sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: partide

17 articole
Politică

Subvenția pentru partide, 284 milioane de lei

Subvenția pentru partide în 2025, prevăzută la uriașa sumă de 284 milioane de lei, mai puțin ca în 2024, dar mai mult ca în 2023, arată proiectul de buget pentru 2025, publicat de ministerul de Finanțe. În 2024, când au avut loc alegeri pentru Parlamentul European, locale, parlamentare și prezidențiale (anulate), bugetul Autorității Electorale Permanente (AEP) a prevăzut o subvenție de 386 de milioane de lei. Citește și: În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat Subvenția pentru partide, 284 milioane de lei În 2023, această subvenție a fost de doar 227 de milioane de lei, deci mai mică decât în 2025 cu 25%. La 6 ianuarie, ONG-ul Expert Forum cerea reducerea drastică a subvențiilor pentru partidele politice, apreciind că Ordonanţa „Trenuleţ” face doar schimbări cosmetice. Potrivit articolului XIV din OUG 156 din 30 decembrie 2024 (ordonanta trenulet), subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 25% față de nivelul acordat în anul 2024. „Actul normativ nu oferă nicio justificare cu privire la motivele pentru care s-a ajuns la această valoare. Nota de fundamentare, la rândul său este minimalistă și menționează doar că «Se propune ca subvenția acordată în anul 2025 partidelor politice să fie diminuată cu 25% față de anul 2024». Nu este clar de ce se propune 25% și nu 50%, de exemplu”, a arătat Expert Forum. În noiembrie 2024, PNL a votat un plan de reforme care presupunea „reducerea subvenției pentru partidele politice între anii electorali” și „limitarea cheltuielilor din campanie decontate și în costuri per vot și stabilirea unui plafon de costuri per vot”.

Subvenția pentru partide, 284 milioane de lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget Foto: AUR
Politică

Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget

Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget, pe ianuarie 2025, puțin mai mult decât în ianuarie 2024: 21.990.660 lei, anunță Autoritatea Electorală Permanentă. În ianuarie 2024, subvenția a fost de 21.689.226 de lei, mai mică cu doar 300.000 de lei. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget Totuși, coaliția guvernamentală a promis, în decembrie 2024, că va reduce această subvenție cu 25%. Oricum, subvenția de acum este mai mare decât în anii precedenți, pentru ianuarie: 20.266.257,50 - ianuarie 2023, 18.278.378,67 - ianuarie 2022, 19.843.634,81 - ianuarie 2021 și doar 14,2 milioane de lei în ianuarie 2020. Din subvenția pe ianuarie 2025, PSD a luat puțin sub 7,3 milioane, AUR - 4,3 milioane, PNL - 3,97 milioane, USR - 2,81 milioane de lei, SOS România - 1,87 milioane de lei și POT - puțin peste 1,5 milioane de lei. Au mai primit 103.000 lei și PMP, care are câțiva aleși locali, precum și Forța Dreptei - 98.000 de lei. În noiembrie 2020, George Simion, susținea că AUR va refuza subvenția de la stat. „Noi vom primi circa 10 milioane de euro (de fapt lei - n.r.) pe an. Nu o să luăm noi nici un leu pentru partid. Vreau să arăt că nu ne vom ocupa în Parlament doar de certuri, doar de a arăta cu degetul spre vinovați. Vreau să arătăm că noi unim și că noi construim. Cu acești bani, în funcție de reglementările legale, vom construi un spital”, declara Simion.

Suma uriașă pe care au primit-o partidele parlamentare Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Suma uriașă pe care au primit-o partidele parlamentare

Suma uriașă pe care au primit-o, de la buget, partidele parlamentare, în 2024: peste 77 milioane de euro, cu 50% peste costul spitalui construit de „Dăruiește Viața”, care a fost edificat cu circa 50 de milioane de euro. Think tank-ul „Expert Forum” (EFOR) a publicat azi o scrisoare deschisă în care cere ca această subvenție să fie redusă masiv în 2025, nu doar cu 25%. Citește și: Tudorel Toader se pregătește de o candidatură la președinție, fiind susținut de o aripă din AUR Suma uriașă pe care au primit-o partidele parlamentare Documentul arată cum a majorat guvernarea Ciolacu această subvenție în august 2024, prin orodonanță de urgență și deși știa situația catastrofală a deficitului bugetar. „Anul trecut partidele politice au ajuns după rectificarea din luna septembrie la 387 de milioane de lei. Reamintim că Guvernul Ciolacu a mărit subvențiile, pe ascuns, de la 314 milioane de lei, deși se înregistraseră economii. Dacă aplicăm reducerea de 25% la bugetul total s-ar ajunge la 290 milioane de lei. Această valoare rămâne oricum foarte ridicată și nejustificată. Chiar dacă 2024 a fost an electoral, am observat că partidele au folosit subvențiile foarte limitat în campanie, preferând să declare fonduri private, care se rambursează la rândul lor. Așadar, subvențiile nici măcar nu sunt folosite pentru campanii, așadar un buget semnificativ nu este justificat”, scrie Expert Forum. ONG-ul amintește că premierul Florin Cîțu a declarat că va reduce subvențiile cu 30%, în 2021, dar le-a mărit de la 162 de milioane de lei cu 90 de milioane de lei, „netransparent”. EFOR arată că 60% din subvenția de la buget - „214 milioane de lei în primele 11 luni ale anului” - a fost folosită pentru „presă și propagandă”. „Alocările ar putea ajunge la aproape 700 de milioane de lei, dacă partidele și-ar aloca valoarea maximă”, arată acest think-tank.

Consultări la Cotroceni, pentru desemnarea premierului (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Politică

Consultări la Cotroceni, pentru desemnarea premierului

Consultări la Cotroceni, pentru desemnarea premierului. Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat liderii partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlament la consultări pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Evenimentul va avea loc duminică, la Palatul Cotroceni, conform anunțului Administrației Prezidențiale. Consultări la Cotroceni, pentru desemnarea premierului Administrația Prezidențială a subliniat că demersul se desfășoară în conformitate cu prevederile articolelor 85 și 103 din Constituția României. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Președintele Klaus Iohannis va discuta cu reprezentanții fiecărei formațiuni politice pentru a evalua propunerile și a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru. Programul consultărilor politice Consultările se vor desfășura în intervale orare bine stabilite, astfel: Ora 12:00 – Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale; Ora 12:30 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR); Ora 13:00 – Uniunea Salvați România (USR); Ora 13:30 – Partidul S.O.S. România; Ora 14:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT). Stabilirea unui guvern funcțional Președintele Klaus Iohannis are ca principal obiectiv identificarea unei soluții politice care să conducă la formarea unui guvern stabil și funcțional. Aceste consultări vin într-un moment esențial pentru clarificarea configurației politice și pentru consolidarea unui executiv capabil să răspundă provocărilor actuale.

Sute de milioane în conturile partidelor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Sute de milioane în conturile partidelor

Sute de milioane în conturile partidelor. Conturile electorale ale partidelor au început să se umple încă din primele zile ale campaniei, potrivit unui raport intermediar publicat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Sute de milioane în conturile partidelor Raportul arată că la Iași, de exemplu, 11 candidați din patru partide diferite au contribuit fiecare cu suma maximă admisă, de 198.000 lei, bani ce vor fi ulterior decontați din bugetul de stat. Citește și: Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă” Conform datelor AEP, contribuțiile financiare însumează peste 2,7 milioane de lei, din partea a 22 de candidați. Cea mai mare sumă a intrat în contul de campanie al PSD, cu 1,5 milioane lei – aproximativ 54% din total. La nivelul contribuțiilor de partid, USR a înregistrat o singură contribuție semnificativă, de 425.000 lei. Declarațiile candidaților indică faptul că 60% din contribuții provin din venituri proprii, restul fiind acoperit prin împrumuturi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici (sursa: Facebook/Ion Cupă)
Investigații

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici. Pesedistul Ion Cupă, actual secretarul general adjunct al ANAF, a strâns o avere greu de justificat de pe urma funcțiilor publice în ultimii 20 de ani. Are două vile de 473, respectiv de 434 metri pătrați, plus șase terenuri intravilane în județele Mehedinți și Gorj. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști În anul 2020, a contribuit la campania electorală a Partidului Mișcarea Populară cu peste 560.000 lei, iar soția cu aproape 284.000 lei, deși în conturile familiei se aflau doar 270.000 lei. Mai mult, declarațiile soțiilor Cupă sunt contradictorii. El susține că s-a împrumutat 100.000 de euro, în timp ce soția lui susține că împrumutul a fost de doar 115.000 lei. Deși a strâns o avere colosală de pe urma funcțiilor publice, Ion Cupă le cerea vameșilor corupți din subordinea sa să-i achite hainele de lux comandate de la magazinul Canali, conform informațiilor menționate de procurorii DNA într-un dosar de corupție. PDL, PNL, PMP, ALDE, PSD Ion Cupă este unul dintre cei mai discreți și influenți funcționari publici ai statului român, care a reușit să combine politica cu funcția publică în ultimii 20 de ani. La adăpostul anonimatului politic, a reușit să strângă o avere impresionantă. A intrat în câmpul muncii în 1994, ca economist la Energoconstrucția. De acolo, a plecat în anul 2000 pe funcția de contabil șef la Hidroelectrica Orșova. Cinci ani mai târziu, a fost numit director executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice Mehedinți. În 2009, a fost mutat șef peste Finanțele Publice din județul Gorj. A jonglat între cele două județe până în decembrie 2012. Atunci când a fost ales deputat de Gorj pe listele PDL, apoi a trecut la PNL. De la liberali, a trecut la Mișcarea Populară, partid care l-a făcut deputat de Dolj, apoi la ALDE. Acum a trecut în tabăra PSD Mehedinți, filială condusă de Aladin Georgescu. Soția lui Ion Cupă, Ramona Cupă, este președinta filialei PMP Mehedinți și vicepreședinte al Consiliului Județean Mehedinți. Ea candidează din partea Alianței Drepte Unite pentru funcția de președintă a Consiliului Județean Mehedinți, deși soțul ei este susținut pesedistul Aladin Georgescu. Șef la Vămi, subordonații îi plăteau costumele scumpe Numele lui Ion Cupă este menționat în ordonanța de reținere a vameșilor corupți de la Autoritatea Vamală Română, în fruntea cărora se afla vameșul Paul Petrof. Din interceptările aflate în dosarul de corupție rezultă că Paul Petrof se văita că trebuie să achite aproape 2.000 de euro pentru hainele de lux comandate de șeful său. Adică de Ion Cupă. Vameșul a făcut rost de jumătate din sumă de la evazionistul Cătălin Bucura. Pentru a vedea cât este de bogat Ion Cupă, DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere depuse de acesta în ultimii opt ani. În declarația de avere din 2016, Ion Cupă a menționat că pe numele său se află o vilă de 473 mp și două terenuri intravilane în Drobeta Turnu Severin. Nevasta, trei slujbe la stat Împreună, soții Ion și Ramona Maria Cupă au cumpărat un teren intravilan de 2.500 mp în Târgu Jiu. Pe atunci, în conturile comune ale celor doi soți se aflau în jur de 30.000 lei. Dar ei aveau și datorii de 46.000 de euro la BRD și 29.000 de euro către o persoană fizică. Împrumutul de la persoana fizică a fost luat în 2007 și trebuia returnat în 2032. Cei doi soți aveau venituri cumulate de aproape 100.000 de lei anual. Indemnizația de parlamentar a lui Ion Cupă era de peste 60.000 lei, iar restul banilor erau câștigați de Ramona Cupă de pe urma salariilor primite de la Spitalul Motru, de la Apele Române Mehedinți, de la Spitalul Județean Mehedinți și de la Terra Sat Severin. Împrumuturile, declarate diferit în familie Patru ani mai târziu, în iunie 2020, familia Cupă avea în conturi în jur de 270.000 lei. Ulterior, Ion Cupă a declarat sub semnătură că s-a împrumutat cu 100.000 de euro și 100.000 de lei de la două persoane fizice. Soția lui a menționat, însă, că împrumuturile au fost de 115.000 lei și 100.000 lei. Nu se știe care din cei doi soți a mințit în declarațiile de avere. Cei doi au contribuit masiv la campania electorală a Partidului Mișcarea Populară, în contextul în care ea candida pentru funcția de consilier județean, iar el, pentru cea de parlamentar. De exemplu, Ion Cupă a contribuit la campania electorală din septembrie 2020 cu 437.000 de lei, echivalentul salariului său de deputat pe o perioadă de trei ani. Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici Ce nu a menționat Ion Cupă în declarația sa de avere este faptul că și soția lui, Ramona Maria Cupă, a contribuit la campania electorală cu alți 150.000 de lei. Declarațiile de avere ale soților Cupă menționează și contribuția financiară la alegerile din decembrie 2020. Ion Cupă a menționat că el și soția sa au contribuit fiecare cu câte 133.800 de lei. Adică 267.600 lei. Tot el a mai declarat contribuții la campania electorală (de la trei persoane fizice) de 346.000 lei, care nu apar și în declarațiile de avere ale Ramonei Maria Cupă. În total, familia Cupă și susținătorii lor au contribuit la campaniile electorale ale PMP cu puțin peste 1,2 milioane lei. Sponsorizările politice ale familiei Cupă (sursa: integritate.eu) O vilă enormă, cumpărată după alegeri Ramona Maria Cupă a câștigat în urma alegerilor din 2020 funcția de consilier județean în Mehedinți, iar ulterior a devenit vicepreședinte al Consiliului Județean. iar soțul a preluat o funcție de consilier superior la ANAF Gorj. Tot în anul 2021, familia Cupă a cumpărat o vilă de 434 mp și trei terenuri în județele Gorj și Mehedinți. Contribuțiile din campania electorală au fost returnate de Autoritatea Electorală Permanentă. Conform declarației de avere din iunie 2022, lui Ion Cupă i s-a restituit suma de 869.400 lei. Soția lui, Ramona Maria Cupă, a primit înapoi suma de 283.800 lei. În total 1,153 milioane lei. Mai puțin cu 50.000 de lei față de cât au declarat soții Cupă că au cheltuit în campania electorală. Sute de mii, date cu împrumut Ce a făcut familia Cupă cu bani returnați de către AEP? Conform declarației de avere al lui Ion Cupă, a fost împrumutată firma familiei cu suma de 508.063 lei. Alți 90.000 de euro au fost împrumutați unui anume "Cupă Ion", probabil tatăl fostului parlamentar. Împrumuturile au fost acordate în contextul în care familia Cupă avea de returnat 100.000 de euro împrumutați în 2020. Chiar și cu o asemenea datorie, familia Cupă a menționat în anul 2023 că a cumpărat titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor în cuantum de 39.000 de euro și 200.000 de lei. În timp ce în conturi mai avea în jur de 130.000 lei.

Plătim sume uriașe pentru campania electorală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Plătim sume uriașe pentru campania electorală

Plătim sume uriașe pentru campania electorală. Candidații la alegerile locale din Iași au cotizat cu aproape un milion de euro în prima parte a campaniei electorale. Plătim sume uriașe pentru campania electorală În schimb, cheltuielile au fost echivalentul unei treimi din această sumă. Citește și: Geoană câștigă președinția la pas, indiferent cine-i va fi adversar în turul II – sondaj INSCOP Cel puțin astfel arată o situație intermediară furnizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Un candidat a contribuit la campania partidului din care provine cu o sumă care trece pragul de 100.000 euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciuhodaru, oportunist: șapte schimbări de partide (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Ciuhodaru, oportunist: șapte schimbări de partide

Ciuhodaru, oportunist: șapte schimbări de partide. Cine nu a auzit de Tudor Ciuhodaru, politicianul care a făcut carieră cu stetoscopul sau medicul care a consultat – la propriu – aproape toate partidele politice? Ciuhodaru, oportunist: șapte schimbări de partide Băcăuan de origine, s-a stabilit în Iaşi după absolvirea UMF în 1993, cu prima specializare medicina de urgenţă (1997). Citește și: EXCLUSIV Marius Grăjdan, omul care face din banii RAAPPS o vilă de lux pentru un viitor fost președinte, manager dezastruos: Regia are pierderi de zeci de milioane de lei anual Astăzi, potrivit declaraţiilor sale, este medic în cadrul Spitalului de Neurochirurgie. Ironia face ca directorul acestui spital să fie nominalizat de PSD Iaşi pentru europarlamentarele din 9 iunie, în vreme ce pentru eurodeputatul Tudor Ciuhodaru nu a mai rămas loc nici pentru primărie. Aşa că, la o lună după ce a împlinit vârsta de 55 de ani, a deschis un nou capitol în epopeea sa politică: de câteva zile e în Alianţa pentru Unirea Românilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Suma uriașă cu care partidele au plătit presa Foto: Inquam/George Calin
Politică

Suma uriașă cu care partidele au plătit presa

Suma uriașă cu care partidele au plătit presa în 2023: potrivit ultimelor date publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care gestionează subvenția acordată de la buget către partidele parlamentare, suma a ajuns la 120,9 milioane de lei. În total, subvenția acordată de la buget acestor partide a fost de 227,4 milioane de lei, ceea ce înseamnă că circa 55% din acești bani ajung la presă. În decembrie 2023, DeFapt.ro arăta: „Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: potrivit proiectului publicat, azi, de ministerul de Finanțe, contribuabilii vor plăti 313,43 milioane de lei către un oligopol de formațiuni politice care au reprezentare în Parlament și/sau în Parlamentul European”. Foto: Inquam/Octav Ganea Citește și: Cea mai cunoscută aberație spusă de Ponta despre proiectul Roșia Montana. A început afirmând „O să fiu sincer”, iar la final nu a făcut nimic din ceea ce a promis Suma uriașă cu care partidele au plătit presa Aceste subvenții vin în condițiile în care contribuabilii au subvenționat, în 2023, televiziunea și radioul public, plus Agerpres, cu circa 860 de milioane de lei. În consecință, în total, bugetul de stat a plătit aproape un miliard de lei (circa 200 de milioane de euro) pentru „presă” și propagandă. ONG-ul „Dăruiește Viața” a construit cu 50 de milioane de euro un spital pentru copiii bolnavi de cancer. În 2021, doar 62,6 milioane de lei din subvenția de 232,7 milioane de lei către partide au ajuns la presă. În 2022, din subvenția de 256,6 milioane de lei, presa a primit peste 100 de milioane de lei. Ce plăți au făcut partidele pentru „presă și propagandă”: PSD: 57,2 milioane de lei în 2023 față de 39,6 milioane în 2021 PNL: 46,2 milioane lei în 2023 față de 21,25 milioane lei în 2021 USR: 14,3 milioane lei în 2023 față de 1,05 milioane de lei în 2021 (majorare de peste zece ori a acestei alocări) AUR: două milioane de lei în 2023 față de zero, în 2021 Au mai beneficiat de subvenții de la buget și PMP și Pro România. PMP a cheltuit puțin peste un milion de lei pentru presă, iar partidul lui Ponta, Pro România, are poprire pe conturi.

Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus lui Gâdea cine este vinovat de dezbinarea din România
Politică

Șoc la Antena 3

Șoc la Antena 3: un telespectator din Cluj i-a spus, în direct, lui Mihai Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide. Moderatorul postului controlat de fostul turnător Dan Voiculescu l-a întrerupt imediat, l-a scos din emisie și a spus că „minte în mod ordinar”. Momentul apare în înregistrarea distribuită chiar de Antena 3 pe canalul de YouTube a emisiunii Sinteza Zilei. Însă înregistrarea între ora 21.46 - când s-a produs acest incident - și 21.55 nu este postată pe acest canal. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Emisiunea avea ca temă: „Cine e de vină pentru că românii sunt atât de dezbinaţi? Mai mulţi români au răspuns în direct la Antena 3 CNN”. Nu este clar cum și-a selectat postul interlocutorii. Șoc la Antena 3 Iată cum a decurs dialogul de la Sinteza Zilei: Mihai Gâdea: „Cine este vinovatul/cine sunt vinovații pentru această dezbinare a românilor? Telespectatorul Mihai: „Principalii vinovați de dezastru din această țară sunt în primul rând, și în primul rând, televiziunile care primesc bani de la stat sub formă de publicitate și promovează agenda partidelor aflate la guvernare”. Mihai Gâdea: „Mințiți în mod ordinar, motiv pentru care vă întrerup chiar acum. Asta este o placă de propagandă a unora care nu știu cum să justifice niște furturi și niște dezvăluiri care au fost făcute în mod special de televiziunile independente. Motiv pentru care duceți-vă la cei care vă plătesc și spuneți-le treaba asta”. Înregistrarea difuzată pe YouTube se întrerupe la acest moment. Acest moment apare și pe site-ul Antenei 3, însă textul articolului nu consemnează evenimentul jenant.

Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită (sursa: euronews.com)
Internațional

Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită

Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită. Nemulțumirile fermierilor și transportatorilor cresc în Europa. După Germania și România, protestele au început și în Franța. Se pregătește Spania. În ciuda faptului că bugetul european destinat agriculturii reprezintă aproape o treime din bugetul total, multe nemulțumiri sunt îndreptate contra politicii agricole a UE. Și sunt contabilizate de partidele extremiste, anti-UE. Citește și: Roșiile „românești” de pe vremea lui Ceaușescu: atât de încărcate de chimicale, încât agricultorii purtau mască de gaze pe față Fondurile PAC (Politica agricolă europeană comună) pentru 2021-2027 sunt de 387 de miliarde de euro, aproximativ o treime din bugetul UE. Fondurile sunt alocate în funcție de suprafețe agricole. Bugetele cele mai mari sunt destinate Franței, Spaniei și Germaniei. AfD, aliatul fermierilor nemți Subvențiile naționale germane se ridică la aproximativ două miliarde de euro. Guvernul federal cheltuiește încă patru miliarde pentru pensii agricole și asigurări de sănătate. În perioada 2023-2027, fondurile PAC pentru Germania se ridică la 30,7 miliarde de euro, aproape 50% din venitul anual al fermierilor germani. Protestele fermierilor au fost declanșate de decizia de reducere a subvențiilor, în special de eliminarea subvenției pentru motorina agricolă. Deși guvernul a făcut concesii, declarând că subvențiile pentru motorină vor fi reduse treptat (în primă fază 40% în 2024, apoi câte 30% în 2025 și 2026), acestea nu au fost suficiente pentru a mulțumi fermierii. Protestele fermierilor germani continuă. Aceștia denunță și majorarea impozitelor și taxelor pentru poluare. În acest week-end este planificată o demonstrație în Berlin cu 10.000 de tractoare. Partidul de extremă dreaptă AfD, care duce o campanie pe față anti-UE, susține fermierii germani. AfD a cerut declanșarea unei greve generale și o dublare a subvențiilor pentru motorina agricolă. În realitate, însă, nici un alt partid nu vrea să reducă ajutorul financiar pentru fermieri mai mult decât AfD. În programul său de partid, AfD respinge ferm intervențiile statului pentru susținerea agriculturii. În ceea ce privește subvențiile UE, AfD menționează, în același program, că va "reduce subvențiile UE" pentru a reda fermierului "libertatea de alegere". Subvenția la motorină, problemă europeană Bugetul alocat prin PAC Franței este de 45,6 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027. În Franța, nemulțumirile fermierilor s-au manifestat încă din luna noiembrie, 2023, mai ales în Gironde. Sindicatele au denunțat "inconsecvențele" politicilor naționale și europene. Printre acestea: creșterea taxei la apă și la produsele fitosanitare, teama de consecințele acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Mercosur (piața comună a Americii de Sud), ridicarea treptată a scutirii taxei pentru motorina agricolă, creșterea importurilor. Un alt motiv de nemulțumire: refuzul Bruxelles-ului de a permite până în 2024 cultivarea terenurilor care ar trebui lăsate pârloagă. Pe 16 ianuarie 2024 au avut loc primele proteste de amploare ale fermierilor, în Toulouse, și Avignon. În centrul orașului Toulouse au pătruns 400 de tractoare și peste o mie de protestatari. De vină, tranziția ecologică Potrivit lui Christiane Lambert, președintele Comitetului Organizațiilor Profesionale Agricole din Uniunea Europeană, fermierii francezi sunt "exasperați de cerințele UE". "Au sentimentul că li se impun măsuri prea drastice, mai ales în contextul tranziției ecologice", a declarat acesta. 80 de tractoare au mers în coloană pe centura orașului Avignon. Fermierii au aruncat legume în fața prefecturii și au pus deșeuri agricole în parcarea Auchan. Sindicatele agricole cer, în prezent, asistență financiară pentru fluxul de numerar al fermierilor, ajustări la plata contribuțiilor mutualității sociale agricole, un an fără dobândă pentru împrumuturile bancare și acces simplificat la asistență socială. Fermierii francezi sunt sprijiniți de Jordan Bardella, președintele Adunării Naționale. Acesta a anunțat, pe 15 februarie, că prima sa deplasare din 2024 va fi în Gironde. Bardella a declarat că vrea să-și arate sprijinul față nemulțumirile fermierilor. Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită Bugetul alocat prin PAC Spaniei este de 31,5 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027. În luna septembrie 2023, partidul de extremă dreapta VOX a cerut ca fermierii să fie protejați "împotriva agendei ideologice a Guvernului și a Bruxelles-ului". Purtătorul de cuvânt al Vox, Pepa Millán, a afirmat că guvernul spaniol "impune o agendă ideologică care sufocă mediul rural". Asociația agrară Unión de Uniones a anunțat un protest de amploare pe 21 februarie. Fermierii spanioli denunță "situația critică" în care se află "din cauza recoltelor slabe, a prețurilor mici și a costurilor mari de producție". De asemenea, fermierii spanioli sunt chemați să protesteze împotriva acordurilor internaționale semnate de Guvern prin care se retrage subvenția pentru motorina agricolă, se sacrifică animale "pentru planuri de sănătate iraționale", și se "aprobă constant noi cerințe de mediu". Apelul sindicatului dă exemplul fermierilor germani, chemând la solidaritate.

Sumă astronomică plătită de la buget către partide Foto: Facebook AEP
Politică

Sumă astronomică plătită de la buget către partide

Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: potrivit proiectului publicat, azi, de ministerul de Finanțe, contribuabilii vor plăti 313,43 milioane de lei către un oligopol de formațiuni politice care au reprezentare în Parlament și/sau în Parlamentul European. Citește și: Buget 2024: pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023 Sumă astronomică plătită de la buget către partide Cum sumele sunt distribuite în funcție de numărul de parlamentari și de aleși locali, PSD va încasa circa 40% din această sumă. Este o majorare cu 50% a subvențiilor plătite prin Autoritatea Electorală Permanentă, față de anul 2023, când s-au cheltuit doar 209 milioane de lei. În 2022, acest grup de partide - PSD, PNL, USR, AUR, PMP și Pro România - au primit de la buget 250 de milioane de lei. Bugetul AEP va ajunge, în 2024, la puțin sub 400 de milioane de lei, o majorare de peste 23% față de 2023. Pentru salarii, instituția cheltuie aproape 60 de milioane de lei. AEP este condusă de pensionarul special Toni Greblă, care a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei - dar a fost achitat. El are două pensii speciale, o indemnizație oferită printr-o „lege specială” și Mercedes GLC, arată declarația de avere depusă de acesta la începutul lunii mai. În declarația de avere, cele două pensii speciale sunt denumite „indemnizație”. Citește și: Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României Cât despre indemnizația primită în baza unei legi speciale, cel mai probabil sunt banii pe care-i primește în calitate de revoluționar, presa relatând, în 2012, că astfel a primit și loc de veci gratuit.

Șeful AEP are tupeu: se laudă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Șeful AEP are tupeu: se laudă

Șeful AEP are tupeu: se laudă. Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat, luni, că în perioada 2019-2022 a facilitat accesul la date prin publicarea succesivă pe site-ul instituţiei şi pe pagina de internet www.finantarepartide.ro a tuturor informaţiilor de interes public. USR îi cere demisia șefului AEP. Șeful AEP are tupeu: se laudă Într-un comunicat de presă, AEP informează că a publicat pe site-ul www.finantarepartide.ro, la secţiunea "Acasă", documentul intitulat "Situaţia sancţiunilor aplicate formaţiunilor politice în anul 2022, cu ocazia misiunilor de control referitoare la respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile înregistrate de formaţiunile politice în 2021". "Menţionăm că documentul în discuţie conţine informaţii referitoare la sancţiunile aplicate formaţiunilor politice existente la 31.12.2021, conform datelor înscrise în Registrul partidelor politice gestionat la nivelul Tribunalului Bucureşti, informaţii extrase din Registrul fiscal al partidelor politice, gestionat la nivelul Autorităţii Electorale Permanente, potrivit dispoziţiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", precizează comunicatul AEP. Mitulețu-Buică vrea medalie pentru că merge la serviciu Totodată, AEP reaminteşte tuturor persoanelor interesate că, începând cu anul 2019, Autoritatea Electorală Permanentă a întreprins toate demersurile necesare în vederea desfăşurării activităţilor de control în deplină concordanţă cu dispoziţiile legale în vigoare, reuşind şi de această dată verificarea tuturor formaţiunilor politice existente în Registrul partidelor politice gestionat la nivelul Tribunalului Bucureşti, realizând în proporţie de 100% obiectivele cuprinse în Planul activităţilor de control al finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale în anul 2022. "Începând cu anul 2019, pe pagina de internet www.finantarepartide.ro au fost publicate toate informaţiile ce decurg din activitatea de control, respectiv Rapoartele sintetice documentelor de control şi de sancţionare, precum şi Listele cu privire la sancţiunile aplicate. În consecinţă, subliniem că, prin acţiunile iniţiate în perioada 2019-2022, Autoritatea Electorală Permanentă a facilitat accesul la date prin publicarea succesivă pe site-ul instituţiei şi pe pagina de internet www.finantarepartide.ro a tuturor informaţiilor de interes public", a transmis AEP. Procedură de demitere Purtătorul de cuvânt al USR, Ionuţ Moşteanu, anunţă că a depus o solicitare către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pentru convocarea comisiilor juridice reunite şi demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică. "Am depus astăzi o solicitare către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pentru convocarea comisiilor juridice reunite şi demiterea preşedintelui AEP, Constantin Mituleţu Buică, acuzat de ANI că şi-a angajat cumnata în instituţie. Nu am nicio speranţă că îşi va demisia, aşa că începem procedura parlamentară de demitere. Constantin Mituleţu Buică nu este la primul dosar. Este deja trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Tot el are o decizie oficială de plagiat din partea CNATDCU. Incompatibilitate, corupţie şi plagiat. E prea mult. Trebuie să plece", scrie Ionuţ Moşteanu, pe Facebook. Citește și: Soclul medicului Musta s-a făcut țăndări: trimis în judecată de DNA, acum găsit și de ANI în conflict de interese – bani publici către propria firmă Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul General în cazul preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică, pe motiv că şi-ar fi angajat nelegal cumnata în funcţia de consilier la cabinetul vicepreşedintelui AEP. În noiembrie 2021, Constantin Mituleţu Buică a fost trimis în judecată pentru comiterea în concurs a trei infracţiuni de abuz în serviciu, într-un dosar în care este acuzat că a făcut presiuni ca doi directori din AEP să părăsească instituţia şi ar fi blocat mai multe posturi din cadrul AEP şi nu a organizat concursuri pentru ocuparea lor.

Rusia a finanţat partide străine Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia a finanţat partide străine

Rusia a finanţat partide străine cu 300 milioane de dolari din 2014, susțin serviciile de informaţii americane, citate de AFP. Banii au fost trimiși unor partide politice şi candidaţi în peste 20 de ţări. Rusia a finanţat partide străine Statele Unite „consideră că este vorba despre estimări minimale şi că Rusia, probabil, în secret, a transferat mai multe fonduri care nu au fost reperate”, a indicat un înalt responsabil american, fără a preciza ţările vizate. Însă agenția Bloomberg susține că ar fi fost „țintite” țări precum Albania, Muntenegru, Bosnia sau Madagascar. Rusia a transferat fondurile - numerar, criptomonede și contribuții nemonetare - folosind intermediari, inclusiv servicii de securitate, oligarhi și fundații sau grupuri de reflecție presupus independente, a arătat Departamentul de Stat într-o notă către zeci de ambasade ale SUA, care a fost prezentată presei. Potrivit acestuia, un ambasador rus la post într-o ţară asiatică nespecificată i-a dat milioane de dolari unui candidat la alegerile prezidenţiale. Administraţia Joe Biden a cerut o astfel de estimare serviciilor sale în urma invaziei ruse în Ucraina, concomitent cu lansarea de către Washington de multiple iniţative pentru izolarea Moscovei pe scena internaţională. Înaltul responsabil a declarat că diplomaţia americană va pune aceste concluzii la dispoziţia guvernelor a peste 100 de ţări, în prelungirea summitului pentru democraţie organizat în format virtual de preşedintele Joe Biden. The cable, signed by Secretary of State Antony Blinken and released Tuesday, does not name specific Russian target but said Russia planned to transfer “at least hundreds of millions more” dollars in funding to sympathetic parties and officials around the world.— BNN Newsroom (@BNNBreaking) September 13, 2022 Această nouă evaluare nu a analizat ingerinţa rusă în politica americană. Citește și: Dezvăluiri New York Times: victoria ucraineană, după consultări strânse cu SUA și Marea Britanie. Zelenski, convins să renunțe la planul inițial „Statele Unite lucrează din greu pentru a ne remedia slăbiciunile şi încurajăm celelalte ţări să facă la fel şi să ni se alăture în acest efort important”, a declarat acelaşi înalt responsabil.

Guvernul a mai dat cinci milioane de euro partidelor Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Guvernul a dat cinci milioane euro partidelor

La rectificarea bugetară, Guvernul a mai dat cinci milioane de euro partidelor care beneficază de această subvenție, arată site-ul Europa Liberă România. Partidele primesc această subvenție prin intermediul Autorității Electorale Permanente (AEP). Datele din primele șase luni ale anului 2022 arată că, de exemplu PSD și PNL au cheltuit puțin sub 75% din subvenție pentru presă. La USR, procentul este de doar 13% din cele 21 de milioane de lei primiți, dar 34% din banii se duc pe cheltuieli de personal. Guvernul a mai dat cinci milioane de euro partidelor Pe site-ul ministerului de Finanțe, anexa 2 a proiectului de ordonanță cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2022 arată că AEP va beneficia de credite bugetare suplimentare de 24,289 milioane de lei (circa cinci milioane de euro) și 45 de milioane de lei - credite de angajament. Nota de fundamentare a ordonanței nu conține nici o referire la motivul pentru care bugetul AEP a fost majorat. Ordonanța privind rectificarea bugetară a fost adoptată în ședința de guvern de miercuri, dar până la ora redactării acestui articol ea nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Bugetul AEP votat inițial era de 234 de milioane de lei, pentru 2022. Însă Europa Liberă a întrebat Guvernul, care a confirmat că banii sunt „pentru susținerea activității partidelor politice”. De fapt, doar șase partide, cu reprezentare parlamentară și locală, au acces la subvenție: PSD, PNL, USR, AUR, PMP și Pro România. Europa Liberă scrie că „partidele au cheltuit anul trecut doar jumătate din suma încasată ca subvenție la buget, iar peste 122 de milioane de lei au rămas în vistieria de partid”. Citește și: Bloomberg, reportaj la Cincu, unde francezii construiesc o bază NATO: „E greu să convingi localnicii să vândă două vaci, să renoveze două camere și să câștige mai mulți bani” O analiză publicată de AEP arată că nici în acest an cei șase beneficiari ai subvenției nu reușescă să cheltuie banii alocați. PSD a cheltuit circa 75% din subvenția de 48 de milioane de lei, iar PNL și USR puțin peste jumătate. Trezorierul PSD, casă și vacanțe pe banii din subvenție La 1 iulie 2021, fostul trezorier al PSD Mircea Drăghici a fost condamnat la 5 ani de închisoare. Decizia este definitivă. Procurorii DNA l-au acuzat pe Drăghici că, în calitate de trezorier al PSD, şi-ar fi însuşit 380.000 de euro din subvențiile primite de partid pentru a-și cumpăra o casă. În iunie 2022, el a recunoscut că a folosit banii de la partid pentru vacanțe exotice, așa că a fost trimis din nou în judecată. El fost în vacanțe în Bali, Singapore, Emiratele Arabe, Punta Cana (Republica Dominicană), Cipru, Sardinia (Italia), Tenerife (Spania), Algarve (Portugalia) și Mamaia, pe banii partidului, cu familia lărgită: fiicele, soția, chiar și fosta soție, soacra, fratele, sora, cumnații, chiar și cu vecinii și copiii acestora.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră