luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: otopeni

54 articole
Eveniment

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții uriașe, ca să nu fie rușinea țării, dar Grindeanu a luat banii pentru gaura de la buget: în 2023, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a avut un profit de 453 de milioane de lei, dar 401 milioane s-au împărțit sub formă de dividende către ministerul Transporturilor și Fondul Proprietatea. Citește și: Prăbușire dramatică a producției industriale, de peste 10% – anunță Institutul Național de Statistică Și în 2023, profitul aeroportului, de 303 milioane de lei, net, a fost luat de stat, iar ministrul Grindeanu se văicărea aparent neputincios și dădea vina pe ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, susținut de PNL. Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții „N-am fost de acord, dar n-am avut ce face, la finalul anului trecut, când tot profitul, şi nu doar la aeroportul Bucureşti, ci şi la alte companii ale statului, acel profit a fost luat de Boloş la bugetul de stat. Să ştiţi că profitul era de vreo 500 de milioane. La o cifră de afaceri la aeroportul Bucureşti de un miliard 400, profitul era de 500 de milioane. Acei bani erau reinvestiţi în aeroport, că nu reinvesteau altundeva. Din păcate au fost luaţi. Am înţeles situaţia deosebită la sfârşitul anului trecut, dar nu o să mai înţeleg anul acesta”, a declarat demnitarul PSD. Aerogara Otopeni este, în lipsa investițiilor, în prag de colaps: terminalele de plecări sunt supraaglomerate, instalația de aer condiționat a cedat și a fost înlocuită doar după repetate scandaluri, iar benzile transportatoare foarte vechi se strică frecvent. Cu toate acestea, profitul din 2024 a fost luat de Ministerul Transporturilor, care a încasat dividende brute de 321,477 milioane de lei, iar Fondul Proprietatea - 80,369 milioane de lei. Potrivit unui studiu al firmei de inginerie aeroportuară Netherlands Airport Consultants (NACO), la cererea Fondului Proprietatea, încă din 2025 Otopeniul ar putea ajunge la limita maximă de pasageri pe care o poate procesa, între 16 și 18 milioane de pasageri pe an. În 2030, prin Otopeni ar putea trece circa 21 de milioane de pasageri, apreciază NACO. „Soluţia principală pentru limitările induse de capacitatea aeroportului o constituie construcţia unui nou terminal în următorii ani", a spus Rene Hopstaken, Consultant Aeroportuar la NACO.

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții Foto: Inquam/Saul Pop
Grindeanu, direct responsabil de dezastrul din Transporturi Foto: Romania Curata
Eveniment

Grindeanu, direct responsabil de dezastrul din Transporturi

De ce ministrul PSD Sorin Grindeanu este direct responsabil de dezastrul din Transporturi și de ratarea vacanțelor a zeci de mii de cetățeni români: de la haosul de pe Otopeni și de la Tarom, la CFR-ul falit și închiderea haotică a Văii Oltului. Citește și: RetuRO SGR rămâne cu 30 mil. EUR lunar cash, dar numărul automatelor de colectare este de abia 3.000 și nu crește. Danemarca are 14.500 de automate la o populație de numai șase milioane Grindeanu, direct responsabil de dezastrul din Transporturi Toate aceste structuri - aeroportul Otopeni, Tarom, CFR Călători și CFR, precum și CNAIR - sunt direct subordonate ministerului Transporturilor, iar Grindeanu a profitat de puterea sa ca să le poltizeze, în loc să selecteze manageri competenți. Aeroportul Otopeni - denumirea sa completă fiind Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) - a avut profit, dar în loc să-l investească, l-a redistribuit sub formă de dividende. La CNAB, Transporturile dețin 80% din acțiuni, iar Fondul Proprietatea - 20%. Din profitul pe 2023, Transporturile au luat dividende de 321 de milioane de lei. “Ultima extindere a aeroportului a fost finalizată în 2011, când a fost deschis un nou terminal. La acea vreme, Otopeniul avea doar 5 milioane de pasageri, faţă de 15 milioane în prezent. Aeroportul din Iaşi, cu 2,3 milioane de pasageri, are în prezent o suprafaţă aproape similară cu cea a Otopeniului“, a explicat, azi, Ziarul Financiar. Tarom este pe pierdere din 2007. În 2022, TAROM a raportat o cifră de afaceri de 1.116.291.444 lei și pierderi de 284.824.646 lei. Pentru 2023 nu a fost încă prezentat un bilanț. Conform rapoartelor publicate de Tarom, conducerea companiei beneficiază de salarii lunare brut de peste 36.000 de lei. Directorul General, Costin Iordache, primește o remunerație brută de 37.000 de lei pe lună, în timp ce Directorul Financiar și Directorul Comercial câștigă fiecare 36.131 lei lunar. CFR Călători estimează pentru anul 2024 pierderi de 1,026 miliarde de lei, cu 464% mai mari decât cele raportate la 31 decembrie 2023, acestea fiind determinate în principal de scăderea cu aproape 30% a compensației acordate de la bugetul de stat și de creșterea cheltuielilor salariale la aproape 1,8 miliarde de lei ca urmare a aplicării Legii privind statutul feroviarului. CNAIR a anunțat extrem de târziu că va închide Valea Oltului, deși putea să prevadă acest moment încă de acum doi ani. “Existau alte soluții, dar trebuiau făcute din timp. Nimeni nu cere să faci o deviere a Oltului de pe o zi pe alta. Poate era nevoied e un an, poate de doi ani. Problema asta se știe în Compania de Drumuri și în Minister de mai bine de doi ani de zile, încă din timpul licitațiilor“, a explicat Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructura. Pe lângă aceste probleme, CNAIR a anunțat abia recent că partea bulgară închide parțial podul Giurgiu-Ruse, iar în București, în zona Pieței Presei Libere, se vor accentua ambuteiajele, fiindcă încep cu întârziere lucrările la linia de metrou spre Otopoeni.

Vlogger american spune care este cea mai proastă parte a țării (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Eveniment

Vlogger american spune care este cea mai proastă parte a țării

Un vlogger american, entuziasmat de România, spune care este cea mai proastă parte a țării: aeroportul Otopeni. “Este cel mai prost aeroport din Europa“, afirmă Christian Grossi într-un mesaj pe TikTok care a strâns peste 19.200 de like-uri. Citește și: EXCLUSIV Pacient cu infarct lăsat să vomite pe trotuar, sedat și oxigenat defectuos la „Sf. Pantelimon”, în final ucis de încă un infarct. La plângerea fiului, s-a deschis dosar penal Grossi relatează că a fost de șase ori în România și de fiecare dată a văzut aceleași probleme pe aeroportul Otopeni. Vlogger american spune care este cea mai proastă parte a țării “Sunt în România și acesta este mai degrabă un videoclip serios. Momentan, zbor din România și mă aflu în aeroport. Vedeți ce este pe fața mea? Este transpirație. De ce? Pentru că acesta este cel mai prost aeroport din Europa. Iubesc această țară, chiar o iubesc, iubesc România, dar asta… uitați-vă la asta. Sunt oameni care stau pe scări, eu stau pe scări, nu sunt locuri și înăuntru sunt vreo 95 de grade, în Celsius sunt 35-37 de grade în interiorul aeroportului (...) Acesta este al treilea an, este a șasea oară când vin în România și este aceeași experiență de fiecare dată în aeroportul din București. Asta este cea mai rea parte a României, chiar aici, aeroportul vostru. Trebuie să reparați asta“, a relatat vloggerul. @christian.grossi this is absolute worst part about Romania ?? #fyp #tellme #stitch #traveltiktok #backpacking #romania ♬ original sound - Grossi Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a anunțat, marţi, că au fost instalate noi echipamente de aer condiţionat la Aeroportul Henri Coandă, după avaria produsă săptămâna trecută la sistemul de climatizare care i-a atras o amendă 10.000 de lei de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Grindeanu, întrebat dacă a văzut aeroport mai urât decât Otopeni Foto: Facebook
Eveniment

Grindeanu, întrebat dacă a văzut aeroport mai urât decât Otopeni

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), a fost întrebat, la Digi 24, dacă a văzut aeroport mai urât decât Otopeni: „S-au triplat veniturile. Contractele semnate în ultima perioadă pe tot ceea ce înseamnă duty free-uri, spaţii, în aeroport înseamnă venituri de trei ori mai mari decât au fost până acum”, a răspuns el. Citește și: VIDEO Cosette Chichirău anunță că va candida la primăria Iași și lansează acuzații dure spre conducerea USR: „A ajuns fix ca PSD și PNL” Grindeanu, întrebat dacă a văzut aeroport mai urât decât Otopeni „Lucrul bun este că un pic s-a făcut curăţenie acolo şi nu ţine de curăţenia propriu zisă, ci curăţenia legată de spaţii şi de toate lucrurile pe care dumneavoastră le ştiţi. S-au ţinut licitaţii la Bursa Română de Mărfuri cât se poate de transparente, cu ridicat, cine oferă mai mult. S-au triplat veniturile. Contractele semnate în ultima perioadă pe tot ceea ce înseamnă duty free-uri, spaţii, în aeroport înseamnă venituri de trei ori mai mari decât au fost până acum”, a afirmat Grindeanu. El a precizat că la Otopeni trebuie realizat un alt terminal. „Aeroportul din Bucureşti a ajuns la numărul de pasageri de dinainte de pandemie. E un lucru, s-a recuperat acea perioadă. În patru, cinci ani ajunge la capacitate maximă, ceea ce înseamnă că trebuie să dăm drumul de acum la tot ceea ce ţine de construirea unui nou terminal. Mai mult decât atât, ca să răspund direct, n-am fost de acord, dar n-am avut ce face, la finalul anului trecut, când tot profitul, şi nu doar la aeroportul Bucureşti, ci şi la alte companii ale statului, acel profit a fost luat de Boloş la bugetul de stat. Să ştiţi că profitul era de vreo 500 de milioane. La o cifră de afaceri la aeroportul Bucureşti de un miliard 400, profitul era de 500 de milioane. Acei bani erau reinvestiţi în aeroport, că nu reinvesteau altundeva. Din păcate au fost luaţi. Am înţeles situaţia deosebită la sfârşitul anului trecut, dar nu o să mai înţeleg anul acesta”, a mai declarat ministrul Transporturilor, citat de news.ro.

Prețuri astronomice pe aeroportul Otopeni Foto: Antena 3
Politică

Prețuri astronomice pe aeroportul Otopeni

Prețuri astronomice pe aeroportul Otopeni, unde șpaga ca să deții un bufet era de 20 de milioane de euro: potrivit unui reportaj al Antenei 3, prețul unei banale merdenele este de 20 de lei, de trei sau patru ori mai mare ca în București. Pe aeroport, această merdenea este prezentată drept „cheese pie”. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu În aprilie 2023, fostul director general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti George Alexandru Ivan şi trei oameni de afaceri - Cristian Bălan, Cătălin Lăscuț și Laurențiu Tănăsescu - cercetaţi de DNA în dosarul privind mita de peste 22,4 milioane de euro pentru închirierea spațiilor din aeroport au fost arestați preventiv Citește și: VIDEO Aerohalta Otopeni, mult sub aeroportul din Varșovia. Care este atât de mare și de spațios încât copiii pot juca baschet la porțile de îmbarcare Patronii de la City Grill vor prelua o parte din spațiile de alimentație publică de pe Otopeni, a anunțat Ziarul Financiar la 4 martie 2024. Restul de 55% va fi preluat de Dnata Catering, care are „tradiție” în operarea pe aeroport, arată Ziarul Financiar. Prețuri astronomice pe aeroportul Otopeni „O banală gustare pe aeroportul din Capitală poate scoate din buzunarele românilor şi a tuturor turiștilor nu mai puțin de 100 de lei de persoană, dacă mai punem la socoteală şi o sticlă cu apă şi un desert. De pildă, o merdenea cu brânză de doar 160 gr costă 20 de lei, cât o masă caldă compusă dintr-o bucată de carne generoasă, garnitură la alegere şi o salată, pe care o găsim la o cantină din Bucureşti la doar 20 de lei. În condiţiile în care, la patiseriile din București, o astfel de merdenea se poate cumpăra cu doar 5 lei. Cu alte cuvinte, pasagerii scot din buzunar de 4 ori mai mult preţul unui astfel de produs de patiserie. Până și o banală bagheta rustică cu salam uscat are un preţ exorbitant. Pentru un astfel de sendviş, pasagerii plătesc 55 de lei, o sumă enormă pentru un român de rând”, arată Antena 3. Din fotografiile publicate de acest post se vede că un ecler costă 29 de lei. Cea mai exclusivistă cofetărie din București, care vinde doar eclere, vinde un astfel de produs cu 23 de lei.

Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia (sursa: defapt.ro)
Eveniment

Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia

Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia. Aeroportul Otopeni devine din ce în ce mai înghesuit și mai provincial. Comparație nu se poate face nici măcar cu țările din fostul bloc sovietic. Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia În această perioadă, aeroportul Otopeni arată de parcă ar fi în curs de demolare. Citește și: Faima Otopeniului a ajuns în India: canalul de știri WIO News îl clasează pe locul șase al celor mai proaste aeroporturi din lume. Otopeni, constant în topul acestor clasamente Multe spații comerciale sunt închise și acoperite de sus până jos cu prelate care ascund lucrările de renovare. Căile de acces au devenit neîncăpătoare pentru numărul de pasageri iar aglomerația este constantă. Citește și: Patronii de la City Grill vor prelua o parte din spațiile de alimentație publică de pe Otopeni Prin comparație, aeroportul din Varșovia pare de pe altă planetă. Spațiile sunt extrem de generoase, fluxurile de circulație - simple și eficiente, porțile de îmbarcare au suprafețe mari și sunt foarte bine întreținute. Câțiva copii într-o seară oarecare, de exemplu, pot chiar juca baschet la o poartă de îmbarcare fără a deranja pe nimeni.

Patronii City Grill vor prelua spațiile de alimentație publică de pe Otopeni Foto: Facebook
Eveniment

Patronii City Grill vor prelua alimentație publică de pe Otopeni

Patronii de la City Grill vor prelua o parte din spațiile de alimentație publică de pe Otopeni, scrie Ziarul Financiar. Aceștia s-au asociat cu PVP Tasty Food şi Albert Fast Delivery, cu venituri de unul, respectiv două milioane lei în 2022, și vor opera, timp de zece ani, 45% din spațiile de alimentație publică de pe Otopeni. Citește și: Un localnic din Bihor a fost bătut, încătușat și amendat de poliție fiindcă a sesizat la 112 transporturile ilegale de pietriș. Transporturile, escortate chiar de polițiști Mai multe clasamente internaționale arată că aeroportul Otopeni este unul din cele mai proaste aeroporturi din lume. Patronii City Grill vor prelua spațiile de alimentație publică de pe Otopeni Restul de 55% va fi preluat de Dnata Catering, care are „tradiție” în operarea pe aeroport, arată Ziarul Financiar. Spaţiile comerciale pentru duty free şi retail de pe aeroportul Otopeni au fost închi­riate de compania Lagardere Travel Retail. Pentru vendomate a fost desemnat câştigător Vending Zone, iar zonele pentru schimb valutar sunt închiriate companiei Casa de Schimb Valutar Adriatica & Company. „Din 2010 şi până recent, businessul de pe Otopeni era împărţit între Dnata Catering şi Millenium Pro Design. Vechile contracte, semnate din 2010, au fost cu Dnata Catering şi Millenium Pro Design, care în 2022, ultimul an pentru care există date publice, au avut afaceri cumulate de 783 milioane lei, aproape dublu faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor de la Ministerul de Finanţe”, mai arată publicația economică. George Ivan, fost director al CNAB, a fost trimis în judecată marți, 24 octombrie, de procurorii DNA, în dosarul privind închirierea spațiilor comerciale din Aeroportul Otopeni, fiind acuzat de complicitate la trafic de influență și trafic de influență. DNA susține că, în ianuarie 2022, o persoană deja trimisă în judecată a cerut de la angajatul unei societăți comerciale suma de 10.000.000 euro, prin intermediul lui George Ivan. În schimbul banilor, a susținut că are influență asupra ministrului transporturilor și îl va face să „îndeplinească acte ce intră în îndatoririle lui de serviciu, în legătură cu prelungirea pe o perioadă de cinci ani de zile a contractului de asociere în participațiune pentru exploatarea unor spații comerciale”. Apoi, pe 3 octombrie 2022, George Ivan a cerut alte 1,2 milioane de euro, susține DNA. Fostul director general și comercial al CNAB a cerut un acord de recunoaștere a vinovăției, dar instanța nu a fost de acord, iar dosarul a fost acum trimis spre judecare la Tribunal București.

David Popovici, locul patru la Otopeni (sursa: Facebook/David Popovici)
Eveniment

David Popovici, locul patru la Otopeni

David Popovici, locul patru la Otopeni. Sportivul român David Popovici, clasat pe locul patru în finala probei de 200 m liber de la Campionatele Europene de înot în bazin scurt de la Otopeni, a declarat la finalul cursei că nu poate face de fiecare dată cel mai bun timp al său, fiind dezamăgit totodată că nu a reuşit rezultatul de la Mondialele de la Melbourne de anul trecut. Nu e fan al bazinului scurt "Cu timpul de la Melbourne aş fi luat locul întâi aici (1 min 40 sec 79/100 la Campionatele Mondiale în bazin scurt de la Melbourne, în 2022 - n.r.). Numai că am mers cu o jumătate de secundă mai încet. Nu am cum să fac cel mai bun timp al meu de fiecare dată, asta e. Iar atât timp cât sunt conştient de asta nu am de ce să mă întristez. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Nu sunt un mare fan al înotului în bazin scurt, sunt prea multe întoarceri pentru mine. Dar trebuie să privesc şi partea bună... adică având mai multe întoarceri mi le îmbunătăţesc şi pe cele puţine din bazinul lung", a spus Popovici. "Nu aveam niciun timp în minte, dar către o performanţă ca asta ţinteam, 1 minut şi 41 de secunde e foarte bun. Ne aşteptam la un timp aşa de rapid. Numai că azi au fost trei băieţi şi mai rapizi decât mine. Băieţi cu care sunt foarte bun prieten, mai ales cu Danas Rapsys. Chiar ne amuzam la final pe seama cursei. Până la urmă trebuie să ne distrăm", a adăugat el. David Popovici, locul patru la Otopeni Sportivul român, care s-a calificat, sâmbătă seara, în finala probei de 100 m liber a menţionat că este foarte obosit. "Sunt foarte obosit, de abia aştept să dorm şi sper să dorm bine. Acum sunt aşteptat şi la testul antidoping... de abia aştept să ajung acasă. A fost o zi foarte grea pentru mine, care însă mă pregăteşte pentru concursurile importante care urmează", a precizat Popovici. Sportivul român David Popovici s-a clasat doar pe locul patru în finala probei de 200 m liber, sâmbătă seara, la Campionatele Europene de înot în bazin scurt (25 de metri) de la Otopeni. Popovici a fost cronometrat cu timpul de 1 min 41 sec 52/100, fiind devansat de britanicii Matthew Richards, 1 min 41 sec 01/100, James Guy, 1 min 41 sec 12/100, şi de lituanianul Danas Rapsys, 1 min 41 sec 15/100. Popovici, campionul european en titre, se calificase în finală cu cel mai bun timp din semifinale, 1 min 42 sec 04/100, după ce în serii fusese înregistrat cu al treilea timp, 1 min 42 sec 39/100. Prima medalie pentru România, de la Andrei Ungur Vineri seara, Andrei Ungur a câştigat prima medalie pentru România la Europenele de la Otopeni, bronz în proba de 100 m spate. România participă la Europene cu un lot de 21 sportivi (7 fete şi 14 băieţi), selecţionaţi în baza formei arătate la Campionatele Naţionale în bazin scurt din perioada 9-12 noiembrie, desfăşurate tot la Otopeni. La precedenta ediţie a Europenelor în bazin scurt, care a avut loc la Kazan (Rusia), în 2021, David Popovici a cucerit medalia de aur în proba de 200 m liber, iar Robert Glinţă a obţinut un argint la 100 m spate şi un bronz la 50 m spate. La Mondialele în bazin scurt din 2022 de la Melbourne, Popovici a cucerit argintul la 200 m liber.

Linia de autobuz 783, spre Aeroportul Otopeni, devine linia 100 Foto: Captură YouTube
Eveniment

Linia de autobuz 783, spre Aeroportul Otopeni, devine linia 100

Linia de autobuz 783, spre Aeroportul Otopeni, devine linia 100, va opri în mai puține stații și va circula mai rapid, anunță primarul Nicușor Dan pe Facebook. Citește și: Misterul dispariției lui Cherecheș: primarul se afla sub control judiciar și trebuia dat în consemn la frontieră. Instanța l-ar fi putut obliga să poarte brățară electronică Linia de autobuz 783, spre Aeroportul Otopeni, devine linia 100 Astfel, autobuzul va opri doar în stațiile care sunt principalele puncte de legătură cu alte linii importante: Piața Unirii, Universitate, Piața Romană, Piața Victoriei, Piața Presei, Aeroport Băneasa, Primăria Otopeni, Aeroport Henri Coandă (Plecări), Aeroport Henri Coandă (Sosiri). Pe sensul spre Piața Unirii vor fi efectuate opriri în stațiile: Aeroport Henri Coandă, Primăria Otopeni, Aeroport Băneasa, Piața Presei, Piața Victoriei, Piața Romană, Piața 21 Decembrie 1989, Piața Unirii. Linia 100 va funcționa 24 de ore din 24, iar intervalul de succedare între vehicule va fi de 15 minute ziua și 30 de minute noaptea. Primarul a mai spus că tot de sâmbătă, 2 decembrie, traseul liniei de autobuz 442 va fi modificat, cu trecere pe la Aeroportul „Henri Coandă”. Parcul de vehicule al liniei 442 va fi suplimentat, astfel că autobuzele vor circula la un interval de 20 de minute la orele de vârf. Cele două decizii au fost luate ca urmare a numeroaselor sugestii venite din partea bucureștenilor și a datelor culese din teren, a adăugat Nicușor Dan.

Faima Otopeniului a ajuns în India Foto: Replica Online
Eveniment

Faima Otopeniului a ajuns în India

Faima Otopeniului a ajuns în India: canalul de știri WIO News îl clasează pe locul șase al celor mai proaste aeroporturi din lume. „World is one News” este un canal de știri în limba engleză, din India. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Faima Otopeniului a ajuns în India Într-un clasament al celor mai proaste aeroporturi, alcătuit acum trei săptămâni, Otopeni apare pe locul șase, după Tașkent. Despre Otopeni, WION afirmă, într-o postare: „Cele mai multe plângeri despre principalul aeroport al României sunt legate de starea proastă a spațiilor de așteptare, indicatoarele proaste, întârzieri și spații de fumat”. Pe locul I al acestui clasament este aeroportul Orly, din Paris. Însă, în aceeași postare pe Telegram, WION scrie că aeroportul Portela din Lisabona este cel mai prost din lume, potrivit Airhelp. Airhelp, compania specializată în recuperări ale sumelor datorate de companiile aeriene pasagerilor ale căror zboruri au întârziat sau au fost anulate, a publicat ultimul clasament al aeroporturilor, din perspectiva experienței pasagerilor, în 2022. În acel clasament, Otopeniul era pe locul 140 din 151 de poziții. Aeroportul din Napoli era pe locul 139, iar cel din Praga pe 141. Lombok și Toronto ocupau ultimele poziții. „Un aeroport surprinzător de mic pentru o capitală. Podelele sunt murdare, un spațiu înghesuit și limitat de magazinele de mâncare. Personalul a fost ok, nu cel mai prietenos. Magazinele duty-free sunt din abundență. Cea mai bună parte este controlul la frontieră, deoarece au multe cabine. În afară de asta, întreaga experiență este greoaie”, a arătat un pasager citat de AirHelp. În acest clasament, Tokyo avea un aeroport pe locul I și altul pe locul III. Defapt.ro a arătat că ministrul Sorin Grindeanu a dat aeroportul pe mâna unor sinecuriști cu studii dubioase. Managerul, Sorin Păun, avea zero experiență în administrarea unui aerport când a fost numit director general la așa-numita Companie Aeroporturi București. Președinte al consiliului de administrație este Bachide Eduard, un pesedist cu licenţă la Facultatea de Inginerie şi Management Agroturistic, Universitatea Bioterra.

Otopeni este „o cârpitură comunistă” Foto: Facebook/ Emilian Isăilă
Politică

Otopeni este „o cârpitură comunistă”

Omul de afaceri Ștefan Mandachi are dreptate când afirmă că Otopeni este „un talmeș bașmeș, o cârpitură comunistă, învechit, nepractic”. Sorin Grindeanu a dat aeroportul pe mâna unor sinecuriști cu studii dubioase. Managerul, Sorin Păun, avea zero experiență în administrarea unui aerport când a fost numit director general la așa-numita Companie Aeroporturi București. În consiliul de administrație se află și Georgeta Bumbuc, celebră încă din 2019, când presa a scris că este susținută politic de fostul ministru PSD al Transporturilor, Felix Stroe, și, din poziția de secretar general al ministerului Sănătății, ocupă, în acelaşi timp, poziţii în consiliile de administraţie a trei societăţi: Compania de Aeroporturi, Compania de Canale Navigabile şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Otopeni este „o cârpitură comunistă” Cine conduce aeroporturile Otopeni și Băneasa: directorul general Păun Sorin Radu este inginer specializat în drumuri și poduri. Nu a lucrat niciodată la o companie de aeroporturi, înainte de 2022. DeFapt.ro a scris, în iulie 2022, că este administratorul și managerul unei firme controlate indirect de oligarhul rus Oleg Deripaska, aflat pe lisat celor sancționați de UE. Tatăl său a deținut o companie care avea contracte de zeci de milioane de euro cu compania de drumuri a statului român. președinte al consiliului de administrație este Bachide Eduard, un pesedist cu licenţă la Facultatea de Inginerie şi Management Agroturistic, Universitatea Bioterra. El este secretar de stat la ministerul Apărării. Soția sa a fost director de cabinet la cabinetul lui Marcel Ciolacu, pe vremea când acesta conducea Camera Deputaților. DeFapt.ro a scris că, pe vremea când conducea direcția de afaceri interne de la Camera Deputaților, „Eduard Bachide s-a remarcat prin faptul că, pe data 4 septembrie 2018, a montat un țarc pentru presă în fața sălii de ședință a Camerei Deputaților vrând să facă ordine între reporteri și cameramani”. vicepreședinte al CA-ului este Mihei Bogdan Lari, fostul șef al vămilor, susținut de PSD și dat afară de premierul Ciucă, după dezastrul din încasările la buget. „Mihei a fost șeful Vămii Otopeni în trecut și e considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF, acum consilier al Curții de Conturi, promovat în septembrie 2017 de Liviu Dragnea”, a arătat DeFapt.ro, în februarie 2022. Georgeta Bumbac, membră a CA-ului companiei: „Secretul carierei sale prolifice ar fi prietenia sa cu oameni politici, în special cu Felix Stroe (şeful PSD Constanţa)”, scria, în 2019, Libertatea. În 2022, ea a câștigat de la stat - director în ministerul Sănătății, membru în CA-urile companiei de aeroporturi și administrația canalelor navigabile Constanța-Agigea - 390.000 de lei. Cu un câștig de circa 33.000 lei/ lună ea a avut un salariu dublu față de președintele României. „Economista ocupă, în acelaşi timp, poziţii în consiliile de administraţie a trei societăţi: Compania de Aeroporturi, Compania de Canale Navigabile şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere”, arăta, tot în 2019, Libertatea. Director la „Direcția Asistență Pasageri și Administrare Saloane” este Carmen Rădulescu, o fostă însoțitoare de zbor și „agent handling”. Ea și-a luat licența abia în 2008, la Universitatea Atheneum. CV-ul ei nu precizează data nașterii, dar, dacă în 1989 lucra deja la Otopini, ca „agent handling”, se poate presupune avea cel puțin 37 de ani când a absolvit facultatea. Georgeta Bumbac și Felix Stroe Grupaj foto: Opinia Buzău „Cel mai înapoiat aeroport din UE” „De departe cel mai înapoiat aeroport din Uniunea Europeană este Otopeni. Am fost în toate aeroporturile din capitalele Europei iar la noi e un talmeș bașmeș, o cârpitură comunistă, învechit, nepractic. În afară de Poliția de frontieră, care mereu e ok, totul e o improvizație. La sosiri, de la un capăt la altul o vraiște plină de peticeli, cu foi A4 lipite cu scotch, cu gresie cârpită de la lichidare de stoc la 29.99 de la Dedeman, fără wifi, zero wc-uri până după bagaje. Serviciile? Nu prea există. De pildă, cucoana de la dispecerat te înjură și refuză să-ți deschidă bariera, deși ai plătit”, scria, acum câteva zile, omul de afaceri Sorin Mandachi.

Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni Foto: Facebook
Eveniment

Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni

Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea, așa că, într-o lungă postare pe Facebook, scrie că acesta este „de departe cel mai înapoiat aeroport din Uniunea Europeană”. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră, așa că, potrivit propriei postări, a plătit 2.580 de lei. Mandachi mărturisește că s-a enervat și i-a spus unei angajate a parcării „un vers din Minulescu”. Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni „Un singur cuvânt îți transmite Aeroportul Henri Coandă: MÂNTUIALĂ. Căldură peste tot, nimeni nu mai are vreo așteptare de la instalațiile de climatizare. Când ajungi pe aeroport, primul lucru la care te gândești e cât durează până ieși. Ies bucuros să-mi iau mașina din parcare. Am lăsat-o parcată sâmbătă seară. Azi e joi, total 6 zile. Fericit că am ieșit din aeroportul vieții, alerg cu tichetul în mână. Preț parcare 2580 lei! Doușcinci de milioane! Am crezut c-am ajuns la Chișinău unde 1 leu moldovenesc e 0,26 roni. Dar nu. E la București. Mă frec la ochi. În capătul parcării e scris prețul. 100 lei pe zi. Sun la dispecerat: fraților, care-i treaba? ”Nu scrie prea clar prețul într-adevăr, dar aici e 20 lei pe oră, că ați lăsat mașina la PARCAREA CEA SCUMPĂ. E mai scumpă pentru că e mai aproape de ușa aeroportului. Aia de 100 lei e 100 metri mai la vale”. Fac un calcul în minte. 24 ore x 20 lei x 6 zile... Aberație mai mare nici c-am întâlnit. Sunt prea obosit ca să ripostez. Realizez că sunt încă un țepuit printre mulți alții, așa că fără vlagă, am o replică neconvingătoare: ”Doamnă, n-am lăsat mașina în parcarea scumpă, ci în cea mai scumpă parcare din lume. Nici dacă țineam mașina în cameră triplă la hotel nu ieșeam 600 euro 6 zile. Nici pe Champ Elysee nu costă atât.” Domnia și prostia, costă, așa că solicit factura să achit. Nu știe să factureze. Cheamă ajutoare. Durează vreo 20 miunte. Anticipez că n-au cititor de card, așa că mai pierd 15 minute să caut un bancomat. Este un BRD înghesuit pe un coridor tăinuit pe la etajul 1, după o farmacie. Singurul din toată zona. Intru în panică. Fac calcule: dacă mai stau mult la negocieri, mai trebuie să achit vreo 15 lei pt. câteva minute. Plătesc și fug. Văd bariera izbăvitoare. Scot tichetul. Îmi spun în gând că o să-l păstrez ca suvenir, îl înrămez. Nu se scanează. Nu merge. Nu-mi dă voie să ies. Bariera stă țanțoșă în calea mea. Plin de nervi, la ora 2 noaptea, apăs buntonul să apelez ca să scap din temnița parcărilor, din Regina parcărillor: parcarea cea scumpă de la Otopeni. Îmi răspunde scârbită o duduie. „Alo, mndea...„ Îi spun că sunt praf de oboseală că nu merge să scanez. Vreau să ies, să evadez. ”Sunt băiatul acela ce-am plătit acum câteva minute. Ăla cu 26 milioane pt. 6 zile, deschideți-mi bariera și mie”. Cumătra mă ceartă, fiartă toată, să las tonul mai jos. În replică, i-am spus și eu un vers de Minulescu, ce-i drept... Deodată, închide apelul în nas și blochează să nu o mai pot apela. Și cu banii luați și cu bariera trasă. Claxonez disperat. Apăs toate butoanele. Vorbesc singur în microfoanele interfoanelor. Recit mantre. Nimic. Sun de 20 ori. Blocat. Nu vrea să răspundă. Efectiv o doare la pedale de un client jecmănit. Scanez toate cititoarele de tichete, și, într-un final, nu știu prin ce minune, când deja mă resemnasem, bariera se ridică perpendicular. O privesc hipnotizat cum se ridică țanțoșă. Am crezut că am o vedenie. Cu riscul să-mi cadă pe turelă, m-am strecurat și am tulit-o. Sun apoi la aeroport să fac reclamație. Îmi răspunde un nene. Îi solicit să-mi facă legătura la parcare la dispecerat. Îmi dă un număr, nici el nu-i sigur dacă-i ăla. Să sun la nu știu ce prefix. Sun. Nimeni. Nimeni nu răspunde. Nimeni nu aude. Nimănui nu-i pasă. Manageri din bani publici, zeci de milioane aruncate pe gâște. Zero brand de țară, zero strategie, zero chef de muncă”, a scris Mandachi pe Facebook. Postarea sa se apropia de 10.000 de like-uri și avea peste 2.000 de redistribuiri. Citește și: Cine plătește creditul ipotecar al soției lui George Simion? Doamna Simion nu are serviciu iar liderul AUR nu și-a asumat nici o obligație legală. Misterul „separației de bunuri”

Grindeanu: Fără terminal nou la Otopeni (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Economie

Grindeanu: fără terminal nou la Otopeni

Grindeanu: Fără terminal nou la Otopeni. Construcţia unui terminal nou la Aeroportul Otopeni nu se justifică în acest moment, având în vedere numărul de pasageri, însă trebuie aduse îmbunătăţiri actualului terminal, consideră ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Grindeanu: Fără terminal nou la Otopeni "Aeroportul Otopeni în acest moment trebuie să ajungă, şi sper că va ajunge la sfârşitul anului 2023, la numărul de pasageri dinainte de pandemie. Adică să se recupereze ceea ce s-a pierdut. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În acest moment, astăzi, când vorbim, pe numărul de pasageri, pe toate studiile, şi avem studii şi de la Banca Mondială şi vi le pot pune la dispoziţie, nu se justifică construcţia unui terminal nou. Că trebuie să fie îmbunătăţiri sunt perfect de acord. La benzile care aduc bagaje, tot ce ţine de buna funcţionare în actualul terminal, clar că trebuie să fie îmbunătăţit. Eu vorbesc de un terminal nou, care înseamnă foarte mulţi bani. Astăzi, când vorbim pe numărul de pasageri pe care îl are Aeroportul Otopeni, nu se nu se justifică. În 5 ani da, posibil, dacă se menţine acest ritm de creştere", a precizat ministrul Transporturilor, duminică, la Digi 24. El a subliniat că au început să fie realizate investiţii astfel încât lucrurile să fie îmbunătăţite pe actualul terminal. Îmbunătățirile, necesare, totuși "Asta nu înseamnă că lucrurile nu trebuie să fie îmbunătăţite pe actualul terminat. Sunt perfect de acord cu dumneavoastră: curăţenie, benzile de adus bagaje, fluxul pasagerilor. Eu când merg vineri seara, de exemplu, când plec în weekend la Timişoara, la acea oră este un vârf de trafic, nu doar pe cursele interne, ci şi externe. Dar aceste investiţii au început să fie făcute şi sper să continue în Aeroportul Bucureşti, inclusiv investiţii în acel burduf, burduful care intră în sau care face legătura cu avioanele. Parte dintre ele trebuie să fie schimbate, sunt depăşite", a subliniat Grindeanu. Citește și: Planul de pace în Ucraina al Papei Francisc, discutat în detaliu cu Zelenski, la Roma. Președintele ucrainean, însă, insistă că nu are nevoie de mediator: Decizia e a noastră, războiul e pe teritoriul nostru Potrivit datelor publicate de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti în luna ianuarie a acestui an, traficul aerian înregistrat pe cele două aeroporturi din Capitală - Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu - a crescut cu 82,2% în 2022, faţă de 2021, până la un număr de 12.610.247 de pasageri. De asemenea, anul trecut, s-au raportat 120.745 de mişcări de aeronave (aterizări plus decolări), în creştere cu 30,7%, de la un an la altul.

Efectul corupției, pe Otopeni Foto: Facebook Bucharest Airports/ Dragos Metea
Eveniment

Efectul corupției, pe Otopeni

Efectul corupției, pe Otopeni: aeroportul Henri Coandă este pe un jalnic loc 140, din 152, în clasamentul Airhelp al satisfacției călătorilor. De ani întregi, acest aeroport este cotat ca fiind unul dintre cele mai neprietenoase. Efectul corupției, pe Otopeni Henri Coandă se află sub aeroportul Sofia, locul 131, dar peste Vaclav Havel, aeroportul din Praga - locul 141. AirHelp, o companie germană de gestionare a cererilor de despăgubire pentru întârzieri sau întreruperi ale zboruruilor, publică din 2015 un clasament al marilor aeroporturi din lume. Preţuri mari şi foarte mari în restaurantele din aeroporturi, personal nepoliticos sau deficitul de personal, curăţenie precară şi aglomeraţie sunt doar câteva dintre aspectele semnalate de pasageri, potrivit unui studiu realizat de vola.ro asupra aeroporturilor din România. Studiul a fost făcut printr-un sistem de notare a celor mai reprezentative caracteristici pentru un aeroport: curăţenie, aspect, semnalizare, amabilitatea personalului, accesibilitate, calitate şi preţurile facilităţilor (magazine, restaurante, parcare). În octombrie 2022, o publicație tabloidă arăta prețurile uriașe de pe Otopeni, la mâncare. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici „Persoanele care ajung în incinta Aeroportului Internațional Henri Coandă și sunt înfometate ar trebui să plătească între 26 și 43 de lei pentru un sandviș cu salam și cașcaval sau pentru o felie de pizza. Mai mult, dacă oamenii sunt însetați, atunci pentru o sticlă de apă plată de 0.5l, vor trebui să scoată din buzunar nu mai puțin de 26 de lei. Când vine vorba de produse de patiserie, ne gândim la prețuri mult mai scăzute, nu-i așa? Ei bine, iată că în Aeroportul Otopeni nu este chiar așa. La una dintre cafenele, un croissant cu unt costă 14 lei, în timp ce un melc cu vanilie costă 15 lei”, scria CanCan , acum circa cinci luni.

Rache negocia procentele Foto: DCNews
Eveniment

Rache negocia procentele

Felix Rache, prietenul premierului Tudose și vicepreședinte al CJ Buzău, negocia procentele și sferele de influență cu inculpații din dosarul Otopeni, arată stenogramele din referatul DNA, consultat de Defapt.ro. Rache a fost jurnalist și, la Antena 3, făcea pereche cu Mircea Badea. În 2017, el a ajuns consilier de stat în guvernul Tudose. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Rache negocia procentele „În acest sens, prezintă relevanță discuția din data de 24.08.2022 purtată de Lăscuț Cătălin cu Rache Aurelian Felix, vicepreședintele CJ Buzău, din conținutul căreia rezultă, în esență, următoarele: -Lăscuț Cătălin îi relatează lui Felix Rache faptul că, în acea zi, de 24.08.2022, a fost la Ministerul Transporturilor și a discutat cu șeful de cabinet al ministrului, iar acesta i-a comunicat lui Lăscuț Cătălin faptul că va avea o discuție cu ministrul Sorin Grindeanu, pentru prelungirea contractului, folosind în discuțiile de la minister, drept instrument de convingere, împrejurarea că Dnata vrea să plece de la 1 ianuarie, adică partea de alimentație din aeroport să nu mai existe; -cei doi discută despre depunerea unei notificări la Ministerul Transporturilor, privind prelungirea contractului privind spațiile comerciale, iar Felix Rache îi spune sa aștepte și să o depună după ce are un feed-back; -Felix Rache întreabă dacă prelungirea va viza și contractul Dnata cu CNAB, iar Lăscuț Cătălin a confirmat acest lucru; -Lăscuț Cătălin este dispus să discute și de prelungirea contractului cu Dnata și că îi va comunica lui Saadeh Hardan faptul că trebuie să îi dea lui o sumă de bani ori procente din firmă cu care să-și onoreze promisiunile față de cei care rezolvă prelungirea contractelor; -Lăscuț Cătălin a precizat că se va vedea a doua zi, însemnând 25.08.2022, cu Saadeh Hardan în care îi va propune prelungirea contractelor, sens în care trebuie să cedeze un procent din ce are DNATA sau un procent din profitul ce se va obține pe perioada ce va fi prelungită”, se arată în referatul DNA. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici „Las loc de bună ziua” Iată discuția lui Cătălin Lăscuț, unul din suspecții din dosar, acționar majoritar la SC Millenium, așa-zisul „rege” al Duty Free-urilor, fiul fostului sef al Direcţiei de Supraveghere şi Control din Direcţia Generală a Vămilor și Felix Rache. „LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Am fost la minister, am stat pe holuri... Era și SORIN pe acolo ...(neinteligibil)... birou. Am stat cu ăsta, cu șeful de cabinet. I-am zis... Mi-a zis: „Bă, frate, eu vorbesc cu el, îi trag un... ” (...) RACHE AURELIAN-FELIX: Cu ce? LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Cu... RACHE A URELIAN-FELIX: DNA TA. LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Vezi că trebuie să se întâmple ceva acolo cu DNATA că de la 1 ianuarie nu.... ei nu mai vor să stea... si ei... RACHE AURELIAN-FELIX: ...(neinteligibil)... să pui și aia ce mi-ai spus tu mie ...(neinteligibil)... LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Da. RACHE AURELIAN-FELIX: ...(neinteligibil)... la Budapesta s-a prelungit? LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Da. Da. RACHE A URELIAN-FELIX: Ai înțeles? LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Da. RACHE AURELIAN-FELIX: ...(neinteligibil)... M-ai înțeles? LĂSCUȚ CĂTĂLIN: Păi, la Bacău mi-a dat cinci, la Timișoara cinci, la Craiova trei pentru că se face terminalul unu că, altfel, mi-ar fi dat și ei tot cinci și... RACHE AURELIAN-FELIX: Asta, mi-a zis. (...) RACHE AURELIAN-FELIX: Da' noi acuma mărim, contractu' îl mărim si lu' Dnata! CĂTĂLIN LĂSCUȚ: Da! Păi da, acuma sunt...adică, dacă...dacă contractu' Dnata, asta m-a rugat Sade, să ne vedem mâine, să... n-are informații și-atuncea toată baza lui e-n mine! RACHE A URELIAN-FELIX: Îhî! CĂTĂLIN LĂSCUȚ: Io pot să-i zic „Mă omule... ” RACHE A URELIAN-FELIX: Da' cât... (neinteligibil)... CATALIN LĂSCUȚ:...din sută la sută ce ai tu, 40 la sută sunt ale mele! RACHEAURELIAN-FELIX: ...(neinteligibil)... Corect! CĂTĂLIN LĂSCUȚ: Și când...la revedere! Cu asta pot să-mi onorez si io— RACHE AURELIAN-FELIX: Corect! CĂTĂLIN LĂSCUȚ: ...să las loc de bună ziua! Și nu cred c-o să zică nu! Adică nu văd niciun fel de problemă”, arată stenogramele.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră