vineri 20 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pace

81 articole
Internațional

Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere

Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere. Potrivit unui reprezentat al diplomației ucrainene, ofensiva ucraineană în provincia rusă frontalieră Kursk este "legitimă" şi se va opri dacă Rusia acceptă o "pace justă" şi pune capăt invaziei în Ucraina. Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere Potrivit purtătorului de cuvânt al MAE ucrainean, Gheorghii Tikid, "Cu cât Rusia va accepta mai repede să restabilească o pace justă (...), cu atât mai repede vor înceta incursiunile forţelor de apărare ucrainene pe teritoriul rus". Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Tikid a calificat aceste operaţiuni ca fiind "absolut legitime". Referindu-se la operaţiunile militare care se desfăşoară de o săptămână în regiunea rusă Kursk, Tikid a afirmat că Ucraina nu încearcă să "anexeze" teritorii ruseşti. "Spre deosebire de Rusia, Ucraina nu are nevoie de proprietatea altora. Ucraina nu doreşte să anexeze teritoriu din regiunea Kursk, ci vrea să protejeze vieţile poporului său", a spus diplomatul la o conferinţă de presă. Rușii, în criză Ofensiva ucrainenilor a fost considerată de Vladimir Putin drept o tentativă de îmbunătăţire a poziţiei de negociere a Kievului înaintea unor posibile tratative de pace. Kremlinul consideră atacul ucrainean o încercare de a determina Rusia să mute trupe pentru a i se opri înaintarea care continuă de-a lungul frontului din estul şi sud-estul Ucrainei. Guvernatorul interimar al provinciei Kursk, Alexei Smirnov, a declarat că trupele ucrainene controlau 28 de aşezări din această provincie după ce au pătruns 12 km în adâncime şi de-a lungul graniţei pe o lăţime 40 km. "Problema este că nu există o linie clară a frontului, nu este evident unde se află unităţile de luptă ucrainene", a explicat Alexei Smirnov, vorbind la o reuniune de criză convocată de Putin. Informații contradictorii Ucraina a susţinut că are controlul asupra a 1.000 km pătraţi de teritoriu rus, mai mult decât dublu faţă de estimarea guvernatorului din Kursk. În prezent, ministerul rus al Apărării a susţinut că trupele sale, sprijinite de aviaţie, artilerie şi drone, "au dejucat tentative ale grupurilor mobile blindate inamice de a penetra profund în teritoriul rus". "Călătoria necontrolată a inamicului a fost deja oprit", a declarat generalul-maior Apti Alaudinov, comandantul unităţii forţelor speciale cecene Ahmat. "Inamicul este deja conştient de faptul că războiul-fulger pe care l-a planificat nu a mers", a adăugat acesta. În urma ofensivei ucrainene, Rusia a anunţat evacuarea a circa 200.000 de persoane, pe lângă cele din provincia Kursk evacuări fiind iniţiate şi din provincia învecinată Belgorod, ameninţată de asemenea de incursiunile ucrainene. Think-tank-ul american Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) evaluează la circa 800 de km pătraţi acest teritoriu, evaluare făcută pe baza locaţiilor unde au fost semnalate trupe ucrainene. Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană acţionează dispersat cu unităţi mobile de sabotaj dificil de localizat şi care pot provoca haos în rândul unităţilor ruse trimise ca întăriri. Încă nu se știe cine deţine controlul asupra oraşului rusesc Sudja, unde se află un nod de transport al gazelor ruseşti către Europa.

Ucraina vrea "pace justă" pentru retragere (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Foto: Twitter
Eveniment

57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia

Circa 57% dintre ucraineni sunt în favoarea negocierilor cu Rusia, potrivit unui nou sondaj realizat în luna mai de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev şi finanţat prin cooperarea SUA şi a Suediei, relatează EFE. Citește și: Ciutacu, argumentul suprem că Pieleanu și Bulai sunt inocenți: pe nevasta lui n-a invitat-o nici un profesor acasă Un procent de 38% se pronunţă împotriva începerii discuţiilor cu inamicul. 57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Acesta este primul sondaj publicat de la începutul războiului în care majoritatea ucrainenilor se exprimă în favoarea iniţierii de negocieri pentru a se pune capăt conflictului. În acelaşi timp, 66% dintre cei intervievaţi au declarat că Ucraina trebuie să-şi recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea, peninsulă în Marea Neagră anexată de Rusia în 2014, precum şi regiunile estice Doneţk şi Lugansk, anexate de Moscova în septembrie 2022 împreună cu regiunile Herson şi Zaporojie din sudul Ucrainei. Mai mult, 74%, respectiv 76% resping renunţarea de către Ucraina la aspiraţiile sale de a adera la NATO şi la Uniunea Europeană în cadrul unui ipotetic acord de pace cu Rusia. Sondajul a fost efectuat telefonic, între 8 şi 25 mai, pe un eşantion de peste 2.500 de adulţi care locuiesc în teritoriile ucrainene aflate sub controlul guvernului de la Kiev, ale căror numere de telefon au fost alese la întâmplare. Posibilitatea negocierilor cu Rusia a devenit tot mai prezentă în discursul oficial al Kievului şi la nivelul opiniei publice ucrainene, în contextul înaintării limitate, dar constante, a Rusiei pe linia frontului şi al lipsei de perspective evidente pentru armata ucraineană de a inversa această situaţie. Zelenski, ușoară schimbare de discurs Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi ministrul său de externe, Dmitro Kuleba, au avut în ultimele săptămâni contacte directe şi publice cu diverşi lideri care pledează pentru negocieri care să pună capăt războiului cât mai curând posibil, precum prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, şi ministrul chinez de externe Wang Yi. Zelenski a anunţat că va prezenta până la sfârşitul lunii noiembrie un plan de pace detaliat, care ar putea fi prezentat Rusiei după ce va fi aprobat de comunitatea internaţională. O pace justă pentru Ucraina, a spus preşedintele ucrainean într-un interviu acordat în această săptămână mai multor media franceze, "implică recuperarea integrităţii noastre teritoriale, dar asta nu înseamnă că acest lucru trebuie făcut doar prin arme", potrivit Reuters. Forţele ruse ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei şi avansează lent în partea de est a frontului cu o lungime de 1.000 km de la cucerirea oraşului strategic Avdiivka în februarie. Putin nu vrea să cedeze nimic Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că Moscova este dispusă să negocieze încetarea războiului, dar condiţia sa este ca Ucraina să renunţe la cele patru regiuni anexate de Rusia în 2022, pe lângă Crimeea, precum şi la aspiraţia sa de a adera la NATO. Zelenski a declarat că renunţarea la teritoriu nu este o opţiune, subliniind că cedarea teritoriilor ucrainene este o chestiune "foarte, foarte dificilă", şi nu a exclus organizarea unui referendum pe această problemă. "Un referendum? Asta ar trebui să-şi dorească poporul ucrainean, să fiu sincer: aceasta nu este cea mai bună opţiune, pentru că avem de-a face cu Putin şi va fi o victorie pentru el dacă va ocupa o parte din teritoriile noastre", a declarat Zelenski în interviul pentru media franceze, potrivit Ukr.net.

SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea cu Rusia Foto: Twitter
Internațional

SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea

SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea cu Rusia, arată, azi, publicația britanică The Times. Potrivit cotidianului britanic, livrările de armament către Kiev sunt tergiversate intenționat pentru a-l determina pe Zelenski să înțeleagă că acest conflict este acum „înghețat”. Citește și: Averea uriașă a mamei primarului Cătălin Cherecheș, care ar fi părăsit România alături de fiul ei. Presa: edilul-șef al Băii-Mari s-ar afla pe o insulă idilică din Mediterana SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea The Times amintește că, la 20 noiembrie, pe Twitter, delegația SUA la NATO a scris despre faptul că va continua să sprijine Ucraina „să fie în cea mai puternică poziție la masa negocierilor când acest moment va veni”. Ukraine has taken back more than half of its territory seized by Russia’s forces since February 2022. In this tough and dynamic battle, Ukraine’s soldiers are fighting bravely every single day, and they continue to inspire the world with their bravery and courage. We will… pic.twitter.com/ELeU4EbVfK— U.S. Mission to NATO (@USNATO) November 20, 2023 „Ucraina a recucerit mai mult de jumătate din teritoriul său confiscat de forțele Rusiei începând cu februarie 2022. În această bătălie dură și dinamică, soldații ucraineni luptă cu curaj în fiecare zi și continuă să inspire lumea cu curajul și îndrăzneala lor. Vom continua să îi sprijinim pentru a fi în cea mai puternică poziție posibilă la masa negocierilor atunci când va veni momentul. Continuăm să rămânem #UnitedWithUkraine în timp ce își apără libertatea”, a afirmat delegația SUA la NATO. „Deși ulterior a precizat că SUA crede că bătălia Ucrainei pentru a-și recupera granițele de la Rusia «poate fi câștigată», mesajul a contribuit la speculațiile potrivit cărora susținătorii Kievului caută o modalitate de a pune capăt luptelor pe fondul «oboselii de război», al îngrijorărilor economice și al preocupărilor legate de epuizarea propriilor stocuri militare. În urmă cu câteva săptămâni, Giorgia Meloni, prim-ministrul italian, a declarat, răspunzând unui apel fals, care era o farsă, că «există multă oboseală din toate părțile» și că «se apropie momentul în care toată lumea va înțelege că există o cale de ieșire»”, explică The Times. Britanicii mai arată că Berlinul refuză să furnizeze Ucrainei rachete nedetectabile de tip Taurus, cu o rază de 300 de mile, iar Uniunea Europeană nu poate livra Kievului cantitatea de obuze promisă. Zelenski trebuie să priceapă singur ce vor aliații de la Berlin și Washington „Cotidianul Bild a declarat că o sursă guvernamentală germană i-a spus că scopul este acum de a pune Ucraina într-o «poziție de negociere bună din punct de vedere strategic», de unde ar putea deschide discuții cu Kremlinul despre «suveranitatea și integritatea sa teritorială». Sursa a fost citată spunând: «Casa Albă și cancelaria [germană] se consultă în acest sens. Zelenski însuși ar trebui să ajungă la concluzia că nu mai poate continua, fără nicio cerere din exterior. Din proprie inițiativă, el ar trebui să se uite la națiunea sa și să explice că trebuie să negocieze … ceea ce Berlinul și Washingtonul caută ca alternativă la negocieri este un conflict înghețat, fără concordie între părțile implicate în conflict». Casa Albă a declarat că reportajul realizat de Bild nu reflectă cu exactitate perspectiva administrației asupra conflictului”, mai arată The Times. Jurnaliștii de la Bild citează un colonel german în rezervă, apropiat formațiunii de opoziție creștin-democrate, CDU, care susține că Berlinul „în mod deliberat, nu furnizează ceea ce Ucraina are nevoie pentru a-și elibera teritoriul ocupat, cum ar fi Taurus”.

Medvedev vrea Ucraina să negocieze îngenuncheată (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Medvedev vrea Ucraina să negocieze îngenuncheată

Medvedev vrea Ucraina să negocieze îngenuncheată. Vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat duminica aceasta că Moscova nu are nevoie să poarte convorbiri de pace cu Ucraina până când această ţară nu le va cere în genunchi, comentând întâlnirea a aproximativ treizeci de ţări desfăşurată în oraşul saudit Jeddah, în căutarea unei soluţii la războiul din Ucraina. Medvedev vrea Ucraina să negocieze îngenuncheată "Nu avem nevoie de niciun dialog. Inamicul trebuie să vină târându-se în genunchi, cerşind milă", a spus Medvedev, comentând totodată - referitor la întâlnirea de la Jeddah - că "este greu de criticat dorinţa de a pune capăt unui război". Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis El a spus însă că orice propunere de pace poate avea succes doar dacă îndeplineşte trei condiţii de bază. "Prima: participarea ambelor părţi ale conflictului, lucru care nu se întâmplă", deoarece Rusia nu a fost invitată la respectiva întâlnire, a indicat el. "A doua: să fie luat în considerare contextul istoric. Şi acesta este: Ucraina nu a existat ca ţară înainte de 1991. Este o aşchie din Imperiul Rus", a spus el. Ucraina vrea revenirea la situația din 1991 În fine, Medvedev a concluzionat că este nevoie "să se ţină cont de realitatea actuală", care în opinia sa este că "Ucraina se află într-o fază de semi-descompunere, iar o parte din teritoriile sale au revenit Rusiei". "Mediatorul care este dispus să recunoască aceste aspecte evidente are şanse de succes. Ceilalţi, niciuna", a decretat el. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel După negocierile de pace eşuate de la Istanbul din aprilie 2022, Rusia a reiterat că nu se opune negocierilor cu Ucraina pentru a pune capăt războiului, dar acuză Kievul că nu este dispus să dialogheze. Ucraina, la rândul său, cere drept condiţie pentru începerea negocierilor retragerea trupelor ruse la graniţele existente în 1991, care includ peninsula Crimeea anexată, eliberarea tuturor prizonierilor de război şi reparaţii considerabile, solicitări pe care Rusia le consideră inadmisibile.

Zelenski, plan de pace, zece puncte (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Zelenski, plan de pace, zece puncte

Zelenski, plan de pace, zece puncte. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a promovat intens planul de pace în zece puncte, discutându-l, printre alţii, cu preşedintele SUA, Joe Biden, şi îndemnând liderii mondiali să organizeze un summit global pentru pace bazat pe acest plan. Zelenski, plan de pace, zece puncte Reuters prezintă miercuri conţinutul acestui plan şi ecourile pe care le-a avut la nivel mondial. Zelenski şi-a anunţat pentru prima dată formula de pace la un summit al G20 (grup reunind economiile dezvoltate şi emergente), desfăşurat în noiembrie. Planul prevede: 1. Siguranţa radiologică şi nucleară, cu accent pe restabilirea securităţii în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, Zaporojie, din Ucraina, care este acum ocupată de Rusia. 2. Securitatea alimentară, incluzând protejarea şi asigurarea exporturilor de cereale ale Ucrainei către cele mai sărace naţiuni din lume. 3. Securitatea energetică, cu accent pe restricţiile de preţ asupra resurselor energetice ruseşti, precum şi pe sprijinirea Ucrainei în refacerea infrastructurii energetice, din care jumătate a fost afectată de atacurile ruseşti. 4. Eliberarea tuturor prizonierilor şi deportaţilor, inclusiv a prizonierilor de război şi a copiilor deportaţi în Rusia. 5. Restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei - despre care Zelenski a spus că "nu poate fi negociată" - şi reafirmarea acesteia de către Rusia în conformitate cu Carta ONU. Citește și: Orbán Viktor, cel mai loial propagandist al lui Putin în Europa: premierul Ungariei a stârnit furia Ucrainei declarând că doar SUA pot decide pacea, nemaifurnizând arme Kievului 6. Retragerea trupelor ruseşti şi încetarea ostilităţilor, restabilirea frontierelor de stat ale Ucrainei cu Rusia. 7. Justiţie, care să includă înfiinţarea unui tribunal special care să judece crimele de război ruseşti. 8. Prevenirea ecocidului, necesitatea de a proteja mediul, cu accent pe deminare şi refacerea instalaţiilor de tratare a apei. 9. Prevenirea escaladării conflictului şi construirea unei arhitecturi de securitate în spaţiul euro-atlantic, incluzând garanţii pentru Ucraina. 10. Confirmarea încheierii războiului, care să includă un document semnat de părţile implicate. În decembrie, Zelenski i-a îndemnat pe liderii G7 (Grupul naţiunilor dezvoltate - Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi Statele Unite ale Americii) să susţină ideea sa de a organiza în iarnă un summit global pentru pace, care să se concentreze asupra planului de pace în ansamblu sau asupra unor puncte specifice. Rusia nu vrea să renunțe la teritoriile furate Rusia a respins luna aceasta propunerea de pace a lui Zelenski, iar Moscova a reafirmat marţi că nu va renunţa la niciun teritoriu pe care l-a luat cu forţa, aproximativ o cincime din Ucraina, şi pe care spune că l-a anexat. Zelenski s-a aflat într-un turneu diplomatic, prezentându-şi planul, printre alţii, preşedintelui american, Joe Biden, preşedintelui francez, Emmanuel Macron, şi premierului indian, Narendra Modi, a cărui ţară a preluat preşedinţia G20. Ţările occidentale, în frunte cu SUA, au sprijinit armata ucraineană cu miliarde de dolari şi au ajutat Kievul la deminare şi la repararea infrastructurii energetice. Dar răspunsul la planul de pace al lui Zelenski şi la summitul de pace propus de acesta a fost mai precaut. Oficial, marile puteri sprijină Ucraina În timpul vizitei lui Zelenski la Washington, la 22 decembrie, Biden a spus, în declaraţii publice, doar că el şi Zelenski "împărtăşesc exact aceeaşi viziune" pentru pace şi că Statele Unite se angajează să se asigure că Ucraina se poate apăra singură. Modi, al cărui guvern nu a condamnat în mod explicit invazia Rusiei în Ucraina, a declarat, după ce Zelenski a prezentat planul, că a "reiterat cu tărie" apelul său pentru încetarea imediată a ostilităţilor şi a promis sprijinul Indiei pentru toate eforturile de pace. Liderii G7 au declarat că s-au angajat să aducă pacea în Ucraina "în conformitate cu drepturile sale consacrate în Carta ONU". Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că şansele unor negocieri de pace în viitorul apropiat sunt reduse. "Cred că va continua confruntarea militară şi cred că mai trebuie să aşteptăm un moment în care să fie posibile negocieri de pace serioase", a declarat el la sfârşitul lunii decembrie.

Orbán, cel mai asumat propagandist putinist (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Orbán, cel mai asumat propagandist putinist

Orbán, cel mai asumat propagandist putinist. Premierul ungar, Viktor Orbán, a fost aspru criticat de Ministerul de Externe ucrainean, potrivit unor remarci publicate marţi pe site-ul ministerului. Orbán, cel mai asumat propagandist putinist Declaraţiile premierului Orbán "demonstrează o desconsiderare patologică faţă de Ucraina şi poporul ucrainean care luptă împotriva agresiunii ruse", a indicat ministerul ucrainean acuzându-l pe liderul ungar de "miopie politică". Comentariile au survenit ca răspuns la o declaraţie a premierului maghiar, potrivit căreia războiul s-ar putea încheia dacă Statele Unite ar înceta furnizarea de arme către Ucraina. Orbán a lucrat în acest fel spre înfrângerea Ucrainei, chiar dacă aceasta ar spori pericolul agresiunii ruse îndreptate către Ungaria, a spus ministerul. "Liderul ungar ar trebui să se întrebe dacă vrea pace", a menţionat sursa citată. Citește și: Înfrângere majoră a guvernului Viktor Orban: Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi. Cozi uriașe la benzinării și panică au marcat ultimele zile de plafonare Într-un interviu acordat publicat pe 26 decembrie, premierul Ungariei a declarat: "Ucraina poate să continue luptând doar atât timp cât Statele Unite îi sprijină cu bani şi arme. Dacă americanii doresc pace, atunci va fi pace". Relaţiile dintre cele două state vecine sunt tensionate. Orbán a încercat în mod repetat să blocheze sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei.

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel (sursa: Facebook/Nobel Prize)
Eveniment

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel. Laureaţii ucrainean, rus şi belarus ai Premiului Nobel pentru Pace au denunţat la unison, în timp ce au primit prestigioasa recompensă sâmbătă, la Oslo, războiul "nebunesc şi criminal" pe care preşedintele rus Vladimir Putin l-a declanşat în Ucraina. Războiul lui Putin, denunțat la Nobel Cetăţeni ai celor trei principale state protagoniste ale conflictului, militantul belarus Ales Beliaţki, aflat în detenţie în ţara sa, ONG-ul rus Memorial, dizolvat la ordinul justiţiei din Rusia, şi Centrul ucrainean pentru Libertăţi Civile (CCL) au fost premiate pentru angajamentul lor în favoarea "drepturilor omului, democraţiei şi coexistenţei paşnice" în faţa forţelor autoritare. "Poporul Ucrainei vrea pace mai mult ca oricine în lume", a declarat preşedinta CCL, Oleksandra Matviiciuk. "Însă, pentru o ţară atacată, pacea nu poate fi obţinută depunând armele. Aceasta nu ar fi pace, ci ocupaţie", a spus ea. Înfiinţat în 2007, CCL documentează în prezent crimele de război comise de trupele ruse în Ucraina: distrugerile de imobile rezidenţiale, de biserici, şcoli şi spitale, bombardamentele asupra culoarelor de evacuare, strămutarea forţată a populaţiei, torturile şi crimele. Discurs scris la lumina lumânării Consecinţă a bombardamentelor asupra infrastructurilor energetice ucrainene, Matviiciuk şi-a scris discursul de mulţumire pentru Premiul Nobel la lumina unei lumânări, a mărturisit ea pentru AFP, cu puţin timp înainte de ceremonia de premiere. În nouă luni de invazie rusă, CCL a numărat "peste 27.000 de episoade" de crime de război şi "acesta este doar vârful aisbergului", potrivit Oleksandrei Matviiciuk. "Războiul transformă oamenii în cifre. Trebuie să redăm numele tuturor victimelor crimelor de război", a subliniat ea. Cu vocea gâtuită de emoţie în timpul discursului său susţinut la Grand Hotel din Oslo, Maitviiciuk a îndemnat din nou la înfiinţarea unui tribunal internaţional care să-i judece pe (Vladimir) "Putin, (pe aliatul său belarus Aleksandr) Lukaşenko şi alţi criminali de război". "Ambiţiile imperiale" ale URSS Colaureatul rus, preşedintele Memorial, Ian Ratcinski, a denunţat "ambiţiile imperiale" moştenite de la Uniunea Sovietică şi care "încă sunt în floare astăzi". Rusia lui Vladimir Putin a deturnat sensul istoric al luptei antifasciste "în folosul propriilor interese politice", a spus el. De acum, "a rezista Rusiei echivalează cu a rezista fascismului", a deplâns el. O denaturare ce furnizează "justificarea ideologică a războiului de agresiune nebunesc şi criminal împotriva Ucrainei", a afirmat Ratcinski, în pofida interdicţiilor impuse de Moscova de a critica public invazia. Fondat în 1989, Memorial a lucrat timp de decenii pentru a face lumină asupra crimelor comise în timpul regimului totalitar al lui Stalin şi pentru a păstra vie memoria victimelor sale, apoi pentru a strânge informaţii cu privire la încălcarea libertăţilor şi drepturilor în Rusia. În contextul în care opoziţia şi media sunt reduse la tăcere în Rusia, ONG-ul a fost dizolvat la sfârşitul lui 2021 de justiţia rusă, care a ordonat de asemenea confiscarea birourilor sale din Moscova, pe 7 octombrie, chiar în seara în care organizaţiei i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace. "Astăzi, numărul de deţinuţi politici din Rusia este mai mare decât numărul lor total din întreaga Uniune Sovietică la începutul perioadei de perestroika, în anii 1980", a subliniat Ratcinski. Beliațki, închis în Belarus Al treilea laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Ales Beliaţki, părintele ONG-ului de apărare a drepturilor omului Viasna, se află în detenţie din iulie 2021. În aşteptarea unui proces în urma căruia el riscă 12 ani de închisoare pentru "contrabandă" de bancnote în folosul opoziţiei faţă de regimul represiv al lui Lukaşenko, militantul de 60 de ani nu a fost autorizat să transmită un discurs de mulţumire pentru Nobel. Reprezentându-l la ceremonie, soţia sa, Natalia Pintciuk, a fost nevoită să se rezume la a repeta unele dintre declaraţiile lui, printre care cea în care el îndeamnă la o contracarare a "internaţionalei dictatorilor". Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene În Ucraina, Rusia vrea să stabilească o "dictatură vasală, acelaşi lucru cum este Belarus astăzi, unde vocea poporului oprimat este ignorată, cu baze militare ruse, o enormă dependenţă economică, o rusificare culturală şi lingvistică", a spus Ales Beliaţki prin vocea soţiei sale. "Bunătatea şi adevărul trebuie să se poată proteja", a mai afirmat el. La Stockholm, unde sunt decernate alte Premii Nobel (medicină, fizică, literatură, chimie şi economie) sunt nu mai puţin de 26 de câştigători ce vor participa anul acesta la festivităţi. Pandemia de COVID-19 i-a împiedicat în 2020 şi 2021 pe laureaţi să vină în capitala suedeză pentru a-şi primi recompensa şi cecul lor de zece milioane de coroane (circa 900.000 de euro).

Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă Foto: Twitter
Internațional

Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă

Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă care a scris cu creta pe trotuar „Nu b***a”. Presa locală arată că, inițial, tribunalul a acceptat argumentul fetei, care a afirmat că este vorba de un pește pe care nu-l suportă, babușcă, dar poliția a convins magistrații să redeschidă, azi, cazul. Incidentul s-a petrecut la 24 septembrie, la Tiumen, un oraș de aproape un milion de locuitori aflat în regiune Ural, în sud-vestul Siberiei. Poliția a acuzat-o pe tânără că a vrut să discrediteze forțele armate ale Rusiei. Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă Problema este că mesajul fetei a devenit viral și s-a transformat în cântece, meme-uri sau chiar colecții de haine. „De fapt, eram sigură că plângerea poliției va fi respinsă și decizia judecătorului va rămâne neschimbată. Nu știu cum va evolua. Acum este inutil să presupunem ceva. În principiu, nu prea îmi plac cuvintele din cinci litere care încep cu B și se termină cu A. Există astfel de probleme ”, a comentat fata, citată de meduza.io. În rusă, război se scrie „война” și se citește „voyna”. Însă și cuvântul „babușcă” are, în rusă, cinci litere, și se scrie cu „B” și „a” la început și sfârșit, „Вобла”. Citește și: Maia Sandu, editorial în Politico: România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură 80% din energia Moldovei. Moldovenii cheltuie 65% din venituri pe facturi la energie „Expresia «Nu babușcăi» a devenit imediat virală pe internet. Vedetele din Rusia au susținut memele cu această inscripție. Alena Vodonaeva a postat o poză pe canalul ei de Telegram, Ksenia Sobchak a creat o colecție de haine cu acest apel, iar Semyon Slepakov a dedicat o melodie acestei acțiuni. În plus au apărut nenumărate meme-uri”, arată publicația locală 72.ru. Ksenia Sobchak este fiica unui fost primar din Sankt Petersburg și a candidat, în 2018, la președinția Rusiei. Vodonaeva este model și actriță, iar Semyon Slepakov este unul dintre cei mai buni producători, scenariști și show-runners ruși.

Musk, în defensivă în fața trolingului pro-Ucraina Foto: Twitter Tesla
Eveniment

Musk, în defensivă fața trolingului pro-Ucraina

Elon Musk, în defensivă în fața trolingului pro-Ucraina: el a scris pe Twitter că a cheltuit 80 de milioane USD pentru a ajuta această țară, prin sistemele Starlink. Musk precizează că a ajutat Rusia cu zero dolari. Musk, în defensivă în fața trolingului pro-Ucraina Presa din Ucraina susține că acțiunile Tesla au scăzut cu 9% după ce patronul companiei a lansat un plan de pace care prelua o serie de argumente ale Kremlinului privind apartenența Crimeei la Rusia. „Susțin în continuare Ucraina, însă sunt convins că escaladarea masivă a războiului va aduce mari daune Ucrainei și, posibil, întregii lumi”, a scris Musk, după avalanșa de critici. We gave Starlinks to Ukraine & lost $80M+ in doing so, while putting SpaceX & myself at serious risk of Russian cyberattack.What have you done besides tweet?— Elon Musk (@elonmusk) October 3, 2022 El a arătat, într-un răspuns transmis disidentului rus Gary Kasparov, fost campion mondial la șah, că cheltuielile companiei SpaceX pentru lansarea și susținerea Starlink în Ucraina sunt de circa 80 de milioane de dolari, iar susținerea financiară pe care ar fi acordat-o Rusiei, zero. „Tu ce ai făcut în afară de a scrie pe Twitter?”, îl întreabă Musk pe Kasparov. Garry Kasparov, arestat și bătut de poliția rusă Foto: Twitter Însă Kasparov a fost arestat și bătut de poliția rusă pentru că a protestat împotriva regimului Putin. Dear @elonmusk, when someone tries to steal the wheels of your Tesla, it doesn't make them legal owner of the car or of the wheels. Even though they claim both voted in favor of it. Just saying. https://t.co/0eEjCydqu1— Gitanas Nausėda (@GitanasNauseda) October 3, 2022 „„Dragă @elonmusk, când cineva încearcă să fure roțile Tesla-ului tău, asta nu-l face proprietarul legal al mașinii sau al roților. Chiar dacă el susține că ambele roți au votat în favoarea furtului. Doar zic”, i-a transmis patronului Tesla și Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei. Citește și: Cum încearcă Putin să își mascheze eșecul militar din estul și sudul Ucrainei: Kremlinul va fixa granițele regiunilor anexate după noi „consultări” cu populația locală Musk vs Zelenski Iată ce a propus patronul Tesla: „Pacea Ucraina-Rusia: Refacerea alegerilor din regiunile anexate sub supravegherea ONU. Rusia pleacă dacă aceasta este voia poporului.Crimeea face parte oficial din Rusia, așa cum a fost din 1783 (până la greșeala lui Hrușciov).Aprovizionarea cu apă în Crimeea asigurată.Ucraina rămâne neutră” Replica lui Zelenski a fost: „Care @elonmusk îți place mai mult?– Unul care sprijină Ucraina– Unul care susține Rusia”

Ungaria vrea pace rusească în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ungaria vrea pace rusească în Ucraina

Ungaria vrea pace rusească în Ucraina. Europa se va confrunta cu "riscuri imprevizibile" dacă războiul nu se termină curând în Ucraina, în timp ce continentul va vedea noi valuri de migraţie pe lângă consecinţele directe ale războiului, a declarat ministrul ungar de externe înaintea unei reuniuni informale a miniştrilor de externe din UE marţi la Praga, transmite agenţia MTI. Ungaria vrea pace rusească în Ucraina "Consecinţele conflictului armat devin tot mai grave. Suntem acum în al unsprezecelea, dacă nu al doisprezecelea ceas. Propuneri ce conduc la escaladarea războiului trebuie lăsate deoparte şi toată lumea ar trebui acum să se concentreze pe crearea păcii", a afirmat Peter Szijjarto, citat de Ministerul de Externe de la Budapesta. "Sute de oameni mor şi zeci de mii fug din Ucraina în fiecare zi, în timp ce economia europeană se scufundă într-o recesiune din ce în ce mai profundă şi criza aprovizionării cu energie va deveni mult mai serioasă decât se anticipa", a notat Szijjarto, adăugând că explozia preţului energiei practic ar "împiedica" progresul economic al continentului. UE "să pună accent pe crearea păcii" El a mai spus că "dacă nu va fi pace în curând, consecinţele războiului vor fi şi mai tragice cu multe alte mii de persoane care vor muri şi alte zeci şi sute de mii forţate să-şi părăsească locuinţele". Potrivit ministrului ungar de externe, o altă ameninţare majoră o reprezintă faptul că exporturile agricole ale Ucrainei şi Rusiei vor rămâne cu mult sub nivelurile normale de dinainte de război. Citește și: Uniunea Europeană, acord intern pentru un pas extrem de important în relația cu Ucraina: crearea unei misiuni de asistenţă militară. În ce ar consta sprijinul comunitar "Câteva sute de milioane de oameni nu primesc astăzi hrana de care au nevoie, cu marea majoritate a acestor oameni care trăiesc în regiuni ale lumii care din păcate sunt predispuse la destabilizare, regiuni de unde valuri de migraţie ilegală deseori ar avea originea", a spus Szijjarto, adăugând că le va cere colegilor săi din UE "să pună accent pe crearea păcii".

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk. Moscova a acuzat naţiunile occidentale că blochează negocierile de pace cu Ucraina, prelungind astfel războiul, informează duminică dpa. Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk "Acum este momentul când ţările occidentale pariază totul pe continuarea războiului", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la televiziunea rusă. Potrivit lui Peskov, sub conducerea SUA, Occidentul nu le permite ucrainenilor "să se gândească la pace, nici să vorbească sau să discute despre aceasta". Purtătorul de cuvânt al Kremlinului s-a referit la afirmaţii ale unor politicieni occidentali care au spus că nu vor să facă presiuni asupra Ucrainei pentru negocieri. Însă momentul pentru negocieri va veni, şi-a exprimat convingerea Peskov. Pentru pace, Ucraina trebuie să accepte cererile Rusiei, care includ recunoaşterea Peninsulei Crimeea de la Marea Neagră drept teritoriu rus şi cedarea regiunilor Doneţk şi Lugansk, a subliniat Peskov. Fără negocieri față în față de peste trei luni Negocierile de pace ruso-ucrainene sunt în prezent suspendate, situaţie confirmată de ambele părţi. După reuniunea de la Istanbul din 29 martie nu a mai avut loc nicio întâlnire faţă în faţă între cele două delegaţii. Discuţiile au continuat o perioadă online după acea dată, dar fără progrese. Citește și: Ce știe Zelenski? Președintele ucrainean prezintă la Lugano planul de reconstrucție a Ucrainei după război Rusia a acuzat Ucraina că a revenit asupra unor propuneri formulate la Istanbul şi presupune că aceste schimbări de poziţie sunt rezultatul unor influenţe ale Washingtonului asupra Kievului. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari (sursa: dw.com)
Internațional

Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari

Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari. Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, și-a scos luni la licitație medalia pentru 103,5 milioane de dolari, toate încasările urmând să fie direcționate în beneficiul copiilor refugiați din Ucraina. Medalia de aur s-a vândut pentru 103.500.000 de dolari Heritage Auctions a scris pe Twitter că Muratov "a scos la licitație premiul său #NobelPeacePrize 2021 în beneficiul fondului UNICEF pentru copiii refugiați. S-a vândut pentru 103.500.000 de dolari". Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise "În acest moment, premiul este o oportunitate pentru mine de a-l împărtăși cu oamenii", a declarat Muratov înainte de licitație, îndemnând oamenii din întreaga lume să se alăture cauzei și să își facă contribuțiile. Potrivit unei declarații a Heritage Auctions, directorul Institutului Nobel norvegian, Olav Njølstad, a susținut licitația, numind-o un "act generos de umanitarism", potrivit CNN. Muratov este redactorul-șef al publicației de știri independente din Rusia, Novaya Gazeta. El a criticat anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și utilizarea forței militare de către guvern, atât în Rusia, cât și în afara ei, potrivit organizației Premiului Nobel pentru Pace.

Declarații războinice a lui Kadîrov(sursa: stiri.md)
Internațional

Logica lui Kadîrov: Putin va aduce pacea în lume chiar daca este obligat să pornească războaie

Declarații războinice a lui Kadîrov. Liderul cecen, Ramzan Kadîrov a transmis un mesaj la televiziunea cecenă prin care consideră că Putin este înfăptuitorul păcii în lume prin declanșarea de războiae împotriva lumii. Declarații războinice a lui Kadîrov "Președintele nostru ia întotdeauna deciziile corecte. De exemplu, în Siria, organizațiile teroriste au fost distruse prin măsuri luate la timp, iar în acest fel țara noastră a rămas în siguranță. În același fel, prin implicarea în Ucraina, statele occidentale au făcut tot ce le stă în putere să ne distrugă statul. Dar președintele a luat la timp măsurile necesare ca să asigure securitatea țării noastre. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Pe teritoriul Ucrainei a înarmat forțele noastre, ca să lupte cu teroriștii, șeitanii (diavoli, n.r.). Noi, cecenii, musulmanii… vreau să ascultăm cu toții cuvintele președintelui nostru și să ne apărăm statul. Doar atunci va fi pace în lumea noastră. Așa cum președintele patriei noastre a spus, foarte înțelept: La ce ar folosi o lume fără Rusia? La ce ar folosi o lume fără Cecenia? Noi trebuie să ne asigurăm că va fi pace în lume", a declarat Ramzan Kadîrov. Liderul cecen Ramzan Kadîrov este supărat pe polonezi pentru ajutorul acordat Ucrainei și îi amenință cu invazia în „6 secunde”. Kadîrov consideră războiul din Ucraina câștigat, astfel că armata Rusiei se poate concentra pe atacarea Poloniei, potrivit Digi24. El a mai amenința zilele trecute ca Rusia va trece cu adevărat la declanșarea operațiuni speciale în Ucraina și Occidentul va vedea acest lucru.

Războiul palestino-israelian a escaladat (sursa: Facebook/Antony Blinken)
Internațional

Războiul palestino-israelian a escaladat

Războiul palestino-israelian a escaladat . Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a discutat telefonic marţi cu lideri israelieni şi palestinieni pentru a-i îndemna "să pună capăt ciclului de violenţe", după escaladarea din ultimele săptămâni, scrie AFP. În convorbiri separate cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, şi cu ministrul israelian de externe, Yair Lapid, Antony Blinken a subliniat "importanţa de a vedea palestinienii şi israelienii lucrând pentru a pune capăt ciclului de violenţe", a declarat Departamentul de Stat în două comunicate. Războiul palestino-israelian a escaladat El le-a mai cerut ambelor părţi să dea dovadă de "reţinere" şi "să se abţină de la orice acţiune sau declaraţie care să alimenteze escaladarea tensiunilor", inclusiv privind Esplanada Moscheilor din Ierusalimul de Est, al treilea loc cel mai sfânt al islamului, dar şi cel mai sfânt loc al iudaismului sub numele său de Muntele Templului. Secretarul de stat american a discutat deja luni cu omologul său iordanian, Ayman Al Safadi, pentru a insista asupra "importanţei păstrării statu-quo-ului istoric" la aceste locuri sfinte administrate de Iordania, dar al căror acces este controlat de statul evreu, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii În convorbirea său cu ministrul israelian de externe, Antony Blinken "a reiterat sprijinul de neclintit al guvernului" american "pentru securitatea Israelului şi a condamnat recentele atacuri cu rachete dinspre Fâşia Gaza". Liderului palestinian i-a reafirmat angajamentul "Statele Unite de a îmbunătăţi calitatea vieţii poporului palestinian în mod concret". Violențele dintre cele două state s-au agravat în ultimele săptămâni Antony Blinken a pledat pe lângă cei doi pentru "o soluţie negociată cu două state" care să trăiască unul lângă altul, în pofida unui proces de pace muribund. Aceste violenţe intervin într-un context de tensiuni continue între israelieni şi palestinieni, agravate de patru atacuri comise în Israel între 22 martie şi 7 aprilie, care au făcut 14 morţi în total. În urma acestor atacuri, armata israeliană a desfăşurat mai multe operaţiuni, unele dintre ele soldate cu morţi, în Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat de statul evreu din 1967, în special în regiuni de unde erau originari unii autori ai atacurilor din Israel. Peste 150 de palestinieni au fost răniţi în altercaţii cu forţele israeliene, vineri şi duminică, pe Esplanada Moscheilor, care au coincis cu sărbătoarea Paştelui evreiesc şi cu luna sfântă a musulmanilor, Ramadan, potrivit AFP.

Viktor Orban l-a invitat pe Putin la Budapesta, ca să negocieze pacea cu Zelenski Foto: Facebook Viktor Orban
Internațional

Viktor Orban l-a invitat pe Putin la Budapesta

Premierul Ungariei, Viktor Orban, l-a invitat pe Putin la Budapesta, ca să negocieze pacea cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Viktor Orban a declarat într-o conferinţă de presă că l-a invitat pe Putin să participe la negocieri de pace în Ungaria, alături de omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, de cel francez, Emmanuel Macron, precum şi alături de cancelarul german, Olaf Scholz. Viktor Orban l-a invitat pe Putin Oficialul ungar a mai spus că răspunsul lui Putin a fost ”pozitiv, dar cu condiţii”, însă nu a oferit alte detalii, arată news.ro. Premierul Ungariei nu a spus dacă a discutat și cu Zelenski. Însă, tot azi, ministerul de Externe de la Budapesta l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei pentru ceea ce a descris a fi declaraţii ofensatoare la adresa Ungariei, a anunţat miercuri şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto. Într-o postare pe Facebook, Szijjarto a afirmat că Ungaria are o poziţie clară în privinţa războiului din Ucraina: ”Noi am condamnat agresiunea militară, susţinem suveranitatea Ucrainei, am acceptat sute de mii de refugiaţi şi am trimis sute de tone de alimente şi alte donaţii". În acelaşi timp, guvernul de la Budapesta consideră securitatea ungurilor drept o prioritate, a arătat ministrul. "Acesta nu este războiul nostru, vrem să stăm şi vom sta în afara lui”, a adăugat Szijjarto. Ministrul de Externe al Ungariei, decorat de Lavrov Foto: Facebook Guvernul nu va risca pacea şi securitatea ungurilor, prin urmare „nu va trimite arme şi nu va vota pentru sancţiuni energetice” împotriva Rusiei, a arătat ministrul de externe. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD)

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră