sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pădure

15 articole
Eveniment

Marele monstru fonic din pădurea Breazu

Marele monstru fonic din pădurea Breazu: weekend de weekend, într-o parte a codrului e mare bucurie, iar în cealaltă, mare supărare. Marele monstru fonic din pădurea Breazu În timp ce la restaurantele din dealul Copoului tinerii fac nunți și petreceri încununate cu focuri de artificii, în comuna Rediu localnicii se perpelesc. Citește și: EXCLUSIV Miracolul Geoană: după ce a fost numit la NATO, prietenul său Dima Șamata a dat lovitura – contract de 89 de milioane de lei cu Armata. Anterior, Șamata nu avusese contracte cu MApN "Bubuiturile focurilor de artificii sperie animalele, câinii latră, se iscă larmă-n pădure, e un zgomot și un freamăt tulburător. Cu geamurile închise nu se poate dormi din cauza căldurii, cu ele deschise nu se poate dormi din cauza zgomotului", spune unul dintre localnici, suficient de deranjat de coșmarul de care zice că are parte în fiecare vară din ultimii trei ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Marele monstru fonic din pădurea Breazu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Ciolacu, cel mai mare tun imobiliar (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu, cel mai mare tun imobiliar

Ciolacu, cel mai mare tun imobiliar. Chioșcul lui Marcel Ciolacu din Buzău a făcut acum aproape zece ani o afacere demnă de magia neagră. Sau roșie, dar cu trei trandafiri. O covrigărie cumpără o pășune Pe scurt, potrivit unei investigații a Recorder, firma de covrigi a lui Ciolacu din Buzău a cumpărat în 2003 o pășune în județul Buzău cu 260 de euro. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență Apoi, "pe 2 decembrie 2003, LUCIA COM ’94 (firma lui Marcel Ciolacu la acea dată - n.r.) face o tranzacție foarte profitabilă. Schimbă pășunea de 9.359 mp din rural cu o pădure de 9.358 mp aflată în intravilanul orașului Buzău, pe Șoseaua Nordului de azi, lângă Vamă. Pădurea e luată de la Direcția Silvică Buzău, iar contractul de schimb e semnat personal de Marcel Ciolacu. Direcția Silvică Buzău era controlată – cum e și acum – de PSD.", arată Recorder. Mai mult, pădurea intravilană primește (chiar înainte să se facă schimbul) "aprobare de scoatere a pădurii din circuitul silvic și de defrișare completă". Ciolacu, cel mai mare tun imobiliar După 12 ani, s-a copt investiția, mai arată sursa citată: "în decembrie 2015 a vândut restul terenului defrișat unui retailer de materiale de construcții. LUCIA COM ’94 a încasat atunci 438.476 de euro (cu TVA). De 1.700 de ori mai mult decât plătise inițial pe pășunea dată la schimb.". Fără a se ști de această vânzare la vremea respectivă, ziarul „România Liberă” observă miracolul contabil că o patiserie din Buzău reușește să scoată profit mediu net de 27.000 de euro pe lună și îl întreabă pe viceprim-ministrul de atunci, Marcel Ciolacu, de unde vin banii și unde s-au dus. Răspunsul său a fost scurt, dar elocvent: "Nu știu, nu eu administrez firma".

Cum dispar copacii din pădurea Polovragi (sursa: Facebook/Comuna Polovragi, Gorj)
Investigații

Cum dispar copacii din pădurea Polovragi

Cum dispar copacii din pădurea Polovragi (jud. Gorj): arborii sunt tăiați ilegal, dar nimeni nu răspunde pentru asta. Județul Gorj, de care aparține administrativ și localitate Polovragi, s-a aflat în ultimii zece ani în topurile județelor din România la tăieri ilegale de arbori. Pădurarii au mai găsit doar cioatele Pădurarul Liviu Bădiță răspunde din partea Ocololul Silvic Polovragi de o bucată din pădurea primăriei Polovragi, localitate condusă de pesedistul Gheorghe Epure. Citește și: Babasha, huiduit pe gratis pe scena Coldplay de pe Arena Națională. Ce crede manelistul că se întâmplă cu banii încasați pe bilete Prima tăiere ilegală de arbori din acest an a descoperit-o pe 29 februarie. Atunci, a găsit cinci cioate de salcâm care avea fiecare un diametru cuprins între 60 și 80 de cm. Urmele din pădure arătau că arborii au fost trași cu tractorul până la drumul auto. Pădurarul Liviu Bădiță a făcut un raport către Ocolul Silvic Polovragi prin care informa că găsise cioatele în cantonul său. "De unde să știu eu cine a tăiat?" Contactat de către DeFapt.ro, pădurarul Liviu Bădiță a spus că, atunci când a ajuns în canton, a găsit doar cioatele arborilor tăiați ilegal. "Eu nu știu, domnule, ce să vă spun. Eu când m-am dus nu mai era nimic pe teren. Eu am făcut documentația, mi-am făcut raportul și am… l-am dat spre ocol. Eu sunt gestionar, îmi fac treaba", a declarat pădurarul Bădiță. Atunci când a fost întrebat despre posibile presiuni făcute asupra sa pentru a nu raporta ce descoperise în pădure, Liviu Bădiță a tras aer în piept și a tăcut. Apoi a spus: "De unde să știu eu dacă a tăiat ăla sau cine a tăiat? Eu habar nu am. Am fost plecat la munte. Am venit după amiaza pe la patru jumătate, am dat un tur și pe aici pe zonă. Am văzut cioatele, am făcut raportul. Nu știu, domnule, ce a zis Poliția… nu am stat de vorbă cu nimeni. Eu am depus raportul la Ocolul Silvic Polovragi". Primăria a găsit copacii, dar nu i-a văzut nimeni Ocolul Silvic Polovragi a făcut imediat o sesizare la postul de poliție Polovragi. Dosarul a stat în fișet până când o parte din arborii tăiați ilegal au fost găsiți pe marginea unui drum comunal, lângă groapa de gunoi a localității. Cel puțin așa s-a menționat scriptic. Arborii tăiați ar fi fost luați de acolo și dați în custodie Ocolului Silvic Polovragi. "Există suspiciunea că procesul verbal de dare în custodie a fost făcut în fals pentru că acesta trebuia să aibă atașat un inventar al materialului lemnos pe sortimente, inventar care nu este și de aici întrebarea cum au estimat volumul materialului lemnos", a spus unul din pădurarii de la ocol sub protecția anonimatului. Tot el a mai menționat că Ocolul Silvic trebuia să păstreze materialul lemnos până la finalizarea dosarului de furt, dar lemnul a fost înstrăinat, în acte, doar ca să se acopere faptul că nu ar fi existat fizic. Cum dispar copacii din pădurea Polovragi Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că Primăria Polovragi nu a vrut să se constituie parte civilă. "Menționăm că întregul material lemnos a fost transportat în depozitul de lemne al Primăriei comunei Polovragi (administrat de Ocolul Silvic - n.r.). De asemenea, având în vedere că prejudiciul a fost recuperat în totalitate, Primăria nu se constituie parte civilă, neavând pretenții materiale sau penale", a menționat primarul Gheorghe Epure într-un document transmis Direcției Silvice Gorj. Adresa Primăriei Polovragi către Ocolul Silvic (sursa: defapt.ro) Edilul Epure nu a răspuns la solicitările repetate ale DeFapt.ro de a oferi un punct de vedere.

Imagini apocaliptice ale pădurii Serebrianski după luptele dintre ruși și ucraineni Foto: Captură video
Eveniment

Imagini apocaliptice pădurii Serebrianski după luptele ruși ucraineni

Imagini apocaliptice ale pădurii Serebrianski după luptele dintre ruși și ucraineni: pe rețelele sociale a devenit virală o filmare care arată copacii complet distruși și tranșee abandonate, în care încă se află cadavre. Citește și: Nicuşor Dan, tricou cu mesajul ”Ştim toţi!”, ca replică la tricoul prezentat de Cristian Popescu Piedone cu mesajul ”Şi eu sunt interlop” Pădurea Serebrianski înainte de lupte Foto: X/Twitter Imagini apocaliptice ale pădurii Serebrianski după luptele dintre ruși și ucraineni „Aceasta nu este o înregistrare dintr-un film post-apocaliptic. Așa arată acum pădurea Serebryansky din estul Ucrainei Pământ supraexcavat, cicatrizat de bombardamentele rusești, cadavre și copaci din care nu a mai rămas decât numele”, scrie Nexta TV. „Un Verdun ucrainean, o post-apocalipsă modernă. Pământul din pădurea Serebryansky din regiunea Luhansk, mutilat până la nerecunoaștere de artileria ocupanților ruși”, arată Ukraine News. Camera Reprezentanţilor din SUA a votat, sâmbătă, un pachet de ajutor cheie în valoare de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Preşedintele american Joe Biden afirmă că adoptarea de către Camera Reprezentanţilor a proiectelor de lege privind ajutorul pentru Ucraina, Israel şi regiunea Indo-Pacific transmite un "mesaj clar" despre leadership-ul american în lume, relatează CNN. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dimitri Peskov a criticat pachetul de ajutor pentru Ucraina aprobat sâmbătă de Camera Reprezentanţilor din SUA, afirmând că ”va ruina şi mai mult Ucraina”. La rândul său, purtătoarea de cuvânt a MAE rus Maria Zaharova a calificat ajutorul american drept ” sprijin direct pentru activităţi teroriste”.

Momente vesele, vara, în pădurile României Foto: Captură video Romsilva
Eveniment

Momente vesele, vara, în pădurile României

Momente vesele, vara, în pădurile României: o marmotă ține de șase și-și avertizează prietenii că vin străinii și un bizon încălzit face o baie în praf. Filmările au fost postate pe rețele sociale de Romsilva. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Regia Națională a Pădurilor Romsilva este o companie de stat care se ocupă cu protejarea fondului forestier proprietate publică a statului Român, precum și cu gospodărirea fondurilor de vânătoare și de pescuit. Romsilva funcționează sub coordonarea Ministerului Apelor și Pădurilor și administrează circa patru milioane de hectare de pădure proprietate a statului, din totalul de 6,3 milioane de hectare existent la nivelul întregii țări. Momente vesele, vara, în pădurile României „Vedeta zilei, o marmotă surprinsă de colega noastră Claudia Dănău, biolog la Parcul Național Retezat. Urmăriți cu sonor pentru a asculta cum marmota santinelă ”fluieră” alertând pe celelalte că a depistat un intrus. Sunetul strident se aude pe o rază de peste 1 km”, scrie Romsilva, pe Twitter. Marmota a ajuns să fie celebră prin difuzarea reclamei la o ciocolată, amintește Societatea Ornitologică din România. „Zimbru surprins în timp ce face o ”baie de praf” într-o pădure din Parcul Natural Vanatori Neamt, moment surprins de colegul Lică Balmoj, aflat într-o acțiune de monitorizare”, explică Romsilva la o altă postare pe rețelele sociale. Zimbrul (Bison bonasus) e cel mai mare mamifer terestru din Europa. România e una dintre cele 9 țări europene cu zimbri care trăiesc în sălbăticie. În România zimbri sălbatici se află în Parcul Natural Vânători Neamț, Munții Țarcu și Munții Făgăraș, iar WWF apreciază numărul lor la peste 160. În toată Europa ar fi peste 6.000.

Incendiu grav de pădure în Franța (sursa: (Twitter/Gérald DARMANIN)
Mediu

Incendiu grav de pădure în Franța

Incendiu grav de pădure în Franța. Circa 930 de hectare de pădure au fost distruse duminică în sud-vestul Franţei, în Pirinei, de primul mare incendiu izbucnit în acest an în ţară, iar aproximativ 300 de persoane au fost evacuate preventiv, au anunţat Ministerul de Interne şi departamentul de pompieri. Incendiu grav de pădure în Franța Pompierii au declarat că au reuşit să aducă sub control în cursul nopţii de duminică spre luni incendiul izbucnit la graniţa cu Spania. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "(Incendiul) a fost adus sub control în jurul orei 02:00 (00:00 GMT) dimineaţa, după ce flăcările au cuprins 930 de hectare" de pădure, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al departamentului de pompieri. Ministrul francez de Interne, Gérald Darmanin, urmează să se deplaseze luni în zonă "pentru a face o evaluare a situaţiei şi pentru a sprijini cei 500 de pompieri mobilizaţi", a declarat el într-un mesaj pe Twitter. Secetă și vânt puternic Incendiul a izbucnit duminică dimineaţa între oraşele Cerbere, la graniţa cu Spania, şi Banyuls-sur-Mer, iar flăcările au fost înteţite de vântul puternic în această zonă afectată de secetă. Un număr de până la 540 de pompieri au fost mobilizaţi pentru a stinge incendiul. Potrivit canalului de televiziune France 3 Occitanie, la faţa locului se află şi pompieri spanioli. În zonă au fost trimise, de asemenea, şase avioane bombardier cu apă pentru stingerea incendiilor. Citește și: România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar „letal”, însă capacitatea de a oferi sprijin militar Kievului e în scădere – document „secret” al Pentagonului Acesta este cel mai mare incendiu izbucnit până acum în acest an în Franţa, într-un departament extrem de afectat de lipsa precipitaţiilor. Seceta din Pirineii Orientali, legată de încălzirea globală, provoacă deja restricţii şi tensiuni, patru sate fiind lipsite de apă potabilă de vineri, în timp ce fermierii, numeroşi în acest departament cu o producţie bogată de fructe şi legume, se tem pentru recoltele lor în acest început de primăvară extrem de arid.

Caii sălbăticiți din Deltă distrug copacii (sursa: Facebook/SOS Caii Deltei)
Mediu

Caii sălbăticiți din Deltă distrug copacii

Caii sălbăticiți din Deltă distrug copacii. Pădurea Letea este afectată de caii crescuţi în libertate în Delta Dunării, a anunţat guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), Gabriel Marinov, miercuri, la o şedinţă organizată de Prefectura judeţului pe tema ecvinelor din rezervaţie. Caii sălbăticiți din Deltă distrug copacii În timpul reuniunii, grupul de iniţiativă SOS Caii Deltei a atras atenţia că persoanele care îşi revendică în momentul de faţă caii abandonaţi în Deltă trebuie să suporte şi consecinţele legale care decurg din fapta iniţială, aceea de abandon al unui animal. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Peste 2.000 de exemplare de copaci din pădurea Letea au fost distruse de aceşti cai. Noi am făcut tot ce am putut de-a lungul anilor pentru ca pădurea să fie păzită de aceşti cai. Din pădurea Caraorman au fost eliminate toate rumegătoarele mari, iar azi nu mai avem probleme cu ele", a declarat guvernatorul Gabriel Marinov. El a amintit că pădurea Letea a fost împrejmuită de două ori în ultimii ani, proiectele fiind finanţate din fonduri europene, iar după ce a fost împrejmuită şi pădurea Caraorman, în momentul de faţă se realizează un proiect similar şi pentru zona Sărături Murighiol. "Administratorul şi unitatea administrativ-teritorială sunt responsabili de daunele produse de cai", a menţionat guvernatorul RBDD. Caii sălbăticiți din Deltă distrug copacii De asemenea, reprezentantul grupului de iniţiativă SOS Caii Deltei, Marius Iliev, a declarat că, din punct de vedere legal, faptul că cineva a avut în proprietate un cal pe care l-a abandonat în Deltă nu-l îndreptăţeşte să-şi revendice proprietatea asupra urmaşilor acelui animal. "Când un proprietar are o tentativă de a înregistra proprietatea asupra acestor animale abandonate, el acceptă implicit că a comis o serie de contravenţii cu privire la obligaţiile pe care le avea faţă de aceste animale, inclusiv din punct de vedere sanitar-veterinar, ca să nu mai vorbesc din punctul de vedere al legii protecţiei animalelor, care sancţionează chiar şi abandonarea animalelor cu amendă de la 3.000 la 12.000 de lei pe cap de animal", a menţionat Iliev. El a mai spus că orice simulare a unei legalităţi este sancţionată penal. "Dacă se încearcă simularea unei legalităţi, se intră pe tărâmul penalului, se transformă într-un potenţial grup infracţional, iar pedeapsa este închisoarea, nu doar cu o simplă amendă. Dacă s-au încercat simulări ale proprietăţii, vor exista plângeri şi pentru cei care au colaborat pentru simularea proprietăţii", a conchis reprezentantul grupului de iniţiativă SOS Caii Deltei. Apar proprietari fictivi ai cailor În timpul reuniunii, crescătorii de animale s-au plâns că medicii veterinari nu vin să le microcipeze animalele, motiv pentru care efectivele cresc. De asemenea, participanţii au căzut de acord ca animalele din Deltă să fie diferenţiate în funcţie de statutul lor juridic, dacă au sau nu un proprietar, să fie realizat un studiu pentru stabilirea zonală a capacităţii de suport a Deltei în ceea ce priveşte păşunatul şi să se adopte un act normativ cu privire la animalele care nu vor fi revendicate. "Toate măsurile propuse pentru caii domestici sunt bune, dar inacţiunea de ani de zile cu privire la declararea proprietăţii cu privire la aceste animale creează azi un talmeş-balmeş care poate duce la abuzuri şi tentative de fraudă, înregistrări fictive ale proprietăţii", a menţionat reprezentantul grupului de iniţiativă SOS Caii Deltei. Prefectura Tulcea vrea mai puțini cai Acest grup s-a remarcat la finele anului trecut, atunci când a publicat pe reţele sociale înregistrări cu transporturi de cai din zona Dranov a Deltei, în clipuri observându-se faptul că nu se respectă condiţiile de transport al animalelor impuse de legislaţie. Citește și: VIDEO Imagini cu ce pare a fi decapitarea unui soldat ucrainean încă în viață de către un soldat rus au oripilat planeta Grupul şi asociaţia ARCA au sesizat autorităţile cu privire la săvârşirea mai multor infracţiuni legate de ecvinele din rezervaţie, iar anul acesta Prefectura judeţului Tulcea a întocmit Planul de acţiune pentru reducerea numărului cailor sălbăticiţi din Deltă, plan care se discută în continuare cu reprezentanţii societăţii civile. În anul 2011, caii crescuţi în stare de libertate în pădurea Letea au atras atenţia presei internaţionale şi a autorităţilor, după ce câteva zeci de exemplare au fost transportate în condiţii ilegale spre abator. Ulterior, caii din Letea au devenit emblema unui vin, autorul brandului fiind Marius Iliev.

Romsilva renunță la drumul prin Băneasa (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Mediu

Romsilva renunță la drumul prin Băneasa

Romsilva renunță la drumul prin Băneasa. Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, s-a arătat surprins de punctul de vedere adoptat marţi de către Direcţia Silvică Ilfov pe tema accesului în cartierul Greenfield, apreciind că reprezentanţii acesteia ar vrea să "scape de pădure". Romsilva renunță la drumul prin Băneasa Edilul general a declarat, în cadrul şedinţei CGMB, că Direcţia Silvică Ilfov nu susţine soluţia drumului provizoriu prin pădurea Băneasa şi insistă pe scoaterea definitivă a drumului din domeniul forestier. "Spre completa mea stupoare, Romsilva vrea să scape de pădure. Nu cred că e posibil aşa ceva. Romsilva, instituţia care prin lege trebuie să apere pădurea, azi dimineaţă nu ştia cum să scape de terenul acela. Noi insistam să se facă un drum provizoriu, adică acel drum care există - 300 de metri de piatră, restul asfaltat - să rămână aşa cum este, doi - trei ani, prin decizia pe care noi să o luăm împreună, iar în timpul acesta dezvoltatorul să avanseze cu proiectele, să rezolve cele trei ieşiri din cartier. Şi Romsilva zicea: "Nu, nu, luaţi-l voi cu totul, asfaltaţi-l. Veniţi cu un proiect de investiţie care să justifice intervenţia şi numai aşa putem să vi-l dăm". Cu ce concluzie am plecat de la discuţia de azi dimineaţă este că o să urcăm un etaj mai sus (...) direct la conducerea naţională a Romsilva, ca să vedem juridic, cu Codul silvic în faţă, de ce soluţia provizorie, cu care toată lumea este de acord, nu este posibilă legal", a spus el. Cele trei proiecte de drumuri Totodată, Nicuşor Dan a reproşat Consiliului General din fostul mandat faptul că în 2019 a autorizat construirea unor blocuri de zece etaje în cartierul Greenfield, fără să condiţioneze aceste investiţii de un drum de ieşire din acel cartier. "Există din partea dezvoltatorului trei proiecte de drum. Pentru unul din trei proiecte a obţinut aviz de oportunitate, aviz preliminar. În baza avizului preliminar a venit, în decembrie 2022, cu toată documentaţia. După analiză, în ianuarie 2023, i s-a dat avizul arhitectului-şef. Acest proiect va fi supus votului Consiliului General. Pentru celelalte două proiecte nu există documentaţia pentru avizul arhitectului-şef", a mai spus Nicuşor Dan. Consilierul general Aurelian Bădulescu (PSD) a pledat pentru trecerea drumului forestier "Vadul Moldovei" din pădurea Băneasa în domeniul public, menţionând că această chestiune ar putea fi rezolvată în câteva zile. Mandatul de negociere, luat de la S1 Marius Pavel (PSD) a propus revocarea mandatului acordat Primăriei Sectorului 1, astfel încât Primăria Capitalei să plătească taxa de 80.000 de lei în vederea scoaterii drumului din fondul forestier. "La acest moment, Codul silvic nu permite deschiderea provizorie a drumului, în 2020 s-a interzis acest lucru. Datorită faptului că există nişte oameni care depind de acel drum, a fost ţinut deschis până în 2023. Noi avem posibilitatea ca, într-o săptămână, să închidem această problemă, indiferent dacă plăteşte Primăria Sectorului 1 cei 80.000 de lei. De ce? Pentru că noi le revocăm mandatul pe care l-am dat anterior şi pe care ei nu l-au dus la capăt şi plătim noi 80.000 de lei. Este foarte, foarte simplu. Trei hârtii sunt. Acela a fost întotdeauna un drum public. Citește și: VIDEO Deschiderea drumului forestier prin pădurea Băneasa, inutilă pentru locuitorii din Greenfield: mașinile nu ar mai sta bară la bară pe aleea Teișani, ci printre copaci Aceea nu e o rezervaţie. Când a fost donată Primăriei Municipiului Bucureşti de către Regele Carol trebuia să fie pădure-parc. Acum ţi-e frică de mistreţi, seara, când treci pe lângă ea. (...) Se taie o sută de copaci, să spunem. Păi dacă tocmai am acceptat în 2019 un teren din partea lor, care multiplicat de cinci ori suprafaţa pădurii... noi ne legăm că tăiem zece copaci, în condiţiile în care câştigăm 50?", a întrebat Marius Pavel. Soluția, la primari Diana Mardarovici (PNL) a spus că liberalii vor sprijini orice soluţie legală pentru transferul drumului în domeniul public, dar a arătat că acest lucru depinde de primarul general sau de edilul Sectorului 1, nu de membrii CGMB sau ai Consiliului Local. "Toate deciziile care s-au dat deja în Consiliul General i-au împuternicit pe primari. Fără cei doi primari noi nu putem face nimic. Deci oricât de mult ne-ar plăcea să fim eleganţi, în realitate (...) legal se poate doar dacă unul dintre cei doi edili îşi asumă preluarea drumului. Asta este la doamna Clotilde Armand acum, pentru că are hotărâre în acest sens şi poate mâine să rezolve problema acestor oameni sau poate să vină la domnul primar general. Unul dintre cei doi edili poate rezolva problema", a explicat ea. De ce se plâng locuitorii din Greenfield Cătălin Diaconescu, reprezentant al comunităţii Greenfield, a luat cuvântul în cadrul şedinţei CGMB, menţionând că mai mulţi locatari au organizat marţi un protest la Primăria Capitalei pentru a atrage atenţia asupra situaţiei din zonă. El a precizat că, în fiecare dimineaţă, copiii trebuie treziţi la ora 6.00 pentru a putea ajunge la şcoală. Totodată, a invocat un plan parcelar topografic "validat de către Romsilva", conform căruia dacă drumul forestier "Vadul Moldovei" din pădurea Băneasa ar deveni drum public "există pe tot aliniamentul lui o parcelă lată de trei metri" aflată tot în administrarea Romsilva care nu va putea fi scoasă din fondul forestier de către persoane private, pentru diverse dezvoltări. "În acest moment, avem o singură cale de acces, Aleea Teişani, care este o cale de acces înspre Otopeni şi înspre Centură. Noi suntem, practic, izolaţi în acest moment de oraşul din care facem parte, într-un mod absolut incredibil. Nu spun că e vina cuiva, voiam doar să înţelegeţi care este mesajul nostru. Ne dorim în egală măsură să avem mai multe căi de acces, aşa cum foarte mulţi bucureşteni ne sugerează. Dezvoltatorul ar trebui să aibă grijă să facă alte căi de acces. Sigur, le dorim şi pe acelea şi rugăm autoritatea locală să se asigure că acele căi vor fi aprobate şi noi ne vom asigura că dezvoltatorul le va executa. Dar, până atunci, avem nevoie să accesăm oraşul din care facem parte", a spus el.

Pădure rasă pentru carieră de lignit (sursa: gorjeanul.ro)
Economie

Pădure rasă pentru carieră de lignit

Pădure rasă pentru carieră de lignit. Peste 106 hectare de pădure vor fi scoase definitiv din fondul forestier național la cererea Complexului Energetic Oltenia pentru deschiderea și punerea în exploatare a Carierei Timișeni – Pionoasa, din județul Gorj. Aceasta va avea o capacitate opt milioane de tone de lignit pe an. Complexul Energetic Oltenia a plătit o taxă de peste 15,6 milioane lei pentru a scoate definitiv din fondul forestier o suprafață de 23,1 hectare de pădure. Pentru restul suprafeței, Guvernul a decis să nu se plătească compensații. Proiect elaborat în '86, aprobat în '88 Cariera Pinoasa face parte de aproape 80 de ani din bazinul minier Rovinari, înglobat ulterior în actualul Complex Energetic Oltenia. În urmă cu 36 de ani, statul român a elaborat proiectul de execuție pentru planul minier "Deschiderea și punerea în exploatare a carierei Timișeni – Pinoasa, județul Gorj, la o capacitate de 8.000.000 tone/an lignit în perioada 1987-1996". Proiectul a fost aprobat de Consiliul de Stat în anul 1988. Ulterior, în anul 1999, în urma apariției Legii minelor din 1998, au fost elaborate documentațiile pentru obținerea licenței de exploatare pentru perioada 2002 – 2020. A urmat o nouă Lege a minelor în anul 2003, motiv pentru care toate documentațiile au fost reactuaizate pentru a obține licența de exploatare. Într-un final, Agenția Națională pentru Resurse Minerale București a acordat licență de exploatare a lignitului Societății Complexul Energetic Oltenia SA pentru perioada de referință 2020 – 2027. Pădure rasă pentru carieră de lignit Perimetrul minier de exploatare Pinoasa are o suprafață totală de 1.581,4 hectare, din care s-a exploatat o suprafață de 1.021,1 hectare. Însă, pentru deschiderea și punerea în exploatare a carierei Timișeni – Pinoasa, Guvernul României a aprobat scoaterea definitivă din fondul forestier național a unei suprafețe de 106,35 hectare de pădure prin Hotărâre de Guvern. Citește și: România revine la arderea de cărbune „la capacitate maximă” pentru producerea de energie electrică Corpul de pădure este compus din mai multe parcele. O suprafață de peste 37 de hectare de pădure este proprietatea publică a statului român, aflată în administrarea Ministerului Energiei, acționarul Complexului Energetic Oltenia. Alte 46,11 hectare de pădure fac parte din proprietatea publică a statului român, dar se află în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor. Ultima parcelă, de peste 23,1 hectare, se află în proprietatea privată a Societății Complexul Energetic Oltenia SA. Compania ministerului Energiei a cumpărat terenul de la diverși proprietari. Citește și: Criza energetică aduce înapoi cărbunele în Europa. Centralele pe lignit repornesc pentru a înlocui gazul rusesc Pentru scoaterea ultimei suprafețe din fondul forestier național, Complexul Energetic Oltenia a plătit o taxă pe peste 15,6 milioane lei în contul Fondului de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică. Guvernul a decis ca pentru primele două loturi de pădure să nu se plătească taxa către fond.

Cum să furi o pădure întreagă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum să furi o pădure întreagă

Cum să furi o pădure întreagă. Pus administrator al unei păduri particulare, un ieşean din Prisăcani a intrat cu drujba în ea, doborând-o la pământ. Cum să furi o pădure întreagă Timp de șapte ani, a exploatat-o „la ras”. „Acum e distrusă, dă-o în..., ce e 12 hectare! Am 19 acolo, le fărâm eu şi pe alea, nu mai durează mult! Am tăiat 12 hectare rase! Numai cioate au mai rămas!”, i-a spus cu cinism unui prieten. Citește și: Iohannis admite, în prezența șefei PE, că nu are soluție la problema Schengen și că intrarea României în spațiul de liberă circulație nu va fi discutată curând la Bruxelles A trecut şi la pădurea vecină, a statului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Gard electric pentru vânătoare lângă București (sursa: Agent Green)
Eveniment

Gard electric pentru vânătoare lângă București

Gard electric pentru vânătoare lângă București. Vânătoarea la țarc practicată în pădurea de agrement Brănești de lângă București: Agent Green l-a surprins la partidă pe Cezar Răduță (fost director al Direcției Silvice Ilfov și directorul general adjunct al Romsilva) purtând armă de vânătoare, deși acesta a fost trimis în judecată de DNA și Poliția i-a retras în consecință dreptul de deținere și utilizare. Gard electric pentru vânătoare lângă București "Legislația spune că fiecare cetățean trebuie să se bucure de 300 mp de pădure de agrement. În București, în loc ca autoritățile să facă ceva să se ofere cetățenilor aceste păduri, le împrejumuiesc cu garduri scumpe pentru a ucide de plăcere animale sălbatice fără scăpare", a explicat atenția Dan-Cătălin Turiga, inginer silvic și investigator Agent Green. Investigatorii Agent Green au observat îndeaproape prima partidă de vânătoare organizată luna aceasta imediat după instalarea noului gard Romsilva în zona Pasărea din pădurea Brănești. A participat și Cezar Răduță, trimis în judecată de DNA în noiembrie 2021 pentru luare de mită și abuz în serviciu. În pădurea împrejmuită se aflau și gonaci plătiți la negru de către organizator. Echipajul Agent Green a solicitat prezența poliției care nu a putut face față situației, atât Cezar Răduță cât și gonacii fugind pe diferite căi, cei mai mulți chiar pe lângă polițiști. Citește și: Spionaj electronic masiv la COP27: sute de ofițeri egipteni au supravegheat reuniunea. Britanicii au venit cu telefoane „burner”. Delegația germană s-ar fi plâns de spionajul agresiv "Stângăciile polițiștilor implicați nu fac cinste Poliției Române și cam dau aripi celor certați cu legea. Din fericire, cei mai mulți participanții la vânătoare au fost filmați. Sperăm că există superiori la IGPR interesați să repare rușinea de la Brănești, la fel cum sperăm că Ministerul Mediului va dispune demontarea gardului și deschiderea pădurii pentru cetățeni", a spus Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Misterul pădurii dispărute de la Socola (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Misterul pădurii dispărute de la Socola

Misterul pădurii dispărute de la Socola. Conducerea Institutului de Psihiatrie „Socola” încă mai are de desluşit mistere rămase cadou de la ultimele administraţii ale unităţii medicale. Misterul pădurii dispărute de la Socola Una dintre cele mai ciudate speţe este cea a pădurii de Paulovnia care a dispărut înainte de a fi plantată. Institutul Socola a vrut să cumpere în octombrie 2018 aproape 1.400 de butaşi de tip Paulovnia, pe care să-i planteze la secţia exterioară de la Şipote. Citește și: Ridicola poveste inventată de FSB (ex-KGB) ca să justifice asasinarea Dariei Dughina: „agenta” ucraineană ar fi locuit în bloc cu victima și schimbat de trei ori într-o lună numărul mașinii Scopul era să obţină lemne de foc mai ieftine decât în comerţ, fiindcă această specie este recunoscută pentru dezvoltarea rapidă şi pentru faptul că este un lemn de esenţă tare, care generează mai multă căldură. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cifrele care arată că Romsilva încurajează tăierile ilegale Foto: Digi 24
Eveniment

Cifrele arată Romsilva încurajează tăierile ilegale

Cifrele care arată că Romsilva încurajează tăierile ilegale, prefăcându-se că protejează pădurile: doar cei care exploatează lemn și legal, și ilegal, pot fi rentabili. Diferența dintre prețul mare de achiziție al lemnului vândut de această regie de stat și prețul relativ mic de vânzare al cherestelei nu poate fi explicată altfel. Săptămâna trecută am scris că, analizând datele fordaq.com, Romsilva recoltează, procentual, la hectar, cote mai mici de lemn decât Germania sau Polonia. Efectul este o creştere masivă a preţului lemnului, industria prelucrătoare fiind nevoită să importe circa 80% din materia primă folosită. Citește și: De ce Romsilva recoltează cote mai mici decât Germania sau Polonia? Industria mobilei importă masiv lemn, prețurile au explodat Însă surse din industria lemnului apreciază că, de fapt, lemnul pe care Romsilva l-ar putea recolta, dar nu o face, este oricum folosit, însă fără acte, fiind lăsat cu intenţie la îndemâna deţinătorilor de gatere din zonele împădurite. Cifrele care arată că Romsilva încurajează tăierile ilegale Noi date arată că prețul foarte mare al lemnului vândut de Romsilva ar face nerentabilă această afacere. Totuși, ea rezistă. Comunitatea Declic și activistul de mediu Tiberiu Boșutar arată cum: fiindcă își acoperă pierderile folosind și lemn tăiat ilegal. "Când te costă peste 350 RON/ mc de lemn de lucru tăiat legal , nivelul acesta de preț poate fi plătit doar pentru că se recoltează și lemn tăiat ilegal, lemn vândut la negru de pădurari cu 150 de RON / mc. Făcând media dintre prețuri, agentul economic prosperă, dar nu-și permite să mai împartă din profit. Sarcina de-a alimenta buzunarele „găștilor de corupți” îi revine pădurarilor coordonați de șefii din Romsilva. Astfel, din cei 150 RON încasați de pădurar pentru fiecare metru cub de lemn vândut la negru, se direcționează sume uriașe către cei cu funcţii suficient de mari încât să poată asigura o continuitate pentru asemenea practici", arată o petiție Declic. Activistul Tiberiu Boşutar explică faptul că media preţului unui metru cub de lemn în urma licitaţiei la Direcţia Silvică Suceava este de 400 de lei, iar pentru a obţine un metru cub de cherestea e nevoie de circa 2 metri cubi de lemn. Însă cheresteaua se vinde cu 600 lei/mc, iar din depozitul angro se vinde cu 800 de lei/mc cu tot cu TVA, ceea ce înseamnă că toţi cei de pe acest lanț vând în pierdere, aşadar… este foarte mult lemn comercializat ilegal. Potrivit lui Boșutar, pădurarii au salarii de 1.800 de lei, dar, totodată, numeroase case şi maşini, dar nimeni nu se sesizează. Boșutar și un grup de jurnaliști, bătuți crâncen În septembrie 2021, regizorul și jurnalistul Mihai Dragolea, care filma un documentar internațional despre tăierile ilegale de păduri din România, a fost bătut crunt de circa 20 de indivizi într-o pădure de pe raza comunei Coșna (jud. Suceava). Echipamentul și toate înregistrările i-au fost distruse. Alături de el se aflau un coleg și activistul de mediu Tiberiu Boșutar, care îi ajuta să identifice dovezile crimelor forestiere din Bucovina. Citește și: Mircea Geoană, VIP la Bruxelles: adus cu BMW-ul la scara avionului și îmbarcat peste rând. Avionul a plecat cu o oră întârziere Atacul a fost sever, două dintre victime pierzându-și cunoștința în drum spre Spitalul Municipal din Vatra Dornei.

Ursul-fantomă din Iași rupe internetul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ursul-fantomă din Iași rupe internetul

Ursul-fantomă din Iași rupe internetul. Imagini cu urme lăsate de un animal de talie mare în pădurea Bârnova-Dobrovăţ au stârnit rumoare, dar şi temeri: să fie vorba de un urs? Ursul-fantomă din Iași rupe internetul Fotografiile publicate cu două zile în urmă pe pagina de Facebook "Codrii Iaşilor – cunoaştem, preţuim, păstrăm" sunt clare şi destul de convingătoare. Potrivit administratorului paginii, pozele ar fi fost făcute de un inginer silvic în partea de sud a pădurii, aproape de limita cu judeţul Vaslui. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri Foarte probabil, sunt "urme de urs tânăr. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Masacrarea civililor, plănuită în pădurea Norka (sursa: Agerpres)
Eveniment

Masacrarea civililor, plănuită în pădurea Norka

Masacrarea civililor, plănuită în pădurea Norka. Pădurea în care s-au adăpostit, de la începutul războiului din Ucraina, peste 3.000 de militari ruşi s-a transformat într-un cimitir de maşini militare ruseşti, dar şi un perimetru în care accesul civililor este extrem de periculos, potrivit Agerpres. Masacrarea civililor, plănuită în pădurea Norka Zona împădurită de la Norka, aflată la nord-vest de Kiev, la câţiva zeci de kilometri de frontiera cu Belarus, a fost locul de intrare a unei importante părţi a armatei ruse pe teritoriul Ucrainei. Pe aici au pătruns trupele armatei ruse care au atacat localităţi precum Bucea, Irpin sau Borodianka, atacuri soldate cu sute de victime în rândul civililor. Pădurea de pini din apropiere de Kiev este împânzită, acum, de camioane arse, dar şi de cantităţi importante de muniţie neexplodată cu care invadatorii ar fi vrut să atace localităţile ucrainene. Vodcă, medicamente și corturi de campanie Tot aici sunt vizibile "casele" provizorii ale soldaţilor ruşi săpate în pământ, dar şi mare parte din logistica pe care aceştia o foloseau în timpul intervenţiei pe teritoriul ucrainean. Citește și: Uniunea Europeană promite să trateze cu prioritate primirea Ucrainei în blocul comunitar. Rusia se scufundă în dictatură și crime abjecte împotriva umanității În pădurea Norka au fost abandonate uniforme militare şi corturi de campanie, însă tot aici pot fi văzute şi sticle de vodcă, ziare ale armatei ruse, precum şi resturi de alimente sau medicamente. Zona a fost eliberată de invadatori în urma unei contra-ofensive a armatei ucrainene, care a înconjurat zona şi a lansat atacuri asupra soldaţilor ruşi şi a tehnicii acestora. https://www.youtube.com/watch?v=pkM5wGQAqL8

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră