duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: musamalizare

5 articole
Investigații

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm. Gheorghe Muscalu, fostul procuror acuzat de mușamalizarea dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", încasează de la stat o pensie specială de 390.000 lei anual, echivalentul a 78.000 de euro, după ce s-a pensionat la vârsta de 52 de ani, la finalul anului 2016. Din iulie 2022, Muscalu cumulează pensia specială cu indemnizația anuală de peste 9.000 de euro de la stat, bani pe care îi primește în calitate de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, companie deținută de Ministerul Economiei. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată În paralel, procurorul pensionar a mai avut cinci locuri de muncă, plus propria firmă de consultanță, de unde a încasat dividende de aproape 282.000 lei. "Cocaina pentru VIP-uri" ca Țiriac junior a dispărut Gheorghe Muscalu și-a început cariera de procuror în septembrie 1989 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina. În perioada 2002 – 2004, a fost procuror șef al Secției de Combatere a Criminalității și Antidrog, apoi a preluat funcția de procuror șef al DIICOT. În februarie 2005, ministrul Justiției de atunci, Monica Macovei, a cerut ca procurorul Muscalu să fie cecrcetat de Parchetul General pentru acuzațiile de favorizare a infractorului și mușamalizare a dosarului "Cocaină pentru VIP-uri", în care era cercetat fiul magnatului Ion Țiriac. Dosarul procurorului Gheorge Muscalu a fost închis rapid, după ce s-a decis neînceperea urmăririi penale. Ulterior, procurorul Gheorghe Muscalu a fost mutat pe funcția de șef al Serviciului de Prevenire și Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a celor contra siguranței naționale. Apoi, Muscalu a ajuns vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul s-a pensionat după aproape 27 de ani de muncă, în anul 2016, la vârsta de 52 de ani. Angajat la Justiție de Ana Birchall În aprilie 2019, Gheorghe Muscalu a fost angajat pe funcția de consilier al ministrului Justiției Ana Birchall. Conform declarației de avere depusă în anul 2019 pentru anul 2018, Gheorghe Muscalu încasa o pensie specială de 423.348 lei anual. Adică 35.279 lei lunar, echivalentul a peste 7.000 de euro. Soția sa, fosta judecătoare Mădălina Muscalu, avea o pensie specială de "doar" 205.044. Pe lângă pensie, Gheorghe Muscalu mai era angajat ca director juridic la patru societăți comerciale, de unde încasa anual peste 156.000 lei. Totodată, în anul 2018 a mai primit peste 10.000 lei de la Institutul Național al Magistraturii (INM) și peste 37.000 lei de la Universitatea "Titu Mariorescu". De la cei șase angajatori, Muscalu a încasat în total puțin peste 203.000 lei, adică jumătate din pensia specială pe care o încasa de la stat. Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm De la ministrul Ana Birchall, procurorul pensionar a fost preluat de ministrul liberal Cătălin Predoiu, cel care l-a ținut consilier până în martie 2020. În august 2021, îl regăsim pe Gheorghe Muscalu în funcția de membru în Consiliul de Administrație al Romarm, compania de import-export muniție și armament a Ministerului Economiei. Numirea a fost făcută de ministrul Economiei Virgil Popescu. Atunci, Muscalu a depus o nouă declarație de avere. În aceasta, a menționat același cuantum al pensiei, două venituri a câte 1.750 lei fiecare, pentru funcție de director general la AIR SA, respectiv la Galeriile Victoria. În plus, a mai declarat veniturile încasate pentru postul de cadru didactic de la Universitatea "Titu Maiorescu", de aproape 37.000 lei, plus 2.800 lei de la INM și 43.104 lei de la Ministerul Justiției. Totodată, Gheorghe Muscalu și-a deschis propria firmă, Anasis Lex Consulting SRL, de unde a încasat dividende nete de 160.522 lei. Pensionar, consultant, director de firme, profesor, formator Declarația de avere din iulie 2022 arată că, în anul 2021, ex-procurorul a deținut trei funcții de director general la trei firme private, preda la Universitatea "Titu Mariorescu", era formator la INM, dar oferea consultanță și pe propria firmă. Datele de la Ministerul de Finanțe arată că firma de consultanță a fostului procuror nu avea nici un angajat, dar a încasat dividende nete de aproape 263.000 lei. Cuantumul pensiei sale speciale a rămas neschimbat, în timp ce pensia soției sale a crescut puțin, la 211.000 lei. În ultima declarație de avere, depusă în iunie 2023, fostul procuror Gheorghe Muscalu a menționat că pensia specială i-a scăzut la 390.000 lei. Adică primește "doar" 32.500 lei pe lună față de 35.279 lei, cât primea inițial. Totodată, a scăzut și pensia soției sale, la 198.000 lei. Dar, tot în anul 2022, Muscalu a obținut diferențe salariale de la CSM prin hotărâri judecătorești în valoare de 67.152 lei. De pe urma celor trei funcții de director general la firmele Aurelius Împăratul Romanilor SA, respectiv Galeriile Victoria și Cetatea Apuseni SA, procurorul pensionar a primit un salariu cumulat de peste 8.000 de lei anual. Aproximativ 55.000 de lei au venit de la Universitatea "Titu Maiorescu" și dividende au fost de peste 281.000 lei. Pentru funcția de membru în CA al Romarm, Muscalu a primit alți 45.300 lei în 2022, adică 3.775 lei pe lună.

Ex-procurorul Muscalu: pensie specială, dividende, Romarm (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Hărțuire sexuală la Loteria Română, mușamalizată (sursa: botosaneanul.ro)
Investigații

Hărțuire sexuală la Loteria Română, mușamalizată

Hărțuire sexuală la Loteria Română, mușamalizată. Corneliu Popescu, manager zonal la Loteria Română și fost senator PPDD, este acuzat de o subalternă de hărțuire sexuală și hărțuire la locul de muncă. Femeia a reclamat întreaga tărășenie la conducerea Loteriei Române, companie de stat condusă de Ionuț Valeriu Andrei – afiliat PSD. Dar acesta din urmă a preferat să mușamalizeze cazul, deși era obligat să dispună începerea cercetării disciplinare împotriva managerului zonal Corneliu Popescu. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău DeFapt.ro a solicitat oficial șefului Loteriei Române să comunice câte cazuri de hărțuire sexuală și hărțuire la locul de muncă au fost înregistrate la nivelul companiei, dar acesta a refuzat să răspundă, invocând informațiile cu caracter personal, deși nu i s-au cerut date despre cazuri concrete, ci doar statistici. Hărțuire sexuală la Loteria Română, mușamalizată Petronela Humă, specialist în Resurse Umane în cadrul Sucursalei Zonale (SZ) Iași a Loteriei Române, a declarat pentru DeFapt.ro că ar fi fost hărțuită sexual de șeful ei, Corneliu Popescu, fost senator din partea Partidului Poporului – Dan Diaconescu (PPDD). Pentru că nu a cedat avansurilor, Corneliu Popescu ar fi început să o hărțuiască la locul de muncă. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” se ascunde după mămica: firma este pe numele mamei din Onești. În combinație, și un vietnamez din Pitești, membru PSD Mobbing-ul - sau hărțuirea la locul de muncă - poate fi definit ca orice conduită abuzivă, prin gesturi, cuvinte, atitudini care aduc atingere prin caracterul lor sistematic sau prin repetare, demnității ori integrității fizice ori psihice a unei persoane, punând în pericol munca sa ori degradând climatul de muncă. Ieșeanca Petronela Humă a reclamat cazul de hărțuire direct conducerii Loteriei Române, companie deținută integral de Ministerul Economiei. Dar șeful Loteriei Române, directorul Ionuț Valeriu Andrei, nu a luat nici o măsură în acest caz. Adică a mușamalizat totul, în loc să convoace comisia de disciplină pentru a verifica reclamația femeii. Citește și: EXCLUSIV Prietena de droguri a lui Vlad Pascu, inculpată pentru lipsire de libertate alături de fiul unui fost șef din Primăria 5, cercetat de DNA în dosarul lui Vanghelie. Alt complice al tinerilor fura din magazine Văzând că este ignorată de conducerea Loteriei Române, femeia a decis să își caute dreptatea în instanța de judecată. Tribunalul Iași a stabilit un prim termen în data de 2 octombrie 2023, proces în care Corneliu Popescu are calitate de pârât. Popescu zice că nu a apelat la prostituție Corneliu Popescu a declarat pentru DeFapt.ro că nu a plecat în nicio delegație cu Petronela Humă, nici măcar la București. Acesta susține că nu a făcut avansuri nici unei femei, niciodată, în toată cariera sa. „Înțeleg ca doi oameni sa se iubească doar dacă sunt îndrăgostiți. Nu am apelat niciodată la serviciile oferite de prostituție. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Dânsa susține tot felul de chestii dar, în esență, este o angajată care este în conflict de muncă cu majoritatea colegilor din SZ Iași, provocând, făcând interpretări de neimaginat într-o companie atât de bine organizată cu sarcini individualizate și clare, dar mai ales acuzând pe toată lumea de câte ceva”, a declarat Corneliu Popescu. "Nu are nici cea mai mica dovadă" Arogant, Corneliu Popescu o acuză pe Petronela Humă că are un comportament și un limbaj violent și tendențios. „În speță, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, panica vine dintr-o slabă pregătire profesională, având lacune mari de înțelegere. Postul fiind unic, privește RU și relațiile cu oamenii, în timp ce procedurile Loteriei Române necesită o foarte bună pregătire, doamna arătând un dezinteres în a se instrui, cu toate ca a beneficiat de condiții și sprijin asigurate de companie. Toate recomandările mele au fost spre a studia, pentru o pregătire profesională adecvată și necesară postului. Nu are nici cea mai mica dovadă pentru nici un fel de hărțuire, pentru nici cea mai mica suferință. Dimpotrivă, majoritatea colegilor se simt amenințați, terorizați. Toate reclamațiile scrise sunt un amalgam de acuzații, injurii... fără dovezi sau logică”, susține fostul subaltern pe linie politică al lui Dan Diaconescu. Statistici cerute de la Loterie DeFapt.ro i-a solicitat directorului Loteriei Române, Ionuț Valeriu Andrei, să comunice câți angajați l-au sesizat sau au depus plângeri pentru hărțuire sexuală sau hărțuire la locul de muncă, dar și ce măsuri a luat. Totodată, a fost întrebat câte decizii a emis pentru constituirea comisiilor de disciplină pentru a analiza astfel de plângeri. A mai fost întrebat ce măsuri a luat împotriva managerului zonal Corneliu Popescu în urma plângerii depuse de Petronela Humă. Răspunsul primit din partea Loteriei Române, aprobat de directorul Ionuț Valeriu Andrei, este halucinant. Directorul "afiliat PSD" invocă informații personale „În conformitate cu Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, Art. 12 lit. (d) și (e), se exceptează de la prevederile legii informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii și informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare”, a transmis Loteria Română. Evident, solicitarea DeFapt.ro nu viza cererea de informații cu caracter personal. Însă răspunsul Loteriei Române, asumat de directorul Ionuț Valeriu Andrei, arată pe de-o parte mușamalizarea cazurilor de hărțuire și, pe de altă parte, necunoașterea legii. Ministerul Economiei citează din regulamente Cum Loteria Română nu a dat dovadă de transparență, am transmis aceleași întrebări ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, condus de pesedistul Ștefan Radu Oprea. Nici această instituție nu a vrut să comunice câte cazuri de hărțuire s-au înregistrat la compania Loteria Română. Însă a transmis că „în situația unor sesizări de hărțuire la locul de muncă, în conformitate cu Codul muncii și cu Regulamentul de cercetare disciplinară, conducerea C.N. „Loteria Română” S.A (C.N.L.R. S.A.) dispune începerea cercetării disciplinare”. Totodată, ministrul Oprea a ținut să transmită că „atât în relațiile interne cât și în relațiile cu partenerii externi, trebuie evitată orice formă de hărțuire morală ce poate duce la discreditarea, izolarea, umilirea, bârfirea, intimidarea, amenințarea unei persoane, deteriorarea condițiilor de muncă, a respectului de sine sau față de alții. Prin hărțuire morală la locul de muncă se înțelege și exercitarea greșită a unei funcții sau abuzul de funcție, față de care persoanele vizate pot întâmpina dificultăți în a se apăra”.

Budăi a mușamalizat abuzurile din azile (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
Eveniment

Budăi a mușamalizat abuzurile din azile

Budăi a mușamalizat abuzurile din azile. Pesedistul Marius Budăi, ministrul Muncii, a încercat să mușamalizeze condițiile inumane și teroarea în care erau obligați să trăiască cei aproape 100 de bătrâni din azilele terorii din Ilfov. Deși știa despre această situație dramatică încă din luna noiembrie 2022, ministrul Budăi nu l-a informat pe Nicolae Ciucă, premierul de atunci al României, și nici nu a luat vreo măsură pentru a stopa dezastrul. Mai mult, ministrul Budăi a decis să nu reînnoiască protocolul de colaborare cu Centrul de Resurse Juridice, organizația care a dezvăluit ce se ascunde în azile. Budăi, supărat pe CRJ Marius Budăi a ținut luni o conferință de presă la sediul Guvernului în care a încercat, practic, să se disculpe. A dat vina chiar și pe Centrul de Resurse Juridice (CRJ), organizație care a dezvăluit ororile din azile la începutul acestui an. În urma acestor dezvăluiri, ministrul Muncii a decis să nu mai reînnoiască protocolul de colaborare cu organizația. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri În conferința de presă a invocat inițial faptul că nu a existat competitivitate între organizațiile non-guvernamentale pentru semnarea protocolului, apoi și-a spus oful. "Ca să nu mai spunem că, pe parcurs, în loc să pună la dispoziția Agențiilor Județene de Plăți și Inspecție Socială imagini sau probe pe care le-au găsit, întâi mergeau în presă, fără să blureze măcar o imagine a unui beneficiar.", a declarat ministrul Marius Budăi. Întrebat dacă a fost informat de către CRJ despre ce se întâmplă în azile, Budăi a negat: "Nu am nicio adresă oficială în acest sens, dar v-am spus că de anul trecut, primul control l-am avut în august, după care, din februarie-martie au continuat cele trei controale. Informațiile - și sunt aici anumite discrepanțe și v-am arătat fotografiile - sunt puse la dispoziția DIICOT. Deci, lucrăm cu DIICOT începând din februarie 2023, și nu numai cu DIICOT, ci și cu lucrătorii din cadrul Poliției.". Budăi a mușamalizat abuzurile din azile Centrul de Resurse Juridice a răspuns trimițându-i o scrisoare deschisă premierului Marcel Ciolacu. CRJ cere demiterea ministrului Marius Budăi, pe care îl consideră primul autor moral pentru perpetuarea abuzurilor în azilele terorii. Iată fragmente din scrisoare: Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre "-Domnul ministru al muncii și protecției sociale, Marius Constantin Budăi, a fost sesizat de către CRJ cu privire la faptele grave din centrele din județul Ilfov prin adresele CRJ nr. 147 /07.11.2022, 65/23.02.2023, 23/26.01.2023, 33/01.02.2023; -Adresa nr. 581/DGJ/31.03.2023 semnată de domnul Budăi, prin care notifică CRJ că denunță unilateral acordul de colaborare pentru vizitarea inopinată a centrelor rezidențiale – motivul semnalat de domnul ministru la punctul 3 fiind acela că . Imaginile la care se referea domnul minstru erau cuprinse într-o filmare încărcată în conținutul raportului referitor la Centrul Asociației Sf. Gabriel cel Viteaz și care îi erau destinate pentru a observa maniera în care sunt persoanele cu dizabilități de către furnizorul de servicii sociale licențiat de ministerul pe care îl conducea; Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Voluntari nu era conectat la canalizare: apele menajere uzate erau deversate pe stradă. Societatea de apă din Voluntari, deținută de Primărie, era la curent - Domnul ministru Budăi și secretarul de stat, domnul Vasilcoiu, au anunțat într-o conferință națională organizată la București cu directorii DGASPC că . Așadar, conducerea de la cel mai înalt nivel a Ministerului Muncii nu doar că a luat act de rapoartele de monitorizare și sesizările transmise de CRJ dar a și încercat oprirea în viitor a acestor activități, cel mai probabil cu scopul de a ascunde și a nu permite cercetarea condițiilor care conduc la încălcarea drepturilor omului. Pentru acest motiv, ținând cont de activitatea organelor de cercetare penală din prezent, ne întrebăm dacă nu ar trebui cercetată și fapta de abuz în serviciu a celor doi înalți demnitari publici. -Dovadă că sistemul public de asistență socială a fost conectat cu conducerea furnizorilor de servicii sociale privați din județul Ilfov o reprezintă și stenogramele care circulă pe internet – angajații încercau intimidarea și desființarea CRJ care îi deranja. Întrucât stenogramele sunt în spațiul public de ceva vreme, în ipoteza în care nu le-ati văzut, vi le atașăm pentru o corectă informare.". Ciucă nu a fost informat Deși a fost informat despre condițiile inumane din azilele de bătrâni din Ilfov încă din noiembrie 2022, ministrul Marius Budăi nu l-a informat despre această situație pe Nicolae Ciucă, premierul de atunci al României. Citește și: Noi documente arată că Pandele știa din toamna lui 2021 de bătrânii maltratați la azilele din Voluntari. Vecinii unui centru au trimis zeci de sesizări la Primărie Întrebat dacă a primit vreo informație despre ceea ce se întâmpla în căminele pentru bătrâni din partea vreunui minister, pe vremea când era premier, Nicolae Ciucă a spus că nu. "Știți foarte bine activitatea mea. De fiecare dată când am avut astfel de informări sau sesizări am luat măsuri în consecință. Ca atare, nu am avut astfel de informări și sunt convins că indiferent de ce instituție a fost vorba, indiferent de ce nivel de conducere ar fi fost vorba, și atunci și acum, măsurile trebuie să fie aceleași", a declarat Nicolae Ciucă, șeful PNL.

Scandaloasa mușamalizare a plagiatului ministrului Karner (sursa: kurier.at)
Internațional

Scandaloasa mușamalizare a plagiatului lui Karner

Mai mulți politicieni de top austrieci au fost acuzați, de-a lungul timpului, de plagiat, însă mai toți au scăpat cu față curată, căci, după aparente investigații, universitățile care le-au acordat diplomele i-au declarat nevinovați. Oprind, prin urmare, și anchetele. Nu și criticile asupra acestor decizii precum scandaloasa mușamalizare a plagiatului ministrului Karner. Scandaloasa mușamalizare a plagiatului ministrului Karner În ce privește cel mai recent caz, Gerhard Karner, ministrul de Interne al Austriei, acuzat la finele anului trecut de plagiat, încă nu există o declarație oficială din partea Universității din Viena (care i-a acordat titlul de doctor în 1995), în care să fie anunțată demararea vreunei investigații. Însă un prim efect al acestor acuzații a existat și s-a făcut resimțit la scurt timp: cercetătorul Stefan Weber, cel care a susținut că ministrul a copiat în teza de doctorat, a fost îndepărtat din cadrul proiectul pe care îl inițiase în cadrul ÖFG (Fundația Austriacă de Cercetare), proiect intitulat „Bună practică științifică în domeniul cercetării”. În plus, un studiu recent, comandat de ministerul Educației din Austria Institutului de Studii Avansate din Viena, privitor la plagiatul în universitățile austriece, a stârnit controverse. Nu doar modul în care a fost conceput (prin chestionare online), ci și ideile promovate: astfel, acuzele de plagiat „aduc prejudicii acuzaților, universităților și comunității științifice în general”, „moralizarea excesivă” este dăunătoare, iar plagiatele pot fi și „nevinovate”, dacă plagiatorul n-a avut intenții rele. Celebrul caz Hahn În luna mai, 2007, actualul comisar european Johannes Hahn, pe atunci ministrul Științei și Cercetării, a fost pentru prima oară acuzat de plagiat. Potrivit acuzațiilor, în lucrarea sa de doctorat în filosofie (titlu acordat de Universitatea din Viena în 1987) ar fi copiat mai multe pagini din alte lucrări, fără a indica sursa. A urmat o investigație, condusă de o comise a Universității din Zürich, care a conchis că nu e vorba despre nici un plagiat. Ceea ce a determinat Universitatea din Viena să nu dea curs unei investigații proprii. Motivele invocate atunci s-au bazat pe raportul comisiei din Zürich. O nouă acuzație de plagiat a fost emisă în 2011, când deputatul austriac Peter Pilz l-a însărcinat pe Stefan Weber să reevalueze teza de doctorat a lui Hahn (ceea ce i-a dat apă la moară lui Hahn să invoce o hărțuire pe motive politice). Chiar dacă, de data aceasta, Universitatea din Viena a intervenit, cerând Agenției Austriece pentru Integritatea Cercetării să analizeze lucrarea, concluzia a rămas neschimbată: Hahn nu ar fi plagiat. Totuși, o întrebare a rămas suspendată, planând ca o suspiciune asupra acestui verdict: de ce numele membrilor comisiei de investigație nu au fost niciodată făcute publice și de ce transparența în acest caz nu a funcționat? Alma Zadić, "spălată" după metoda Hahn „Universitatea din Viena a oprit procedurile de verificare a presupusului plagiat împotriva ministrului justiției. Zadić își poate păstra astfel doctoratul”, scria Heute despre decizia luată în cazul Almei Zadić, în data de 16 noiembrie, 2022. Cu câteva luni înainte, în februarie, Universitatea din Viena primise un raport de plagiat referitor la disertația ministrului Justiției, Alma Zadić. Pe 14 martie, Universitatea din Viena a lansat o investigație. Pe 16 noiembrie, după ce teza de doctorat a fost examinată de experți internaționali, rezultatul a fost unul clar: nu a fost plagiat, și nici intenție de a înșela pentru obținerea unei diplome academice. Însă, potrivit lui Stefan Weber, citat de presa austriacă, acest caz este similar cu cel din 2011, al comisarului UE Johannes Hahn, când procedurile privind investigația plagiatului au fost, de asemenea, întrerupte, deși au existat dovezi clare de înșelăciune: „Universitatea din Viena se face vinovată de corupție universitară. (...). Nu etichetează drept plagiat copierea ușor parafrazată a propozițiilor, fără a cita sursa. Ce perspectivă minunată pentru viitoarele cadre universitare!”. Potrivit legislației universitare, este considerat plagiat dacă în text apar idei preluate din altă parte, chiar dacă sunt adaptate, sau parafrazate, însă sunt trecute ca fiind contribuție proprie și nu e citată sursa. Karner: filonazist, antisemit, xenofob Încă din timpul mandatului de primar al orașului Texingtal, în 1995, actualul ministru de interne al Austriei, Gerhard Karner, a stârnit controverse. Pe atunci, a fost criticat pentru indecizia sa legată de muzeul dedicat lui Engelbert Dollfuss (susținător al fascismului italian și lider autoritar al Austriei între 1932 și 1934). Potrivit Der Standard, Karner n-a văzut nici un motiv să critice acest muzeu care e, până la urmă, un omagiu adus unui dictator. În 2007, în timpul campaniei electorale, politicianul a acuzat opoziția că lucrează "cu oameni din America și Israel împotriva țării" și a folosit clișee antisemite, potrivit cărora evreii „otrăveau fântânile”, iar cei cu influență „făceau rău străinilor”. Potrivit Der Spiegel, în 2021, după proaspăta sa numire în funcția de nou ministru de interne al Austriei, Gerhard Karner, s-a distanțat de acele declarații: „Regret declarațiile de la acea vreme și nu le-aș mai face astăzi.”. Weber despre doctoratul lui Karner: "Plagiat extins" Pe 4 octombrie 2022, Gerhard Karner a fost acuzat că a plagiat în lucrarea de doctorat, susținută în 1995, la Universitatea din Viena. „Karner a copiat pagini întregi, fără citate!”, a declarat presei expertul în plagiat Stefan Weber, acuzându-l pe Karner de „plagiat extins”, susținând că aproape întreaga parte teoretică este copiată dintr-o lucrare a lui Alfred Kuss. „Deși Kuss este menționat în bibliografie, blocuri întregi de text sunt preluate aproape ad litteram, fără ca acest lucru să fie precizat”, a afirmat cercetătorul pentru Der Standard, care publică de altfel și dovezile înaintate de Weber. Citește și: Ministrul Bode trebuie să plece, UBB a constatat că teza de doctorat a liberalului „este profund viciată” de plagiat Dovezile l-au lăsat însă rece pe ministru. „Întreaga lucrare a fost scrisă în conformitate cu bunele practici științifice, cu toată priceperea și buna credință”, a declarat acesta pentru Der Standard, adăugând că activitatea de cercetare a fost „intensă”, proiectarea și redactarea lucrării, „minuțioasă și a durat mult timp”, procedurile urmate au fost „conform standardelor științifice aplicabile și posibilităților tehnice ale vremii”. Drept urmare, a conchis Karner, va aștepta „cu mult calm” orice investigație ar exista. Există sau nu o investigație? Deocamdată, nu există nici o declarație oficială, nici din partea Universității din Viena, nici din partea Agenției Austriece pentru Integritate Științifică, care să confirme faptul că a început o investigație în urma acuzelor de plagiat. Există doar o notiță, într-un ziar local, care anunță, vag, că aceasta ar fi pe cale să se petreacă. Astfel, potrivit Noen.at, „Experții de la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena se ocupă acum de acuzațiile împotriva ministrului de Interne Gerhard Karner. După ce vânătorul de plagiate Stefan Weber l-a acuzat pe Karner că și-a copiat părți din teza de diplomă în 1995, universitatea a contactat Agenția Austriacă pentru Integritate Științifică. Un expert extern urmează să revizuiască munca de 139 de pagini a ministrului. Karner este relaxat în legătură cu analiza. El subliniază că a scris lucrarea în conformitate cu bunele practici științifice și cu standardele vremii, având conștiința curată: «Pe lângă cercetarea intensivă, proiectarea și scrierea au fost nu numai meticuloase, ci au luat și mult timp.». Potrivit unei purtătoare de cuvânt la Universității din Viena, procesul e de așteptat să dureze luni.”. Proiectul public al lui Weber, anulat Totuși, au existat, cel puțin până acum, câteva urmări ale acelor acuze de plagiat. Însă nu în ceea ce-l privește pe ministrul Gerhard Karner, ci în primul rând au vizat proiectul de cercetare „Bună practică științifică în domeniul cercetării”, inițiat de Stefan Weber și Markus Haslinger, în cadrul Fundației Austriace de Cercetare (ÖFG). Potrivit lui Weber, proiectul a fost anulat, printr-un telefon, după cam o oră și jumătate după ce Der Standard publicase acuzele de plagiat. „Cazul de plagiat al ministrului de Interne Gerhard Karner a fost difuzat exclusiv online marți, 4 octombrie 2022, în , la ora 15:00. Aproximativ nouăzeci de minute mai târziu, telefonul a sunat la Universitatea Tehnică (TU) din Viena: noul obiectiv planificat de cercetare , programat pentru a fi implementat timp de șapte ani și finanțat de Ministerul Educației, fusese anulat. «O decizie politică», cum s-ar spune. Conceptul de bază al acestei cercetări, precum și părți mari ale propunerii sunt creația mea. A fost șansa de a ancora în sfârșit cercetarea în bunele practici științifice la o universitate din Austria.”, scria Stefan Weber pe blogul său. Într-un schimb de mesaje Whatsapp, Elmar Pichl, șeful secției de învățământ superior din Ministerul Educației, l-a acuzat pe Weber că nu și-a ținut promisiunea că nu se va mai lua de politicieni. Chestionat de Der Standard, Pichl a motivat astfel: „I-am spus doar lui Stefan Weber că unele activități media sunt contraproductive pentru construirea încrederii în comunitatea științifică”. Weber a descoperit plagiate în tot spectrul politic „«Dacă un aliat politic este atacat, un proiect de cercetare trebuie să moară», a declarat Weber povestind că, după ce a descoperit suspiciuni de plagiat împotriva ministrului Muncii de atunci Christine Aschbacher, a existat o scurtă fereastră de timp pentru a ancora «Buna practică științifică» ca domeniu de cercetare. În august 2021 a avut loc o întâlnire cu rectorul TU Viena, Sabine Seidler, care a anunțat luna noiembrie 2021 ca dată de începere a proiectului. La acel moment s-a convenit ca Weber, în calitate de angajat al Universității Tehnice din Viena, să nu mai poată scrie pe blog despre munca științifică a politicienilor din motive de conformitate. Cu toate acestea, Weber spune că începutul acestui proiect a tot fost amânat, până când a fost complet anulat. În trecut, cercetătorul a criticat lucrări academice sau alte lucrări ale politicienilor din aproape toate partidele, aducând acuze de plagiat inclusiv ministrului Științei de atunci (în prezent, comisar al UE) Johannes Hahn. Pe atunci, Elmar Pichl, actualul șef al secției de învățământ superior din Ministerul Educației, activa în cabinetul lui Hahn.”, mai arată Der Standard. Proiectul inițiat de Weber, fără Weber Ulterior, potrivit Der Standard, oficiali ai ministerului au arătat că proiectul ar trebui să „intre în faza de implementare” în lunile următoare. Și Universitatea a confirmat, adăugând însă că Stefan Weber nu mai face parte din echipa proiectului. „Răzbunarea lui Karner”, titra Kurier, pe 1 decembrie, 2022, deasupra unui articol potrivit căruia Stefan Weber a fost înlăturat din poziția de șef adjunct al grupului de lucru (ARGE - Arbeitsgemeinschaft) al proiectului GWP („Bună practică științifică în tranziție”) derulat în cadrul Fundației Austriace de Cercetare (ÖFG). „ARGE al GWP 2021 a fost înființat la inițiativa lui Weber și Markus Haslinger (avocat în domeniul tehnologiei la TU Vienna) - cu scopul de a însoți «dezvoltarea dinamică a standardelor de bună practică în Austria» până în 2028. Dar nu va ieși nimic acum. Stefan Weber, care, la fel ca Haslinger, a lucrat anterior în acest grup de lucru, pe bază de voluntariat, va fi eliminat de Fundația Austriacă de Cercetare afiliată la ÖVP.”, scria Kurier. În semn de solidaritate, colegul lui Weber, Markus Haslinger a părăsit grupul de lucru al proiectului, la începutul lunii decembrie, determinând ÖFG să caute un nou management științific al ARGE. Ceea ce a provocat revoltă în rândul celorlalți membri, o scrisoare deschisă fiind redactată în acest sens. Un studiu controversat Pe 16 ianuarie 2023, FAZ scria despre un recent studiu comandat de Ministerul Educației din Austria, Institutului de Studii Avansate din Viena, privitor la plagiatul în universitățile austriece - „Prevenirea și verificarea plagiatului la universitățile și colegiile din Austria”. Nota din prefață a studiului a atras atenția: „Acuzațiile de plagiat afectează comunitatea științifică în mai multe privințe: sunt afectați nu doar cei învinuiți și universitatea respectivă, dar și credibilitatea științei în ansamblu are de suferit”. Felix Hagenström, asociat la Science Ombudsman, a comentat pentru FAZ.: „Ar fi trebuit măcar să se precizeze că, pe lângă problemele pe care acuzele de plagiat le aduc științei, plagiatul în sine este o problemă a științei.”. Studiul, de 112 pagini, alcătuit dintr-un sondaj online la care au luat parte 68 din 73 de universități publice și private, colegii de formare a profesorilor și colegii tehnice, și din opt interviuri cu experți în domeniu, a fost aspru criticat. Potrivit FAZ, modul în care acesta a fost conceput este de-a dreptul „enervant”: datele au fost colectate doar prin chestionare online, trimise către universități, răspunsurile având mai degrabă valoarea unui sondaj de opinie, decât a unei cercetări serioase. „Cu excepția câtorva interviuri cu experți, nu a existat nici o cercetare în sensul propriu al cuvântului. Informațiile furnizate de universități nu au fost și nici nu pot fi verificate - deoarece datele brute rămân secrete – ceea ce e de neînțeles, mai ales la întrebări de genul: «În Universitatea dumneavoastră se folosește vreun software pentru determinarea plagiatului?»”. "Moralizare exagerată" În plus, este remarcat unul dintre interviurile incluse în studiu: potrivit șefului Institutului pentru Studii Științifice și Tehnologice, Ulrike Felt, plagiatele pot fi „vinovate”, dar și „nevinovate”, diferența constând în intenția plagiatorului. „Moralizarea exagerată este problematică deoarece tinde să estompeze distincția semnificativă dintre diferitele motive ale plagiatorilor și severitatea plagiatului”, afirmă Felt, referindu-se la folosirea greșită a unor date, fără rea intenție, sau la notele incomplete. Tot Felt afirmă în studiul respectiv că reglementarea stufoasă a regulilor de citare ar putea afecta studenții, la lucrările de licență sau masterat: „Regulile de citare între discipline, reviste și departamente universitare (...) sunt deosebit de copleșitoare pentru studenții fără experiență. Găsirea drumului prin multitudinea de ghiduri, materiale și domenii de aplicare necesită abilitatea de a reflecta critic asupra stilurilor de citare respective și de a le face gestionabile.”. De fapt, comentează Felix Hagenström, „Regulile de bază de citare, care se aplică la nivel mondial, sunt foarte simple și pot fi rezumate în câteva propoziții. Fiecare student ar trebui să fie deja familiarizat cu aceste reguli în primul semestru”. „Plagiatul nu pare a fi o problemă educațională, ci mai degrabă o problemă de imagine pentru universități”, conchide Stefan Weber, citat de FAZ: „Educația defectuoasă, imaturitatea și analfabetismul nu sunt o problemă. Nu există nici o îngrijorare pentru cei jefuiți de proprietatea intelectuală, ci mai ales pentru oamenii care își fac mai apoi o carieră bazată pe acest furt. În mod curios, avem mai multă grijă pentru binele acuzaților (!) și instituțiilor.”.

Polițiști reținuți de DGA Foto: Ziarul National
Politică

Polițiști reținuți de DGA

Polițiști reținuți de DGA după ce un bărbat a fost bătut cu parul, aruncat în Dunărea înghețată și abandonat la tomberon, relatează presa din Caraș Severin, unde s-ar fi petrecut acest incident violent. Polițiști reținuți de DGA Potrivit primelor informații, polițiștii sunt acuzați că au sprijinit un grup infracțional organizat care ar fi vrut să mușamalizeze un dosar de violență și sechestrare de persoane. În ianuarie, Expres de Banat scria că un bărbat de 55 de ani din Moldova Nouă a relatat cum a fost reținut de trei bărbați care l-au bătut, l-au băgat în portbagajul unei mașini, l-au aruncat în Dunărea înghețată și apoi l-au abandonat la tomberoanele de lângă stadionul local. „Acolo m-a găsit Poliția înghețat de frig și cu piciorul rupt. M-au dus polițiștii la spital și m-au lăsat acolo. Mi-au pus pătură electrică pentru că eram înghețat. N-a mai venit nimeni de atunci de la Poliție să mă întrebe ce s-a întâmplat. Am mers singur la Parchet și am făcut plângere penală! Nu există niciun motiv, nu am avut nimic de împărțit cu ei! Dar nici nu face nimeni nimic pentru a-i pedepsi. Am fost la Reșița, la medicul legist, am piciorul rupt în două locuri!”, a relatat cel agresat pentru Expres de Banat. În ianuarie, poliția din Caraș a minimalizat incidentul. DGA și DIICOT confirmă mușamalizarea „Din verificări, s-a stabilit că, în aceeași seară, apelantul în vârstă de 55 de ani s-ar fi urcat în mașina unui cunoscut de 35 de ani, din localitate, cu scopul de a se deplasa împreună cu acesta și cu un alt cunoscut de 36 de ani, într-o localitate învecinată. Pe timpul deplasării, între cele 3 persoane ar fi izbucnit un conflict spontan, bărbatul de 55 de ani fiind agresat fizic de ceilalți doi, ulterior acesta coborând din mașină pe raza orașului Moldova Nouă. Bărbatul de 55 ani a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale, rămânând internat”, a susținut Inspectoratul de Poliție Caraș Severin. Citește și: Președintele Xi ia distanță față de Putin: China se opune utilizării „forței nucleare” în Europa Acțiunea DGA și DIICOT Caraș-Severin vine însă să confirme povestea bărbatului și să arate că polițiștii de la Moldova Nouă implicați în rezolvarea cazului au încercat să-i facă scăpați pe agresori.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră