joi 30 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

nato

390 articole
Internațional

Rușii pretind că se îndepărtează de granița cu Ucraina. Zelenski nu e convins. NATO: Plimbă trupele de colo, colo. De fapt, aduc mai multe

Trupele rusești pleacă? NATO nu crede. Configuraţia forţelor armate ale Rusiei în vestul ţării va reveni la normal în trei-patru săptămâni, a declarat ambasadorul Federaţiei Ruse în Irlanda, Iuri Filatov, informează miercuri TASS şi Reuters. Rusia a masat trupe lângă Ucraina, alimentând temeri că Moscova ar plănui un atac asupra ţării vecine. Moscova neagă că ar avea asemenea planuri. Trupele rusești pleacă? NATO nu crede Rusia a anunţat că mai multe dintre forţele sale militare din jurul Ucrainei au fost retrase miercuri, însă Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a îndemnat Moscova să dovedească această retragere, susţinând că sunt semne că şi mai multe trupe ruse se îndreaptă spre frontiera ucraineană. De asemenea, Rusia nu va participa la reuniunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în timpul căreia se va discuta despre exerciţiile sale militare comune cu Republica Belarus, a informat miercuri TASS, citându-l pe şeful delegaţiei ruse la negocierile de la Viena privind securitatea militară şi controlul armelor, Konstantin Gavrilov. Săptămâna trecută, cele trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - au cerut mai multe informaţii Republicii Belarus cu privire la exerciţiile militare de anvergură pe care le desfăşoară împreună cu Rusia pe teritoriul belarus. Ministerul Apărării al Letoniei a anunţat că cele trei ţări au trimis o solicitare în acest sens conducerii autoritare de la Minsk, prin intermediul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Zelenski: Nu vedem deocamdată vreo retragere Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat miercuri că nu a constatat deocamdată nicio retragere a trupelor ruse de pe poziţiile din apropierea frontierei ucrainene, relatează Reuters, care citează BBC. "Să fiu sincer, noi reacţionăm la realitatea care există şi nu vedem deocamdată vreo retragere, doar am auzit despre ea", a spus Zelenski în timpul unei vizite în vestul Ucrainei. "Cred că toţi oamenii normali se aşteaptă la o dezescaladare. În ce priveşte ameninţarea, am spus de multe ori că suntem calmi în legătură cu orice ameninţări pentru că ne amintim că toată această situaţie nu a început ieri. Acest lucru se întâmplă de mulţi ani. Atunci când trupele se retrag toată lumea va vedea asta... dar pentru moment, este doar o declaraţie", a adăugat şeful statului ucrainean. Stoltenberg: Rusia continuă concentrarea militară Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat miercuri că alianţa "nu a observat nicio detensionare pe teren", deşi Rusia a anunţat că şi-a retras o parte din trupele de la frontierele Ucrainei, transmit dpa şi Reuters. "Dimpotrivă, se pare că Rusia continuă concentrarea militară", a declarat Stoltenberg presei. "Ce observăm este că şi-au mărit numărul de militari şi că mai mulţi militari sunt pe drum", a adăugat el. Secretarul general a arătat că deplasările de trupe şi tancuri sunt o practică uzuală: "Dacă într-adevăr (ruşii - n. red.) încep să îşi retragă militarii, va fi ceva binevenit. (...) Şi-au deplasat întotdeauna forţele încoace şi încolo, aşa că doar observarea unor deplasări ale forţelor sau ale tancurilor nu confirmă o retragere reală". El a adăugat, înaintea unei reuniuni de două zile a miniştrilor apărării din ţările membre NATO, că alianţa va continua să monitorizeze situaţia şi să insiste pentru diplomaţie. Rușii acuză cecitatea NATO Ministrul canadian al apărării, Anita Anand, a făcut tot miercuri o declaraţie similară. Ea a afirmat că speră să vadă dovezi ale retragerii ruse din apropierea Ucrainei, dar deocamdată numerele sunt în creştere, iar situaţia este într-un moment de cotitură. "Escaladarea militarilor ruşi la frontiera ucraineană, inclusiv în Belarus, este tot mai semnificativă", a spus Anand la sosirea la reuniunea de la Bruxelles cu omologii ei. "Aşteptăm să vedem dovezi ale retragerii militarilor din partea Rusiei. Dar trebuie să ne pregătim pentru orice eventualitate, cu această escaladare semnificativă a militarilor ruşi la care am asistat în ultimele săptămâni", a mai afirmat ea. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că analiza făcută de NATO cu privire la mişcările de trupe ruseşti în apropiere de Ucraina este greşită, transmite dpa. "Sunt probleme cu evaluarea de către NATO a situaţiei", a atras atenţia Peskov, citat de agenţia Interfax.

Rușii pretind că se îndepărtează de granița cu Ucraina. Zelenski nu e convins. NATO: Plimbă trupele de colo, colo. De fapt, aduc mai multe
Ucraina e dispusă la concesii pentru a evita războiul cu Rusia, dar nu renunță la NATO
Internațional

Ucraina e dispusă la concesii pentru a evita războiul cu Rusia, dar nu renunță la NATO

Ucraina e dispusă la concesii pentru a evita războiul cu Rusia. Ambasadorul ucrainean în Marea Britanie a adus, luni, clarificări cu privire la declarațiile care făceau referire la o posibilă renunţare la candidatura Ucrainei la NATO, relatează digi24. Acesta a precizat că țara sa nu-şi va reevalua demersurile care vizează aderarea la Alianţa nord-atlantică, relatează Reuters. Întrebat dacă Ucraina ar putea sau nu să-şi reconsidere planurile de a se alătura NATO, ambasadorul Vadim Pristaiko a declarat pentru BBC: "Nu, nu şi mă bucur foarte mult că am această ocazie de a-mi clarifica poziţia". El a afirmat că relatarea anterioară a BBC a fost rezultatul unei neînţelegeri. Citește și: Claudiu Târziu, atac la foștii tovarăși de drum Șoșoacă și Călin Georgescu. Despre Simion: nici el nu ne poate da afară, nici noi pe el "Nu suntem membri ai NATO în prezent şi pentru a evita un război suntem gata să facem multe concesii şi asta facem în convorbirile cu ruşii", a spus Pristaiko. "Nu are nimic de-a face cu NATO, (angajamentul faţă de) care este înscris în Constituţie". Ucraina e dispusă la concesii pentru a evita războiul cu Rusia "Nu este o amânare a ambiţiilor noastre de a fi NATO, este vorba de faptul că în prezent nu facem parte din familie, aşa încât trebuie să căutăm altceva, cum ar fi acorduri bilaterale cu Marea Britanie, cu Statele Unite", a explicat el. "Aşa încât în plus faţă de NATO căutăm o serie de alte aranjamente care să ne permită să supravieţuim acum acestui calvar", a adăugat ambasadorul ucrainean. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Întrebat din nou dacă Ucraina îşi schimbă poziţia privind candidatura la NATO, acesta a răspuns: "Nu". Precizările au fost făcute și într-o postare pe contul de Twitter al Ambasadei Ucrainei în Marea Britanie.

Geoană: Riscul unui război convențional în Europa nu e exclus
Eveniment

Geoană: Riscul unui război convențional în Europa nu e exclus

Riscul unui război convențional în Europa nu e exclus. Informațiile de care dispune NATO arată că o intervenție militară a Rusiei în Ucraina este posibilă din punct de vedere tehnic în orice moment, în cazul în care președintele Vladimir Putin ar da un astfel de ordin. Riscul de război convențional în Europa nu poate fi exclus, însă românii nu trebuie să se îngrijoreze, pentru că au garanții de securitate credibile, spune, într-un interviu pentru Digi24, adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană. Numărul 2 al NATO a fost întrebat despre un articol publicat de revista germană Der Spiegel, care ar fi aflat că Rusia va invada Ucraina miercuri, 16 februarie. De altfel, mai multe publicații occidentale au scris vineri, pe surse, că președintele Joe Biden i-ar fi informat pe aliații cu care a vorbit (inclusiv pe președintele Klaus Iohannis) că SUA consideră că Vladimir Putin a luat decizia de a invada Ucraina. În plus, Der Spiegel scrie că atât serviciile secrete americane, CIA, cât și armata americană au informat în cursul zilei de vineri guvernul american și alte state NATO că, pe baza unor noi informații, există temeri că atacul ar putea avea loc chiar miercurea viitoare. Citește și: Ce și-au transmis la telefon, timp de peste o oră, Putin și Biden? Washingtonul și Kremlinul tac, tensiunea e maximă Întrebat dacă poate să confirme aceste informații, Mircea Geoană a explicat la Digi24: „Nu avem o imagine completă asupra intențiilor reale ale președintelui Putin. Ceea ce putem spune, pe baza informațiilor pe care le primim la nivelul țărilor aliate, este că în clipa de față, mobilizarea, organizarea, logistica și susținerea forțelor rusești din jurul Ucrainei, pe trei laturi ale Ucrainei, ar putea permite, în eventualitatea unui ordin din partea Kremlinului, o intervenție militară în orice moment”. Riscul unui război convențional în Europa nu e exclus Oficialul NATO a precizat: „Nu spunem că este ziua X sau Y, au fost speculații cu privire la Jocurile Olimpice de iarnă, noi nu lucrăm cu astfel de repere, lucrăm cu realități de pe teren: în clipa de față, Federația Rusă a mobilizat forțe considerabile, are toate elementele de comandă, control, logistică, susținere, suport, un număr masiv de agenți infiltrați în Ucraina, cu miile, capabili să genereze destabilizare, provocări și chiar încercări de schimbare a regimului politic, deci, astăzi Federația Rusă ar putea să ia o decizie în acest fel”. Citește și: Comisia Europeană explică pentru PSD: PNRR poate fi renegociat doar în situaţii excepţionale, cum ar fi dezastrele naturale Mircea Geoană a subliniat însă în repetate rânduri că Alianța Nord-Atlantică încurajază „din toate puterile” dialogul și speră că actuala criză își va găsi până la urmă o rezolvare pe cale diplomatică. El spune că dacă Moscova și-ar face o analiză lucidă, „la rece”, din punct de vedere al raportului cost-beneficiu, ar ajunge la concluzia că ar avea de pierdut enorm în cazul unei noi incursiuni militare în Ucraina.

Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect
Internațional

Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect

Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect. Răspunsurile NATO şi ale Uniunii Europene adresate Rusiei asupra preocupărilor acesteia privind securitatea europeană au fost descrise vineri de Ministerul de Externe rus drept lipsite de respect şi de substanţă, relatează Reuters. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov le ceruse individual statelor membre ale celor blocuri să-i transmită fiecare separat cum înţeleg ele principiul ''indivizibilităţii securităţii'' europene. Lavrov a primit în schimb răspunsuri din partea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi a şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, cărora nu le adresase întrebarea. ''Un asemenea pas nu poate fi văzut altfel decât un semn de impoliteţe diplomatică şi de lipsă de respect faţă de cererea noastră'', consideră MAE rus. Ministrul Lavrov a declarat joi că ţara sa doreşte răspunsuri separate din partea ţărilor UE asupra interpretării principiului indivizibilităţii securităţii europene, nu un răspuns colectiv al UE, întrucât acesta ''nu va reflecta nuanţele poziţiilor naţionale''. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS În acelaşi timp, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell anunţa pe Twitter că i-a trimis lui Serghei Lavrov o scrisoare ''în numele statelor membre ale UE'' cu răspunsul europenilor la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, în urma solicitărilor adresate de Moscova individual acestor ţări. Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect Principiului indivizibilităţii securităţii, adoptat la Istanbul în 1999, stabileşte că securitatea unui stat nu se poate realiza pe seama securităţii altui stat. Moscova invocă acest postulat ca justificare pentru solicitarea ca NATO să excludă orice nouă extindere către Est, cu accent asupra Ucrainei şi Georgiei. Citește și: Cum pot fi anulate în instanţă amenzile date de CNAIR pentru lipsa rovinietei După ce în decembrie a transmis Statelor Unite şi NATO o serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană, printre care se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997, Moscova a privilegiat negocierea acestora la nivel bilateral cu capitalele occidentale, în special cu Washingtonul, fiind reticentă faţă de discuţiile în cadrul unor blocuri şi organizaţii, abordare văzută de liderii occidentali drept o încercare de a provoca divizări în interiorul acestora.

Rusia și-ar putea retrage personalul diplomatic ne-esențial din Ucraina
Internațional

Rusia și-ar putea retrage personalul diplomatic ne-esențial din Ucraina

Rusia pregătește retragerea diplomaților din Ucraina. După decizia unor ţări europene şi a SUA de a-şi retrage o parte din personalul diplomatic din Ucraina, Rusia intenţionează şi ea să recomande personalului neesenţial al misiunilor sale diplomatice în Ucraina să părăsească această ţară pentru un timp, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov în conferinţa de presă comună, joi, cu şefa diplomaţiei britanice Liz Truss, potrivit agenţiei de presă oficiale ruse TASS. "Ne-am gândit deja că poate anglo-saxonii pun ceva la cale dacă îşi evacuează angajaţii din Ucraina. Ne-am uitat la acţiunile lor şi, probabil, vom recomanda personalului neesenţial al misiunilor noastre diplomatice să revină acasă pentru o vreme", a afirmat Lavrov. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS "Nu ştiu ce idei au colegii noştri anglo-saxoni", a adăugat ministrul rus de externe, reiterând poziţia Moscovei faţă de actuală criză legată de Ucraina: nu Rusia - care a comasat zeci de mii de militari la frontiera ucraineană - este responsabilă de criza legată de Ucraina, ci Kievul şi Occidentul, care ar pregăti o diversiune în Donbas. În acest sens, agenţia de presă EFE citează surse diplomatice ruseşti din Ucraina, potrivit cărora Rusia pregăteşte "intens" un plan de evacuare a personalului neesenţial de la ambasada sa din Kiev, în contextul tensiunilor între cele două ţări. Rusia pregătește retragerea diplomaților din Ucraina Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, i-a îndemnat joi pe cetăţenii americani să părăsească imediat Ucraina din cauza unei posibile invazii ruse, transmite AFP. Citește și: Cum pot fi anulate în instanţă amenzile date de CNAIR pentru lipsa rovinietei Rezumând discuţiile cu şefa diplomaţiei britanice, joi, la Moscova, Serghei Lavrov a declarat că "dialogul nostru a fost ca între un surd şi un mut, se părea că ascultăm, dar nu ne auzeam". "Explicaţiile noastre cele mai detaliate au căzut, în general, pe un teren nefertil", a concluzionat el. În imaginile difuzate de televiziunea publică rusă din debutul întâlnirii celor doi, în cadru apare doar Lavrov la o masă, iar Liz Truss este doar auzită. Unii comentatori au observat cum ministrul rus de externe îi face, la vedere, semn cu mâna translatorului să nu traducă ceea ce declară şefa diplomaţiei britanice, conform Radio Svoboda. Telespectatorii ruşi au putut s-o vadă pe Liz Truss abia la conferinţa de presă comună susţinută în finalul întrevederii, în cursul căreia ea a insistat că, dacă Moscova doreşte într-adevăr "dezescaladarea", atunci să-şi retragă trupele şi echipamentele de la frontiera cu Ucraina. Moscova are relaţii complicate de mai multă vreme cu Londra, iar în ultimul timp acestea s-au deteriorat şi mai mult din cauza sprijinului acordat de Marea Britanie, în special de ordin militar, Kievului.

Klaus Iohannis: România s-a transformat de la țara care primea securitate la cea care oferă securitate regională
Eveniment

Klaus Iohannis: România s-a transformat de la țara care primea securitate la cea care oferă securitate regională

România e țara care oferă securitate regională. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, în conferinţa comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că de la aderarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, statusul României s-a transformat de la ţară care primea securitate la cel de aliat care oferă securitate regională. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS "Atunci când România a devenit membră a NATO, situaţia economică era dificilă, forţele armate nu se aflau într-o stare foarte bună, aşa că România a intrat în NATO pentru a primi securitate, siguranţă. De atunci, ne-am schimbat, de când am preluat mandatul am început un proces de transformare, de fapt una dintre primele acţiuni pe care le-am întreprins în momentul în care am început a fost să fac consultări cu partidele politice şi să le conving să alocăm o parte semnificativă - 2% din PIB-ul nostru - pentru cel puţin zece ani pentru a moderniza forţele armate şi pentru a creşte nivelul de securitate pentru români şi pentru a ne creşte prezenţa în Alianţă. Am făcut acest lucru şi vom continua pe acest drum. România s-a transformat nu doar prin modernizarea forţelor sale armate, acesta este un proces, dar am reuşit printr-o excelentă colaborare cu ceilalţi aliaţi, cu secretarul general al NATO, să ne transformăm statusul dintr-o ţară care primea securitate într-un aliat care oferă securitate regională şi acesta este lucrul pe care îl facem. Noi credem că România este un aliat important şi credem că jucăm un rol important în această parte a Europei, dar nu avem de gând să ne oprim aici. Vom continua şi cred că rolul României va creşte în următorii ani", a spus Iohannis. Citește și: Cum pot fi anulate în instanţă amenzile date de CNAIR pentru lipsa rovinietei România este foarte bine apărată şi are toate garanţiile de securitate, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, vineri, la conferinţa comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu.

Fostele țări comuniste din Europa resping orice fel de compromis cu Moscova
Internațional

Fostele țări comuniste din Europa resping orice fel de compromis cu Moscova

Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia. Confruntate cu cel mai mare impas între Rusia şi Occident de la încheierea Războiului Rece, ţările din fostul bloc comunist se menţin pe poziţii ferme, avertizând împotriva oricărui compromis cu Moscova, notează joi într-o analiză France Presse.Retorica franceză despre preocupările 'legitime' ale Rusiei, pe de o parte, şi legăturile energetice strânse ale Germaniei cu Rusia, pe de alta, au făcut ca ţări precum Polonia şi statele baltice să fie circumspecte faţă de diplomaţia marilor puteri.'Polonia adoptă poziţia cea mai hotărâtă şi mai fermă faţă de ceea ce face Rusia', a insistat săptămâna aceasta Pawel Soloch, şeful Biroului polonez pentru securitatea naţională într-o intervenţie la televiziunea de stat.Soloch se referea la întâlnirea de marţi de la Berlin a liderilor francez, german şi polonez, axată pe impasul cu Rusia, care prin comasarea a zeci de mii de militari în apropiere de frontiera ucraineană suscită îngrijorări cu privire la un posibil război la porţile Europei.Preşedintele polonez Andrzej Duda a insistat asupra necesităţii ca Occidentul 'să strângă rândurile': 'Trebuie să arătăm că este imposibil să ne frângă', a spus el la Berlin. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3Aceeaşi abordare a fost afişată miercuri de către şefa guvernului estonian, Kaja Kallas: 'Nu vom face niciun fel de compromis cu privire la principiile fundamentale, inclusiv asupra dreptului fiecărei naţiuni de a-şi alege propria cale... Trebuie să rămânem fermi şi uniţi'. Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia Rusia cere interzicerea pentru totdeauna a aderării Ucrainei la NATO şi doreşte ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi reducă prezenţa în ţările din fostul bloc comunist.'Nu este un secret' că Polonia are o abordare diferită faţă de Germania şi Franţa în criza ucraineană, explică Marcin Zaborowski, expert de la Varşovia. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară'Polonia este cel mai fervent susţinător al Ucrainei în Europa. Avem cea mai lungă graniţă cu aceasta, cea mai mare diasporă', adaugă Zaborowski, director politic al think tank-ului Globsec.'Dacă Ucraina ar cădea definitiv în sfera de influenţă a Rusiei, aceasta ar avea consecinţe negative directe pentru securitatea Poloniei', apreciază Zaborowski.Este şi cazul ţărilor baltice, care - potrivit lui - par şi mai energice în acest sens, ele furnizând arme Ucrainei chiar înaintea Poloniei.Foste republici sovietice - Estonia, Letonia şi Lituania - se tem că şi ele ar putea fi luate în colimator de către Rusia.'Ţările Europei Centrale şi de Est au trecut toate prin ocupaţia rusească, ceea ce le-a împiedicat mult timp să adere la Uniunea Europeană', explică Wojciech Przybylski, redactor-şef al think tank-ului Visegrad Insight.

Europenii doresc o femeie la conducerea NATO, potrivit unei analize AFP
Internațional

Europenii doresc o femeie la conducerea NATO, potrivit unei analize AFP

Europenii ar dori o femeie la conducerea NATO. Succesorul norvegianului Jens Stoltenberg la şefia NATO va fi ales pentru summitul de la Madrid de la sfârşitul lunii iunie, iar ţările europene vor să desemneze o femeie, o premieră pentru Alianţa Nord-Atlantică, aceasta fiind condusă doar de bărbaţi de la crearea sa în 1949, relatează AFP."Cursa este deschisă de la anunţul surpriză al lui Jens Stoltenberg din decembrie 2021 că va candida la conducerea Băncii Centrale a Norvegiei", a afirmat un diplomat european din cadrul NATO."Însă procesul de desemnare este opac", a subliniat el. "Nimeni nu face campanie. În schimb, există numeroase discuţii între aliaţi în privinţa numelor", a explicat el."Candidaţii nu se anunţă înainte de a avea aprobarea Washingtonului. Iar tradiţia spune că ei evită să facă în mod deschis campanie", a confirmat un alt diplomat."Postul revine în mod tradiţional europenilor şi există o aşteptare pentru desemnarea unei femei dintr-un stat membru", a spus el. 21 din cele 30 de ţări din NATO sunt şi membre ale UE. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3"Nu este câştigat", a precizat totuşi un ministru european, sub acoperirea anonimatului. Europenii ar dori o femeie la conducerea NATO Mandatul lui Jens Stoltenberg la NATO se termină la 1 octombrie, iar el a anunţat că îşi va prelua funcţia de la conducerea Băncii Centrale a Norvegiei în jurul datei de 1 decembrie.Cei 13 secretari generali precedenţi au fost bărbaţi: trei britanici, trei olandezi, doi belgieni, un italian, un spaniol, un german, un danez şi un norvegian. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăExistă speculaţii în jurul mai multor nume, însă, la fel ca la Vatican, nimic nu este jucat, iar cei favoriţi să devină papă rămân cel mai adesea cardinali, comentează AFP.În vârstă de 47 de ani, Sophie Wilmes, ministrul de externe belgian şi fost premier, este considerată "o candidată credibilă"."Ea are avantajul că vine dintr-o ţară fondatoare, care este şi membră a UE, aliat şi partener de încredere, în timp ce ultimii doi predecesori au fost foarte reticenţi în privinţa apărării europene", a spus diplomatul european.Jens Stoltenberg este din Norvegia, ţară din afara UE, iar predecesorul său, Anders Fogh Rasmussen, era din Danemarca, o ţară membră a UE, dar care refuză să participe la Politica externă şi de securitate comună.Sophie Wilmes nu a dorit să facă niciun comentariu, iar mai mulţi miniştri care s-au întâlnit cu ea în ultimele zile au declarat pentru AFP că nu şi-a exprimat intenţiile. Un compromis mai bun "Numeroase ţări, şi nu doar Franţa, consideră că viitorul secretar general trebuie să găsească un compromis mai bun cu NATO în privinţa rolului UE în materie de apărare, cu atât mai mult cu cât americanii nu se opun", a subliniat un fost oficial al Alianţei, sub acoperirea anonimatului.A fost avansat de asemenea şi numele fostului ministru german al apărării Annegret Kramp-Karrenbauer (59 de ani), dar "ea nu are nicio şansă, deoarece nu ar fi susţinută de guvernul său", au afirmat doi oficiali europeni.O candidatură britanică ar avea la rândul său "puţine şanse de a fi acceptată, după retragerea Marii Britanii din UE", au adăugat ei.Iar o candidatură franceză ar avea dificultăţi să obţină aprobarea Turciei, din cauza relaţiilor dificile dintre cele două ţări, au subliniat oficialii europeni citaţi.În schimb, desemnarea unei femei din Est ca secretar general al NATO este posibilă."Există mai multe candidate, în special fosta preşedintă a Estoniei" Kersti Kaljulaid, în vârstă de 52 de ani, a explicat diplomatul european.Numele fostei preşedinte a Lituaniei, Dalia Grybauskaite (65 de ani), este de asemenea menţionat.Desemnarea şefului NATO se face prin consens în cadrul Consiliului Atlantic, instanţă care îi reuneşte pe ambasadorii celor 30 de state membre."Însă, până la urmă, Washingtonul decide întotdeauna", a recunoscut ministrul european.

Nicolae Ciucă: Suntem pregătiți să facem față oricăror provocări de securitate
Eveniment

Nicolae Ciucă: Suntem pregătiți să facem față oricăror provocări de securitate

România e pregătită să facă față provocărilor de securitate. Măsurile diplomatice şi cele de asigurare a apărării şi descurajării în interiorul NATO dau siguranţa că, indiferent de ceea ce se întâmplă, suntem pregătiţi să facem faţă oricăror provocări de securitate, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă, referindu-se la situaţia creată între Ucraina şi Federaţia Rusă. El a fost întrebat într-un interviu acordat Antena 3 cum vede situaţia de securitate pe Flancul de est al NATO şi dacă la graniţa românească ar putea ajunge forţe ale Federaţiei Ruse care au invadat Ucraina. "Putem să vedem cât se poate de clar că există o creştere a dispozitivului militar al Federaţiei Ruse, atât la graniţa de est a Ucrainei, cât şi în peninsula Crimeea şi în Belarus. Este, de asemenea, foarte clar că toate aceste dispozitive nu fac parte din scenariile normale ale exerciţiilor militare. Şi, de altfel, discuţiile care au fost publice până în momentul de faţă, solicitările care au fost publice, ne lasă să înţelegem că dispozitivul militar este pregătit pentru ceva anume. Totuşi, consider că diplomaţia şi soluţia diplomatică în continuare trebuie să prevaleze unei soluţii militare. Am văzut că s-au făcut eforturi internaţionale deosebite şi se caută soluţii astfel încât această acţiune militară să nu se producă. În ceea ce priveşte situaţia în care ne găsim, cred că este foarte important să subliniem faptul că atât timp cât suntem o ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, garanţiile de securitate, umbrela de securitate, cum am văzut că se foloseşte foarte des în prezentarea situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre, constituie, într-adevăr, un element de siguranţă pentru ceea ce înseamnă apărarea noastră ca ţară şi apărarea noastră în interiorul Alianţei Nord-Atlantice", a răspuns Nicolae Ciucă. El a subliniat şi rolul României ca ţară membru al Uniunii Europene. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 "Nu aş exclude de aici rolul nostru ca ţară membră a Uniunii Europene, pentru că, în ansamblul acesta al eforturilor diplomatice, am putut să observăm implicarea liderilor europeni. Nu mai târziu de luni am putut să vedem vizita şi demersul preşedintelui Macron la Moscova, demers care se constituie într-un efort de a continua găsirea unei soluţii diplomatice", a adăugat premierul Ciucă. România e pregătită să facă față provocărilor de securitate Întrebat dacă este îngrijorat de situaţia din regiune, acesta a spus că există o îngrijorare la nivel internaţional. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară "Îngrijorările nu sunt doar la nivel personal, putem să observăm că toată lumea este îngrijorată şi se caută soluţii, astfel încât, pe de-o parte, să nu existe acel moment în care acţiunea militară se declanşează. Pe de altă parte, am putut să observăm soluţiile de garantare a securităţii, am putut să vedem şi am salutat şi salutăm încă o dată decizia Statelor Unite de a trimite un detaşament de 1.000 de militari pe flancul estic, pe teritoriul României. Este o măsură de asigurare suplimentară, atât în baza parteneriatului strategic pe care noi îl avem cu Statele Unite, cât şi în interiorul Alianţei Nord-Atlantice. De asemenea, este foarte binevenită oferta Franţei de a asigura o structură militară pentru naţiunea cadru, a unei capabilităţi militare NATO care, de asemenea, să fie desfăşurată în România. Ca atare, putem să vorbim, pe de o parte, de măsurile diplomatice şi pe de altă parte, de măsurile de asigurare a apărării şi descurajării în interiorul Alianţei Nord-Atlantice, ceea ce, pentru mine, ca fost militar - şi vreau să transmit acest mesaj şi populaţiei - reprezintă măsuri de securitate care, sigur, nu trebuie să ne liniştească întrutotul. Există, în schimb, măsuri care vin şi dau siguranţa că indiferent de ceea ce se întâmplă, suntem pregătiţi să facem faţă oricăror provocări de securitate", a mai declarat premierul Nicolae Ciucă.

Premierul Ciucă laudă investițiile americane în România și consolidarea Flancului Estic al NATO
Eveniment

Premierul Ciucă laudă investițiile americane în România și consolidarea Flancului Estic al NATO

Nicolae Ciucă laudă investițiile SUA în România. Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marţi, că măsurile asiguratorii privind consolidarea Flancului estic de care beneficiază România, ca rezultat al Parteneriatului strategic cu SUA şi statutului de membru NATO şi UE, se completează "foarte bine" cu măsurile economice şi cu investiţiile pe care oamenii de afaceri americani vor să le facă în ţara noastră. Şeful Executivului a fost participat la un forum economic organizat de Camera de Comerţ Americană în România - AmCham România. "A fost un prilej foarte bun prin care am putut să aflăm care sunt intenţiile oamenilor de afaceri membri ai acestei organizaţii. Şi, desigur, a fost o oportunitate foarte bună pentru noi să transmitem care sunt viziunea şi liniile de efort la nivel guvernamental pentru a putea să obţinem beneficiile maxime pentru cetăţenii români în tot ceea ce reprezintă consolidarea Parteneriatului strategic cu Statele Unite şi, de asemenea, să putem să stabilim liniile în care noi putem să întărim încrederea investitorilor americani în mediul de afaceri din România", a afirmat Ciucă, după participarea la eveniment. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca El le-a transmis reprezentanţilor AmCham România mulţumiri pentru decizia SUA de a trimite 1.000 de militari în ţara noastră pentru consolidarea măsurilor de apărare şi descurajare pe Flancul estic. Nicolae Ciucă laudă investițiile SUA în România "Am făcut acest lucru pentru că am considerat că, în actualul context, partea aceasta de măsuri asiguratorii care sunt rezultatul Parteneriatului strategic cu SUA, cu statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene se completează foarte bine cu măsurile economice şi cu investiţiile pe care oamenii de afaceri americani vor să le facă în România. Chiar i-am rugat la final, pentru că am răspuns întrebărilor dumnealor, să-mi răspundă, nu mie, ci Guvernului, la o întrebare foarte simplă - care este intenţia de investiţii viitoare în România. Urmează ca răspunsul la această întrebare să ajungă la Guvern după ce vor fi colectate toate răspunsurile", a explicat prim-ministrul. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Întrebat când vor ajunge cei 1.000 de militari americani în ţara noastră, el a precizat că sunt elemente tehnice pe care comandanţii militari le vor aplica prin planurile de operaţionalizare. "Nu ştiu să vă spun", a completat el.

NATO avertizează China că se amestecă în politica altor state
Internațional

NATO avertizează China că se amestecă în politica altor state

NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atras atenţia luni cu privire la încercările Chinei de a le refuza naţiunilor suverane dreptul de a alege alianţele internaţionale din care să facă parte, după sprijinul pe care Beijingul l-a acordat Moscovei pe subiectul extinderii Alianţei în estul Europei, transmite EFE. Stoltenberg s-a referit la declaraţia recentă a celor două mari puteri în care, ''pentru prima dată, China se alătură Rusiei în apelul adresat NATO de a înceta să mai primească noi membri''. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca ''Aceasta reprezintă o încercare de a le refuza naţiunilor suverane dreptul de a face propriile opţiuni'', aspect înscris în documente internaţionale cheie, a insistat Stoltenberg într-o conferinţă de presă după o întrevedere cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. Stoltenberg a subliniat că NATO ''respectă decizia fiecărei ţări de a face parte sau nu dintr-o alianţă'' şi a dat asigurări că ''politica noastră a uşilor deschise a fost un succes istoric, prin extinderea libertăţii şi securităţii în întreaga Europă''. ''Trebuie să respectăm deciziile suverane, să nu revenim la o epocă a sferelor de influenţă, unde marile puteri pot spune altora ce pot sau ce nu pot face'', a explicat liderul Alianţei Nord-Atlantice, referindu-se la cazul Ucrainei, căreia Rusia vrea să-i blocheze o posibilă aderare la NATO în viitor. NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia La 4 februarie, preşedinţii Chinei, Xi Jinping, şi Rusiei, Vladimir Putin, au făcut front comun în faţa Occidentului şi s-au angajat să înfrunte împreună ceea ce consideră a fi ''ameninţări la adresa securităţii''. La finalul întâlnirii, care a avut loc cu prilejul inaugurării Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, cei doi şefi de stat au dat publicităţii un comunicat comun în care au transmis că ''Rusia şi China se opun unei mai mari extinderi a NATO''. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Pe de altă parte, Stoltenberg a anunţat că aliaţi precum SUA, Spania, Danemarca sau Regatul Unit pun la dispoziţia Alianţei mai multe resurse pentru o mai bună supraveghere şi securitate pe flancul estic, ceea ce ''reflectă faptul că NATO se află aici pentru a proteja şi apăra şi pentru a urmări îndeaproape ceea ce se întâmplă în proximitatea Ucrainei şi la frontierele NATO''. La rândul său, Duda a cerut unitate în cadrul NATO în faţa Rusiei şi siguranţa că toţi aliaţii au aceeaşi poziţie. ''Cred că prezenţa NATO ar trebui să sporească pe tot flancul estic'', a apreciat Duda, care a adăugat că ''toate ţările care doresc această consolidare ar trebui s-o şi primească'' şi a pledat ca aceste întăriri să fie ''cât mai multinaţionale cu putinţă''.

NATO duce noi trupe în statele baltice și Polonia dacă Rusia "uită" să-și retragă forțele din Belarus
Internațional

NATO duce noi trupe în statele baltice și Polonia dacă Rusia "uită" să-și retragă forțele din Belarus

NATO, noi trupe în baltice, Polonia. Alianța intenţionează să-şi crească prezenţă militară în statele baltice şi Polonia în cazul în care Rusia îşi menţine trupele în Belarus după un exerciţiu militar planificat. Declarat a fost făcută luni de şeful comitetului militar al alianţei, Rob Bauer, citat de Reuters. Rusia are 30.000 de militari prezenţi la vecinul de nord al Ucrainei pentru exerciţii militare comune în această lună, a afirmat NATO, estimând desfăşurarea militară totală rusă la graniţele Ucrainei la peste 100.000 de soldaţi. NATO, noi trupe în baltice, Polonia Statele Unite au trimis 3.000 de militari în România şi Polonia săptămâna trecută pentru a-i linişti pe aliaţi. Germania a anunţat că ia în calcul să sporească desfăşurarea militară existentă în Lituania, aminteşte Reuters. Desfăşurări suplimentare viitoare din partea aliaţilor NATO sunt posibile, a declarat Rob Bauer, amiral olandez care conduce principalul organism de strategie al NATO. Citește și: Viitorul președinte de onoare al AUR, Călin Georgescu, atacă scutul de la Deveselu și-i ridică ode lui Putin "Acolo unde avem trupe cu titlu permanent în alianţă, în diferite ţări - dezbaterea despre aceasta este rezultatul lucrurilor care se petrec acum. Da, examinăm acest lucru. Ar putea fi schimbări în viitor ca urmare a acestor evoluţii", a explicat Bauer într-o conferinţă de presă la Vilnius. "Depinde foarte mult, desigur, dacă trupele ruse rămân în Belarus", a adăugat el. Moscova a declarat că nu plănuieşte o invazie a Ucrainei, dar ar putea întreprinde acţiuni militare nespecificate dacă cererile sale de securitate nu sunt îndeplinite. Printre acestea, promisiunea că NATO nu va permite niciodată aderarea Ucrainei. Cerere calificată drept inacceptabilă de Statele Unite şi de ţările membre ale alianţei nord-atlantice. NATO vede pregătirea unei invazii "Dacă te uiţi la acumularea de forţe, Rusia ar putea fi capabilă să aibă efectiv suficiente forţe pentru o invazie de proporţii până la sfârşitul acestei luni", a mai spus Bauer. "Fie că o fac, fie chiar au intenţia sau nu, asta nu ştim", a notat el. Cele mai recente desfăşurări la graniţa cu Belarus includ spitale de campanie şi alte unităţi auxiliare necesare pentru a sprijini un asalt militar, a mai declarat Bauer. "Dacă te gândeşti cu adevărat la o invazie, chiar ai nevoie de mai mult decât forţe de luptă. Şi asta este ceea ce noi de asemenea vedem, din ce în ce mai multe adunate de-a lungul graniţelor cu Ucraina şi ale Belarusului cu Ucraina. Acest lucru în sine este foarte îngrijorător", a conchis el, citat de Agerpres.

Rusia condiționează controlul armamentelor nucleare de garanțiile de securitate
Internațional

Rusia condiționează controlul armamentelor nucleare de garanțiile de securitate

Rusia pune condiții în negocierile cu SUA. Soarta negocierilor dintre Rusia şi SUA privind controlul armamentelor nucleare va depinde în mare măsură de modul în care vor progresa discuţiile legate de garanţiile de securitate cerute de Moscova, a afirmat luni un diplomat rus de rang înalt, transmite Reuters. Rusia, care a masat peste 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina, vrea ca SUA şi NATO să se angajeze că vecinul său vestic nu va adera niciodată la Alianţa Nord-Atlantică. Washingtonul a refuzat până acum să ofere astfel de garanţii. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spital Rusia pune condiții în negocierile cu SUA Vladimir Ermakov, şeful Direcţiei neproliferare şi control al armamentelor din MAE rus, a declarat luni pentru agenţia RIA că discuţiile urgente privind garanţii de securitate au devenit prioritare faţă de negocierile referitoare la controlul armamentelor strategice. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisia Pe acest din urmă subiect nu au fost convenite întâlniri, iar reluarea lor depinde în mare măsură de soluţionarea problemelor imediate de securitate ridicate de Moscova, a afirmat responsabilul rus.

Aurescu asigură Rusia că scutul de la Deveselu e strict defensiv
Eveniment

Aurescu asigură Rusia că scutul de la Deveselu e strict defensiv

Scutul antirachetă de la Deveselu este un sistem defensiv care nu are nicio legătură cu Federaţia Rusă şi că acesta vizează eventuale ameninţări cu rachete balistice din Orientul Mijlociu, a declarat ministrul de Externe Bogdan Aurescu. Șeful MAE a mai explicat că scutul nu permite amplasarea de rachete ofensive. Bogdan Aurescu a declarat duminică, la Prima TV, că Federaţia Rusă susţine că scutul de la Deveselu ar avea caracter ofensiv, însă acesta este un sistem defensiv în realitate, scrie ziare.com. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului „Este o susţinere repetată constant de Federaţia Rusă cum că acest scut de la Deveselu ar avea caracter ofensiv, cum că ar exista amplasate acolo sau că ar putea fi amplasate foarte rapid, iminent, rachete ofensive de tip tomahawk şi că, evident, acest scut, pentru Federaţia Rusă reprezintă o ameninţare, ceea ce este complet fals. Noi am răspuns de-a lungul timpului, încă de la momentul negocierii, deci chiar înainte de 2016 (...) E vorba de un sistem defensiv, el nu are legătură cu Federaţia Rusă, pentru că amplasarea lui şi tipurile de interceptoare care sunt puse acolo vizează eventuale ameninţări cu rachete balistice din afara spaţiului euro-atlantic, dinspre Orientul Mijlociu”, a declarat Bogdan Aurescu. Citește și: Scandalul se amplifică în USR: 34 de parlamentari, scrisoare de susținere pentru Cioloș. Tabăra Barna cere ședință de urgență Scutul antirachetă de la Deveselu este un sistem defensiv Ministrul de Externe a mai precizat că scutul nu poate permite amplasarea de rachete ofensive.De asemenea, am arătat foarte clar, cu probe, care se pot regăsi şi în textul acordului pe care l-am încheiat cu Statele Unite la momentul respectiv, că acest scut nu poate să permită amplasarea de rachete ofensive, deci interceptorii care sunt puşi acolo nu pot fi înlocuiţi cu alte tipuri de rachete şi oricum, rachetele intercontinentale pe care Federaţia Rusă le are sunt mult mai numeroase decât interceptorii pe care îi avem la Deveselu şi oricum, au capacităţi mult superioare faţă de capacităţile acestor interceptori”, precizează ministrul de Externe.

Rusia pregătește războiul hibrid în Ucraina cu scenarii prin care dă vina pe NATO
Internațional

Rusia pregătește războiul hibrid în Ucraina cu scenarii prin care dă vina pe NATO

Rusia pregătește o diversiune pentru a ataca Ucraina. SUA au declarat că au dovezi că Moscova intenţionează să filmeze un fals atac ucrainean asupra Rusiei pe care îl va folosi ca pretext pentru a invada Ucraina, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, relatează AFP. ''Credem că Rusia ar putea produce o înregistrare video de propagandă foarte violentă, care ar arăta cadavre şi persoane care joacă rolul de persoane îndoliate, precum şi imagini cu locuri distruse cu echipamente militare ucrainene sau occidentale'', a precizat John Kirby, în cadrul unei conferinţe de presă. Oficialii americani spun că au dovezi că Rusia a pus la cale un plan, aprobat la nivel înalt la Moscova, pentru a crea un fals pretext pentru invadarea Ucrainei. Astfel, forțelor ucrainene li se va imputa un atac ce ar putea implica presupuse victime nu doar în estul Ucrainei, ci și în Rusia, a anunțat The Washington Post. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la stat Detaliile planului au fost declasificate de serviciile secrete americane și ar urma să fie dezvăluite joi de către administrația Biden, au declarat pentru The Washington Post patru persoane familiarizate cu acest subiect. Cotidianul reamintește că luna trecută, administrația americană a avertizat că Moscova a trimis agenți în estul Ucrainei, posibil pentru a pregăti operațiuni de sabotaj, potrivit digi24.ro. Rusia pregătește o diversiune pentru a ataca Ucraina Un oficial de rang înalt din cadrul administrației Biden a confirmat pentru CNN că SUA dispun de informații care sugerează că serviciilor de informații ruse vor produce un videoclip de propagandă ce va înscena o presupusă explozie, prezentând imagini cu locații și echipamente militare distruse, cadavre și actori ce vor juca rolul unor persoane îndurerate. Rusia ar fi recrutat deja actori care să fie implicați în falsul atac, spun serviciile americane. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Experiment cu o dronă turcească pentru a acuza NATO De asemenea, americanii cred că echipamentul militar folosit în videoclipul atacului înscenat va fi făcut să pară că este ucrainean sau de la o națiune aliată. Astfel, filmulețul ar putea include imagini ale dronelor Bayraktar, pe care Turcia le-a furnizat Ucrainei, iar în felul acesta va fi implicată și NATO în atac. Falsul atac din videoclip ar urma să fie îndreptat împotriva teritoriului suveran al Rusiei sau împotriva populației rusofone, a mai spus oficialul citat de CNN. În felul acesta, Rusia ar arăta că există o amenințare la adresa securității Rusiei și că s-ar justifica o operațiune miliară. „Acest videoclip, dacă va ajunge în spațiul public, i-ar putea oferi lui Putin scânteia de care are nevoie pentru a iniția și justifica operațiunile militare împotriva Ucrainei”, a explicat oficialul. Dacă Rusia decide să schimbe modul în care se raportează la teritoriile separatiste din estul Ucrainei - de exemplu, dacă decide să le considere republici independente și nu parte a Ucrainei, în urma unei decizii a Parlamentului rus, care este în prezent în curs de examinare - atunci Moscova ar putea pretinde că asta a determinat Ucraina să atace forțele pro-ruse din est, au explicat oficiali ai administrației Biden.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră