  În situaţiile prevăzute la art. 62 lit. b)-e), precum şi în cazurile de inactivitate prevăzute la art. 65, Autoritatea Electorală Permanentă se poate autosesiza sau poate fi sesizată de orice persoană interesată şi se pronunţă prin hotărâre, cu aplicarea în mod corespunzător a procedurii prevăzute la art. 47-52” În ceea ce privește motivele de desființare a unui partid, față de legea actuală apare prevederea: „când partidul politic constituie structuri după criteriul locului de muncă sau desfăşoară în mod grav ori repetat activităţi politice la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice, cu încălcarea prezentei legi” Noua lege cere ca, după adoptarea ei, în șase luni toate statutele partidelor să fie adaptate noilor reglementări: „Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) constituie caz de dizolvare pentru inactivitate”.  Acum, un partid poate fi înființat cu trei membri, noua lege prevede 100.  În februarie 2017, șeful de acum al AEP, Adrian Țuțuianu, cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea, ieșiți în stradă împotriva ordonanței 13, emisă de guvernul Grindeanu. Fiica sa, care a lucrat la primăria Capitalei în mandatul Gabrielei Firea, scria pe Facebook despre cei care protestau împotriva OG 13/2017: “Dacă tot ieșiți ca oile în Piața Victoriei, cu toate că nu-mi pasă câtuși de puțin de urletele voastre prost informate, îmi pasă de ce văd că lăsați în urmă! Nu e de mirare că ieșiți ca în junglă, sunteți un haos desăvârșit! Mi-e scârbă“.  La 6 februarie 2017, Adrian Țuțuianu cerea SRI să spună dacă mulținaționalele s-au implicat în proteste. „Există anumite informații, și am să vă dau un detaliu, poate ne înțelegem juridic: dacă o firmă folosește bunurile, capitalul propriu pentru a sprijini anumite activități, legea 31/1990 spune că este infracțiune. Folosirea creditului sau bunurilor societății în scopul propriu sau unei alte persoane. Este o discuție de făcut și trebuie analizată. Al doilea lucru, pe mine mă interesează din punctul de vedere al securității naționale. Există un articol 11 în legea securității naționale care prevede foarte clar că atunci când se urmărește înlocuirea puterii de stat prin mijloace violente și așa mai departe, problema este una de securitate națională”, spunea Țuțuianu, la acel moment parlamentar și președinte al comisiei de control a SRI. 

Consultări-maraton la Cotroceni după eșecul Veștea: PSD respinge AUR, USR respinge PSD, PNL și UDMR caută o ieșire din blocaj
Politică

Consultări-maraton la Cotroceni după eșecul Veștea: PSD respinge AUR, USR respinge PSD, PNL și UDMR caută o ieșire din blocaj

După eșecul învestirii Guvernului Veștea, Nicușor Dan a convocat, marți, consultări de urgență cu toate partidele și formațiunile parlamentare. Discuțiile s-au desfășurat într-un ritm accelerat, fiecare delegație având la dispoziție aproximativ 30 de minute pentru a-și prezenta poziția și soluțiile pentru depășirea blocajului politic. O majoritate încă greu de conturat În ciuda urgenței politice, consultările nu au conturat încă o formulă clară de guvernare. Citește și: EXCLUSIV Șeful SMAp, generalul Vlad, bănuit și de alte cazuri de trafic de influență la angajări în MApN Pe de o parte, consultările au confirmat existența unor diferențe importante între principalele partide parlamentare, pe de alta, toate formațiunile recunosc necesitatea ieșirii rapide din blocajul politic. PSD este dispus să guverneze și să desemneze premierul, însă exclude AUR. USR refuză orice formulă care include PSD. AUR insistă asupra unui premier propriu și contestă legitimitatea desemnărilor anterioare. PNL, UDMR și grupul minorităților încearcă să construiască formule de compromis bazate pe susținere parlamentară și stabilitate. PSD își asumă guvernarea, exclude orice colaborare cu AUR Partidul Social Democrat a transmis că este pregătit să participe la formarea unui nou executiv și chiar să preia conducerea acestuia. La finalul consultărilor, liderul interimar Sorin Grindeanu a declarat că social-democrații doresc încheierea disputelor politice și formarea rapidă a unei majorități stabile. Potrivit acestuia, PSD a venit la Cotroceni cu propuneri concrete și cu disponibilitatea de a contribui la depășirea crizei. Mesajul cel mai ferm transmis de liderul social-democrat a fost însă excluderea categorică a unei colaborări cu Alianța pentru Unirea Românilor. Grindeanu a precizat că partidul său este pregătit să își asume atât participarea la guvernare, cât și funcția de prim-ministru, dacă aceasta va fi soluția identificată în urma negocierilor. Poziția PSD complică însă posibilitatea formării unor majorități parlamentare alternative, în condițiile în care AUR reprezintă una dintre cele mai importante forțe politice din actualul legislativ. AUR cere desemnarea unui premier propriu Delegația AUR a mers la consultări cu o propunere proprie de premier și cu un program de guvernare pe care îl consideră o soluție pentru ieșirea din criză. George Simion a susținut că partidul său respectă rezultatul alegerilor și că, fiind al doilea partid ca pondere parlamentară, trebuie să joace un rol central în formarea viitorului executiv. Liderul AUR a declarat că formațiunea pe care o conduce poate susține doar un premier propus de AUR și a criticat desemnările anterioare făcute de șeful statului, pe care le consideră incompatibile cu voința exprimată de alegători. În discursul său, Simion a mers mai departe și a evocat posibilitatea suspendării președintelui Nicușor Dan, în cazul în care acesta va continua, în opinia sa, să ignore rezultatele electorale. Totodată, liderul AUR a afirmat că partidul său nu este antioccidental, ci susține parteneriatul transatlantic și valorile democratice. Poziția AUR rămâne însă dificil de conciliat cu cea a PSD, care a exclus orice colaborare. PNL propune un „Pact pentru România” Partidul Național Liberal a venit la consultări cu o propunere structurată în jurul unui acord politic mai amplu. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a susținut necesitatea unui „Pact pentru România”, care să fie valabil până la sfârșitul anului și să stabilească obiective clare privind reducerea deficitului bugetar, implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și atragerea fondurilor europene. Potrivit liderului liberal, un asemenea acord ar trebui să includă și garanții de stabilitate politică, astfel încât partidele semnatare să nu depună moțiuni de cenzură pe temele convenite. Bolojan a prezentat două variante de lucru. Prima presupune un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, iar cea de-a doua un executiv minoritar susținut de PSD. În viziunea liberalilor, stabilitatea și predictibilitatea sunt elementele-cheie pentru depășirea actualei situații politice și economice. USR refuză participarea la un guvern cu PSD Uniunea Salvați România a transmis unul dintre cele mai clare mesaje ale zilei: nu va susține o formulă guvernamentală din care să facă parte PSD. Președintele USR, Dominic Fritz, a argumentat că România are nevoie de reforme profunde, inclusiv reducerea privilegiilor, diminuarea cheltuielilor statului, digitalizarea administrației și debirocratizarea instituțiilor. În opinia liderului USR, aceste obiective nu pot fi realizate în parteneriat cu PSD, partid despre care susține că și-a pierdut încrederea publică. USR s-a declarat dispus să participe la un guvern minoritar alături de PNL și UDMR și a precizat că nu se teme de eventuale alegeri anticipate, pe care le vede drept o posibilă modalitate de revalidare democratică. Poziția formațiunii reduce însă și mai mult spațiul de negociere dintre principalele partide parlamentare. UDMR, trei formule de guvernare, respinge anticipatele Una dintre cele mai elaborate intervenții a aparținut președintelui UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a prezentat trei posibile formule de guvernare: - un guvern minoritar PNL-USR-UDMR susținut de PSD; - un guvern monocolor PSD susținut de PNL, UDMR și grupul minorităților; - refacerea unei formule apropiate de fosta coaliție PSD-PNL-UDMR. Kelemen Hunor a insistat asupra ideii că România are nevoie de stabilitate și că orgoliile politice trebuie lăsate deoparte. Liderul UDMR a respins categoric ideea alegerilor anticipate, argumentând că actualul cadru constituțional și legislativ nu oferă instrumentele necesare pentru organizarea lor într-un termen rezonabil. Potrivit acestuia, o asemenea opțiune ar putea lăsa România luni de zile fără un parlament funcțional și fără un guvern cu puteri depline. Minoritățile naționale cer mediere prezidențială Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale a pledat pentru o formulă de compromis între forțele politice pro-europene și pro-atlantice. Liderul grupului, Varujan Pambuccian, a susținut că este necesară construirea unei formule în care partidele să colaboreze chiar dacă există diferențe majore între ele. Potrivit acestuia, este probabil ca viitorul executiv să fie unul minoritar, iar rolul președintelui Nicușor Dan ar trebui să fie acela de mediator al negocierilor. Minoritățile consideră că România are nevoie de continuitate administrativă și de finalizarea proiectelor începute în ultimii ani. SOS România cere demisia președintelui Președinta SOS România, Diana Șoșoacă, a criticat modul în care au fost gestionate procedurile privind formarea guvernului și a cerut ca orice program de guvernare să fie prezentat Parlamentului cu suficient timp înainte de vot. Ea a susținut că actuala clasă politică este preocupată mai degrabă de împărțirea funcțiilor decât de problemele cetățenilor și a vorbit despre existența unor diviziuni profunde în societate. Șoșoacă a declarat că i-a cerut președintelui Nicușor Dan să demisioneze și a pledat pentru negocieri extinse între toate forțele politice înaintea desemnării unui nou executiv. POT se delimitează de AUR Partidul Oamenilor Tineri a adoptat o poziție diferită de cea a AUR, deși cele două formațiuni au împărțit în trecut o parte din electorat. Președinta POT, Anamaria Gavrilă, a declarat că partidul său susține o formulă de guvernare pro-occidentală și pro-americană și că dorește includerea unor proiecte considerate benefice pentru cetățeni în programul viitorului guvern. Ea a insistat asupra necesității unei abordări responsabile și a afirmat că POT dorește să joace rolul unui factor de echilibru în actuala criză. În același timp, Gavrilă s-a distanțat explicit de comportamentul și strategia politică a AUR. Propuneri alternative de premier din partea grupurilor parlamentare Consultările au adus și câteva propuneri surprinzătoare pentru funcția de prim-ministru. Grupul parlamentar Uniți pentru România l-a propus pe Victor Ponta, argumentând că experiența sa guvernamentală și capacitatea de dialog ar putea facilita formarea unei majorități parlamentare. La rândul său, grupul PACE – Întâi România a propus-o pe avocata Cosmina Cerva pentru funcția de premier. Susținătorii acestei variante consideră că un prim-ministru femeie ar putea juca un rol de mediator între taberele aflate în conflict. Ambele propuneri au fost prezentate președintelui, fără ca acestea să beneficieze, cel puțin deocamdată, de susținere extinsă în Parlament.

Papahagi anunță că se retrage din guvernul Tomac: crezuse că partidele vor accepta soluția Dan
Politică

Papahagi anunță că se retrage din guvernul Tomac: crezuse că partidele vor accepta soluția Dan

Adrian Papahagi confirmă că urma să fie ministru al Culturii în guvernul Tomac, dar a decis să se retragă pe fondul disputelor între partide. El afirmă că atunci când a fost contactat pentru poziția de ministru al Culturii a înțeles „că sprijinul parlamentar fusese negociat în luna de consultări dintre președinte și partide, și că partidele, incapabile să ofere o majoritate pentru un guvern politic, erau pregătite să accepte această soluție oferită de președintele Nicușor Dan”. Citește și: Liderii PSD, revoltați că doar Grindeanu și-a promovat oamenii, nu vor să voteze guvernul Tomac - surse „Nu sunt dispus să fiu parte într-un conflict politic” „La rugămintea premierul desemnat, Eugen Tomac, am acceptat în principiu să fac parte, ca ministru al culturii, dintr-un guvern tehnocrat, iar numele meu a circulat public. Nu am confirmat și nu am dezmințit public, nu am comentat nimic în aceste zile, din loialitate față de premierul desemnat, cu care am o lungă relație de colegialitate, și care a fost mereu onest cu mine (lucru rar în politică). Nu am dorit să afectez prin declarații mai încinse negocierile pentru sprijinul parlamentar al noului guvern și am vrut să las până în ultima clipă totală libertate premierului desemnat în configurarea echipei guvernamentale. Nu mai sunt de peste un deceniu în logică politică, nu doresc să mai fac politică activă de partid. Am acceptat un potențial rol într-un guvern tehnic, în înțelegerea că sprijinul parlamentar fusese negociat în luna de consultări dintre președinte și partide, și că partidele, incapabile să ofere o majoritate pentru un guvern politic, erau pregătite să accepte această soluție oferită de președintele Nicușor Dan.   Speram să pot face câteva lucruri bune într-un mandat pe care îl bănuiam scurt, alături de oameni perfect onorabili ca Sorin Costreie, cu care fusesem coleg la NEC, sau Eugen Tomac, alături de care fondasem PMP.   Aș fi impulsionat renovările câtorva instituții majore de cultură prin programul "Temelii culturale" (în special aș fi sprijinit draga mea Biblioteca Batthyaneum), aș fi încercat să găsim un loc și să lansăm proiectul unei mari săli de spectacole în capitală, în beneficiul Festivalului Enescu, al premierelor naționale ale filmelor românești și al altor mari manifestări culturale. Aș fi făcut tot posibilul pentru a readuce TVA pe carte la 5%. Aveam o listă cu 10 puncte pe care i-am trimis-o domnului Tomac.   În actualul context politic, nu sunt dispus să fiu parte într-un conflict politic și instituțional care mă depășește și pe care nu mi-l doresc. Lupta politică a partidelor și planurile lor electorale sunt legitime, dar nu doresc să fiu prins la mijloc între o tabără pe care o simpatizez, dar care azi e divizată, și una pe care am combătut-o mereu.   Rămân așadar un simplu universitar și cetățean interesat de viața cetății, liber în exprimare. Nu voi comenta însă actualitatea până când noul guvern se prezintă în parlament.   Zilele care au trecut mi-au confirmat calitatea umană a lui Eugen Tomac și mi-au revelat destui falși prieteni. Îi urez deci succes premierului desemnat în sarcina extrem de grea care i-a fost încredințată”, a scris Papahagi.

Cu ce sume uriașe, achitate din bani publici, își cumpără PSD bunăvoința Antenei 3 și a Realității. Și AUR plătește masiv la postul lui Maricel Păcuraru
Politică

Cu ce sume uriașe, achitate din bani publici, își cumpără PSD bunăvoința Antenei 3 și a Realității. Și AUR plătește masiv la postul lui Maricel Păcuraru

Cu ce sume uriașe, achitate din bani publici, își cumpără PSD bunăvoința Antenei 3 și a Realității: formațiunea condusă de Sorin Grindeanu achită circa 90.750 euro pe lună către postul lui Dan Voiculescu și 60.000 de euro pentru televiziunea controlată de Maricel Păcuraru, care ieri și-a pierdut licența. Citește și: Suma imensă pe care proiectul Neptun Deep o va aduce la buget din 2027, fără taxe noi Aceste sume erau secrete până acum, dar ele trebuie publicate în baza unei recente decizii a UE, Regulamentul (UE) 2024/900 stabilește norme armonizate pentru transparența în publicitatea politică în Uniunea Europeană. Regulamentul este invocat în contractul PSD cu Antena 3. Regulamentul obligă platformele și site-urile să dezvăluie clar sponsorul publicității politice, suma plătită și perioada campaniei, chiar și în afara perioadelor electorale.  Cu ce sume uriașe, achitate din bani publici, își cumpără PSD bunăvoința Antenei 3 și a Realității PSD nu plătește, oficial, către aceste posturi de televiziune - unde, legal, își poate cumpăra publicitate doar în campaniile electorale - ci către site-urile acestora. Contractul cu Realitatea este pe întregul an, 50.000 de euro plus TVA. Cel cu Antena 3 - așa cum apare pe site-ul acestui post, dar este posibil să fi fost încheiate și altele - este pe martie 2026. El este de 90.750 euro, inclusiv TVA.  Site-ul postului Realitatea încasează lunar 60.000 de euro plus TVA și de la AUR. În total, realitatea.net încasează doar de la aceste două partide peste 130.000 de euro lunar. Dar CNA a ridicat licența acestui post pentru că nu și-a plătit niște amenzi din 2024.  Realitatea Plus ar urma să se închidă, după ce Consiliul Naţional al Audioviualului a decis retragerea licenţei postului Tv, din cauza unor amenzi neplătite din anul 2024, relatează Pagina de Media. Propunerea de retragere la licenţei a fost votată în unanimitate de cei prezenţi: Valentin Jucan, Monica Gubernat, Dorina Rusu, Daniel Bârsan, Ionel Palăr, Mircea Toma şi Vasile Bănescu. Georgică Severin şi Lucian Dindirică, membi CNA, s-au retras de la vot. 

Guvernul Bolojan taie banii partidelor și salariile de la Autoritatea Electorală Permanentă
Politică

Guvernul Bolojan taie banii partidelor și salariile de la Autoritatea Electorală Permanentă

Guvernul Bolojan taie, prin proiectul de buget pe 2026, banii partidelor  și salariile de la Autoritatea Electorală Permanentă.  Citește și: Sfaturile unui analist de securitate către noul ayatollah al Iranului, dacă vrea să rămână în viață: renunță la frigider, dacă este unul „smart” Întregul buget al AEP este redus dramatic, cu peste față de 2025. Față de 2024, scăderea este și mai puternică. Președinte al AEP a fost numit recent pesedistul Adrian Țuțuianu.  Guvernul Bolojan taie banii partidelor și salariile de la Autoritatea Electorală Permanentă În 2026, AEP va beneficia de credite bugetare în valoare de 289 milioane de lei, față de 778 milioane lei în 2025 și peste un miliard de lei în 2024. Finanțarea partidelor va fi de 209 milioane de lei și este redusă cu aproape 10% față de 2025 și cu circa 40% față de 2024.  Cheltuielile cu salariile, „de personal”, la AEP se diminuează cu aproape 16%.  Încă din 2024, actualul premier critica dur AEP. „Întrebarea este ce fac oamenii ăştia între campaniile electorale, timp de trei ani, trei ani şi jumătate. Şi atunci ei sunt, în general, prin prefecturi, prin consilii judeţene, au sedii. Când îi văd cei de la o prefectură care vin de dimineaţa până seara, că ăştia nu vin la serviciu, vă puteţi da seama că sunt frustraţi, e o stare de nemulţumire. Mesajul care este: mută-te şi tu angajat la AEP, de ce să stai tu de dimineaţa până seara într-un ghişeu la Evidenţa Populaţiei unde te tracasează toată lumea că nu poţi să bei o cafea în loc să te muţi acolo unde eşti funcţionar cu statut special, nu ai nici declaraţia de avere, pace şi prietenie. Lucrurile astea trebuie să le corectăm pentru că asta înseamnă performanţă în sectorul public şi respect pentru cei care sunt în sectorul public”, spunea el în noiembrie 2024. 

Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova
Politică

Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova

Majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova, arată un sondaj CURS publicat azi. CURS aparține soțului unei deputate PSD, Diana Tușa. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1067 respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14–23 ianuarie 2026. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%.  Majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Potrivit CURS, 56% dintre respondenți declară că ar vota pentru reunire la un eventual referendum. În același timp, 37% afirmă că nu ar susține un astfel de demers, iar 7% nu au o opinie clară. În ceea ce privește intenția de vot pentru partide, ea este aproape neschimbată față de precedentul sondaj CURS, din decembrie 2025: AUR ar obține 35% din voturi, PSD - 23%,  PNL - 18%, USR - 10%, în timp ce UDMR și SOS România sunt creditate fiecare cu 5%. Partidul Oamenilor Tineri și alte formațiuni ar întruni câte 2%.  Călin Georgescu este evaluat pozitiv de 36% dintre respondenții sondajului CURS, față de 60% opinii negative, iar George Simion și Dan Nicușor obțin niveluri similare de încredere, de 32%, respectiv 31%, în condițiile unor rate ridicate de neîncredere, de peste 60%. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă cu un nivel accentuat de respingere, de peste 70%, în timp ce Diana Șoșoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere, de 80%. În cazul unor figuri precum Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă, se remarcă un nivel semnificativ de necunoaștere publică, ceea ce indică o vizibilitate limitată la nivel național. 

Șefii serviciilor și cei ai parchetelor, negocieri la pachet între Nicușor Dan și partide
Eveniment

Șefii serviciilor și cei ai parchetelor, negocieri la pachet între Nicușor Dan și partide

Numirea conducătorilor serviciilor de informații SRI și SIE ar urma să fie discutată „la pachet” cu desemnarea șefilor marilor parchete, potrivit unor surse politice citate de mai multe publicații. Discuțiile au loc într-un context politic intens și vizează configurarea noii arhitecturi de conducere în zona de securitate și justiție. Mai multe variante luate în calcul pentru conducerea SRI și SIE Conform surselor politice, în acest moment există „patru – cinci” variante pentru pozițiile de directori ai serviciilor speciale. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Printre scenariile analizate se regăsesc atât opțiuni tehnocrate, cât și persoane cu profil politic. Sursele au precizat că sunt evaluate inclusiv nume din zona politică pentru preluarea conducerii SRI și SIE, ceea ce indică un posibil echilibru între experiența instituțională și reprezentarea politică. Nicușor Dan a vorbit despre o „listă scurtă” În luna septembrie, președintele Nicușor Dan declara că dispune de o „listă scurtă” privind persoanele care ar putea prelua conducerea serviciilor de informații. Șeful statului sublinia că discuțiile se poartă în principal cu liderii partidelor politice. „Este o discuție cu liderii partidelor, asta pot să vă spun. E discuție serioasă. Tocmai din încrederea pe care o am față de ei, nu vreau să o deteriorez prin afirmații pe care le fac în spațiul public”, afirma președintele într-o emisiune televizată. Deciziile se iau „în cadru restrâns” Nicușor Dan a repetat în mai multe rânduri că negocierile privind conducerile SRI și SIE se desfășoară „în cadru restrâns”. Președintele a insistat asupra nevoii de stabilitate și predictibilitate instituțională. „România are nevoie de stabilitate, nu suntem în situația în care să facem un joc din asta: eu cumva să propun, Parlamentul să respingă, eu să acuz Parlamentul, ei să mă acuze pe mine. Asta în mod cert nu se va întâmpla”, declara președintele la Antena 1. Ce profil ar trebui să aibă viitorii directori SRI și SIE Întrebat ce fel de persoane ar vedea potrivite pentru aceste funcții, șeful statului sublinia necesitatea unui profil complex, care combină experiența și abilitatea de coordonare. „Niște oameni care să aibă experiență de viață, care să fie capabili să coordoneze mulți oameni și care să aibă o abilitate politică de a se mișca între foarte multe interese, multe legitime”, preciza Nicușor Dan.

După preluarea de către Budeanu, G4Media a renunțat la promisiunea de a nu lua bani de la partide și companii de tutun, alcool și pariuri
Economie

După preluarea de către Budeanu, G4Media a renunțat la promisiunea de a nu lua bani de la partide și companii de tutun, alcool și pariuri

G4Media a renunțat complet la mențiunea din subsolul articolelor privind tipurile de publicitate pe care publicația nu le acceptă: bani de la partide în afara campaniilor electorale, bugete de la companii de tutun, alcool și pariuri.  Odată cu relansarea grafică a site-ului, disclaimerul a dispărut, fără nicio explicație publică explicită. Tăpălagă și Pantazi se spală pe mâini Întrebați de Paginademedia.ro despre motivul eliminării acestei note, fondatorii G4Media, Dan Tăpălagă și Cristi Pantazi, au oferit același răspuns: „Pentru chestiuni legate de politica comercială se pronunţă managementul.” Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție În acest context, Radu Budeanu, noul proprietar al G4Media, a declarat pentru publicația citată: „Ne-am aliniat standardelor comerciale ale competitorilor noștri de la Digi, Adevărul, Ringier, HotNews. Într-o piață hipercompetitivă este ceva firesc să nu excludem domenii întregi, asta neînsemnând altceva decât că întâmpinăm 2026 precum toată piața, cu dorința de a avea clienți din toate sectoarele de business.”

Consilierul lui Bolojan le cere alegătorilor să-l ajute pe premier „punând presiune” pe partide să accepte reforme care le-ar afecta interesele
Politică

Consilierul lui Bolojan le cere alegătorilor să-l ajute pe premier „punând presiune” pe partide să accepte reforme care le-ar afecta interesele

Consilierul lui Ilie Bolojan, economistul Ionuț Dumitru, le cere alegătorilor să-l ajute pe premier „punând presiune” pe partide să accepte reforme care le-ar afecta interesele. Citește și: Sub 20% din populația din fiefurile PSD Botoșani, Vaslui sau Teleorman este salariată - presă „Dacă nu le facem acum, când suntem cu cuțitul la os, când ai deficitul bugetar atât de sus și este absolut necesar să faci niște ajustări, nici nu le vom mai face prea curând. Deci, avem o oportunitate acum care nu trebuie ratată, pentru că am mai avut simulări de reforme în anii anteriori”, a apreciat Ionuț Dumitru, la Antena 3.  Consilierul lui Bolojan le cere alegătorilor să-l ajute pe premier „punând presiune” pe partide „Sigur că avem zona asta, unde e transpartinică povestea, adică nu e vorba doar de un partid, că toate partidele și-au pus, să zicem, apropiații în diverse funcții, în consilii de administrație, în companii de stat și vedem că acolo e o dezbatere politică foarte intensă pe care nu se găsește consens. Adică, în momentul în care ajungi în zona asta în care sunt afectate interesele politice, e imposibil de ajuns la un consens într-o Coaliție în care  ai patru partide, toate au interesele lor. Însă să nu ne imaginăm că vine cineva, oricare ar fi acea persoană, și rezolvă toate lucrurile astea peste noapte, pentru că nu se poate. Ești dependent de patru partide în Coaliție, o Coaliție destul de complicată, în care interesele sunt diverse și trebuie să armonizezi, pentru că până la urmă nu poți să iei de unul singur niște măsuri”, a afirmat consilierul onorific al premierului.  „Sunt lucruri care s-au acumulat în ani, aș pune, chiar în decenii. Nu pot să le rezolvi peste noapte. În niciun caz nu pot să facă lucrul ăsta un singur om. Cred că ceea ce putem face cu toții este să punem presiune pe toate partidele politice, pe deputatul, pe senatorul pe care ne reprezintă, să meargă în direcția să se susțină această reforme, pentru că dacă nu le facem acum, când suntem cu cuțitul la os, când ai deficitul bugetar atât de sus și este absolut necesar să faci niște ajustări, nici nu le vom mai face prea curând. Deci, avem o oportunitate acum care nu trebuie ratată, pentru că am mai avut simulări de reforme în anii anteriori”, a cerut Ionuț Dumitru. El a susținut că unele schimbări s-au făcut și a dat ca exemplu tăierea sporurilor, iar ANCOM, ASF și ANRE ar trebui să se reformeze. „Acum o să vedem cum progresează zona asta de companii de stat care iarăși e foarte sensibilă”, a mai arătat Dumitru.     

G4Media îi face reclamă Gabrielei Firea, pe banii grupului S&D din Parlamentul European. Până recent, site-ul se lăuda că nu acceptă banii partidelor
Politică

G4Media îi face reclamă Gabrielei Firea, pe banii grupului S&D din Parlamentul European. Până recent, site-ul se lăuda că nu acceptă banii partidelor

G4Media îi face reclamă Gabrielei Firea, pe banii grupului S&D (social democrat) din Parlamentul European: un articol publicat azi, 20 decembrie, pe acest site, arată că: „Prin vocea europarlamentarei Gabriela Firea, delegația română din grupul S&D susține o serie de măsuri legislative care să faciliteze accesul femeilor la servicii medicale complete în toate statele membre”. Citește și: Cât costă jacheta matlasată de la Prada cu care se afișează superdatornicul la ANAF Robert Negoiță, primar al Sectorului 3 G4Media îi face reclamă Gabrielei Firea, pe banii grupului S&D din Parlamentul European Articolul, intitulat „Delegația română S&D: Sănătatea femeilor nu mai poate fi amânată. Europarlamentarul Gabriela Firea cere garanții ferme la nivel european”, este ilustrat cu o fotografie a Gabrielei Firea, privind fix în camera foto, în plenul Parlamentului European. „Articol susținut de Grupul S&D din Parlamentul European”, se precizează sub titlu.  Un logo al delegației PSD din Parlamentul European apare la final. Până recent, G4Media posta un disclaimer în care anunța că: „G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor”.  În ianuarie 2022, jurnalistul Dan Tapalagă scria, pe G4Media: „Zecile de milioane de euro investite în ultimii doi ani de marile partide în presa din România au transformat-o dintr-un câine de pază al democrației într-un maidanez dând din coadă pe lângă masa puterii pentru un os mai gros. Castrate, cu o agenda editorială perfect controlată politic, cele mai multe televiziuni de știri și site-uri se comportă deplorabil.  Unele se remarcă mai ales prin ceea ce NU spun, prin subiectele de maxim interes public pe care refuză să le abordeze”.  În august 2025, grupul de presă G4Media a fost cumpărat de Radu Budeanu, care deține, printre altele, Gândul și CanCan. Budeanu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul mitei pentru Hidroelectrica.

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide, dimpotrivă: în decembrie, subvențiile lunare au crescut
Politică

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide, dimpotrivă: în decembrie, subvențiile lunare au crescut

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide, dimpotrivă: în decembrie, subvențiile lunare pentru oligopolul partidelor parlamentare au crescut, arată datele publicate pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP). Presa a scris, în octombrie, că, la rectificarea bugetară, printr-o ordonanță de urgență, s-ar fi redus din aceste subvenții. Citește și: Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu: un senator PSD, un doctor făcut în China și Andrei Caramitru Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide Ce arată datele AEP: Din mai în august 2025, subvenția totală pentru partide a fost, cu foarte mici variații, de 19,006 milioane lei. În decembroe 2025, subvenția totală a crescut la ușor sub 19,988 milioane de lei. Creșterea totală a fost de peste 5%. De exemplu, PSD a primit în octombrie și decembrie puțin peste 6,3 milioane de lei. În decembrie a luat 6,631 milioane lei. PNL a sărit de la 3,4 milioane la 3,6 milioane de lei AUR, de la 3,72 milioane la 3,92 milioane de lei USR: 2,43 milioane lei în noiembrie, 2,56 milioane de lei în decembrie.  Un raport Expert Forum (EFOR) arăta că până în luna noiembrie, inclusiv, cele opt partide au primit subvenții în valoare de 212 milioane de lei, astfel: PSD – 70,4 milioane de lei, AUR 41,6 mil. lei, PNL 38,3 mil lei, USR 27,2 mil lei, SOS România 18,1 mil lei, POT 14,6 mil lei, PMP 995 mii lei și Forța Dreptei 941 mii de lei. Circa jumătate din cheltuielile partidelor au fost pentru „presă și propagandă”, mai arată EFOR. 

Marea ipocrizie: Băluță spune că subvențiile pentru partide ar trebui să fie mult mai mici, dar PSD s-a opus scăderii sumelor
Politică

Marea ipocrizie: Băluță spune că subvențiile pentru partide ar trebui să fie mult mai mici, dar PSD s-a opus scăderii sumelor

Daniel Băluță cere reducerea subvențiilor politice. Primarul Sectorului 4 și prim-vicepreședinte al PSD, Daniel Băluță, a declarat sâmbătă că subvențiile de la bugetul de stat pentru partide politice „nu reprezintă un lucru rău”, argumentând că acestea contribuie la transparentizarea activităților politice. Totuși, edilul a subliniat că nivelul actual al acestor sume este prea mare și trebuie redus semnificativ. Daniel Băluță cere reducerea subvențiilor politice „Din punct de vedere filosofic, subvențiile pentru partide nu reprezintă un lucru rău. Citește și: Șeful DNA, Marius Voineag, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută” De ce? Pentru că am avut experiența anilor de până la introducerea acestor subvenții și am văzut că nu a fost bine”, a explicat Daniel Băluță, în cadrul unei conferințe de presă. Acesta a adăugat că, înainte de introducerea finanțării publice, existau premisele corupției, iar fondurile de la buget au adus mai multă transparență în cheltuielile și activitățile partidelor. „Prin această modalitate se transparentizează destul de mult modul în care partidele politice întreprind activități specifice. Problema pe care o avem este cuantumul”, a punctat el. Comparație între Germania și România: o diferență uriașă Băluță a făcut referire la o analiză comparativă a costului electoral între Germania și România, subliniind disproporția majoră dintre cele două sisteme. „Dacă în Germania costul per vot este de 85 de cenți, în România este de 15 euro per vot. Vă dați seama că este o problemă din acest punct de vedere, vizavi de cuantum”, a afirmat prim-vicepreședintele PSD. Potrivit acestuia, nevoia de subvenții rămâne justificată, însă cuantumul ar trebui semnificativ redus pentru a evita risipa și a crește încrederea publică în modul de finanțare a partidelor. AEP: peste 19 milioane de lei în septembrie Datele publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) arată că, în luna septembrie, opt partide politice au primit subvenții totale de 19.006.585 lei. Printre beneficiari se numără PSD, AUR, PNL, USR, S.O.S. România, POT, PMP și Forța Dreptei.

Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide, deși premierul Bolojan a spus că o reducere de 10% „nu ar fi o catastrofă”, explică ministrul de Finanțe
Politică

Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide, deși premierul Bolojan a spus că o reducere de 10% „nu ar fi o catastrofă”, explică ministrul de Finanțe

Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide, deși premierul Bolojan a spus că o reducere de 10% „nu ar fi o catastrofă”, explică ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Acesta a fost întrebat, într-o conferință de presă, de ce, la rectificarea bugetară, nu a fost diminuată subvenția acordată partidelor, ba dimpotrivă, AEP a primit mai mulți bani.  Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort naţional, inclusiv partidele politice. Şi dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administraţie, cel puţin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica şi partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a spus premierul Bolojan, la 24 septembrie.  Însă, după opt zile, ministrul de Finanțe afirmă că actuala coaliție majoritară nu a luat o decizie. „Când se va lua o decizie în coaliție legată de zona de subvenție, noi, Ministerul de Finanțe, o vom opera sau o vom transfera, imediat o vom opera într-un act normativ. Momentan nu avem această decizie, momentan e vorba doar de rectificare și în rectificare v-am explicat ce am, cum am operat zona de Autoritate Electorală Permanentă”, a spus Nazare.  El a fost întrebat dacă există un orizont de timp pentru o astfel de decizie. „Decizia este a coaliției, deci n-aș putea să trec peste coaliție, să vă spun”, a spus Nazare. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră