vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: parlament

87 articole
Eveniment

Șoșoacă, amenințări cu uciderea în chinuri

Senatoarea Diana Șoșoacă a lansat amenințări cu uciderea în chinuri a unor personalitățio publice românești și mesaje antisemite în Parlament, în timp ce era vizionat un film dramatic despre victimele teroriștilor Hamas. Citește și: Cine este jandarmerița-cocaină: fiică de militar și suspectă că era „escortă de lux”. După ce a fost prinsă, a plecat în concediu de odihnă Ea a întrerupt momentul de reculegere, a filmat - deși era interzis să fie filmate acele imagini șocante - i-a amenințat cu moartea pe cei care au susținut vaccinarea și a lansat mesaje antisemite. Șoșoacă, amenințări cu uciderea în chinuri „Ce-ar fi să aplicăm şi noi, românii, legea talionului? Ia să ne gândim, dragi români, să copiem şi noi ce face statul Israel, să ne pedepsim călăii, omorându-i cum ne-au omorât ei pe noi. Ce ziceţi, domnilor Orban, Cîţu, Ciolacu, Iohannis, Ciucă, Mahler, Rafila, Voiculescu, Mihăilă, Cercel, Gheorghiţă, Arafat, Tătaru, Cercel, să vă băgăm pe gât obiectul acela mizerabil cu care aţi omorât oameni în pandemie şi să vă băgăm în nişte saci negri de plastic să vă aruncăm în gropi comune, ca pe nişte câini? Ce ar fi să vă luăm toate casele, maşinile, firmele, să le dăm poporului român, iar pe voi să vă legăm în piaţa publică, să muriţi de foame şi frig cum aţi făcut cu poporul român. Faceţi un exerciţiu de gândire să înţelegeţi ce înseamnă ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte”, a spus Şoşoacă, potrivit Epoch Times. Ea a avut un discurs dur la adresa deputatului român de origine evreiască şi a celor din ”seminţia lui”, acuzându-i pe evrei că vor să se refugieze în România. „Vexler ştie că trebuie să conducă România aşa cum şi el primeşte ordine de la mai-marii lui, din seminţia lui. Pentru că România va fi patria unde se vor refugia ei toţi, deşi Constituţia României arată că pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine”, a susţinut Şoşoacă, fără să prezinte nici o dovadă în sprijinul afirmaţiei ei.

Șoșoacă, amenințări cu uciderea în chinuri
Propaganda lui Putin reușește să blocheze discursul lui Zelenski Foto: Facebook
Politică

Propaganda Putin reușește blocheze discursul Zelenski

Propaganda lui Putin în România reușește să blocheze discursul lui Zelenski în Parlament: președintele AUR, George Simion, a anunțat ironic-triumfător, pe Facebook, că președintele Ucrainei va merge „doar la Iohannis” - o informație falsă, întrucât acesta va avea mai multe întâlniri, inclusiv cu premierul PSD Marcel Ciolacu. Nu este prima oară însă când Simion îl protejează pe președintele PSD. Inițial, Zelenski avea în program un discurs în plenul Legislativului. Însă acest program nu fusese încă transmis în mod oficial. Citește și: Circarul lui Firea, ex-viceprimarul Aurelian Bădulescu, trimis în Curtea de Conturi, ca să păzească banii statului. Potrivit ultimei declarații de avere, în 2022 era fără ocupație Propaganda lui Putin reușește să blocheze discursul lui Zelenski „Cu durere în suflet, anunțăm că viteazul președinte ucrainean Volodimir Zelinski nu va mai veni astăzi în Parlamentul României. Merge doar la Iohannis”, a scris Simion. „S-au speriat, mititeii”, a mai scris președintele AUR, răspunzând unui comentator de pe această rețea socială. Majoritatea celor care au comentat această probare îl aprobă: „Eu nu îmi doresc sa vina Zelinski! Este un trădător, face jocul americanilor, nu îi pasă de popor!”, a scris unul dintre ei. Încă de acum câteva zile, senatoarea Diana Șoșoacă lansa amenințări la adresa integrității fizice a președintelui Ucrainei. Citește și: Primarul penal al Băii Mari, Cătălin Cherecheș, sparge banii orașului pe petreceri: onorarii uriașe, mult peste prețul pieței, pentru formațiile care vor cânta „Ar trebui să îi rupem picioarele lui Zelenski. Poporul român ar trebui să iasă în stradă și să nu-i permită intrarea în țară până la Cotroceni. Din cauza acestui om inconștient, malefic, om al diavolului, România a trebuit să se împrumute nelimitat. Au venit ucraineni bogați și și-au bătut joc de ajutorul românilor. Românii nu au avut în viața lor banii pe care i-au avut ucrainenii. De ce nu am ajutat noi un milion de pensionari, de copii, de oameni săraci? Zelenski a avut neobrăzarea ca atunci când a menționat țările cărora trebuie să le mulțumească nu a menționat România. A ignorat-o deși a fost țară care i-a deschis granița. A pus pe lista celor care trebuie omorâți un senator din România: Diana Șosoacă. Am avut interdicție în Ucraina când am vrut să mă duc la Fântâna Albă. Omul ăsta are o răutate inimaginabilă. El nu are legătură cu Ucraina, este pus acolo pentru că îndeplinește ordinele. România nu are de ce să-i deschidă granițele. Poate vrea să ne aducă banii înapoi, ajutoarele. De ce vine? Înseamnă că Iohanniș i-a adresat o invitație”, a afirmat Șoșoacă într-un interviu pentru Bună Ziua, Iași.

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian. Autoritățile ucrainene mai au opt zile pentru a decide dacă vor organiza sau nu alegeri prezidențiale. Acestea ar fi trebuit să aibă loc în primăvara anului 2024. Însă, din cauza războiului, a legii marțiale și a costurilor pe care le implică, organizarea alegerilor prezidențiale este nesigură. La fel de nesigură este și candidatura lui Volodimir Zelenski pentru un nou mandat. Alegerile parlamentare, anulate Alegerile parlamentare din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc pe 29 octombrie 2023, însă au fost anulate, din cauza legii marțiale. Miza s-a mutat înspre alegerile prezidențiale. Primul tur ar trebui să aibă loc pe 31 martie 2024, iar al doilea (dacă e necesar), pe 21 aprilie. Citește și: EXCLUSIV Contract STS pentru firma-paravan a lui Claudiu Florică, omul cu spălarea banilor din afacerea de corupție a licențelor Microsoft. Firma-paravan, autorizată de CSAT Conform legii, Rada Supremă trebuie să anunțe alegerile viitoare cu cel puțin 180 de zile înainte de data primului tur. Termenul limită pentru acest anunț este 4 octombrie 2023. În timpul vizitei în Canada, președintele Volodimir Zelenski a declarat că legea din Ucraina interzice organizarea de alegeri în timpul războiului. Cele cinci argumente ale lui Zelenski Președintele a enumerat alte cinci motive principale pentru care desfășurarea alegerilor democratice este îngreunată. 1) alegerile trebuie să se desfășoare în mod democratic și transparent, iar pentru aceasta e nevoie de observatori independenți; 2) există probleme majore cu votul oamenilor din teritoriile ocupate temporar de invadatorii ruși; 3) votul pentru cetățenii Ucrainei aflați în străinătate este îngreunat; 4) lipsa de fonduri - Zelenski a amintit costurile uriașe pe care organizarea alegerilor le-ar implica: cel puțin 135 de milioane de dolari; 5) votul militar este practic imposibil de organizat; anterior, ministrul Transformării Digitale, Mihailo Fedorov, declarase că viitoarele alegeri politice din țară nu vor avea loc prin aplicația Diya. „Nu sunt efectuate procese și proceduri pregătitoare în această direcție”, a spus ministrul. Poziția senatorului Lindsey O. Graham În ciuda argumentelor președintelui Zelenski, unii politicieni occidentali insistă ca guvernul de la Kiev să organizeze alegeri parlamentare și prezidențiale. Subiectul a fost abordat inițial de Tiny Cox, șeful olandez al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Apoi a fost preluat de senatorul Lindsey O. Graham, în timpul unei vizite la Kiev, la sfârșitul lunii august. Graham a declarat că este „timpul ca Ucraina să facă următorul pas” în „dezvoltarea democrației, și anume să organizeze alegeri în 2024”. „Vreau ca această țară să aibă alegeri libere și corecte, chiar și atunci când este atacată”, a mai adăugat Graham. Potrivit unui oficial ucrainean, citat anonim de Washington Post, presiunea vine, în principal din partea republicanilor americani: „Înaintea alegerilor prezidențiale din SUA, alegerile ucrainene au devenit, într-un fel sau altul, parte a discursului electoral american”. Președintele ucrainean vrea ca Occidentul să plătească Oficialii ucraineni sunt, astfel, puși în dificultate: vor respinge organizarea alegerilor sau vor ceda, pentru a nu înstrăina actorii politici cheie din Occident? Apar primele semnale: președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, a declarat că, potrivit Constituției Ucrainei, alegerile în timpul războiului nu sunt interzise pe deplin. Astfel, deși pe timp de război, constituția interzice alegerile parlamentare, un nou președinte poate fi ales. Totuși, președintele Zelenski a enumerat condițiile, oferind o replică senatorului Graham: a afirmat că alegerile ar fi posibile dacă Parlamentul ar schimba legile și țările străine ar trimite observatori electorali, „mai ales în zona ostilităților”, și dacă Occidentul ar sprijini financiar procesul electoral. „Nu voi organiza alegeri pe credit și nici nu voi direcționa banii destinați armelor înspre alegeri.”, a adăugat Zelenski. Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian Într-o scrisoare deschisă, peste o sută de organizații și asociații neguvernamentale din Ucraina au cerut amânarea alegerilor. Potrivit acestora, organizarea alegerilor în timpul război este extrem de periculoasă. Poate duce la pierderea legitimității atât pentru procesul electoral, cât și pentru candidați, subminând statul în ansamblu: „În timpul unui război la scară largă, un stat nu poate garanta un mediu în care participanții la procesul electoral își pot exprima liber și pe deplin opiniile și voința, în care militarii și alegătorii din străinătate pot participa în mod semnificativ și în care există un mediu politic competitiv și vibrant, în special pe fundalul restrângerii drepturilor și libertăților în temeiul legii marțiale”. Olena Zelenska a evitat un răspuns În timp ce în Ucraina se dezbate organizarea următoarelor alegeri prezidențiale, prima doamnă, Olena Zelenska, a declarat pentru CBS News că nu este sigură dacă soțul ei va candida pentru un al doilea mandat în 2024. Zelenska a mărturist că aceasta este o întrebare „dificilă”, adăugând că nici la prima candidatură nu a fost „pe deplin de acord”. În ceea ce privește dorința președintelui Volodimir Zelenski de a candidat pentru un nou mandat, prima doamnă a Ucrainei a fost evazivă: „Nu știu dacă s-a hotărât s-o facă. Va depinde de situația din țara noastră, dacă vom putea organiza alegeri democratice. Va mai depinde și de dorința acestei țări de a-l avea încă președinte. Dacă va simți că societatea ucraineană nu-l mai dorește, probabil nu va mai candida.”.

Clienții prostituatelor să fie incriminați penal (sursa: X/ESWA)
Eveniment

Clienții prostituatelor să fie incriminați penal

Clienții prostituatelor să fie incriminați penal. Prostituția în Europa este o afacere în plină expansiune. În prezent, atrage aproximativ trei milioane de clienți pe zi. Recent, europarlamentarii au cerut măsuri pentru combaterea prostituției, după o idee inspirată din legislația adoptată în Suedia în 1999. Acesta prevede pedepsirea clienților și dezincriminarea lucrătorilor sexuali. Clienții prostituatelor să fie incriminați penal Deși reglementarea legislativă în ceea ce privește prostituția este responsabilitatea statelor membre, problema a fost preluată la nivel european. Citește și: Cum procura drogurile dealer-ul de la Catena: se ocupa de colectarea medicamentelor expirate de la farmaciile lanțului și de cele nefolosite de pacienții decedați Parlamentul European a adoptat, la nivel de comisie, un raport de inițiativă prin care se solicita ca modelul suedez al legii privind prostituția, adică pedepsirea clientului, să fie generalizat în toate țările membre ale Uniunii Europene. Ideea de bază: dacă cerere nu va mai exista, va scădea oferta. Cu 234 voturi pentru, 175 voturi împotrivă și 122 abțineri, raportul a fost aprobat, urmând să fie analizat pentru elaborarea unei propuneri legislativă. Inițiatoarea proiectului este Maria Nöichl, membru al Parlamentului European care reprezintă Germania și membră a Partidului Socialiștilor Europeni. Aceasta a declarat că o asemenea lege ar reduce prostituția și violența contra femeilor: „Prostituția este un tip de violență împotriva femeilor... Trebuie să reducem cererea (...), să clarificăm că nu e permis să cumperi corpul unei femei". Două modele de legislație în UE În prezent, reglementările existente în Uniune Europeană în ceea ce privește prostituția pot fi grupate în două mari categorii, subdivizate în subcategorii. Primul model, adoptat de 21 de state membre, vizează legalizarea prostituției. Citește și: Fentanil, medicamentul vândut de dealer-ul care era angajat la Catena, este cel mai periculos drog de pe planetă la ora actuală. În 2021, a ucis zeci de mii de cetățeni americani Prostituția este legală și reglementată în Austria, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Țările de Jos. În alte 15 state (Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania), prostituția este legală, dar doar parțial reglementată, precum interzicerea explicită a bordelurilor. Al doilea model, care se referă la interdicția totală a prostituției, este prezent în celelalte șase state membre. România și Croația sancționează lucrătorii sexuali și proxeneții. Franța, Irlanda și Suedia pedespesc doar clienții și proxeneții, nu și lucrătorii sexuali. În Lituania, toți sunt pedepsiți: lucrătorii sexuali, proxeneții și clienții. Modelul suedez: închisoare pentru clienți Suedia a fost prima țară din lume care a introdus, în 1999, pedepse pentru cei care plăteau serviciile sexuale. În 2022, legea a fost înăsprită: de la amendă, la închisoare de până la un an. Deși prostituția stradală a scăzut, a crescut prostituția pe Internet: urmărirea potențialilor clienți de către autorități este mult mai dificilă. A crescut, de asemenea, stigmatizarea muncii sexuale. Pye Jakobsson, purtătoarea de cuvânt a Rose Alliance, care reprezintă lucrătorii sexuali suedezi, a comentat că legea „a obligat prostituția și traficul să ia amploare în «subteran»”, ceea ce a redus „accesul victimelor la serviciile sociale." În plus, lucrătorii sexuali din Suedia închiriază cu greu o locuință. Potrivit legislației, proprietarii care le închiriază locuințe sunt pasibili de pedeapsă pentru proxenetism, dacă colectează bani câștigați din vânzarea de sex. Efectul: val de crime împotriva femeilor Actele de violență împotriva femeilor sunt în continuă creștere. În 2014, potrivit unui raport european, ratele violenței domestice erau mult mai scăzute în Bulgaria decât în Suedia. În 2020, au fost raportate 16.461 de cazuri de agresiune împotriva femeilor, o creștere cu 15,4% față de cifra din 2019, cifre raportate de Consiliul Național pentru Prevenirea Criminalității. În 2021, o dezbatere națională asupra fenomenului violenței domestice a fost lansată în urma unui val de crime contra femeilor. În doar cinci săptămâni, șase femei au fost ucise. Eșec în Franța În 2016, și Franța a incriminat clienții serviciilor sexuale. După adoptarea legii au fost emise în, medie 1.300 de amenzi pe an. Pedepsele constau în amenzi, de la 1.500 la 3.500 de euro (în cazul recidivei), dar și în cursuri obligatorii de „formare de conștientizare cu privire la cumpărarea de acte sexuale”. Până în 2020, au fost aplicate 176 de sentințe de formare de conștientizare, reprezentând 35% din sancțiuni. Însă legea e aplicată inegal: Parisul concentrează 50% din proceduri. În ceea ce privește „cursurile de formare și conștientizare” din 2019, doar zece din cele 166 de Instanțe de drept comun (TGI) au implementat asemenea cursuri. După adoptarea legii, măsurile pentru reintegrarea socială a lucrătorilor sexuali au fost ineficiente. Scopul declarat era ca, într-un an de la implementarea legii, 1.000 de prostituate să fie reintegrate. În prezent, dintr-un număr estimat de 50.000 de prostituate din Franța, doar 564 de persoane au fost „recalificate”. Din 2016 până în 2021, actele de violența contra femeilor, raportate, aproape s-au dublat. Violență fără precedent împotriva femeilor în Irlanda În 2017, Irlanda a fost a treia țară a Uniunii Europene care a modificat legea prostituției. Noile reglementări prevedeau amendarea celui care plătește pentru „prestații sexuale” cu 500 de euro, pentru prima abatere, și cu 1.000 de euro, pentru a doua. Pedespele pentru cei care dețin bordeluri ajung la amenzi de 5.000 de euro și/sau închisoare de până la un an. La fel ca în Suedia, pedepsele se aplică și celor care închiriază locuințe lucrătorilor sexuali. Potrivit Comisiei irlandeze pentru drepturile omului și egalitate (IHREC), violența împotriva femeilor a „atins în prezent niveluri de criză în Irlanda”. Datele Oficiului Național de Statistică din Irlanda (CSO) indică o creștere a numărul infracțiunilor sexuale: de la 2.524 (în 2017) la 2.794 (în 2018), ajungând la 2.824 (în 2019). În ceea ce privește violența contra femeilor, dacă anul 2016 a fost cel mai mic număr de omucideri feminine (două cazuri), situația s-a schimbat în 2017: 16 femei au fost ucise în urma agresiunilor. Numărul total de acte de agresiune domestică arată o creștere, între 2017 și 2020, de la 18.027 de cazuri raportate la 20.655. Agenții ONU și ONG-uri se opun inițiativei PE Deși recenta inițiativă a Parlamentului european a fost apreciată de susținători ca un progres în lupta împotriva traficului și exploatării de persoane, criticii au amintit vehement de ce s-a întâmplat în țările care au implementat deja legea. Mai multe agenții ONU (Organizația Mondială a Sănătății, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație) precum și organizații pentru drepturile omului (Amnesty International și Human Rights Watch), s-au opus public incriminării clienților. Într-o scrisoare deschisă, Alianța Europeană pentru Drepturile Lucrătorilor Sexuali (ESWA) a cerut deputaților europeni să respingă raportul. ONG-ul susține că parlamentarii europeni care au votat pentru adoptarea raportului „Ignoră numărul mare de dovezi ale impactului negativ pe care l-a avut incriminarea clineților lucrătorilor sexuali”. Potrivit acestora, dacă legea va fi adoptată și de celelalte state membre, vor crește atât activitățile clandestine și actele de violență, cât și infectările cu HIV. „Prin incriminarea achiziției de servicii sexuale, unui întreg grup de oameni i se refuză dreptul de a lua decizii cu privire la viața lor”, se mai menționează în scrisoare.

Se face sex, pe bune, în Parlamentul României Foto: Inquam/ George Călin
Politică

Șoșoacă, șocată: „Se face sex, pe bune, în Parlamentul României”! Ea a susținut că știe numele parlamentarului care a fost prins în flagrant de una din consilierele ei

Senatoarea independentă Diana Șoșoacă este șocată: „În Parlamentul României se face sex”, a strigat ea, la o dezbatere organizată de Bună Ziua, Iași (BZI). Senatoarea a susținut că știe numele parlamentarului care a fost prins în flagrant de una din consilierele sale. Citește și: AUR și USR cresc, PSD – scade, PNL rămâne la aceeași intenție de vot – sondaj prezentat de Antena 3 și care ar fi fost comandat de PNL Ea a afirmat că, de atunci, se teme să mai deschidă ușile clădirii. Se face sex, pe bune, în Parlamentul României „Se face sex, pe bune, în Parlamentul României, în birouri. Parlamentari cu tot felul de consiliere cu tot felul... Atenție ce vă spun, asta a ajuns Parlamentul României. Îmi e și frică să deschid o ușă. Mi-au povestit niște angajați, a venit una plângând la mine de rușine: «Am vrut să intru în birou și nu mi-am închipuit că o să văd pe domnul parlamentar, făcea sex cu consiliera lui și a uitat ușa deschisă». Nu vă supărați, râdem, râdem, dar este inimaginabil... Casa Poporului, au murit oameni să o construiască, e o frumusețe de locație, mână românească, producție românească, totul românesc...”, a susținut senatoarea. @sustinatoridianasosoaca #parlamentulromaniei #sex#politicieni #dianaiovanovicisosoaca #sosro #dianasosoaca #foryoupage #viraltiktok #fyp #foryou ♬ sunet original - Sustinatori Diana Şoşoacă Videoclipul cu această declarație a devenit viral pe TikTok. Recent, șefa SOS România, Diana Șoșoacă, și-a promovat soțul în poziția de prim-vicepreședinte al formațiunii pe care o conduce. Citește și: Mama lui Vlad Pascu, către fiul ei, în arest: Eu vreau să-ți fac dosar medical, să te trimită pe aici, pe Rahova. Este centru de tratare de dependențe Soțul Dianei Șoșoacă a fost condamnat, în mai, în primă instanță, la 180 de zile de închisoare cu suspendare și plata unei amenzi penale de 18.000 de lei către statul român, plus 2.500 de lei cheltuieli de judecată, după ce în 2021 a agresat un polițist. Agentul intervenise într-un scandal între soții Șoșoacă și o echipă de jurnaliști de la Rai Uno.

Șoșoacă cere să fie împușcată conducerea Parlamentului  Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Șoșoacă cere împușcată conducerea Parlamentului

Senatoarea independentă Daniela Șoșoacă cere insistent, pe un ton isteric, să fie împușcată conducerea Parlamentului României. Această afirmație a fost făcută repetat în timpul unei transmisii live pe Facebook. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Șoșoacă nu a spus clar cine trebuie împușcat, dar ea era indignată de faptul că ședința de plen din 9 mai, când se marca Ziua Independenței României, nu a fost deschisă cu intonarea imnului României. Șoșoacă cere să fie împușcată conducerea Parlamentului „Trădătorilor! Hai mama voastră...Fir-ați a dracului de nenorociți (...) Trebuie să fiți împușcați cu toții, bă! Bă, fir-ar mama voastra de sclavi nenorociți, omorâți cu toții ar trebui să fiți, împușcați în piață publică de trădători nenorociți”, a strigat Șoșoacă, din spatele sălii de plen a Parlamentului, în timp ce un vorbitor se afla la tribună. - „ Fir-ar mama voastra de sclavi nenorociți, omorâți cu toții ar trebui să fiți, împușcați în piață publică de trădători nenorociți"- "Se rascoleste Ceausescu in mormant" Sosoaca ieri, in Parlament, intoarsa de la ambasada Rusiei, unde a sarbatorit ocuparea Romaniei de URSS. pic.twitter.com/f0FYJuzbod— Costin Andries (@CostinAndriess) May 10, 2023 „Cum ți se pare, mă?”, strigă ea către un deputat, Mihai Lasca, unul dintre susținătorii ei. Acesta, vădit intimidat, răspunde: „Sunt foarte revoltat!”. Șoșoacă, îl abandonează și continuă să strige: „Cum mă, să refuze...și ăștia din sală să nu sară pentru intonare? Bă, ăștia trebuie împușcați, sunt trădători, cei mai mari trădători!” Ulterior, într-o declarație politică oficială, ea a afirmat: ”Gândiți-vă ce s-ar fi întâmplat în Franța, dacă Parlamentul și-ar fi permis nu să refuze intonarea Marseillaisei, ci neobrăzarea de a intona un așa-zis imn al Europei înaintea acesteia? Revoluție! Poporul francez i-ar fi decapitat ca în urmă cu 200 de ani fără să mai aibă timp să construiască eșafod”. Citește și: EXCLUSIV Loteria Română scoate la vânzare 6.260 de „păcănele” achiziționate în 2013 și niciodată folosite. Acestea ar fi putut aduce venituri de un miliard de euro

Mâna Rusiei în Parlamentul României Foto: Exxon Mobile
Eveniment

Mâna Rusiei în Parlamentul României

Mâna Rusiei în Parlamentul României: Der Kurier (Austria) scrie că legislația a fost modificată astfel încât să torpileze, din nou, extragerea gazelor din Marea Neagră, de către OMV. Articolul apare la câteva săptămâni după ce deputații au adoptat un amendament care ar forța OMV să plătească taxa de solidaritate. Oficialii OMV au spus că amendamentul încalcă principiile Constituţiei. Citește și: Virgil Popescu acuză guvernarea PSD că, prin OUG 114/2018, a alungat Exxon: „Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă acest lucru nu exista (…) România era exportator și avea gazele ei” În noiembrie 2022, Ministrul Energiei, Virgil Popescu (PNL), a acuzat guvernarea PSD că, prin OUG 114/2018, a alungat Exxon și a blocat investițiile în energie. El a spus, într-un interviu pentru Prima TV, că România putea avea cum gaze să exporte, dacă nu era această ordonanță. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Mâna Rusiei în Parlamentul României „În sfârșit, totul părea să fi fost pe drumul cel bun. În România, blocajele fiscale pentru producția offshore au fost relaxate anul trecut, iar OMV dorea să dea, din vară, undă verde proiectului de anvergură „Neptun Deep” din Marea Neagră. Dezvoltarea uriașelor rezerve de gaze aflate la circa 170 de kilometri în largul coastei României este prioritate, sublinia CEO OMV Alfred Stern. În timpul unei întâlniri cu Stern, în noiembrie 2022, președintele Klaus Iohannis a cerut ca o decizie să fie luată înainte de sfârșitul anului”, explică Der Kurier situația de dinainte de intervenția legislativă a Parlamentului României. Pentru extragerea gazelor din perimetrul Neptun Deep ar fi nevoie de patru miliarde de euro, dar ar însemna un pas uriaș pentru obținerea independenței de Rusia. „Dar acum proiectul Neptun Deep ar putea fi încheiat înainte de a începe”, arată publicația austriacă. „O nouă măsură fiscală pune în pericol proiectul de miliarde de euro al OMV și Petrom „Neptun Deep”, oamenii din interior suspectează influența Rusiei în fundal”, susține Der Kurier. La 29 martie, deputații au votat un amendament prin care vor forța OMV să plătească contribuția de solidaritate. Citește și: Arestat doar la domiciliu, Dan Diaconescu se autovictimizează și anunță revenirea în televiziune: Sunt absolut nevinovat. Revin în presă, cu TV și emisiune Amendamentul a fost votat cu 178 de voturi ”pentru”, 71 de ”abțineri” și 3 voturi au fost ”prezent nu votez”. Parlamentarii de la AUR și USR s-au abținut de la vot. Amendamentul include în cifra de afaceri a companiilor echivalentul cantităților de mărfuri extrase sau produse anul trecut și anul acesta, dar care nu au fost vândute, și cele utilizate ca materie primă sau pentru consum propriu. Prețul luat în calcul nu va putea fi mai mic decât media cotațiilor internaționale de referință din 2022, respectiv 2023.

Parlamentul de la Kiev a revocat mandatele a trei deputați pro-Kremlin Foto: Twitter
Eveniment

Parlamentul Kiev revocat mandatele deputați Kremlin

Parlamentul de la Kiev a revocat mandatele a trei deputați pro-Kremlin, din cadrul partidului de opoziție „Pentru Viață”, scrie Kyiv Independent. Rada Supremă a revocat mandatele a trei deputați aparținând partidului pro-Kremlin Platforma de Opoziție - Pentru Viață, a anunțat, azi, deputatul Yaroslav Zhelezniak. Parlamentul de la Kiev a revocat mandatele a trei deputați pro-Kremlin Nu mai puțin de 325 de parlamentari au votat pentru anularea mandatului lui Iuriy Solod, 332 pentru anularea mandatului Nataliei Korolevska și 330 pentru eliminarea din legislativ al lui Oleh Voloshyn. Urmare a războiului, locurile celor eliminați din Parlament nu vor fi ocupate ce colegii lor de partid. Potrivit site-ului Chesno, 17 parlamentari ucraineni au rămas fără mandat de la începutul invaziei rusești. Aproape toți aceștia aparțin partidului Platforma de Opoziție - Pentru Viață. Formațiunea politică a fost co-fondată de deputatul pro-Kremlin Viktor Medvedchuk, care a fost arestat în aprilie pentru trădare și ulterior predat Rusiei în cadrul unui schimb de prizonieri din septembrie 2022. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Timp de mulți ani, Medvedciuk a fost mâna dreaptă a dictatorului rus Vladimir Putin în Ucraina, militând pentru legături mai strânse între cele două țări.

Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina (sursa: Facebook/Armed Forces)
Internațional

Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina

Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina. Sofia va livra primul său ajutor militar în Ucraina de la începutul invaziei ruse, după ce parlamentul a aprobat vineri o listă de arme stabilită de guvernul interimar. Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina Parlamentul a aprobat de asemenea trimiterea a până la 50 de militari în misiunea UE de instruire a forţelor armate ucrainene. Bulgaria a fost una din cele câteva ţări din UE care nu au trimis ajutor militar, în contextul în care Partidul Socialist, membru al precedentei coaliţii de guvernare şi favorabil Rusiei, a blocat în mai o propunere anterioară. Lista armelor aprobate este clasificată, însă oficiali guvernamentali au precizat că Sofia va trimite în principal arme uşoare şi muniţie. Ministrul interimar al Apărării, Dimitar Stoianov, a spus că Bulgaria, ţară membră a NATO, nu îşi permite să îşi trimită sisteme de rachete antiaeriene sau avioanele MIG-19 şi SU-25, de producţie sovietică, dorite de Kiev. "Abordarea mea a fost conservatoare, deoarece trebuie să asigur capacităţile de apărare ale Bulgariei. Ajutorul este în acord deplin cu priorităţile Ucrainei, dar nu trimitem sistemele S-300 şi nici avioanele MIG-29 sau SU-25", a declarat vineri Stoianov la Nova TV. Exporturi crescute către Polonia Deşi Bulgaria nu a trimis până acum arme Ucrainei, producătorii săi de armament au înregistrat o creştere a exporturilor, conform unui raport din noiembrie al Asociaţiei Industriale Bulgare. În august, Ministerul Economiei a aprobat acorduri pentru exporturi de arme de peste un miliard de leva (512 milioane de euro), majoritatea având ca destinaţie Polonia, unul din centrele esenţiale pentru trimiterea de arme în Ucraina. Citește și: Putin recunoaște că abia are cu ce să îmbrace recruții, dar amenință cu hipersonice nucleare. Și se declară dezamăgit de Merkel Un număr total de 148 din cei 240 de parlamentari au votat vineri în favoarea trimiterii de arme Ucrainei, socialiştii şi Partidul Renaşterea, pro-rus şi ultranaţionalist, exprimându-se împotrivă.

Taiwan, sprijinit de Germania împotriva Chinei (sursa: Twitter/外交部 Ministry of Foreign Affairs, ROC (Taiwan))
Internațional

Taiwan, sprijinit de Germania împotriva Chinei

Taiwan, sprijinit de Germania împotriva Chinei. Un grup de şase parlamentari germani a sosit duminică în Taiwan, în a doua vizită a unei delegaţii parlamentare germane luna aceasta, pe fondul escaladării tensiunilor în regiune, informează dpa. Taiwan, sprijinit de Germania împotriva Chinei Grupul, condus de parlamentarul Peter Heidt din Partidul Liber Democart (FDP), a fost întâmpinat de ministrul-adjunct al Afacerilor Externe al Taiwanului, Ming-Yen Tsai, pe aeroportul internaţional Taoyuan. Vizita ar urma să se încheie miercuri. Heidt a subliniat că vizita este parte a angajamentului guvernului german de a "sprijini ţările democratice", adăugând că există o mare îngrijorare că Beijingul vrea "să anexeze Taiwanul, dacă va fi necesar cu forţa", potrivit unui comunicat transmis dpa. "Gesturile de ameninţare ale Chinei nu ar trebui să ne oprească să întreprindem vizite şi să sprijinim Taiwanul ca stat care împărtăşeşte valorile noastre de democraţie şi libertate", a spus Heidt. Xi vrea Taiwan în al treilea mandat Taiwanul are propriul guvern de la victoria comuniştilor în partea continentală a Chinei, în 1949, dar Beijingul consideră acest teritoriu ca fiind una din provinciile sale şi ameninţă că va recurge la forţă în cazul în care insula îşi proclamă oficial independenţa. Citește și: Iranul recunoaște colaborarea militară cu Rusia, dar susține că „nu împotriva Ucrainei” Tensiunile dintre China şi Taiwan rămân ridicate, după ce duminica trecută preşedintele chinez, Xi Jinping, a afirmat că Beijingul nu va renunţa niciodată la dreptul de a folosi forţa împotriva Taiwanului, pe care îl consideră propriul teritoriu, dar se va strădui să se ajungă la o reglementare paşnică. O delegaţie din partea Grupului de prietenie Berlin-Taipei din Parlamentul german a întreprins o vizită la începutul lui octombrie.

Fratelli d'Italia, în parlamentul din România (sursa: defapt.ro)
Politică

Fratelli d'Italia, în parlamentul din România

Fratelli d'Italia, în parlamentul din România. Este planul partidului condus de viitorul premier al Italiei, Giorgia Meloni, pentru alegerile din 2024. Pasquale Elicona, șeful filialei românești a partidului Fratelli d'Italia, a declarat pentru Defapt.ro că are în atenție și alegerile locale și județene. Acolo unde ar putea să aibă mai mulți reprezentanți. Pasquale Elicona controlează în România mai multe firme care plasează muncitori români în Italia. Iar pe italienii ajunși pe meleagurile autohtone îi ajută să își deschidă diverse afaceri. Prima întâlnire politică, cu AUR Filiala românească Fratelli d'Italia a fost înființată în anul 2020 de afaceristul Alessandro Console. În luna mai a.c., acesta și-a dat demisia din funcție. În locul său, pe 21 mai 2022, a fost numit Pasquale Elicona, patronul unor firme de plasare a forței de muncă. Tototdată, acesta administrează și compania Personnel Select, patronată de un anume Gheorghe Crîngașu. În Italia, Elicona este inspector, coordonator de peronal și manager de securitatea la muzeele din orașele Siracusa, Enna, Caltanissetta și Ragusa, din Regiunea Sicilia. În urma câștigării alegerilor parlamentare din Italia de către partidul Fratelli d'Italia, condus de Giorgia Meloni - viitorul premier al Italiei, Pasquale Elicona și-a luat rolul în serios. Pentru început, a decis să se întâlnească cu mai mulți reprezentanți ai partidelor politice românești. Primul care i-a deschis ușa este deputatul AUR Antonio Andrușceac, președintele comisiei parlamentare de prietenie cu Republica Italia. Fratelli d'Italia, în parlamentul din România Pasquale Elicona (foto) a declarat pentru Defapt.ro că, în prezent, foarte mulți italieni din România au depus cereri pentru a se înscrie în filiala românească a Fratelli d'Italia. În acest context și-a propus să deschidă filiale în fiecare județ. Motivul? Vrea să strângă cât mai multe voturi la alegerile locale, parlamentare și europene din 2024. "Interesul nostru este să participăm la alegeri și să alegem un reprezentant care să candideze pe locul de deputat al minorităților. Pentru comunitatea italiană din România, partidul are dublă funcție. Una politică, una socială. Acum avem ocazia să participăm împreună la activități așa cum fac românii din Italia. Reprezentanții comunității italiene pot candida la alegerile locale sau la cele județene. Obiectivul nostru este să intrăm în grupul minorităților naționale din Parlamentul României. La nivelul Uniunii Europene deja se vorbește de partide europene. Noi punem bazele pentru acest proiect", a declarat Pasquale Elicona. Meloni susține Ucraina Giorgia Meloni, lidera partidului Fratelli d'Italia, s-a impus în alegerile parlamentare din Italia. A obținut 26% din voturi. În urma alierii de dreapta cu partidele lui Silvio Berlusconi și Matteo Salvini, Meloni a conturat o majoritate parlamentară. Până să ajungă premier al Italiei, Giorgia Meloni a condamnat deja afirmațiile secretarului de stat francez Laurence Boone, care a declarat că Parisul vrea să colaboreze cu Roma, dar va monitoriza respectarea libertăților. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident "Sunt ingerinţe inacceptabile într-un stat suveran membru al Uniunii Europene. Sunt încrezătoare că Guvernul francez va retrage imediat aceste declaraţii. Era guvernelor conduse de Partidul Democrat, care cerea protecţie din străinătate, s-a încheiat", a spus Giorgia Meloni. Totodată, ea a asigurat Ucraina că va beneficia de toată susținerea în războiul contra Rusiei. Meloni a fost unul dintre puţinii lideri politici italieni care a susţinut decizia premierului demisionar Mario Draghi de a trimite arme în Ucraina.

Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară (sursa: adriannastase.ro)
Eveniment

Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară

Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară. Fostul premier Adrian Năstase a câştigat la Tribunalul Bucureşti recuperarea pensiei speciale, pierdută în urma adoptării, anul trecut, a unei legi în Parlament. În perioada 1990 - 2012, Adrian Năstase a avut şase mandate de deputat, beneficiind de pensie specială. Alături de sute de foşti deputaţi şi senatori, el a pierdut anul trecut acest drept, motiv pentru care a dat în judecată Secretariatul General al Camerei Deputaţilor. Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară "Respinge ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Secretariatul General al Camerei Deputaţilor invocată prin întâmpinare. Admite în parte acţiunea. Anulează Ordinul nr. 700/08.03.2021 şi dispune repunerea în plată a indemnizaţiei pentru limita de vârstă pentru perioada 27.02.2021 - 9.06.2022. Respinge ca rămasă fără obiect cererea privind repunerea în plată a indemnizaţiei pentru perioada ulterioară datei de 10.06.2022. Obligă pârâţii la plata către reclamant a sumei 1.190 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentate de onorariu de avocat. Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare cererea de apel depunându-se la Tribunalul Bucureşti Secţia a VIII-a. Pronunţată astăzi 06.10.2022 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei", se arată în decizia tribunalului. De menţionat că Tribunalul Bucureşti a fost nevoit să-i dea câştig de cauză lui Adrian Năstase, după ce Curtea Constituţională a stabilit, pe 5 mai, că legea de abrogare a pensiilor parlamentarilor este neconstituţională. Nume grele pe lista "recuperatorilor" Efectele hotărârii CCR se aplică de la data de 10 iunie, când a fost publicată motivarea în Monitorul Oficial. Adrian Năstase nu este singurul fost parlamentar care îşi recapătă pensia specială. Şi alte nume importante au obţinut o decizie favorabilă la Tribunalul Bucureşti: Călin Popescu-Tăriceanu, Silviu Prigoană, Dan Radu Ruşanu, Ilie Sârbu, Eugen Nicolăescu, Vasile Blaga, Octav Cozmâncă, Nicolae Văcăroiu, Norica Nicolai, Dan Mircea Popescu, Irina Loghin, Mădălin Voicu, Victor Boştinaru, Corneliu Ciontu, Radu F. Alexandru, Mihai Mălaimare, Şerban Mihăilescu, Tudor Mohora, Ristea Priboi. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 În februarie 2021, plenul Parlamentului a abrogat pensiile speciale ale senatorilor şi deputaţilor, însă pe 5 mai 2022 Curtea Constituţională a decis că legea este neconstituţională. Între timp, sute de foşti deputaţi şi senatori au acţionat în instanţă Parlamentul pentru a-şi recâştiga pensiile.

Mobilizarea, criticată de apropiații lui Putin (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Mobilizarea, criticată de apropiații lui Putin

Mobilizarea, criticată de apropiații lui Putin. Şefii celor două camere ale parlamentului rus au răspuns duminică la o serie de plângeri cu privire la campania de mobilizare militară din Rusia, cerând oficialilor regionali să ţină situaţia sub control şi să rezolve rapid "excesele" care au alimentat furia publică, relatează Reuters duminică. Documente de recrutare pentru bărbați fără stagiu militar Decizia preşedintelui Vladimir Putin de a ordona prima mobilizare militară din Rusia de la cel de-al Doilea Război Mondial a provocat proteste în întreaga ţară şi a dus la plecarea în masă a bărbaţilor de vârstă militară, provocând ambuteiaje la frontiere şi epuizări de bilete de avion. De asemenea, au existat numeroase semnalări că au primit documente de recrutare persoane care nu au efectuat serviciul militar, deşi ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a garantat că vor fi chemate doar persoanele cu abilităţi militare speciale sau cu experienţă de luptă. Citește și: Ceea ce nimeni nu voia să audă de la Rusia: teritoriile ucrainene anexate vor fi sub protecția „protecția deplină”, inclusiv nucleară, a Moscovei Cei doi lideri parlamentari, ambii aliaţi apropiaţi ai lui Putin, şi-au exprimat public în mod explicit furia faţă de modul în care se desfăşoară campania de mobilizare. Mobilizarea, criticată de apropiații lui Putin Valentina Matvienko, preşedintele Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus, a declarat că are cunoştinţă de rapoarte că au fost chemaţi bărbaţi care nu sunt eligibili pentru recrutare. "Astfel de excese sunt total inacceptabile. Şi cred că este absolut corect că acestea provoacă o reacţie puternică în societate", a spus ea într-o postare pe aplicaţia de mesagerie Telegram. Într-un mesaj direct adresat guvernatorilor regionali din Rusia - care, potrivit acesteia, poartă "întreaga responsabilitate" pentru punerea în aplicare a apelului - ea a scris: "Asiguraţi-vă că punerea în aplicare a mobilizării parţiale se realizează în deplină şi absolută conformitate cu criteriile stabilite. Fără nicio greşeală". Ținta Kremlinului: un milion de soldați Viaceslav Volodin (foto), preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea într-o postare proprie. "Se primesc plângeri", a spus el. "Dacă se face o greşeală, aceasta trebuie corectată... Autorităţile de la toate nivelurile trebuie să îşi înţeleagă responsabilităţile". Autorităţile susţin că încă 300.000 de ruşi vor fi înrolaţi în campania de mobilizare. Kremlinul a negat de două ori că intenţionează să recruteze mai mult de un milion de persoane, în urma a două relatări separate din presa rusă independentă. Potrivit grupurilor de apărare a drepturilor omului, peste 2.000 de persoane au fost arestate la mitinguri împotriva mobilizării în zeci de oraşe de la începutul săptămânii, iar duminică s-au înregistrat deja alte proteste în Orientul Îndepărtat şi în Siberia.

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez (sursa: Facebook/Eduskunta - Riksdagen)
Internațional

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez. Website-ul parlamentului finlandez a fost blocat temporar marţi din cauza unui presupus atac cibernetic, transmit DPA şi AFP. Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez Serviciile administrative ale legislativului de la Helsinki au anunţat pe Twitter că website-ul a suferit un atac de tip DDoS (Distributed Denial of Service), prin care serviciul online este făcut indisponibil pentru utilizatori. În prezent, specialişti în securitate cibernetică încearcă să limiteze pagubele cauzate de acest atac, produs în jurul orei locale 14:30 (11:30 GMT). Citește și: Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar Potrivit postului de radio finlandez Yle, în spatele atacului se află hackeri ruşi, o grupare care se semnează NoName057(16) scriind pe aplicaţia Telegram că a decis să facă o "vizită amicală" ţării vecine Finlanda care este atât de dornică să adere la NATO. Au mai atacat în Polonia, Lituania şi Norvegia Yle a precizat că în trecut aceeaşi grupare de hackeri ruşi a comis atacuri cibernetice asupra unor instituţii publice din Polonia, Lituania şi Norvegia. În luna mai, parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea ţării la NATO, punând astfel capăt deceniilor de neutralitate ale statului nordic. Relaţiile dintre Finlanda şi Rusia, ţări cu o frontieră terestră comună cu o lungime de 1.340 de kilometri, s-au deteriorat mai ales după începerea invaziei militare ruse în Ucraina, pe 24 februarie acest an.

Macron strâns cu ușa de opoziție(sursa: TASS)
Internațional

Macron, strâns cu ușa de opoziție

Macron, strâns cu ușa de opoziție. Liderii partidelor politice franceze care s-au întâlnit marţi cu preşedintele Emmanuel Macron, după ce coaliţia acestuia a pierdut majoritatea parlamentară în urma alegerilor, au refuzat stabilirea unor alianţe care să-i redea liderului de la Elysee susţinerea în legislativ şi i-au cerut să vină cu propuneri concrete prin care să accepte compromisuri, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE. Macron, strâns cu ușa de opoziție Macron a început marţi o serie de reuniuni de două zile cu liderii principalelor partide pentru a găsi o posibilă ieşire din dilema creată de rezultatul legislativelor desfăşurate duminică, în urma cărora coaliţia Ensemble! (Împreună) a lui Macron a pierdut majoritatea în Adunarea Naţională, dar nici nu poate fi imaginată vreo majoritate alternativă a opoziţiei. Preşedintele francez i-a primit marţi dimineaţă pe liderul formaţiunii de dreapta "Republicanii", Christian Jacob, şi pe secretarul general al Partidului Socialista (PS), Olivier Faure. Citește și: Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă După încheierea discuţiei Jacob a semnalat presei intenţia partidului său de a continua "în opoziţie, de o manieră hotărâtă, dar responsabilă", adăugând că îi revine lui Macron sarcina "să pună propuneri pe masă". Totuşi, Christian Jacob, care l-a descris anterior pe Macron drept un politician "arogant", a subliniat că o alianţă a formaţiunii sale de dreapta cu coaliţia acestuia ar echivala cu o "trădare" a propriului electorat conservator. Propuneri concrete i-a cerut liderului de la Elysee şi socialistul Faure, care a spus că a avut o discuţie "interesantă" cu Macron. Acesta "trebuie să facă propuneri şi vom vedea de ce parte ne aşezăm", a mai afirmat Olivier Faure, fără a da vreun indiciu asupra unui eventual acord. La rândul său, liderul formaţiunii centriste MoDem, Francois Bayrou, un aliat important al lui Macron, a apreciat după discuţia cu acesta că "este nevoie de ceva apropiat de (un guvern de) uniune naţională". Liderul de la Elysee a avut consultări şi cu alţi politicieni, inclusiv cu lidera extremei drepte Marine Le Pen, a cărei formaţiune a obţinut la aceste alegeri un rezultat peste aşteptări. "Dacă măsurile care vor fi prezentate sunt de bun simţ le vom vota', a spus Marine Le Pen după ce a discutat cu Macron, fiind însă exclusă o alianţă a extremei drepte cu partidul prezidenţial, care în seara alegerilor a subliniat că va face alianţe numai cu partide conforme cu orientările sale, adică partide "proeuropene" şi "proclimat". Coaliţia centrist-liberală Ensemble! (Împreună), care s-a sprijinit în timpul primului mandat de cinci ani al lui Emmanuel Macron pe o majoritate confortabilă (fixată la 289 de deputaţi), are după alegerile legislative de duminică doar 245 de mandate de parlamentar din totalul celor 577, potrivit Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră