sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: otopeni

34 articole
Eveniment

Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia

Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia. Aeroportul Otopeni devine din ce în ce mai înghesuit și mai provincial. Comparație nu se poate face nici măcar cu țările din fostul bloc sovietic. Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia În această perioadă, aeroportul Otopeni arată de parcă ar fi în curs de demolare. Citește și: Faima Otopeniului a ajuns în India: canalul de știri WIO News îl clasează pe locul șase al celor mai proaste aeroporturi din lume. Otopeni, constant în topul acestor clasamente Multe spații comerciale sunt închise și acoperite de sus până jos cu prelate care ascund lucrările de renovare. Căile de acces au devenit neîncăpătoare pentru numărul de pasageri iar aglomerația este constantă. Citește și: Patronii de la City Grill vor prelua o parte din spațiile de alimentație publică de pe Otopeni Prin comparație, aeroportul din Varșovia pare de pe altă planetă. Spațiile sunt extrem de generoase, fluxurile de circulație - simple și eficiente, porțile de îmbarcare au suprafețe mari și sunt foarte bine întreținute. Câțiva copii într-o seară oarecare, de exemplu, pot chiar juca baschet la o poartă de îmbarcare fără a deranja pe nimeni.

Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia (sursa: defapt.ro)
Patronii City Grill vor prelua spațiile de alimentație publică de pe Otopeni Foto: Facebook
Eveniment

Patronii City Grill vor prelua alimentație publică de pe Otopeni

Patronii de la City Grill vor prelua o parte din spațiile de alimentație publică de pe Otopeni, scrie Ziarul Financiar. Aceștia s-au asociat cu PVP Tasty Food şi Albert Fast Delivery, cu venituri de unul, respectiv două milioane lei în 2022, și vor opera, timp de zece ani, 45% din spațiile de alimentație publică de pe Otopeni. Citește și: Un localnic din Bihor a fost bătut, încătușat și amendat de poliție fiindcă a sesizat la 112 transporturile ilegale de pietriș. Transporturile, escortate chiar de polițiști Mai multe clasamente internaționale arată că aeroportul Otopeni este unul din cele mai proaste aeroporturi din lume. Patronii City Grill vor prelua spațiile de alimentație publică de pe Otopeni Restul de 55% va fi preluat de Dnata Catering, care are „tradiție” în operarea pe aeroport, arată Ziarul Financiar. Spaţiile comerciale pentru duty free şi retail de pe aeroportul Otopeni au fost închi­riate de compania Lagardere Travel Retail. Pentru vendomate a fost desemnat câştigător Vending Zone, iar zonele pentru schimb valutar sunt închiriate companiei Casa de Schimb Valutar Adriatica & Company. „Din 2010 şi până recent, businessul de pe Otopeni era împărţit între Dnata Catering şi Millenium Pro Design. Vechile contracte, semnate din 2010, au fost cu Dnata Catering şi Millenium Pro Design, care în 2022, ultimul an pentru care există date publice, au avut afaceri cumulate de 783 milioane lei, aproape dublu faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor de la Ministerul de Finanţe”, mai arată publicația economică. George Ivan, fost director al CNAB, a fost trimis în judecată marți, 24 octombrie, de procurorii DNA, în dosarul privind închirierea spațiilor comerciale din Aeroportul Otopeni, fiind acuzat de complicitate la trafic de influență și trafic de influență. DNA susține că, în ianuarie 2022, o persoană deja trimisă în judecată a cerut de la angajatul unei societăți comerciale suma de 10.000.000 euro, prin intermediul lui George Ivan. În schimbul banilor, a susținut că are influență asupra ministrului transporturilor și îl va face să „îndeplinească acte ce intră în îndatoririle lui de serviciu, în legătură cu prelungirea pe o perioadă de cinci ani de zile a contractului de asociere în participațiune pentru exploatarea unor spații comerciale”. Apoi, pe 3 octombrie 2022, George Ivan a cerut alte 1,2 milioane de euro, susține DNA. Fostul director general și comercial al CNAB a cerut un acord de recunoaștere a vinovăției, dar instanța nu a fost de acord, iar dosarul a fost acum trimis spre judecare la Tribunal București.

David Popovici, locul patru la Otopeni (sursa: Facebook/David Popovici)
Eveniment

David Popovici, locul patru la Otopeni

David Popovici, locul patru la Otopeni. Sportivul român David Popovici, clasat pe locul patru în finala probei de 200 m liber de la Campionatele Europene de înot în bazin scurt de la Otopeni, a declarat la finalul cursei că nu poate face de fiecare dată cel mai bun timp al său, fiind dezamăgit totodată că nu a reuşit rezultatul de la Mondialele de la Melbourne de anul trecut. Nu e fan al bazinului scurt "Cu timpul de la Melbourne aş fi luat locul întâi aici (1 min 40 sec 79/100 la Campionatele Mondiale în bazin scurt de la Melbourne, în 2022 - n.r.). Numai că am mers cu o jumătate de secundă mai încet. Nu am cum să fac cel mai bun timp al meu de fiecare dată, asta e. Iar atât timp cât sunt conştient de asta nu am de ce să mă întristez. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Nu sunt un mare fan al înotului în bazin scurt, sunt prea multe întoarceri pentru mine. Dar trebuie să privesc şi partea bună... adică având mai multe întoarceri mi le îmbunătăţesc şi pe cele puţine din bazinul lung", a spus Popovici. "Nu aveam niciun timp în minte, dar către o performanţă ca asta ţinteam, 1 minut şi 41 de secunde e foarte bun. Ne aşteptam la un timp aşa de rapid. Numai că azi au fost trei băieţi şi mai rapizi decât mine. Băieţi cu care sunt foarte bun prieten, mai ales cu Danas Rapsys. Chiar ne amuzam la final pe seama cursei. Până la urmă trebuie să ne distrăm", a adăugat el. David Popovici, locul patru la Otopeni Sportivul român, care s-a calificat, sâmbătă seara, în finala probei de 100 m liber a menţionat că este foarte obosit. "Sunt foarte obosit, de abia aştept să dorm şi sper să dorm bine. Acum sunt aşteptat şi la testul antidoping... de abia aştept să ajung acasă. A fost o zi foarte grea pentru mine, care însă mă pregăteşte pentru concursurile importante care urmează", a precizat Popovici. Sportivul român David Popovici s-a clasat doar pe locul patru în finala probei de 200 m liber, sâmbătă seara, la Campionatele Europene de înot în bazin scurt (25 de metri) de la Otopeni. Popovici a fost cronometrat cu timpul de 1 min 41 sec 52/100, fiind devansat de britanicii Matthew Richards, 1 min 41 sec 01/100, James Guy, 1 min 41 sec 12/100, şi de lituanianul Danas Rapsys, 1 min 41 sec 15/100. Popovici, campionul european en titre, se calificase în finală cu cel mai bun timp din semifinale, 1 min 42 sec 04/100, după ce în serii fusese înregistrat cu al treilea timp, 1 min 42 sec 39/100. Prima medalie pentru România, de la Andrei Ungur Vineri seara, Andrei Ungur a câştigat prima medalie pentru România la Europenele de la Otopeni, bronz în proba de 100 m spate. România participă la Europene cu un lot de 21 sportivi (7 fete şi 14 băieţi), selecţionaţi în baza formei arătate la Campionatele Naţionale în bazin scurt din perioada 9-12 noiembrie, desfăşurate tot la Otopeni. La precedenta ediţie a Europenelor în bazin scurt, care a avut loc la Kazan (Rusia), în 2021, David Popovici a cucerit medalia de aur în proba de 200 m liber, iar Robert Glinţă a obţinut un argint la 100 m spate şi un bronz la 50 m spate. La Mondialele în bazin scurt din 2022 de la Melbourne, Popovici a cucerit argintul la 200 m liber.

Linia de autobuz 783, spre Aeroportul Otopeni, devine linia 100 Foto: Captură YouTube
Eveniment

Linia de autobuz 783, spre Aeroportul Otopeni, devine linia 100

Linia de autobuz 783, spre Aeroportul Otopeni, devine linia 100, va opri în mai puține stații și va circula mai rapid, anunță primarul Nicușor Dan pe Facebook. Citește și: Misterul dispariției lui Cherecheș: primarul se afla sub control judiciar și trebuia dat în consemn la frontieră. Instanța l-ar fi putut obliga să poarte brățară electronică Linia de autobuz 783, spre Aeroportul Otopeni, devine linia 100 Astfel, autobuzul va opri doar în stațiile care sunt principalele puncte de legătură cu alte linii importante: Piața Unirii, Universitate, Piața Romană, Piața Victoriei, Piața Presei, Aeroport Băneasa, Primăria Otopeni, Aeroport Henri Coandă (Plecări), Aeroport Henri Coandă (Sosiri). Pe sensul spre Piața Unirii vor fi efectuate opriri în stațiile: Aeroport Henri Coandă, Primăria Otopeni, Aeroport Băneasa, Piața Presei, Piața Victoriei, Piața Romană, Piața 21 Decembrie 1989, Piața Unirii. Linia 100 va funcționa 24 de ore din 24, iar intervalul de succedare între vehicule va fi de 15 minute ziua și 30 de minute noaptea. Primarul a mai spus că tot de sâmbătă, 2 decembrie, traseul liniei de autobuz 442 va fi modificat, cu trecere pe la Aeroportul „Henri Coandă”. Parcul de vehicule al liniei 442 va fi suplimentat, astfel că autobuzele vor circula la un interval de 20 de minute la orele de vârf. Cele două decizii au fost luate ca urmare a numeroaselor sugestii venite din partea bucureștenilor și a datelor culese din teren, a adăugat Nicușor Dan.

Faima Otopeniului a ajuns în India Foto: Replica Online
Eveniment

Faima Otopeniului a ajuns în India

Faima Otopeniului a ajuns în India: canalul de știri WIO News îl clasează pe locul șase al celor mai proaste aeroporturi din lume. „World is one News” este un canal de știri în limba engleză, din India. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Faima Otopeniului a ajuns în India Într-un clasament al celor mai proaste aeroporturi, alcătuit acum trei săptămâni, Otopeni apare pe locul șase, după Tașkent. Despre Otopeni, WION afirmă, într-o postare: „Cele mai multe plângeri despre principalul aeroport al României sunt legate de starea proastă a spațiilor de așteptare, indicatoarele proaste, întârzieri și spații de fumat”. Pe locul I al acestui clasament este aeroportul Orly, din Paris. Însă, în aceeași postare pe Telegram, WION scrie că aeroportul Portela din Lisabona este cel mai prost din lume, potrivit Airhelp. Airhelp, compania specializată în recuperări ale sumelor datorate de companiile aeriene pasagerilor ale căror zboruri au întârziat sau au fost anulate, a publicat ultimul clasament al aeroporturilor, din perspectiva experienței pasagerilor, în 2022. În acel clasament, Otopeniul era pe locul 140 din 151 de poziții. Aeroportul din Napoli era pe locul 139, iar cel din Praga pe 141. Lombok și Toronto ocupau ultimele poziții. „Un aeroport surprinzător de mic pentru o capitală. Podelele sunt murdare, un spațiu înghesuit și limitat de magazinele de mâncare. Personalul a fost ok, nu cel mai prietenos. Magazinele duty-free sunt din abundență. Cea mai bună parte este controlul la frontieră, deoarece au multe cabine. În afară de asta, întreaga experiență este greoaie”, a arătat un pasager citat de AirHelp. În acest clasament, Tokyo avea un aeroport pe locul I și altul pe locul III. Defapt.ro a arătat că ministrul Sorin Grindeanu a dat aeroportul pe mâna unor sinecuriști cu studii dubioase. Managerul, Sorin Păun, avea zero experiență în administrarea unui aerport când a fost numit director general la așa-numita Companie Aeroporturi București. Președinte al consiliului de administrație este Bachide Eduard, un pesedist cu licenţă la Facultatea de Inginerie şi Management Agroturistic, Universitatea Bioterra.

Otopeni este „o cârpitură comunistă” Foto: Facebook/ Emilian Isăilă
Politică

Otopeni este „o cârpitură comunistă”

Omul de afaceri Ștefan Mandachi are dreptate când afirmă că Otopeni este „un talmeș bașmeș, o cârpitură comunistă, învechit, nepractic”. Sorin Grindeanu a dat aeroportul pe mâna unor sinecuriști cu studii dubioase. Managerul, Sorin Păun, avea zero experiență în administrarea unui aerport când a fost numit director general la așa-numita Companie Aeroporturi București. În consiliul de administrație se află și Georgeta Bumbuc, celebră încă din 2019, când presa a scris că este susținută politic de fostul ministru PSD al Transporturilor, Felix Stroe, și, din poziția de secretar general al ministerului Sănătății, ocupă, în acelaşi timp, poziţii în consiliile de administraţie a trei societăţi: Compania de Aeroporturi, Compania de Canale Navigabile şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Otopeni este „o cârpitură comunistă” Cine conduce aeroporturile Otopeni și Băneasa: directorul general Păun Sorin Radu este inginer specializat în drumuri și poduri. Nu a lucrat niciodată la o companie de aeroporturi, înainte de 2022. DeFapt.ro a scris, în iulie 2022, că este administratorul și managerul unei firme controlate indirect de oligarhul rus Oleg Deripaska, aflat pe lisat celor sancționați de UE. Tatăl său a deținut o companie care avea contracte de zeci de milioane de euro cu compania de drumuri a statului român. președinte al consiliului de administrație este Bachide Eduard, un pesedist cu licenţă la Facultatea de Inginerie şi Management Agroturistic, Universitatea Bioterra. El este secretar de stat la ministerul Apărării. Soția sa a fost director de cabinet la cabinetul lui Marcel Ciolacu, pe vremea când acesta conducea Camera Deputaților. DeFapt.ro a scris că, pe vremea când conducea direcția de afaceri interne de la Camera Deputaților, „Eduard Bachide s-a remarcat prin faptul că, pe data 4 septembrie 2018, a montat un țarc pentru presă în fața sălii de ședință a Camerei Deputaților vrând să facă ordine între reporteri și cameramani”. vicepreședinte al CA-ului este Mihei Bogdan Lari, fostul șef al vămilor, susținut de PSD și dat afară de premierul Ciucă, după dezastrul din încasările la buget. „Mihei a fost șeful Vămii Otopeni în trecut și e considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF, acum consilier al Curții de Conturi, promovat în septembrie 2017 de Liviu Dragnea”, a arătat DeFapt.ro, în februarie 2022. Georgeta Bumbac, membră a CA-ului companiei: „Secretul carierei sale prolifice ar fi prietenia sa cu oameni politici, în special cu Felix Stroe (şeful PSD Constanţa)”, scria, în 2019, Libertatea. În 2022, ea a câștigat de la stat - director în ministerul Sănătății, membru în CA-urile companiei de aeroporturi și administrația canalelor navigabile Constanța-Agigea - 390.000 de lei. Cu un câștig de circa 33.000 lei/ lună ea a avut un salariu dublu față de președintele României. „Economista ocupă, în acelaşi timp, poziţii în consiliile de administraţie a trei societăţi: Compania de Aeroporturi, Compania de Canale Navigabile şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere”, arăta, tot în 2019, Libertatea. Director la „Direcția Asistență Pasageri și Administrare Saloane” este Carmen Rădulescu, o fostă însoțitoare de zbor și „agent handling”. Ea și-a luat licența abia în 2008, la Universitatea Atheneum. CV-ul ei nu precizează data nașterii, dar, dacă în 1989 lucra deja la Otopini, ca „agent handling”, se poate presupune avea cel puțin 37 de ani când a absolvit facultatea. Georgeta Bumbac și Felix Stroe Grupaj foto: Opinia Buzău „Cel mai înapoiat aeroport din UE” „De departe cel mai înapoiat aeroport din Uniunea Europeană este Otopeni. Am fost în toate aeroporturile din capitalele Europei iar la noi e un talmeș bașmeș, o cârpitură comunistă, învechit, nepractic. În afară de Poliția de frontieră, care mereu e ok, totul e o improvizație. La sosiri, de la un capăt la altul o vraiște plină de peticeli, cu foi A4 lipite cu scotch, cu gresie cârpită de la lichidare de stoc la 29.99 de la Dedeman, fără wifi, zero wc-uri până după bagaje. Serviciile? Nu prea există. De pildă, cucoana de la dispecerat te înjură și refuză să-ți deschidă bariera, deși ai plătit”, scria, acum câteva zile, omul de afaceri Sorin Mandachi.

Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni Foto: Facebook
Eveniment

Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni

Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea, așa că, într-o lungă postare pe Facebook, scrie că acesta este „de departe cel mai înapoiat aeroport din Uniunea Europeană”. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră, așa că, potrivit propriei postări, a plătit 2.580 de lei. Mandachi mărturisește că s-a enervat și i-a spus unei angajate a parcării „un vers din Minulescu”. Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni „Un singur cuvânt îți transmite Aeroportul Henri Coandă: MÂNTUIALĂ. Căldură peste tot, nimeni nu mai are vreo așteptare de la instalațiile de climatizare. Când ajungi pe aeroport, primul lucru la care te gândești e cât durează până ieși. Ies bucuros să-mi iau mașina din parcare. Am lăsat-o parcată sâmbătă seară. Azi e joi, total 6 zile. Fericit că am ieșit din aeroportul vieții, alerg cu tichetul în mână. Preț parcare 2580 lei! Doușcinci de milioane! Am crezut c-am ajuns la Chișinău unde 1 leu moldovenesc e 0,26 roni. Dar nu. E la București. Mă frec la ochi. În capătul parcării e scris prețul. 100 lei pe zi. Sun la dispecerat: fraților, care-i treaba? ”Nu scrie prea clar prețul într-adevăr, dar aici e 20 lei pe oră, că ați lăsat mașina la PARCAREA CEA SCUMPĂ. E mai scumpă pentru că e mai aproape de ușa aeroportului. Aia de 100 lei e 100 metri mai la vale”. Fac un calcul în minte. 24 ore x 20 lei x 6 zile... Aberație mai mare nici c-am întâlnit. Sunt prea obosit ca să ripostez. Realizez că sunt încă un țepuit printre mulți alții, așa că fără vlagă, am o replică neconvingătoare: ”Doamnă, n-am lăsat mașina în parcarea scumpă, ci în cea mai scumpă parcare din lume. Nici dacă țineam mașina în cameră triplă la hotel nu ieșeam 600 euro 6 zile. Nici pe Champ Elysee nu costă atât.” Domnia și prostia, costă, așa că solicit factura să achit. Nu știe să factureze. Cheamă ajutoare. Durează vreo 20 miunte. Anticipez că n-au cititor de card, așa că mai pierd 15 minute să caut un bancomat. Este un BRD înghesuit pe un coridor tăinuit pe la etajul 1, după o farmacie. Singurul din toată zona. Intru în panică. Fac calcule: dacă mai stau mult la negocieri, mai trebuie să achit vreo 15 lei pt. câteva minute. Plătesc și fug. Văd bariera izbăvitoare. Scot tichetul. Îmi spun în gând că o să-l păstrez ca suvenir, îl înrămez. Nu se scanează. Nu merge. Nu-mi dă voie să ies. Bariera stă țanțoșă în calea mea. Plin de nervi, la ora 2 noaptea, apăs buntonul să apelez ca să scap din temnița parcărilor, din Regina parcărillor: parcarea cea scumpă de la Otopeni. Îmi răspunde scârbită o duduie. „Alo, mndea...„ Îi spun că sunt praf de oboseală că nu merge să scanez. Vreau să ies, să evadez. ”Sunt băiatul acela ce-am plătit acum câteva minute. Ăla cu 26 milioane pt. 6 zile, deschideți-mi bariera și mie”. Cumătra mă ceartă, fiartă toată, să las tonul mai jos. În replică, i-am spus și eu un vers de Minulescu, ce-i drept... Deodată, închide apelul în nas și blochează să nu o mai pot apela. Și cu banii luați și cu bariera trasă. Claxonez disperat. Apăs toate butoanele. Vorbesc singur în microfoanele interfoanelor. Recit mantre. Nimic. Sun de 20 ori. Blocat. Nu vrea să răspundă. Efectiv o doare la pedale de un client jecmănit. Scanez toate cititoarele de tichete, și, într-un final, nu știu prin ce minune, când deja mă resemnasem, bariera se ridică perpendicular. O privesc hipnotizat cum se ridică țanțoșă. Am crezut că am o vedenie. Cu riscul să-mi cadă pe turelă, m-am strecurat și am tulit-o. Sun apoi la aeroport să fac reclamație. Îmi răspunde un nene. Îi solicit să-mi facă legătura la parcare la dispecerat. Îmi dă un număr, nici el nu-i sigur dacă-i ăla. Să sun la nu știu ce prefix. Sun. Nimeni. Nimeni nu răspunde. Nimeni nu aude. Nimănui nu-i pasă. Manageri din bani publici, zeci de milioane aruncate pe gâște. Zero brand de țară, zero strategie, zero chef de muncă”, a scris Mandachi pe Facebook. Postarea sa se apropia de 10.000 de like-uri și avea peste 2.000 de redistribuiri. Citește și: Cine plătește creditul ipotecar al soției lui George Simion? Doamna Simion nu are serviciu iar liderul AUR nu și-a asumat nici o obligație legală. Misterul „separației de bunuri”

Grindeanu: Fără terminal nou la Otopeni (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Economie

Grindeanu: fără terminal nou la Otopeni

Grindeanu: Fără terminal nou la Otopeni. Construcţia unui terminal nou la Aeroportul Otopeni nu se justifică în acest moment, având în vedere numărul de pasageri, însă trebuie aduse îmbunătăţiri actualului terminal, consideră ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Grindeanu: Fără terminal nou la Otopeni "Aeroportul Otopeni în acest moment trebuie să ajungă, şi sper că va ajunge la sfârşitul anului 2023, la numărul de pasageri dinainte de pandemie. Adică să se recupereze ceea ce s-a pierdut. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În acest moment, astăzi, când vorbim, pe numărul de pasageri, pe toate studiile, şi avem studii şi de la Banca Mondială şi vi le pot pune la dispoziţie, nu se justifică construcţia unui terminal nou. Că trebuie să fie îmbunătăţiri sunt perfect de acord. La benzile care aduc bagaje, tot ce ţine de buna funcţionare în actualul terminal, clar că trebuie să fie îmbunătăţit. Eu vorbesc de un terminal nou, care înseamnă foarte mulţi bani. Astăzi, când vorbim pe numărul de pasageri pe care îl are Aeroportul Otopeni, nu se nu se justifică. În 5 ani da, posibil, dacă se menţine acest ritm de creştere", a precizat ministrul Transporturilor, duminică, la Digi 24. El a subliniat că au început să fie realizate investiţii astfel încât lucrurile să fie îmbunătăţite pe actualul terminal. Îmbunătățirile, necesare, totuși "Asta nu înseamnă că lucrurile nu trebuie să fie îmbunătăţite pe actualul terminat. Sunt perfect de acord cu dumneavoastră: curăţenie, benzile de adus bagaje, fluxul pasagerilor. Eu când merg vineri seara, de exemplu, când plec în weekend la Timişoara, la acea oră este un vârf de trafic, nu doar pe cursele interne, ci şi externe. Dar aceste investiţii au început să fie făcute şi sper să continue în Aeroportul Bucureşti, inclusiv investiţii în acel burduf, burduful care intră în sau care face legătura cu avioanele. Parte dintre ele trebuie să fie schimbate, sunt depăşite", a subliniat Grindeanu. Citește și: Planul de pace în Ucraina al Papei Francisc, discutat în detaliu cu Zelenski, la Roma. Președintele ucrainean, însă, insistă că nu are nevoie de mediator: Decizia e a noastră, războiul e pe teritoriul nostru Potrivit datelor publicate de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti în luna ianuarie a acestui an, traficul aerian înregistrat pe cele două aeroporturi din Capitală - Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu - a crescut cu 82,2% în 2022, faţă de 2021, până la un număr de 12.610.247 de pasageri. De asemenea, anul trecut, s-au raportat 120.745 de mişcări de aeronave (aterizări plus decolări), în creştere cu 30,7%, de la un an la altul.

Efectul corupției, pe Otopeni Foto: Facebook Bucharest Airports/ Dragos Metea
Eveniment

Efectul corupției, pe Otopeni

Efectul corupției, pe Otopeni: aeroportul Henri Coandă este pe un jalnic loc 140, din 152, în clasamentul Airhelp al satisfacției călătorilor. De ani întregi, acest aeroport este cotat ca fiind unul dintre cele mai neprietenoase. Efectul corupției, pe Otopeni Henri Coandă se află sub aeroportul Sofia, locul 131, dar peste Vaclav Havel, aeroportul din Praga - locul 141. AirHelp, o companie germană de gestionare a cererilor de despăgubire pentru întârzieri sau întreruperi ale zboruruilor, publică din 2015 un clasament al marilor aeroporturi din lume. Preţuri mari şi foarte mari în restaurantele din aeroporturi, personal nepoliticos sau deficitul de personal, curăţenie precară şi aglomeraţie sunt doar câteva dintre aspectele semnalate de pasageri, potrivit unui studiu realizat de vola.ro asupra aeroporturilor din România. Studiul a fost făcut printr-un sistem de notare a celor mai reprezentative caracteristici pentru un aeroport: curăţenie, aspect, semnalizare, amabilitatea personalului, accesibilitate, calitate şi preţurile facilităţilor (magazine, restaurante, parcare). În octombrie 2022, o publicație tabloidă arăta prețurile uriașe de pe Otopeni, la mâncare. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici „Persoanele care ajung în incinta Aeroportului Internațional Henri Coandă și sunt înfometate ar trebui să plătească între 26 și 43 de lei pentru un sandviș cu salam și cașcaval sau pentru o felie de pizza. Mai mult, dacă oamenii sunt însetați, atunci pentru o sticlă de apă plată de 0.5l, vor trebui să scoată din buzunar nu mai puțin de 26 de lei. Când vine vorba de produse de patiserie, ne gândim la prețuri mult mai scăzute, nu-i așa? Ei bine, iată că în Aeroportul Otopeni nu este chiar așa. La una dintre cafenele, un croissant cu unt costă 14 lei, în timp ce un melc cu vanilie costă 15 lei”, scria CanCan , acum circa cinci luni.

Rache negocia procentele Foto: DCNews
Eveniment

Rache negocia procentele

Felix Rache, prietenul premierului Tudose și vicepreședinte al CJ Buzău, negocia procentele și sferele de influență cu inculpații din dosarul Otopeni, arată stenogramele din referatul DNA, consultat de Defapt.ro. Rache a fost jurnalist și, la Antena 3, făcea pereche cu Mircea Badea. În 2017, el a ajuns consilier de stat în guvernul Tudose. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Rache negocia procentele „În acest sens, prezintă relevanță discuția din data de 24.08.2022 purtată de Lăscuț Cătălin cu Rache Aurelian Felix, vicepreședintele CJ Buzău, din conținutul căreia rezultă, în esență, următoarele: -Lăscuț Cătălin îi relatează lui Felix Rache faptul că, în acea zi, de 24.08.2022, a fost la Ministerul Transporturilor și a discutat cu șeful de cabinet al ministrului, iar acesta i-a comunicat lui Lăscuț Cătălin faptul că va avea o discuție cu ministrul Sorin Grindeanu, pentru prelungirea contractului, folosind în discuțiile de la minister, drept instrument de convingere, împrejurarea că Dnata vrea să plece de la 1 ianuarie, adică partea de alimentație din aeroport să nu mai existe; -cei doi discută despre depunerea unei notificări la Ministerul Transporturilor, privind prelungirea contractului privind spațiile comerciale, iar Felix Rache îi spune sa aștepte și să o depună după ce are un feed-back; -Felix Rache întreabă dacă prelungirea va viza și contractul Dnata cu CNAB, iar Lăscuț Cătălin a confirmat acest lucru; -Lăscuț Cătălin este dispus să discute și de prelungirea contractului cu Dnata și că îi va comunica lui Saadeh Hardan faptul că trebuie să îi dea lui o sumă de bani ori procente din firmă cu care să-și onoreze promisiunile față de cei care rezolvă prelungirea contractelor; -Lăscuț Cătălin a precizat că se va vedea a doua zi, însemnând 25.08.2022, cu Saadeh Hardan în care îi va propune prelungirea contractelor, sens în care trebuie să cedeze un procent din ce are DNATA sau un procent din profitul ce se va obține pe perioada ce va fi prelungită”, se arată în referatul DNA. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici „Las loc de bună ziua” Iată discuția lui Cătălin Lăscuț, unul din suspecții din dosar, acționar majoritar la SC Millenium, așa-zisul „rege” al Duty Free-urilor, fiul fostului sef al Direcţiei de Supraveghere şi Control din Direcţia Generală a Vămilor și Felix Rache. „LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Am fost la minister, am stat pe holuri... Era și SORIN pe acolo ...(neinteligibil)... birou. Am stat cu ăsta, cu șeful de cabinet. I-am zis... Mi-a zis: „Bă, frate, eu vorbesc cu el, îi trag un... ” (...) RACHE AURELIAN-FELIX: Cu ce? LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Cu... RACHE A URELIAN-FELIX: DNA TA. LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Vezi că trebuie să se întâmple ceva acolo cu DNATA că de la 1 ianuarie nu.... ei nu mai vor să stea... si ei... RACHE AURELIAN-FELIX: ...(neinteligibil)... să pui și aia ce mi-ai spus tu mie ...(neinteligibil)... LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Da. RACHE AURELIAN-FELIX: ...(neinteligibil)... la Budapesta s-a prelungit? LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Da. Da. RACHE A URELIAN-FELIX: Ai înțeles? LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Da. RACHE AURELIAN-FELIX: ...(neinteligibil)... M-ai înțeles? LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Păi, la Bacău mi-a dat cinci, la Timișoara cinci, la Craiova trei pentru că se face terminalul unu că, altfel, mi-ar fi dat și ei tot cinci și... RACHE AURELIAN-FELIX: Asta, mi-a zis. (...) RACHE AURELIAN-FELIX: Da' noi acuma mărim, contractu' îl mărim si lu' Dnata! CĂTĂLIN LĂSCUȚ: Da! Păi da, acuma sunt...adică, dacă...dacă contractu' Dnata, asta m-a rugat Sade, să ne vedem mâine, să... n-are informații și-atuncea toată baza lui e-n mine! RACHE A URELIAN-FELIX: Îhî! CĂTĂLIN LĂSCUȚ: Io pot să-i zic „Mă omule... ” RACHE A URELIAN-FELIX: Da' cât... (neinteligibil)... CATALIN LĂSCUȚ:...din sută la sută ce ai tu, 40 la sută sunt ale mele! RACHEAURELIAN-FELIX: ...(neinteligibil)... Corect! CĂTĂLIN LĂSCUȚ: Și când...la revedere! Cu asta pot să-mi onorez si io— RACHE AURELIAN-FELIX: Corect! CĂTĂLIN LĂSCUȚ: ...să las loc de bună ziua! Și nu cred c-o să zică nu! Adică nu văd niciun fel de problemă”, arată stenogramele.

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc spion (sursa: Facebook/Ambasada Rusiei în România)
Investigații

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion"

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion". Cristian Dumitru Bălan, considerat "creierul" șpăgii de 22,4 milioane cerute pentru închirierea spațiilor de pe Aeroportul Otopeni, este văzut drept o legendă vie a spionajului românesc de către afaceristul Radu Laurențiu Tănăsescu, unul dintre inculpații în dosarul de corupție. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Legenda vie" a SIE se lăuda într-o convorbire telefonică că este un apropiat al Ambasadei Rusiei de la București, care ar fi înlăturat de pe internet un articol de presă compromițător despre el. Numele controversatului Cristian Dumitru Bălan apare în șase societăți înregistrate în România, din care doar una este în funcțiune. Printre foștii asociați se află Alexandru Cătălin Macovei, ex-președinte al Agenției Naționale de Integritate, dar și afaceristul Cezar Florin Golumbeanu, trimis în judecată de DIICOT pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Fetișul Mikonos La finalul lunii martie a.c., procurorii DNA i-au reținut pentru 24 de ore pe George Alexandru Ivan, fostul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, și pe afaceriștii Cristian Dumitru Bălan, Radu Laurențiu Tănăsescu și Cătălin Lăscuț. Motivul: Cristian Dumitru Bălan ar fi cerut direct și prin intermediul directorului George Alexandru Ivan o șpagă de 22,4 milioane de euro pentru a facilita închirierea spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Otopeni. Intercepările din dosarul de corupție arată o Românie paralelă, controlată de afaceriști meschini care învârt zeci de milioane de euro sub ceea ce pare a fi protecția rezerviștilor din serviciile secrete românești. O lume în care se devoalează povești cu "spioni" români care ar fi sub protectoratul Ambasadei Rusiei de la București. Într-una dintre discuțiile interceptate de procurori, Radu Laurențiu Tănăsescu, directorul și unul dintre asociații companiei Millenium Pro Design, îi povestește lui Hardan Saadeh, directorul firmei Dnata Catering, că și-a petrecut una dintre vacanțe la Mikonos, nu la Saint – Tropez, alături de Cristian Dumitru Bălan. Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion" În timpul discuției, directorul Hardan Saadeh își întreabă interlocutorul cu ce se ocupă mai exact Cristian Bălan, deși părea că îl cunoaște destul de bine. Directorul Tănăsescu îi spune că Bălan a lucrat în Serviciul de Informații Externe, acolo unde făcea parte dintr-un grup care a părăsit sistemul pentru a se dedica afacerilor în Viena, cunoscută drept capitala mondială a spionilor. Tănăsescu adaugă că România a avut o echipă de 15-20 de agenți în stilul lui James Bond care s-au ocupat cu crime plătite și au dărâmat guverne. "Au grupul ăla! Fond de investiții cu nu știu ce, sunt niște securiști periculoși, ei mai au niște firme, de exemplu… ca să înțelegi… ă… nu știu dacă știi că România a avut o echipă de 15-20 de James-i Bonzi, care au renunțat la ei… agenții ăia! Crime plătite, nu știu ce, dărâmări de guverne", descrie grupul Tănăsescu, potrivit interceptărilor din dosar. Deși la un moment dat părea neinteresat despre activitatea spionilor români, Hardan Saadeh a încercat să mai stoarcă câteva informații despre activitatea acestora de la Tănăsescu. Într-un final îi spune că Cristian Dumitru Bălan "e pericol! Ăla te bagă la portbagaj, mori sigur. Dacă n-ai…". Pălăvrăgeală de escroci Ca orice "spion" de talie internțională care se respectă, Cristian Dumitru Bălan și-a devoalat într-o convorbire telefonică legătura cu Ambasada Rusiei de la București. Cui i-a povestit despre conexiunile sale cu rușii? Chiar lui Hardan Saadeh, directorul firmei Dnata Catering, cel care nu părea interesat de activitatea acestuia. De exemplu, într-una din convorbiri, "spionul" Bălan îi spunea lui Saadeh, martor în dosarul de corupție, că este apropiat de Ambasada Rusiei în România. Pentru a-și întâri spusele, i-a dat ca exemplu faptul că rușii au "înlăturat de pe internet un articol de presă compromiţător pentru sine prin această relaţie cu ambasada". Articolul cu pricina l-a deranjat atât de tare pe "spionul" Bălan încât le-a spus celor care știau de subiect: "Bă! Creanța mea morală, pe subiect, e la nașul fetelor. E la ambasadă, la ruși. Dacă voi scăpați de ăștia, sunteți campioni mondiali.". Ulterior i s-a destăinuit lui Saadeh că "prietenii" de la Ambasada Rusiei l-au asigurat că nu va mai avea probleme. Serviabil ca întotdeauna, dar aparent deloc neinteresat, Hardan Saadeh l-a întrebat la finalul discuției dacă vrea să îl ducă undeva. Afacerist de carton Chiar dacă pare că Cristian Dumitru Bălan este influent, afacerile sale au eșuat rând pe rând. Numele lui Bălan apare ca asociat în șase firme. Cinci au fost radiate de la Registrul Comerțului, iar cea de a șasea nu a avut activitate în anul fiscal 2021. Cristian Bălan a fost asociat cu Alina Bianca Bălan în firmele Bucur Techno Plus Exim SRL și Bucur Tehno Plus. Prima avea ca obiect de activitate comercializarea materialului lemnos și construcții, iar cea de-a doua, doar construcții. Ambele au fost radiate în anul 2002. Alte două societăți controlate de Cristian Bălan, Scwartzpunct Import-Export și Ximpo Trans, au fost radiate în 2002, respectiv 2007. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici O altă societatea în care Cristian Bălan a fost asociat este Romconnection Trade Consulting, firmă înființată în anul 2013. Ceilalți patru parteneri de afaceri au fost Cristian George Badea, Neculai Roșca, Alexandru Cătălin Macovei, fostul șef al Agenției Naționale de Integritate, dar și Cezar Florin Golumbeanu. Ultimul a fost acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani de procurori DIICOT în același dosar în care a fost arestat Călin Tatomir, fostul director al Microsoft România. Singura firmă activă în care Bălan apare ca asociat cu 15% este Cloud Grid SRL, care are ca obiect de activitate dezvoltarea de soft-uri. Restul părților sociale sunt deținute de Gabriel Ovidiu Neacșu. Această societate nu a raportat angajați sau vreo activitate comercială în anul fiscal 2021.

Stenogramele dosarului Otopeni Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Stenogramele dosarului Otopeni

Stenogramele dosarului Otopeni, aflate în posesia redacției DeFapt, arată cum priveau inculpații relația cu statul român, cu care nu se fac afaceri, ci trebuie jefuit. În plus, aceștia păreau că au cunoștințe foarte bune din mediul politic și îi ironizau dur pe cei care conduc România. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Stenogramele dosarului Otopeni „Păi da' n-oi face afacere cu statu'! Se fură la stat, nebunule! Doar nu vrei să faci afaceri cu statul, să ciordim! Bă, cu-ale noastre, poziția-i așa!”, afirma unul din presupușii intermediari din acest dosar, Cristian Dumitru Bălan. Citește și: EXCLUSIV Ivan, fostul director de pe Otopeni reținut pentru că ar fi cerut mită de 22,4 milioane de euro, era doar intermediarul pentru un personaj „greu”. Averea lui Ivan arată că e doar un pion Cum erau definiți principalii actori politici, la care ar fi apelat pentru a le rezolva problemele: Marcel Ciolacu: „Este un țăran de Buzău (...) Vine țăranul ăsta să mă conducă”. Inculpații consideră că acestuia îi este frică să preia conducerea Guvernului: „Marcel îi e frică să plece de la Cameră că vrea să îi ia Grindeanu locul și el se bagă-n față ca premier și nu știe ce probleme sunt la anul”. În plus, inculpații arată că Ciolacu nu controlează nici o filială, nici măcar pe cea de la Buzău. Mihai Tudose: „Foarte ok”. Inculpații erau fericiți pentru că acesta putea fi influențat de Felix Rache, vicepreședinte al Consiliului Județean Buzău, cu care suspecții ar fi discutat. Sorin Grindeanu: „Un personaj foarte ciufut (...) El nu are curaj, îi e frică, vrea să fie președintele țării, acum că e nebunia asta”. Grindeanu e definit ca fiind din gruparea cu „Dâncu, cu Codruța” - fosta șefă a DNA. Rareș Bogdan: „L-au luat de măscărici pe Rareș (...) De măscărici, de fraier (...) Dar acum e echipa câștigătoare din nou. A doua echipă câștigătoare”. Toți politicienii care apar în aceste stenograme neagă că ar fi fost implicați în traficul de influență.

Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni (sursa: Realitatea TV)
Politică

Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni

Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni. Europarlamentarul susține că se încearcă compromiterea sa prin cazul potențialelor șpăgi din dosarul spațiilor comerciale de pe aeroportul Otopeni. Politicianul a dat vina pe cei care vor să vină la putere și pe instituții "oculte", care îl vor redus la tăcere. Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni Ar fi vorba de o nemulțumire "față de intervențiile avute la Bruxelles". "Pe unii îi deranjează prezența mea în spațiul public", a spus Rareș Bogdan la Realitatea TV. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Se spune că Bălan (un presupus intermediar al șpăgilor, Cristian Dumitru Bălan – n.rr.) te-a denunțat că ai cerut șpagă", i s-a adresat Victor Ciutacu lui Rareș Bogdan la România TV, alt post pe care politicianul și-a spus versiunea față de zvonurile vehiculate. "Cineva încercă denigrarea mea. Poți să zici despre Rareș Bogdan orice, că mă îmbrac nu știu cum, că port batistuță, că n-am păr. Dar eu am ce îmi trebuie. Oricine mă cunoaște știe că am din ce să trăiesc…", a răspuns europarlamentarul. "Eu n-am cerut nimic" "Excluzi că cineva ar fi putut face un denunț pe numele tău după modelul DNA?", a replicat Ciutacu. Rareș Bogdan a răspuns că "ar trebui să existe o sămânță de adevăr" pentru asta, și nu ar fi cazul. Europarlamentarul s-a referit la "jurnaliști" pe care el i-ar cunoaște și despre care știe că "lingeau clanța" pe la aeroportul Otopeni iar acum "ei încearcă" să-l compromită. "N-am de ce sa îmi fie frică. Eu n-am cerut nimic. Dar știu doi, trei jurnaliști prezenți la lins clanțe care veneau pe acolo: . Faptul că ei încearcă acum o compromitere a mea este… Repet, unul dintre cei arestați a fost director pe vremea administrației Cuc, n-avea nicio legătură cu liberalii… că mă justific acum prin această prostie, dar chiar nu văd ce legătură aș putea avea eu", a spus Rareș Bogdan. Care a adăugat că mulți îl cred mai important și mai influent decât este" "Eu n-am fost nici ministru, nici director de aeroport…". "Am fost avertizat" Bogdan susține că ar fi fost avertizat că urmează compromiterea sa și că s-a încercat același lucru și prin intermediul dosarului "măștilor": "Am fost avertizat că dacă voi continua să fac ceea ce fac în prezent, că spun tot ceea ce nu-mi convine la Bruxelles, se va încerca compromiterea mea. (...) am fost avertizat de prieteni, nu de servicii de informații.". Citește și: EXCLUSIV Ivan, fostul director de pe Otopeni reținut pentru că ar fi cerut mită de 22,4 milioane de euro, era doar intermediarul pentru un personaj „greu”. Averea lui Ivan arată că e doar un pion „Oricine mă cunoaște știe că eu am din ce să trăiesc. Eu avertizez pe toată lumea că n-am nici o legătură cu astfel de chestiuni. N-am făcut nimic din ceea ce se tot repetă pe unele posturi/canale. N-am absolut nicio legătură cu Aeroportul Otopeni. Sigur că-s dezamăgit de ceea ce se încearcă… E ultimul dosar sonor de care încercă să mă lege. Au încercat și cu măștile. Eu n-am să tac...", a mai spus Rareș Bogdan.

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Investigații

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar. George Alexandru Ivan, fostul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, ar fi cerut de la doi afaceriști o șpagă de 22,4 milioane euro pentru exploatarea spațiilor comerciale din Aeroportul Otopeni susținând că că poate influența deciziile ministrului Sorin Grindeanu și ale directorului Sorin Radu Păun. Motiv pentru care a fost reținut de procurorii DNA. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În același dosar au mai fost reținuți doi dintre acționarii Millenium Pro Design, Cătălin Lăscuț, supranumit "Regele duty free", și Radu Laurențiu Tănăsescu, dar și controversatul afacerist Cristian Dumitru Bălan. În schimb, directorul direcției Management Facilități Aeroportuare a fost pus sub control judiciar pentru că ar fi primit o șpagă de "doar" 15.000 de euro. Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar Licitația pentru spațiile comerciale din interiorul Aeroportului Otopeni a scos la suprafață șpăgile colosale percepute de angajații statului. Conform procurorilor DNA, o persoană fizică a cerut direct sau prin intermediul lui George Alexandru Ivan (fostul director general și director comercial al Companiei Naționale Aeroporturi București - CNAB), de la un afacerist, inculpat în dosar, nu mai puțin de 22,4 milioane de euro. În schimbul acestei sume, George Alexandru Ivan a promis prelungirea contractelor pentru spațiile comerciale din incinta Aeroportului Otopeni, susținând că poate influența în acest sens decizia ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, și pe cea a directorului CNAB, Sorin Radu Păun. Mai mult, George Alexandru Ivan ar fi dat un caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de consultanță unei afacerist, căruia i-a explicat cum să câștige licitația. Deși documentul nu era încă public. Avere bunicică, de funcționar "orientat" George Alexandru Ivan a fost numit la conducerea CNAB în aprilie 2019 de către ministrul Transporturilor Răzvan Cuc, aflat sub protecția lui Ionel Arsene de la PSD Neamț. Anterior, același ministru Răzvan Cuc îl plasase pe George Alexandru Ivan în Consiliul de Administrație al CNAB. În acea perioadă, Răzvan Cuc a fost numit ministru al Transporturilor cu sprijinul PSD Giurgiu, organizație condusă atunci de Niculae Bădălău. În declarația de avere depusă la încetarea mandatului de director al CNAB în ianuarie 2020, George Alexandru Ivan a menționat că fusese director comercial la RADET și membru în Consiliile de Administrație ale companiilor DNATA și CFR SA. Soția sa, Georgiana Adriana Ivan, era angajată la ICI, Transgaz, ASE și era membru în Consiliul de Administrație al Palatului CFR. Pe numele Georgianei Adrian Ivan se aflau două apartamente, cumpărate în 2011, respectiv 2015. Tot ea avea în conturi peste 550.000 lei și 3.000 de euro. Ultima declarație de avere a lui George Alexandru Ivan datează din iunie 2021, atunci când deținea funcția de șef birou Contracte Operare Aeronautice la CNAB. Soții Ivan și-au cumpărat în acel an un apartament de 141 mp în București. George Alexandru Ivan a menționat că a primit cadou suma de 240.000 lei de la Anca și Ionel Ivan. În timp ce soția sa a primit 28.000 de euro și 20.000 de lei de la Elena Tărășilă. Lițoi, multe imobile scumpe Bogdan Șerban Lițoi, directorul Direcției Management Facilități Aeroportuare din cadrul CNAB, a fost pus sub control judiciar de procurorii DNA pentru acuzația de luare de mită. Concret, spun procurorii DNA, directorul Lițoi a primit 15.000 de euro de la asociatul unei firme care deținea spații comerciale în Aeroportul Otopeni. Banii i-a primit pentru aprobarea unui caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de consultanță și asistență organizată de CNAB. Consultanță în urma căreia urma să fie întocmit caietul de sarcini pentru scoaterea la licitație a spațiilor comerciale. Pentru funcția de director al Direcției Management Facilități Aeroportuare, Bogdan Șerban Lițoi a menționat în declarația de avere că primea un salariu anual de peste 185.000 lei. În plus, era asociat la firma M&I Construct Development, din Bragadiru. Conform declarației de avere depuse în iunie 2020, Bogdan Șerban Lițoi împreună cu soția sa, Georgeta Lițoi, au obținut două vile în anul 2011 în baza unor contracte de întreținere. În perioada 2011 -2018, cei doi soți au cumpărat patru spații comerciale și un apartament. Unul dintre spații este închiriat cu 18.000 euro companiei Mega Image, altul, cu 30.000 lei, la Apă – Canal Ilfov. Pentru un alt spațiu comercial mai primește 14.880 euro. În anul 2019 a înstrăinat mai multe bunuri. Unul dintre bunuri a fost vândut firmei sale cu peste 166.000 lei. De la Cătălin Andrei Harnagea a primit jumătate din 95.500 euro, Ionuț Stancu i-a plătit jumătate din suma de 97.000 de euro, Eva Alexe jumătate din 99.000 euro. A mai vândut un bun cu 35.000 euro lui Eduard Cătălin Hill. Firma lui Lăscuț, 70 de milioane de euro pe an Cătălin Lăscuț, fiul Pavel Lăscuț, fostul șef al Directiei de Supraveghere si Control din Directia Generala a Vamilor, este supranumit „Regele duty free”. Procurorii DNA au emis pe numele lui un mandat de reținere pentru 24 de ore urmând să fie dus în fața judecătorilor pentru un mandat de arestare de 30 de zile. În dosarul de corupție de la Aeroportul Otopeni a mai fost reținut și Radu Laurențiu Tănăsescu, partenerul de afaceri al lui Cătălin Lăscuț. Cei doi sunt asociați cu câte 20% în firma Millenium Pro Design, care are mai multe puncte de lucru în incinta Aeroportului Otopeni. Restul părților sociale sunt deținute în mod egal de Heinrig Impex SRL, Ion Olteanu și Emil Roșca. Firma are ca obiect de activitate vânzarea produselor cosmetice și de parfumerie. Pe lângă punctele de lucru de la sosiri și plecări din Aeroportul Otopeni, firma controlată de Cătălin Lăscuț este prezentă pe majoritatea aeroporturilor din România. De exemplu, mai are puncte de lucru pe aeroporturile din Suceava, Cluj, Timișoara, Iași, Oradea, Arad, Tuzla, Satu Mare, Bacău și Craiova. În anul fiscal 2021, firma Millenium Pro Design a avut o cifră de afaceri de peste 358,7 milioane lei și un profit net de peste 11 milioane lei. Cătălin Lăscuț și Radu Laurențiu Tănăsescu figurează ca asociați în mai multe societăți. De exemplu, ei sunt asociați în Hawk ATC SRL alături de Dorin Catană și britanicul Stear Andrew Clive. Britanicul are instituit sechestru asupra părților sociale din martie 2022. Cei patru parteneri de afaceri dețin în mod egal și părțile sociale ale firmei Logifly Hub, care are ca obiect de activitate alte activități poștale și curier. Dar și societatea Cannaabiz Pharm, care are ca obiect principal de activitate cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale şi a plantelor de uz farmaceutic. Miza: contractele pentru spații comerciale Surse apropiate anchetei au precizat sub protecția anonimatului că afaceristul Cătălin Lăscuț ar fi vrut prelungirea automata a contractelor de închiriere a spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Otopeni pe o perioadă de zece ani. Însă Consiliul Concurenței a transmis CNAB că aceste contracte pot fi prelungite cu maximum cinci ani, doar în anumite condiții. Într-un final, s-a decis contractarea unei firme de consultanță pentru întocmirea caietului de sarcini, iar ulterior spațiile să fie scoase la licitație. Dar decizia a fost tergiversată astfel încât conducerea CNAB a decis prelungirea contractelor cu șase luni, până la finalizarea licitației. Citește și: Abuzul în serviciu de 50.000 de euro a devenit legal în România, a decis Senatul. Prevederea apărea și în celebra OUG 13 din era Dragnea Mai mult, spun surse din cadrul CNAB, Cătălin Lăscuț ar fi vrut să fie contractat pe post de consultant pentru întocmirea caietului de sarcini. Conducerea CNAB s-a opus inițial, dar Cătălin Lăscuț a obținut o decizie judecătorească care îi permitea să participe la realizarea caietului de sarcini.

Șpagă pe trenul spre aeroportul Otopeni (sursa: Facebook/Luca Ciubotaru)
Eveniment

Șpagă pe trenul spre aeroportul Otopeni

Șpagă pe trenul spre aeroportul Otopeni. "Nașul" de tren își face treaba în continuare, ca întotdeauna. Și nu pe vreun tren personal care face legătura între sate, ci în trenul care face legătura dintre Gara de Nord și aeroportul Otopeni, după cum arată un pasager pățit. Șpagă pe trenul spre aeroportul Otopeni "Ruta CFR Otopeni - Gara de Nord. Ajung în vagon cu câteva secunde înainte de plecare, încântat că mai câștig puțin timp și nu aștept următorul tren. Știam că pe ruta aceasta biletele se pot cumpăra și din tren, prin plată direct la aparatele contactless sau chiar de la personalul trenului. Vagoanele erau pline, cu persoane care stăteau chiar în picioare. În fața mea observ că sunt mai mulți călători care achită biletul, cărora controlorul le spune „În regulă!”, le zâmbește, încasează suma (5 lei), dar nu mai emite biletul prin terminalul mobil de vânzare de bilete pe care-l avea asupra lui, păstrând diferența la final, probabil. Plătesc biletul, se întâmplă la fel, îl privesc insistent, merge mai departe. Îi amintesc că a uitat să-mi emită biletul. „- Am uitat?”, mă întrebă senin. Se întoarce și îl emite. Citește și: „Venus din Piatra Neamț”, o paleodivă autentică, poate acum fi admirată în toată splendoarea celor 17.000 de ani Am făcut și o sesizare la CFR Călători, iar zilele trecute am primit răspunsul, fiind sunat în prealabil de un domn care mi-a comunicat că situația semnalată e importantă și va fi analizată cu toată seriozitatea. Am aflat că în acea zi, pentru acea cursă, au fost emise bilete (prin toate modalitățile) în proporție de numai 63% din capacitatea trenului, în condițiile în care trenul era plin și erau și pasageri care stăteau în picioare. Mi s-a comunicat că s-a dispus sancționarea personalului și s-au dispus măsuri de reinstruire a acestuia privind exercitarea atribuțiilor de serviciu.", a scris Luca Ciubotaru pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră