duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: parlament

65 articole
Eveniment

Parlamentul Kiev revocat mandatele deputați Kremlin

Parlamentul de la Kiev a revocat mandatele a trei deputați pro-Kremlin, din cadrul partidului de opoziție „Pentru Viață”, scrie Kyiv Independent. Rada Supremă a revocat mandatele a trei deputați aparținând partidului pro-Kremlin Platforma de Opoziție - Pentru Viață, a anunțat, azi, deputatul Yaroslav Zhelezniak. Parlamentul de la Kiev a revocat mandatele a trei deputați pro-Kremlin Nu mai puțin de 325 de parlamentari au votat pentru anularea mandatului lui Iuriy Solod, 332 pentru anularea mandatului Nataliei Korolevska și 330 pentru eliminarea din legislativ al lui Oleh Voloshyn. Urmare a războiului, locurile celor eliminați din Parlament nu vor fi ocupate ce colegii lor de partid. Potrivit site-ului Chesno, 17 parlamentari ucraineni au rămas fără mandat de la începutul invaziei rusești. Aproape toți aceștia aparțin partidului Platforma de Opoziție - Pentru Viață. Formațiunea politică a fost co-fondată de deputatul pro-Kremlin Viktor Medvedchuk, care a fost arestat în aprilie pentru trădare și ulterior predat Rusiei în cadrul unui schimb de prizonieri din septembrie 2022. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Timp de mulți ani, Medvedciuk a fost mâna dreaptă a dictatorului rus Vladimir Putin în Ucraina, militând pentru legături mai strânse între cele două țări.

Parlamentul de la Kiev a revocat mandatele a trei deputați pro-Kremlin Foto: Twitter
Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina (sursa: Facebook/Armed Forces)
Internațional

Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina

Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina. Sofia va livra primul său ajutor militar în Ucraina de la începutul invaziei ruse, după ce parlamentul a aprobat vineri o listă de arme stabilită de guvernul interimar. Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina Parlamentul a aprobat de asemenea trimiterea a până la 50 de militari în misiunea UE de instruire a forţelor armate ucrainene. Bulgaria a fost una din cele câteva ţări din UE care nu au trimis ajutor militar, în contextul în care Partidul Socialist, membru al precedentei coaliţii de guvernare şi favorabil Rusiei, a blocat în mai o propunere anterioară. Lista armelor aprobate este clasificată, însă oficiali guvernamentali au precizat că Sofia va trimite în principal arme uşoare şi muniţie. Ministrul interimar al Apărării, Dimitar Stoianov, a spus că Bulgaria, ţară membră a NATO, nu îşi permite să îşi trimită sisteme de rachete antiaeriene sau avioanele MIG-19 şi SU-25, de producţie sovietică, dorite de Kiev. "Abordarea mea a fost conservatoare, deoarece trebuie să asigur capacităţile de apărare ale Bulgariei. Ajutorul este în acord deplin cu priorităţile Ucrainei, dar nu trimitem sistemele S-300 şi nici avioanele MIG-29 sau SU-25", a declarat vineri Stoianov la Nova TV. Exporturi crescute către Polonia Deşi Bulgaria nu a trimis până acum arme Ucrainei, producătorii săi de armament au înregistrat o creştere a exporturilor, conform unui raport din noiembrie al Asociaţiei Industriale Bulgare. În august, Ministerul Economiei a aprobat acorduri pentru exporturi de arme de peste un miliard de leva (512 milioane de euro), majoritatea având ca destinaţie Polonia, unul din centrele esenţiale pentru trimiterea de arme în Ucraina. Citește și: Putin recunoaște că abia are cu ce să îmbrace recruții, dar amenință cu hipersonice nucleare. Și se declară dezamăgit de Merkel Un număr total de 148 din cei 240 de parlamentari au votat vineri în favoarea trimiterii de arme Ucrainei, socialiştii şi Partidul Renaşterea, pro-rus şi ultranaţionalist, exprimându-se împotrivă.

Taiwan, sprijinit de Germania împotriva Chinei (sursa: Twitter/外交部 Ministry of Foreign Affairs, ROC (Taiwan))
Internațional

Taiwan, sprijinit de Germania împotriva Chinei

Taiwan, sprijinit de Germania împotriva Chinei. Un grup de şase parlamentari germani a sosit duminică în Taiwan, în a doua vizită a unei delegaţii parlamentare germane luna aceasta, pe fondul escaladării tensiunilor în regiune, informează dpa. Taiwan, sprijinit de Germania împotriva Chinei Grupul, condus de parlamentarul Peter Heidt din Partidul Liber Democart (FDP), a fost întâmpinat de ministrul-adjunct al Afacerilor Externe al Taiwanului, Ming-Yen Tsai, pe aeroportul internaţional Taoyuan. Vizita ar urma să se încheie miercuri. Heidt a subliniat că vizita este parte a angajamentului guvernului german de a "sprijini ţările democratice", adăugând că există o mare îngrijorare că Beijingul vrea "să anexeze Taiwanul, dacă va fi necesar cu forţa", potrivit unui comunicat transmis dpa. "Gesturile de ameninţare ale Chinei nu ar trebui să ne oprească să întreprindem vizite şi să sprijinim Taiwanul ca stat care împărtăşeşte valorile noastre de democraţie şi libertate", a spus Heidt. Xi vrea Taiwan în al treilea mandat Taiwanul are propriul guvern de la victoria comuniştilor în partea continentală a Chinei, în 1949, dar Beijingul consideră acest teritoriu ca fiind una din provinciile sale şi ameninţă că va recurge la forţă în cazul în care insula îşi proclamă oficial independenţa. Citește și: Iranul recunoaște colaborarea militară cu Rusia, dar susține că „nu împotriva Ucrainei” Tensiunile dintre China şi Taiwan rămân ridicate, după ce duminica trecută preşedintele chinez, Xi Jinping, a afirmat că Beijingul nu va renunţa niciodată la dreptul de a folosi forţa împotriva Taiwanului, pe care îl consideră propriul teritoriu, dar se va strădui să se ajungă la o reglementare paşnică. O delegaţie din partea Grupului de prietenie Berlin-Taipei din Parlamentul german a întreprins o vizită la începutul lui octombrie.

Fratelli d'Italia, în parlamentul din România (sursa: defapt.ro)
Politică

Fratelli d'Italia, în parlamentul din România

Fratelli d'Italia, în parlamentul din România. Este planul partidului condus de viitorul premier al Italiei, Giorgia Meloni, pentru alegerile din 2024. Pasquale Elicona, șeful filialei românești a partidului Fratelli d'Italia, a declarat pentru Defapt.ro că are în atenție și alegerile locale și județene. Acolo unde ar putea să aibă mai mulți reprezentanți. Pasquale Elicona controlează în România mai multe firme care plasează muncitori români în Italia. Iar pe italienii ajunși pe meleagurile autohtone îi ajută să își deschidă diverse afaceri. Prima întâlnire politică, cu AUR Filiala românească Fratelli d'Italia a fost înființată în anul 2020 de afaceristul Alessandro Console. În luna mai a.c., acesta și-a dat demisia din funcție. În locul său, pe 21 mai 2022, a fost numit Pasquale Elicona, patronul unor firme de plasare a forței de muncă. Tototdată, acesta administrează și compania Personnel Select, patronată de un anume Gheorghe Crîngașu. În Italia, Elicona este inspector, coordonator de peronal și manager de securitatea la muzeele din orașele Siracusa, Enna, Caltanissetta și Ragusa, din Regiunea Sicilia. În urma câștigării alegerilor parlamentare din Italia de către partidul Fratelli d'Italia, condus de Giorgia Meloni - viitorul premier al Italiei, Pasquale Elicona și-a luat rolul în serios. Pentru început, a decis să se întâlnească cu mai mulți reprezentanți ai partidelor politice românești. Primul care i-a deschis ușa este deputatul AUR Antonio Andrușceac, președintele comisiei parlamentare de prietenie cu Republica Italia. Fratelli d'Italia, în parlamentul din România Pasquale Elicona (foto) a declarat pentru Defapt.ro că, în prezent, foarte mulți italieni din România au depus cereri pentru a se înscrie în filiala românească a Fratelli d'Italia. În acest context și-a propus să deschidă filiale în fiecare județ. Motivul? Vrea să strângă cât mai multe voturi la alegerile locale, parlamentare și europene din 2024. "Interesul nostru este să participăm la alegeri și să alegem un reprezentant care să candideze pe locul de deputat al minorităților. Pentru comunitatea italiană din România, partidul are dublă funcție. Una politică, una socială. Acum avem ocazia să participăm împreună la activități așa cum fac românii din Italia. Reprezentanții comunității italiene pot candida la alegerile locale sau la cele județene. Obiectivul nostru este să intrăm în grupul minorităților naționale din Parlamentul României. La nivelul Uniunii Europene deja se vorbește de partide europene. Noi punem bazele pentru acest proiect", a declarat Pasquale Elicona. Meloni susține Ucraina Giorgia Meloni, lidera partidului Fratelli d'Italia, s-a impus în alegerile parlamentare din Italia. A obținut 26% din voturi. În urma alierii de dreapta cu partidele lui Silvio Berlusconi și Matteo Salvini, Meloni a conturat o majoritate parlamentară. Până să ajungă premier al Italiei, Giorgia Meloni a condamnat deja afirmațiile secretarului de stat francez Laurence Boone, care a declarat că Parisul vrea să colaboreze cu Roma, dar va monitoriza respectarea libertăților. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident "Sunt ingerinţe inacceptabile într-un stat suveran membru al Uniunii Europene. Sunt încrezătoare că Guvernul francez va retrage imediat aceste declaraţii. Era guvernelor conduse de Partidul Democrat, care cerea protecţie din străinătate, s-a încheiat", a spus Giorgia Meloni. Totodată, ea a asigurat Ucraina că va beneficia de toată susținerea în războiul contra Rusiei. Meloni a fost unul dintre puţinii lideri politici italieni care a susţinut decizia premierului demisionar Mario Draghi de a trimite arme în Ucraina.

Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară (sursa: adriannastase.ro)
Eveniment

Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară

Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară. Fostul premier Adrian Năstase a câştigat la Tribunalul Bucureşti recuperarea pensiei speciale, pierdută în urma adoptării, anul trecut, a unei legi în Parlament. În perioada 1990 - 2012, Adrian Năstase a avut şase mandate de deputat, beneficiind de pensie specială. Alături de sute de foşti deputaţi şi senatori, el a pierdut anul trecut acest drept, motiv pentru care a dat în judecată Secretariatul General al Camerei Deputaţilor. Adrian Năstase recâștigă pensia specială parlamentară "Respinge ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Secretariatul General al Camerei Deputaţilor invocată prin întâmpinare. Admite în parte acţiunea. Anulează Ordinul nr. 700/08.03.2021 şi dispune repunerea în plată a indemnizaţiei pentru limita de vârstă pentru perioada 27.02.2021 - 9.06.2022. Respinge ca rămasă fără obiect cererea privind repunerea în plată a indemnizaţiei pentru perioada ulterioară datei de 10.06.2022. Obligă pârâţii la plata către reclamant a sumei 1.190 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentate de onorariu de avocat. Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare cererea de apel depunându-se la Tribunalul Bucureşti Secţia a VIII-a. Pronunţată astăzi 06.10.2022 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei", se arată în decizia tribunalului. De menţionat că Tribunalul Bucureşti a fost nevoit să-i dea câştig de cauză lui Adrian Năstase, după ce Curtea Constituţională a stabilit, pe 5 mai, că legea de abrogare a pensiilor parlamentarilor este neconstituţională. Nume grele pe lista "recuperatorilor" Efectele hotărârii CCR se aplică de la data de 10 iunie, când a fost publicată motivarea în Monitorul Oficial. Adrian Năstase nu este singurul fost parlamentar care îşi recapătă pensia specială. Şi alte nume importante au obţinut o decizie favorabilă la Tribunalul Bucureşti: Călin Popescu-Tăriceanu, Silviu Prigoană, Dan Radu Ruşanu, Ilie Sârbu, Eugen Nicolăescu, Vasile Blaga, Octav Cozmâncă, Nicolae Văcăroiu, Norica Nicolai, Dan Mircea Popescu, Irina Loghin, Mădălin Voicu, Victor Boştinaru, Corneliu Ciontu, Radu F. Alexandru, Mihai Mălaimare, Şerban Mihăilescu, Tudor Mohora, Ristea Priboi. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 În februarie 2021, plenul Parlamentului a abrogat pensiile speciale ale senatorilor şi deputaţilor, însă pe 5 mai 2022 Curtea Constituţională a decis că legea este neconstituţională. Între timp, sute de foşti deputaţi şi senatori au acţionat în instanţă Parlamentul pentru a-şi recâştiga pensiile.

Mobilizarea, criticată de apropiații lui Putin (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Mobilizarea, criticată de apropiații lui Putin

Mobilizarea, criticată de apropiații lui Putin. Şefii celor două camere ale parlamentului rus au răspuns duminică la o serie de plângeri cu privire la campania de mobilizare militară din Rusia, cerând oficialilor regionali să ţină situaţia sub control şi să rezolve rapid "excesele" care au alimentat furia publică, relatează Reuters duminică. Documente de recrutare pentru bărbați fără stagiu militar Decizia preşedintelui Vladimir Putin de a ordona prima mobilizare militară din Rusia de la cel de-al Doilea Război Mondial a provocat proteste în întreaga ţară şi a dus la plecarea în masă a bărbaţilor de vârstă militară, provocând ambuteiaje la frontiere şi epuizări de bilete de avion. De asemenea, au existat numeroase semnalări că au primit documente de recrutare persoane care nu au efectuat serviciul militar, deşi ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a garantat că vor fi chemate doar persoanele cu abilităţi militare speciale sau cu experienţă de luptă. Citește și: Ceea ce nimeni nu voia să audă de la Rusia: teritoriile ucrainene anexate vor fi sub protecția „protecția deplină”, inclusiv nucleară, a Moscovei Cei doi lideri parlamentari, ambii aliaţi apropiaţi ai lui Putin, şi-au exprimat public în mod explicit furia faţă de modul în care se desfăşoară campania de mobilizare. Mobilizarea, criticată de apropiații lui Putin Valentina Matvienko, preşedintele Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus, a declarat că are cunoştinţă de rapoarte că au fost chemaţi bărbaţi care nu sunt eligibili pentru recrutare. "Astfel de excese sunt total inacceptabile. Şi cred că este absolut corect că acestea provoacă o reacţie puternică în societate", a spus ea într-o postare pe aplicaţia de mesagerie Telegram. Într-un mesaj direct adresat guvernatorilor regionali din Rusia - care, potrivit acesteia, poartă "întreaga responsabilitate" pentru punerea în aplicare a apelului - ea a scris: "Asiguraţi-vă că punerea în aplicare a mobilizării parţiale se realizează în deplină şi absolută conformitate cu criteriile stabilite. Fără nicio greşeală". Ținta Kremlinului: un milion de soldați Viaceslav Volodin (foto), preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea într-o postare proprie. "Se primesc plângeri", a spus el. "Dacă se face o greşeală, aceasta trebuie corectată... Autorităţile de la toate nivelurile trebuie să îşi înţeleagă responsabilităţile". Autorităţile susţin că încă 300.000 de ruşi vor fi înrolaţi în campania de mobilizare. Kremlinul a negat de două ori că intenţionează să recruteze mai mult de un milion de persoane, în urma a două relatări separate din presa rusă independentă. Potrivit grupurilor de apărare a drepturilor omului, peste 2.000 de persoane au fost arestate la mitinguri împotriva mobilizării în zeci de oraşe de la începutul săptămânii, iar duminică s-au înregistrat deja alte proteste în Orientul Îndepărtat şi în Siberia.

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez (sursa: Facebook/Eduskunta - Riksdagen)
Internațional

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez. Website-ul parlamentului finlandez a fost blocat temporar marţi din cauza unui presupus atac cibernetic, transmit DPA şi AFP. Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez Serviciile administrative ale legislativului de la Helsinki au anunţat pe Twitter că website-ul a suferit un atac de tip DDoS (Distributed Denial of Service), prin care serviciul online este făcut indisponibil pentru utilizatori. În prezent, specialişti în securitate cibernetică încearcă să limiteze pagubele cauzate de acest atac, produs în jurul orei locale 14:30 (11:30 GMT). Citește și: Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar Potrivit postului de radio finlandez Yle, în spatele atacului se află hackeri ruşi, o grupare care se semnează NoName057(16) scriind pe aplicaţia Telegram că a decis să facă o "vizită amicală" ţării vecine Finlanda care este atât de dornică să adere la NATO. Au mai atacat în Polonia, Lituania şi Norvegia Yle a precizat că în trecut aceeaşi grupare de hackeri ruşi a comis atacuri cibernetice asupra unor instituţii publice din Polonia, Lituania şi Norvegia. În luna mai, parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea ţării la NATO, punând astfel capăt deceniilor de neutralitate ale statului nordic. Relaţiile dintre Finlanda şi Rusia, ţări cu o frontieră terestră comună cu o lungime de 1.340 de kilometri, s-au deteriorat mai ales după începerea invaziei militare ruse în Ucraina, pe 24 februarie acest an.

Macron strâns cu ușa de opoziție(sursa: TASS)
Internațional

Macron, strâns cu ușa de opoziție

Macron, strâns cu ușa de opoziție. Liderii partidelor politice franceze care s-au întâlnit marţi cu preşedintele Emmanuel Macron, după ce coaliţia acestuia a pierdut majoritatea parlamentară în urma alegerilor, au refuzat stabilirea unor alianţe care să-i redea liderului de la Elysee susţinerea în legislativ şi i-au cerut să vină cu propuneri concrete prin care să accepte compromisuri, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE. Macron, strâns cu ușa de opoziție Macron a început marţi o serie de reuniuni de două zile cu liderii principalelor partide pentru a găsi o posibilă ieşire din dilema creată de rezultatul legislativelor desfăşurate duminică, în urma cărora coaliţia Ensemble! (Împreună) a lui Macron a pierdut majoritatea în Adunarea Naţională, dar nici nu poate fi imaginată vreo majoritate alternativă a opoziţiei. Preşedintele francez i-a primit marţi dimineaţă pe liderul formaţiunii de dreapta "Republicanii", Christian Jacob, şi pe secretarul general al Partidului Socialista (PS), Olivier Faure. Citește și: Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă După încheierea discuţiei Jacob a semnalat presei intenţia partidului său de a continua "în opoziţie, de o manieră hotărâtă, dar responsabilă", adăugând că îi revine lui Macron sarcina "să pună propuneri pe masă". Totuşi, Christian Jacob, care l-a descris anterior pe Macron drept un politician "arogant", a subliniat că o alianţă a formaţiunii sale de dreapta cu coaliţia acestuia ar echivala cu o "trădare" a propriului electorat conservator. Propuneri concrete i-a cerut liderului de la Elysee şi socialistul Faure, care a spus că a avut o discuţie "interesantă" cu Macron. Acesta "trebuie să facă propuneri şi vom vedea de ce parte ne aşezăm", a mai afirmat Olivier Faure, fără a da vreun indiciu asupra unui eventual acord. La rândul său, liderul formaţiunii centriste MoDem, Francois Bayrou, un aliat important al lui Macron, a apreciat după discuţia cu acesta că "este nevoie de ceva apropiat de (un guvern de) uniune naţională". Liderul de la Elysee a avut consultări şi cu alţi politicieni, inclusiv cu lidera extremei drepte Marine Le Pen, a cărei formaţiune a obţinut la aceste alegeri un rezultat peste aşteptări. "Dacă măsurile care vor fi prezentate sunt de bun simţ le vom vota', a spus Marine Le Pen după ce a discutat cu Macron, fiind însă exclusă o alianţă a extremei drepte cu partidul prezidenţial, care în seara alegerilor a subliniat că va face alianţe numai cu partide conforme cu orientările sale, adică partide "proeuropene" şi "proclimat". Coaliţia centrist-liberală Ensemble! (Împreună), care s-a sprijinit în timpul primului mandat de cinci ani al lui Emmanuel Macron pe o majoritate confortabilă (fixată la 289 de deputaţi), are după alegerile legislative de duminică doar 245 de mandate de parlamentar din totalul celor 577, potrivit Agerpres.

Lobby-iștii ruși out din Parlamentul European (sursa: Twitter/Roberta Metsola)
Internațional

Lobby-iștii ruși, out din Parlamentul European

Lobby-iștii ruși, out din Parlamentul European. Lobbyiştii ruşi au interdicţie de intrare în Parlamentul European, a anunţat joi preşedinta legislativului comunitar, afirmând că Europa trebuie să se protejeze de influenţa Kremlinului şi de propaganda privind războiul din Ucraina, relatează Reuters. Lobby-iștii ruși, out din Parlamentul European Rusia a invadat Ucraina în urmă cu peste trei luni, atacând oraşe şi infrastructura civilă şi declanşând mai multe runde consecutive de sancţiuni ale UE împotriva Moscovei. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană "Cu efect imediat, reprezentanţii companiilor ruse nu mai au permisiunea de intrare", a anunţat Roberta Metsola pe Twitter. "Nu trebuie să le acordăm niciun spaţiu pentru a-şi răspândi propaganda şi relatările toxice şi false despre invadarea Ucrainei", a adăugat ea, potrivit Agerpres. Grupul Renew Europe din PE a salutat decizia drept "o lovitură pentru maşina rusească de propagandă de stat", care "va reduce capacitatea lobbyiştilor belicoşi ai Rusiei de a influenţa politicienii şi politicile UE".

Legea offshore a fost adoptată (sursa: Facebook/Parlamentul Romaniei - Camera Deputatilor)
Politică

Legea offshore a fost adoptată

Legea offshore a fost adoptată. Legea offshore a fost votată, miercuri, de plenul Camerei Deputaţilor, cu 248 de voturi pentru şi 34 contra, în calitate de for decizional, astfel că legea merge la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis. Legea offshore a fost adoptată Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat, imediat după adoptare, că România a intrat în linie dreaptă în acest moment pentru independență energetică. Statul român va încasa 60% din taxe directe și indirecte, a spus el. „România va deveni un jucător regional important, restul, cu tot respectul, e can can”, a spus liderul social-democraților. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a spus, în plenul Camerei Deputaţilor, că în urma adoptării acestui proiect de lege, poate începe exploatarea gazelor din Marea Neagră, blocată până acum, potrivit Agerpres. Asigurăm astfel ca gazul românesc să fie cu prioritate dat către români şi, în urma producţiei din perimetrul Neptun Deep, practic vom avea producţie excedentară. România va deveni un furnizor de securitate regională, un jucător pe piaţa gazelor naturale. Vom deveni independenţi energetic".

Pensiile speciale parlamentare, conflict USR - PNL (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Pensiile speciale parlamentare, conflict USR - PNL

Pensiile speciale parlamentare, conflict USR - PNL. Partidul Naţional Liberal susţine că nu este necesară o nouă lege de desfiinţare a pensiilor speciale pentru parlamentari. Pensiile speciale parlamentare, conflict USR - PNL "Poziţia Partidului Naţional Liberal este fermă: susţinem revenirea pensiilor la principiul contributivităţii. Pensiile speciale pentru parlamentari nu sunt reinstituite, pentru că decizia CCR nu repune în vigoare textul abrogat prin legea declarată neconstituţională. Este necesară procedura de reexaminare a legii prin Parlament, legea trebuie pusă în acord cu decizia CCR", precizează liberalii, într-o postare pe pagina oficială de Facebook a partidului. PNL consideră că nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege şi să aibă parte de beneficii acordate preferenţial, arată sursa citată. "În februarie 2021, PNL a votat desfiinţarea pensiilor speciale pentru parlamentari", reamintesc liberalii. USR acuză CCR de minciună USR a depus un nou proiect de lege pentru desfiinţarea pensiilor speciale ale parlamentarilor şi invită PSD, PNL şi "orice altă formaţiune care pretinde că doreşte echitate între pensionarii români" să susţină iniţiativa. "Decizia de ieri a Curţii Constituţionale se bazează pe un neadevăr, cum că legea ar fi fost adoptată în 2021 într-o singură zi, când, de fapt, a existat o diferenţă de 8 zile între depunere şi adoptare. Redepunem astăzi propunerea legislativă de abrogare a pensiilor speciale ale parlamentarilor pentru ca, după adoptare, să vedem ce motive vor mai inventa unii judecători ai CCR, eventual foşti parlamentari afectaţi personal de eliminarea acestor pensii speciale, pentru a declara legea neconstituţională. Citește și: Putin refuză să ofere scuze publice după declarația lui Lavrov conform căreia Hitler avea origini evreiești. Kremlinul consideră Polonia „o sursă de amenințare” Suntem dispuşi să redepunem acest proiect de lege şi altele referitoare la celelalte categorii de pensii speciale până se vor epuiza toate pretextele din lume", declară deputatul USR Cristian Seidler. Potrivit unui comunicat al USR, decizia adoptată joi de judecătorii CCR şi motivarea acesteia nu au apărut încă în Monitorul Oficial, "ceea ce înseamnă că, în acest moment, Legea 7/2021 prin care au fost desfiinţate pensiile speciale ale parlamentarilor este încă în vigoare". Două miliarde de euro anual pe pensii speciale USR menţionează că depune un nou proiect de lege în acest moment tocmai pentru a permite un timp mai larg pentru dezbateri, urmând însă ca raportul comisiei sesizate în fond şi, mai apoi, votul în plenul Parlamentului să fie realizate după ce este publicată în Monitorul Oficial decizia CCR. "Proiectul depus astăzi prevede desfiinţarea pentru viitor a pensiilor speciale ale parlamentarilor, dar stabileşte şi că, de la data intrării ei în vigoare, încetează plata pensiilor speciale în plată. Pensiile speciale - ale parlamentarilor, în primul rând, dar şi ale altor categorii privilegiate - reprezintă o sfidare pentru românii care au muncit cinstit şi au contribuit o viaţă întreagă la fondul de pensii, dar şi o sursă de profund dezechilibru în sistem", menţionează sursa citată. Conform USR, pensiile speciale totalizează anual circa două miliarde de euro, iar dacă se vor plăti pensii speciale pentru aleşii locali, suma va creşte şi mai mult.

Legea offshore a ajuns în Parlament (sursa: bbc)
Eveniment

Legea offshore a ajuns în Parlament

Legea offshore a ajuns în Parlament. Legea offshore a fost depusă, vineri, în Parlament, fiind semnată de liderii celor trei partide din coaliţie, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PSD Marcel Ciolacu, liderul UDMR Kelemen Hunor, precum şi ministrul Energiei, Virgil Popescu şi liderul minorităţilor, Varujan Vosganian. Legea offshore a ajuns în Parlament În legea offshore se arată şi că România ar putea câştiga până la 26 de miliarde de dolari în următorii 23 de ani din proiectele de explorare şi producţie a gazelor şi petrolului din Marea Neagră. "Am depus azi în Parlament, ca lideri ai coaliţiei, legea offshore. Acest proiect deblochează investiţiile din Marea Neagră şi reduce dependenţa de gazul rusesc, oferind României şansa de a deveni lider regional, iar românilor acces la gaze mai ieftine", a scris preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, pe Facebook. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30% Acesta susţine că legea offshore reduce dependenţa de gazul rusesc. "Iată că acum, în sfârşit, această lege, care este o prioritate a coaliţiei, este depusă în Parlament, şi avem o majoritate care înţelege importanţa acestor investiţii, legea urmând să fie adoptată cât mai repede. Proiectul asigură independenţa energetică a României şi reduce dependenţa de gazul rusesc, prin stimularea investiţiilor în extracţia de gaze naturale. Legea depusă stabileşte un regim fiscal competitiv în aşa fel încât împărţirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60 % (statul român) - 40% (investitorul)", a precizat Ciolacu. "Primele gaze din Marea Neagră vor ieşi în a doua partea a acestui an şi aici vorbim de o producţie de circa 1 miliard de metri cubi anual - Investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul verbal de recepţie la finalizarea lucrărilor", a adăugat liderul PSD.

Zelenski, în fața Parlamentului României Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Zelenski, în fața Parlamentului:

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit, luni seara, în fața Parlamentului României. „Vreau să încep un dialog cu România pentru a permite întreaga protecţie a minorităţilor noastre naţionale, şi comunităţii româneşti din Ucraina, şi celei ucrainene din România”, a spus e. Declarațiile sale vin după ce AUR și senatoarea Șoșoacă au acuzat Ucraina că nu tratează corect minoritatea română. Ei au sugerat că România n-ar trebui să spirjine Ucraina din acest motiv. Zelenski, în fața Parlamentului României "Sunt convins că România va susţine tot ce trebuie pentru impunerea dreptăţii. (...) Sunt convins că România şi firmele româneşti vor participa la programele pentru refacerea Ucrainei după război. Vom propune partenerilor noştri să preia refacerea unor regiuni care au fost distruse de Rusia. Potenţialul nostru, puterea noastră internă este mare, dar avem nevoie de ajutor pentru a reface viaţa în Ucraina," a mai afirmat Zelenski, într-un discurs ţinut prin videoconferinţă. El a mulţumit poporului român pentru susţinerea acordată refugiaţilor. "Mulţumesc întregului popor român pentru ajutorul acordat refugiaţilor din Ucraina. Sper că vom avea condiţii ca Rusia să renunţe la război şi oamenii să se poată întoarce acasă, în Ucraina. Această experienţă de susţinere şi respect reciproc şi bunătate dintre popoarele noastre este o bază pentru o apropiere şi mai mare dintre popoarele şi statele noastre”, a mai afirmat șeful statului ucrainean. Citește și: Agenția oficială de presă a Moscovei cere lichidarea tuturor ucrainenilor care s-au opus Rusiei. „Elita politică a Ucrainei”, eliminată, nu poate fi re-educată

Zelenski va vorbi în Parlamentul României (sursa: Timesofisrael.com)
Politică

Zelenski va vorbi în Parlamentul României

Zelenski va vorbi în Parlamentul României. Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a afirmat că în şedinţa Birourilor permanente reunite ale celor două Camere va fi discutată solicitarea ca preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să se se adreseze, luni, de la ora 19.00, în Parlament, potrivit Agerpres. Zelenski va vorbi în Parlamentul României "La ora 19.00. O să fie două discursuri, al preşedintelui Senatului şi al preşedintelui Camerei Deputaţilor şi domnul preşedinte Zelenski", a spus Cîţu. Citește și: Șoc în cancelariile occidentale după difuzarea imaginilor de la Bucha. Zelenski acuză un „genocid”. Rusia, cinism extrem: Imaginile sunt fabricate de Kiev Întrebat dacă există o solicitare din partea Ambasadei Ucrainei, Cîţu a spus: "Obsesia asta cu birocraţia nu o înţeleg. Astăzi la ora 19.00 vorbeşte preşedintele Zelenski în Parlamentul României. Cred că ar trebui să fim toţi onoraţi de acest lucru. (...) Este o solicitare din partea mea în Birourile permanente reunite".

Ghiță se opune ca Zelenski să vorbească Foto: Inquam/ George Călin
Politică

Ghiță se opune ca Zelenski să vorbească

Deputatul PSD Daniel Ghiță, creația politică a familiei Firea-Pandele, a anunțat pe Facebook se opune ca Zelenski să vorbească Parlamentului României. El a spus că va boicota discursul președintelui Ucrainei. Nu este prima ieșire a lui Ghiță care, indirect, ajută regimul de la Moscova. La începutul lunii martie, el scria că dacă Ucraina va intra în UE va păți ce a pățit și România: „O sa intrați in EU, dar o sa dați toate pădurile, aurul, gazele, toate bogățiile țării, identic cum a fost in România”. Ghiță se opune ca Zelenski să vorbească Acum, deputatul PSD cere și ca România să fie „neutră” în fața invadării Ucrainei. „Zelenski o să vorbească în Parlamentul României?! Eu voi părăsi sala! Preşedintele ţării trebuie să facă orice posibil să fie PACE, nu campanii de imagine în timp de război! Modul cum au fost umiliţi românii pe timp de pace în Ucraina ( nu au avut voie să fie în Parlament, nu au voie să meargă la slujbă în limba română, şcoli, limba română interzisă, Minorităţile nu sunt recunoscute, etc) a arătat adevăratul respect faţă de România! Ucraina nu a avut respect faţă de România. Noi, am primit cu braţele deschise refugiaţii. Aşa e românul: om bun şi credincios! De ce românii NU sunt recunoscuţi ca minoritate în Ucraina, domnule Zelinski? E uşor să duci un război dintr-un bunker, în timp ce poporul tău moare! Un adevărat lider moare pentru poporul său, nu invers. Peace and stop the war! Nihil Sine Deo", a scris, pe Facebook, deputatul PSD. Citește și: Putin crede că a fost indus în eroare de șefii armatei ruse, care nu-i furnizează informațiile reale despre pierderile din Ucraina, potrivit unui oficial de la Washington

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră