duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: păcănele

6 articole
Economie

Comunele s-au "umflat" să permită păcănele

Comunele s-au "umflat" să permită păcănele. Patru comune ieșene depășesc deja pragul minim de locuitori care permite derularea afacerilor cu jocuri de noroc. Comunele s-au "umflat" să permită păcănele Alte două comune au puțin sub 15 mii de locuitori. Păcănelele, însă, sunt prezente peste tot. Cum e posibil? Citește și: Băsescu amintește că a propus, în 2012, reforma Sănătății și spargerea monopolului CNAS, dar “baronii sănătății“ l-au învins și nu s-a schimbat nimic: “Doar morţii din spitale ar putea fi mai mulţi“ De exemplu, ultimul Recensământ al populației (2021) a găsit în Hârlău ceva mai puțin de 11 mii de locuitori. După domiciliu, însă, sunt aproape 17 mii – ba chiar peste 18 mii, după cum ne-a spus primarul Gheorghiță Curcă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Comunele s-au "umflat" să permită păcănele (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Păcănelele dispar în proporție de 90% (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Păcănelele dispar în proporție de 90

Păcănelele dispar în proporție de 90%. De exemplu, va trebui să dispară în 91 din cele 98 de localități din județul Iași. Păcănelele dispar în proporție de 90% Adoptată de Parlament pe 18 aprilie, “legea păcănelelor” ar trebui să aibă ca urmare închiderea a sute de sedii administrate de firme din Județul Iași care operează pe piața jocurilor de noroc și a pariurilor. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) Legea 107/2024, care completează câteva ordonanțe guvernamentale mai vechi, urmează să intre în vigoare în această lună. Una dintre cele mai importante modificări aduse de document este că afacerile cu păcănele nu se mai pot desfășura în localități cu mai puțin de 15.000 de locuitori. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cine supraveghează industria „păcănelelor” Foto: Grand Casino Bucharest
Eveniment

Cine supraveghează industria „păcănelelor”

Cine supraveghează industria „păcănelelor”: un mason din Constanța, Mihai-Silviu Pocora, cu CV-ul foarte bine ascuns. Pocora este, oficial, vicepreședinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), dar exercită, din 2022, atribuțiile de președinte. În anul fiscal 2022, el câștigase un salariu anual de puțin peste 102.000 lei, de la ONRN, adică circa 8.500 de lei pe lună. Jocurile de noroc, o sursă de distracție, nu de venit Potrivit platformei termene.ro, la Oficiul Național al Registrului Comerțului în România sunt înregistrate aproape 700 de firme care au ca obiect de activitate jocurile de noroc, acestea înregistrând aproximativ 22.000 de angajați. În 2021, conform datelor raportate la Agenția Națională de Administrare Fiscală, cifra de afaceri a respectivelor companii a depășit 2 miliarde de euro. Potrivit Pro TV, În România, funcționează peste 11.000 de agenții de pariuri sportive și 73.000 de aparate mecanice. Pariurile sportive sunt cea mai populară formă de jocuri de noroc online în România, reprezentând aproximativ 58% din piață. Cazinourile online dețin o cotă de piață de 36%, în timp ce pokerul atrage aproximativ 2% din jucătorii online. Există, de asemenea, un număr mai mic de jucători implicați în bingo și loterie, arată roportal.ro. Potrivit studiului "Percepţia românilor cu privire la jocurile de noroc", realizat de IRES, în octombrie 2022, la comanda Asociaţiei Organizatorilor de Sloturi - Romslot, Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc - Rombet şi a Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România - Romanian Bookmakers, 1 din 5 români cu vârsta peste 18 ani a jucat în ultimul an un tip de joc de noroc. Gamblerii privesc activitatea de jocuri de noroc preponderent ca pe o sursă de distracţie (61%) şi doar 9% dintre ei o consideră o sursă de venit, iar 20% o combinaţie între venit şi distracţie. Cine supraveghează industria „păcănelelor” O biografie a lui Pocora, șeful ONJN, este de negăsit pe site-ul instituției pe care o conduce. În schimb, secretarul general, Teodor Godeanu, are biografie postată pe site-ul onjn.gov.ro. Din declarațiile de avere ale conducătorului ONJN se poate urmări parțial traseul profesional al lui Pocora, începând cu anul 2013, când era inspector principal la primăria Poarta Albă. Averea sa era consistentă pentru acele vremuri: avea un Audi și colectase bijuterii de 25.000 de euro și ceeasuri de 30.000 de euro. În plus, acordase împrumuturi de 235.000 de euro către diferite persoane. În declarația de avere din 2014, bijuteriile și ceasurile se topesc la o valoare totală de 40.000 de euro. La acel moment, Pocora declară și un salariu de 6.000 de lei, anual, de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA). Din 2016, el apare ca salariat la ONJN, iar împrumuturile de 235.000 de euro dispar din declarația sa de avere. În declarația de interese din 2022, când a fost promovat la șefia ONJN, apare faptul că Pocora este membru al organizației Ex oriente Lux, despre care presa scrie că ar fi o organizație masonică. În declarația de avere din 2023, Pocora spune că s-a împrumutat de la omul de afaceri româno-american cu suma de 140.000 de dolari.

Dorian Popa, multe milioane din internet (sursa: Facebook/Dorian Popa)
Economie

Dorian Popa, multe milioane din internet

Dorian Popa, multe milioane din internet. Influencer și artistul român deține recorduri de audiență în online. Iar rezultatele financiare sunt generoase. Dorian Popa, multe milioane din internet Dorian Popa deține trei firme, ca asociat unic. Prima a fost înființată în 2018 și se numește Dorin Popa Show SRL. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde Doi ani mai târziu, în 2020, a înființat Dorian Popa Free SRL. Și după alți doi ani, în 2022, a mai deschis Dorian Popa Novat SRL. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țepar și cu firma de livrare a produselor sale: a fost obligat de instanță să achite facturile către Foodpanda, timp în care plătește leasing la Ferrari și Lamborghini Prima firmă este și cea mai profitabilă: din 2018 până în 2022, inclusiv, a avut profit net de peste 8,2 milioane de lei. Cel mai bogat an a fost al doilea an de pandemie, 2021, cu un profit de 2,6 milioane de lei. Dorian Popa Free SRL a produs un profit de 540.000 de lei în 2020, 2021 și 2022, cumulat. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 Iar Dorian Popa Novat SRL a făcut anul trecut un profit de peste 185.000 de lei. Pe scurt, în ultimii cinci ani, Dorian Popa a încasat în jur de nouă milioane de lei, aproape două milioane de euro, din activitățile sale artistice online și offline. Recent, Popa a fost implicat într-o controversă referitoare la publicitatea pe care a făcut-o păcănelelor.

Un preot, banii enoriașilor la păcănele (sursa: Vremea nouă)
Eveniment

Un preot, banii enoriașilor la păcănele

Un preot, banii enoriașilor la păcănele. Popa și-a pus în cap toată comunitatea, după ce a împrumutat diverse sume de bani de la enoriași, pe care a omis să le mai restituie. Un preot, banii enoriașilor la păcănele Oamenii vorbesc pe la colțuri că părintele ar fi "căzut în patima păcănelelor". Preotul cu pricina este Daniel Pleșu, parohul din Hălărești și Siliștea, comuna Iana, județul Vaslui. Cel puțin 20 de localnici spun că i-au împrumutat bani părintelui, fără să-i mai vadă înapoi, potrivit Vremea nouă. Localnicii păgubiți susțin că preotul ar fi pierdut banii la păcănele. O bătrână de la care preotul Daniel Pleșu a luat nu mai puțin de 21.700 de lei, a murit de curând, fără a mai reuși să recupereze nimic. Cei care o moștenesc pe bătrână susțin că aceasta de pe patul de moarte l-a rugat pe preot să îi înapoieze banii strânși cu greu. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu Culmea, chiar dascălul de la biserică este cel care a moștenit-o pe bătrână și care încearcă acum să recupereze banii pentru a-i putea face toate cele necesare bătrânei, după moarte.

Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele" (sursa: Facebook/Loteria Romana)
Investigații

Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele"

Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele". Loteria Română a aruncat pe fereastră acest pot enorm pentru că nu a exploatat 6.260 de "păcănele" pe care le-a ținut ascunse în depozit în ultimii zece ani. Ionuț Valeriu Andrei, actualul șef al Loteriei Române și "afiliat" PSD, vrea să le scoată acum de la naftalină și să le vândă la licitație pentru suma de 4,3 milioane de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În cazul în care ar fi închiriat fiecare aparat cu doar 100 de euro pe lună, Loteria Română ar fi încasat mai mult cu 3,2 milioane de euro mai mult în fiecare an, adică 75 de milioane de euro în ultimii zece ani. Dacă le-ar fi folosit în propriile agenții, Loteria ar fi încasat peste 1.300 de euro lunar din fiecare aparat, adică aproximativ 100 de milioane de euro anual din toate 6.260. "Păcănelele", luate și ascunse în depozit Loteria Română s-a pricopsit la finalul anului 2013 cu nu mai puțin de 6.260 de terminale video-loterie de pe urma contractului păgubos cu grupul grecesc INTRALOT. În loc să le exploateze în regie proprie sau măcar să le închirieze, oficialii Loteriei au decis să le ascundă într-un depozit. Și nu pare să fi fost o decizie întâmplătoare. Pentru că, la scurt timp, a fost încheiat un parteneriat pe o perioadă de 15 ani cu grupul austriac Novomatic. Conform înțelegerii, veniturile din video-loterie urma să fie împărțite în mod egal între Loteria Română și Novomatic. În plus, Loteriei Române i se garanta un venit minim de 75 de milioane de euro anual în cazul în care compania de stat instala 10.000 de terminale în agențiile loto din întreaga țară. De atunci au trecut aproape zece ani, timp în care au fost instalate în jur de 6.000 de terminale. Ceea ce înseamnă că bonusul de 75 de milioane de euro nu a fost încasat. Totuși, de pe urma exploatării celor 6.000 de terminale de la austrieci, Loteria raportează venituri anuale de aproximativ 100 de milioane de euro. Bani din care, evident, Loteria Română plătește și cheltuieli (chiria pentru spațiile folosite în cazul în care sunt închiriate, angajați, utilitățile și licențele). Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele" În tot acest timp, cele 6.260 de terminale moștenite de la INTRALOT au zăcut nefolosite într-un depozit. Dacă le-ar fi exploatat direct, Loteria Română ar fi putut să raporteze în plus venituri anuale de încă 100 de milioane de euro. Adică un miliard de euro în ultimii zece ani. Dar putea să le și închirieze. De exemplu, un terminal se închiriază pe piața jocurilor de noroc cu sume care variază între 180 și 300 de euro pe lună. În cazul în care Loteria Română ar fi optat pentru această varianta, ar fi putut câștiga anual minimum 7,5 milioane de euro dacă închiria fiecare terminal cu doar 100 de euro lunar. Cumulat, în ultimii zece ani, Loteria Română putea câștiga astfel minim 75 de milioane de euro. Cu o sumă de 200 de euro lunar pentru închiriere, suma ar fi ajuns la 150 de milioane de euro. Dar compania statului nu a luat nici măcar un leu pe "păcănelele" achiziționate în 2013. Se scot la vânzare cu 4,3 milioane de euro Ionuț Valeriu Andrei, actualul șef al Loteriei Române, care susține că este "afiliat" Partidului Social Democrat, formațiune politică condusă de Marcel Ciolacu, a decis să scoată la licitație publică cu strigare cele 6.260 de "păcănele". Citește și: NATO, nivel superior de alertă pentru aparatele sale de poliție aeriană după ce un Su-35 rusesc aproape a doborât un avion polonez neînarmat în apropiere de spațiul aerian al României Primul lot este compus din 1.037 de terminale, marca Novomatic, care a fost evaluat la 4,076 milioane lei. Adică 3.930 lei pentru fiecare bucată. Cel de-al doilea lot este format din 3.728 terminale, marca Unidesa, a cărui valoare a fost calculată la 11,638 milioane lei. Costul unui singur terminal Unidesa a fost estimat la 3.121 lei. Ultimul lot este format din 1.495 terminale Williams, cu o valoare de 5,68 milioane lei. Adică în jur de 3.800 lei pe fiecare bucată. În total 21,3 milioane lei, echivalentul a 4,3 milioane euro. Întrebat de către Defapt.ro ce nu au fost folosite aceste terminale în ultimii zece ani, directorul Ionuț Valeriu Andrei a declarat că nu poate răspunde pentru că trebuie să verifice în istoric.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră