sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: moscova

110 articole
Politică

Se declară fanii lui Trump: Georgescu, Simion, Ponta

Redistribuie propaganda Moscovei, vor naționalizări și alungarea investitorilor străini, dar se declară fanii lui Trump: Călin Georgescu, George Simion și Victor Ponta se prefac că sunt mari admiratori ai viitoarei administrații de la Casa Albă. În realitate, faptele și declarațiile lor publice arată că nu au nici o legătură ideologică cu Donald Trump. Citește și: Statul român plătește o sumă astronomică pentru chirii: peste 100 de milioane de euro pe an, spune fostul ministru Câciu Ce elemente arată că, în pofida declarațiilor pro-Trump, acționează ca niște socialiști și împotriva intereselor SUA: Se declară fanii lui Trump: Georgescu, Simion, Ponta A) Victor Ponta: s-a căsătorit la Beijing, în semn de admirație pentru China comunistă, și în mandatul său de premier a vrut să ofere companiilor de la Beijing afaceri extrem de avantajoase cu statul român. Ponta are cetățenie sârbă și a fost consilier al președintelui Serbiei, Vucic, un apropiat al lui Putin. Fostul premier PSD are un apartament la Istanbul și o relație apropiată cu președintele Turciei, Recep Erdogan, ale cărui legături cu SUA sunt proaste. B) George Simion: liderul AUR s-a opus vehement legii offshore, deși una din companiile implicate în exploatarea gazelor din Marea Neagră are acționariat american. „Voi decideți! Nu americanii, nu rusii, nu ambasadele”, scria liderul AUR pe Facebook la 4 septembrie 2024, punând pe picior de egalitate regimul Putin cu democrația americană. Proiectul lui Simion de a construi case ieftine, cu susținerea statului, este apropiat de cel al democratei Kamala Harris, iar republicanii lui Donald Trump l-au calificat drept comunist. C) Călin Georgescu: vrea naționalizarea companiilor cu acționariat majoritar străin, deși, evident, această măsură ar afecta investitorii americani. A susținut în mod fals că baza aeriană de la Kogălniceanu - unde se află trupe americane - este extinsă pentru a ataca Rusia. Acest mesaj este exact ceea ce susține și propaganda Moscovei. „Scutul Deveselu este o rușine diplomatică. Scutul nu are nimic legat de apărare. Din contră, ne-a tras într-un conflict de care nu aveam nevoie. Scutul ca atare este o parte a politicii de confruntare. Scutul nu este o chestiune de pace, cum este prezentat de cei care au pupat ghiulul la diverse porți”, afirma Georgescu în 2021, criticând sistemul anti-rachetă al armatei SUA. Congratulations to President @realDonaldTrump and Vice President @JDVance!Together with the Romanian people, I live with emotion and joy through this pivotal moment in world history, a moment whose cultural impact will unite humanity as it is right and necessary.No one will… pic.twitter.com/A5g2XG1oTP— Călin Georgescu OFFICIAL ACCOUNT (@CG_Romania) January 19, 2025 Recent, și șeful socialiștilor români, Marcel Ciolacu, l-a slăvit pe Trump: „Am dezvoltat o relație foarte bună cu președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump. Cred cu tărie că, după 20 ianuarie, odată cu preluarea oficială a mandatului, una dintre marile sale priorități va fi oprirea războiului din Ucraina. Iar România va susține Statele Unite cu toate puterile în acest demers”.

Se declară fanii lui Trump: Georgescu, Simion, Ponta (sursa: Pro România, Inquam Photos/George Călin, Facebook/George Simion)
Transnistria încearcă să rezolve criza energetică (sursa: zdg.md)
Internațional

Transnistria încearcă să rezolve criza energetică

Transnistria încearcă să rezolve criza energetică. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a confirmat vizita liderului transnistrean Vadim Krasnoselski la Moscova, într-un context marcat de o criză energetică severă. Aceasta este generată de sistarea furnizării gazelor naturale către Transnistria de către Gazprom. Transnistria încearcă să rezolve criza energetică Într-o conferință de presă, președinta Maia Sandu a declarat: „Ne dorim ca oamenii din regiunea transnistreană să aibă curent, căldură și apă”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Președintele Maia Sandu a subliniat că prioritatea sa este bunăstarea locuitorilor din regiunea transnistreană. Ea speră că discuțiile de la Moscova vor aduce o soluție rapidă la criza energetică care afectează regiunea din 1 ianuarie 2025. Vizita lui Krasnoselski la Moscova Maia Sandu a punctat că Chișinăul nu blochează eforturile de soluționare a crizei energetice. Vizita liderului de la Tiraspol în capitala rusă este percepută ca un pas spre rezolvarea problemelor locuitorilor din regiunea transnistreană. Convocarea Consiliului Suprem de Securitate Pentru a face față crizei energetice, Maia Sandu a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate. În cadrul întâlnirii s-au analizat situația din sectorul energetic și măsurile de sprijin necesare pentru populație. Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză energetică severă, alimentată de decizia Gazprom de a sista furnizarea gazelor naturale. Acest context subliniază importanța negocierilor și soluțiilor rapide pentru asigurarea necesităților de bază ale locuitorilor din regiune.

Moscova acuză „atac terorist" în Mediterană (sursa: X/Jay in Kyiv)
Internațional

Moscova acuză „atac terorist" în Mediterană

Moscova acuză „atac terorist" în Mediterană. Compania Oboronlogistika, care aparține Ministerului rus al Apărării, a declarat că scufundarea navei cargou rusești Ursa Major, pe 23 decembrie 2024, a fost rezultatul unui „atac terorist țintit”. Declarația a fost făcută miercuri. Ce s-a întâmplat la bordul navei Ursa Major? Potrivit mărturiilor supraviețuitorilor, evenimentele au decurs astfel: Citește și: Un mare iubitor de oi, fost ministru, este respins de soția sa, care a cerut ordin de protecție. Cei doi au o avere impresionantă, iar el este angajatul PSD Trei explozii consecutive au fost auzite la bord, ceea ce a dus la destabilizarea navei. Nava s-a scufundat rapid, după ce a suferit o explozie în sala mașinilor. 14 dintre cei 16 membri ai echipajului au fost salvați și aduși în Spania. Incidentul s-a petrecut în apele internaționale din Marea Mediterană, între Spania și Algeria, conform comunicatului emis de Ministerul rus de Externe. Moscova acuză „atac terorist" în Mediterană Deși compania a descris incidentul drept un „atac terorist”, nu au fost oferite detalii suplimentare despre autorul atacului sau motivele din spatele acestuia. De asemenea, nu s-a explicat ce dovezi au stat la baza calificării incidentului ca fiind un act de terorism. Incidentul a avut loc în ape internaționale, o zonă sensibilă situată între Spania și Algeria, ridicând întrebări despre securitatea transportului maritim în regiunea Mării Mediterane. Incidentul, investigat Autoritățile continuă să investigheze circumstanțele incidentului. Comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluția cazului, având în vedere posibilele implicații geopolitice și de securitate.

Atentat la Moscova, general rus, ucis (sursa: X/Anton Gerashchenko)
Internațional

Atentat la Moscova, general rus, ucis

Atentat la Moscova, general rus, ucis. Un înalt responsabil al armatei ruse, Igor Kirilov, a fost ucis într-o explozie produsă marți dimineață în apropierea unui imobil rezidențial din sud-estul Moscovei. Atacul, revendicat de Ucraina, a provocat reacții dure din partea Kremlinului, care condamnă lipsa de critici din partea aliaților Kievului. Atentat la Moscova, general rus, ucis Potrivit comunicatului oficial, dispozitivul exploziv fusese plasat într-o trotinetă parcată în fața unui bloc rezidențial de pe bulevardul Riazanski din Moscova. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Explozia a fost declanșată pe 17 decembrie dimineața, provocând victime în rândul conducerii forțelor militare ruse. În urma deflagrației, și-au pierdut viața Igor Kirilov, comandantul forțelor ruse de apărare radiologică, chimică și biologică și adjunctul acestuia, a cărui identitate nu a fost dezvăluită. Fotografii distribuite pe Telegram arată ușa distrusă a unei clădiri înconjurată de moloz și două corpuri neînsuflețite, întinse pe zăpada acoperită de sânge. Reacția Rusiei Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, a afirmat: „Toți cei care salută aceste atacuri sau le ignoră în mod deliberat sunt complici”. Ea a acuzat în mod direct aliații Ucrainei că „aprobă crime de război” prin tăcerea lor în fața acestor evenimente. Politicieni ruși au cerut represalii împotriva responsabililor ucraineni implicați în asasinarea generalului Igor Kirilov. Acesta era comandantul trupelor de apărare radiologică, chimică și biologică din cadrul forțelor armate ruse, o poziție de rang înalt. SBU revendică asasinarea Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a revendicat marţi dimineaţa asasinarea generalului rus Igor Kirillov, într-o explozie la Moscova. În vârstă de 54 de ani, Kirillov era sancţionat de Marea Britanie pentru presupusa folosire a armelor chimice în Ucraina. O sursă anonimă din cadrul SBU a confirmat pentru AFP că atentatul a fost o „operaţiune specială”, justificată prin acuzaţiile grave împotriva lui Kirillov. Potrivit Kievului, acesta ar fi ordonat folosirea armelor chimice interzise împotriva forţelor ucrainene din estul şi sudul ţării. Muniții chimice rusești, în Ucraina Peste 4.800 de cazuri de utilizare a „muniţiilor chimice” de către armata rusă au fost raportate din februarie 2022. Grenade toxice au fost lansate pentru a forţa soldaţii ucraineni să iasă din adăposturi, expunându-se astfel focului rusesc. Aproximativ 2.000 de militari ucraineni au fost spitalizaţi cu simptome de otrăvire chimică, conform SBU. Igor Kirillov este cel mai înalt responsabil militar rus ucis la Moscova de la începutul invaziei din februarie 2022, marcând o lovitură simbolică şi strategică pentru forţele ruse.

Prezența lui Assad la Moscova, incertă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Prezența lui Assad la Moscova, incertă

Prezența lui Assad la Moscova, incertă. Președinția rusă a refuzat să confirme informațiile privind prezența liderului sirian Bashar al-Assad în Rusia, după ce agențiile de știri ruse au relatat că acesta s-ar fi refugiat la Moscova împreună cu familia sa. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că nu există nicio întâlnire planificată între Putin și Assad. Prezența lui Assad la Moscova, incertă Potrivit unor surse din Kremlin citate de agențiile de știri ruse, Bashar al-Assad și familia sa ar fi părăsit Siria în urma unei ofensive fulger a grupurilor rebele conduse de islamiști radicali. Citește și: Surse politice: datele la care vor fi reluate alegerile prezidențiale Informația nu a fost confirmată oficial, iar Kremlinul a evitat să ofere detalii: „Nu am nimic să vă spun despre deplasările președintelui Assad”, a afirmat Peskov. Decizia refugierii, aprobată de Putin? Întrebat dacă Vladimir Putin a luat personal decizia de a-i oferi refugiu liderului sirian, Peskov a recunoscut că astfel de hotărâri nu pot fi luate fără implicarea șefului statului: „Nu mai am nimic să vă spun”, a adăugat el. Referindu-se la evoluțiile recente din Siria, Dmitri Peskov a declarat că „întreaga lume a fost surprinsă de ceea ce s-a întâmplat”. El a reiterat că Rusia nu face excepție și că situația necesită o perioadă de ajustare și dialog. Viitorul bazelor militare rusești în Siria Rusia consideră esențială discutarea viitorului bazelor sale militare de la Tartus și Hmeimim cu noile autorități siriene. „Acesta este subiectul discuțiilor cu cei care vor fi la putere în Siria”, a spus Peskov, subliniind că Moscova face „tot posibilul” pentru a asigura securitatea acestor facilități. Rusia, care sprijină militar regimul lui Bashar al-Assad din 2015, anticipează o „perioadă foarte dificilă” din cauza instabilității din Siria. În acest context, Dmitri Peskov a evidențiat importanța menținerii unui dialog activ cu toate țările din regiune: „Rusia are o intenție puternică de a face acest lucru”, a conchis el.

Operațiunea "Portal Kombat" și Călin Georgescu (sursa: publicrecord.ro)
Eveniment

Operațiunea "Portal Kombat" și Călin Georgescu

Operațiunea "Portal Kombat" și Călin Georgescu. Zeci de site-uri și canale de Telegram coordonate din Rusia promovează candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din România. Potrivit publicrecord.ro, această operațiune, denumită „Portal Kombat”, reprezintă un instrument sofisticat de influență digitală, identificat inițial în cinci state europene și extins rapid la nivel global. "Portal Kombat" „Portal Kombat” este o rețea coordonată de propagandă, inițial descoperită de agenția franceză Viginium. Citește și: Geoană desființează minciunile lui Georgescu: „România nu va intra în război, scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant” Aceasta activează sub Secretariatul General pentru Apărare și Securitate Națională din Franța și are misiunea de a identifica interferențe digitale externe. Rețeaua, identificată prima dată în februarie 2024, are următoarele caracteristici comune: Domenii web cu denumiri similare. Adrese IP comune, găzduite pe servere din Rusia. Arhitectură HTML identică, grafică similară și aceleași secțiuni de conținut. Link-uri externe către surse pro-ruse sau media controlată de statul rus. În mai puțin de trei luni, cele cinci site-uri inițiale au publicat peste 150.000 de articole, majoritatea traduse automatizat pentru a influența opinia publică. Operațiunea "Portal Kombat" și Călin Georgescu Operațiunea a ajuns în România, unde promovează intens candidatura lui Călin Georgescu, descriindu-l drept un „suveranist” și distribuind mesaje anti-UE. Rețeaua folosește canalele Telegram pentru coordonare, inclusiv pentru fiecare județ și diaspora română. Mesajele sunt preluate din media pro-rusă, inclusiv Pravda, și adaptate pentru contextul local. Extinderea globală Conform Observatorului European pentru Media Digitală (EDMO), rețeaua a fost activată în 19 țări din Uniunea Europeană și în alte regiuni, precum Norvegia, Moldova, Japonia și Republica Centrafricană. Printre țările vizate, pe lângă România, se numără: Germania, Franța, Spania, Italia și Polonia. Bulgaria, Cehia, Slovacia, Grecia și Portugalia. Ungaria, Republica Moldova și Danemarca. Aceste platforme publică articole automat traduse, preluate din media controlată de Rusia, canale pro-ruse de pe Telegram și alte surse menite să susțină discursuri naționaliste și să influențeze alegerile. Consecințele propagandei în spațiul public Operațiunea „Portal Kombat” evidențiază o strategie bine pusă la punct de influențare a spațiului public din România și alte țări. Această rețea digitală devine o amenințare pentru securitatea informațională, subminând încrederea în instituțiile democratice și manipulând percepția publicului. Conștientizarea acestor tactici de propagandă este esențială pentru protejarea integrității proceselor democratice și pentru combaterea dezinformării la nivel național și european.

Tucker Carlson, interviu cu Serghei Lavrov la câteva luni după interviul cu Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Tucker Carlson, interviu cu Serghei Lavrov

Tucker Carlson, interviu cu Serghei Lavrov. Jurnalistul conservator Tucker Carlson, cunoscut pentru apropierea sa de Donald Trump, a anunțat marți realizarea unui interviu cu Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei. Tucker Carlson, interviu cu Serghei Lavrov Interviul, realizat la Moscova, va fi difuzat „foarte curând” și abordează perspectivele unui „conflict fără precedent între Rusia și Statele Unite”, conform declarațiilor lui Carlson. Citește și: VIDEO Interlopul George Pian nu-l susține pe Călin Georgescu fiindcă „patriotul” candidat este fan Antonescu: „Tataia Gheorghiu nu s-a întors nici azi de unde l-a trimis la muncă” Acesta nu este primul interviu al jurnalistului american cu oficiali ruși de rang înalt. În februarie, Carlson l-a intervievat pe președintele rus Vladimir Putin, fiind primul jurnalist occidental care a realizat un astfel de material de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022. Interviul său cu Putin a acumulat peste 200 de milioane de vizualizări pe YouTube. Acuzații la adresa administrației Biden Într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, Carlson acuză administrația Biden de „împingerea Statelor Unite spre un conflict nuclear cu Rusia”. De asemenea, el susține că ambasada SUA l-a descurajat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să-i acorde un interviu, criticând poziția americană față de războiul din Ucraina. O voce influentă și controversată Fost realizator al emisiunii „Tucker Carlson Tonight” la Fox News, Carlson a devenit o figură influentă în rândul conservatorilor americani. Deși acuzat de promovarea teoriilor conspiraționiste, jurnalistul continuă să atragă un public larg prin propria sa platformă de streaming și emisiuni distribuite pe rețelele sociale. Interviul său cu Lavrov vine într-un context de tensiuni crescute între Moscova și Occident, marcat de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

Moscova acuză „dictatura” președintei Maia Sandu (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moscova acuză „dictatura” președintei Maia Sandu

Moscova acuză „dictatura” președintei Maia Sandu. Șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), Serghei Narîșkin, a calificat Ucraina drept „un stat eșuat”, afirmând totodată că în Republica Moldova, Maia Sandu susține un regim „dictatorial”. Moscova acuză „dictatura” președintei Maia Sandu "Sedusă de așa-zisa integrare europeană, Ucraina s-a transformat în principalul berbece antirusesc al Statelor Unite ale Americii în regiune", a declarat Narîșkin. Citește și: E momentul să ne panicăm: șansele lui Călin Georgescu de a deveni președinte sunt, azi, enorme din cauza degringoladei din PSD și PNL Potrivit acestuia, Ucraina nu mai este capabilă să funcționeze ca o entitate politică și economică viabilă. Narîșkin a avertizat că Republica Moldova urmează același traseu ca Ucraina. El a criticat administrația președintei Maia Sandu, descriind-o drept un „regim totalitar”, care ar fi provocat o polarizare socială severă. Anterior, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a acuzat autoritățile de la Chișinău că transformă Moldova într-o „bază logistică” pentru armata ucraineană și că atrag țara în NATO. Rusia respinge „înghețarea conflictului” în Ucraina În cadrul conferinței, Narîșkin a declarat că Rusia este împotriva unui armistițiu similar celui dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud din 1953. "Avem nevoie de o pace solidă și durabilă pentru mulți, mulți ani. Această pace trebuie să fie garantată, în primul rând, pentru cetățenii Federației Ruse și pentru întregul continent european", a subliniat el. Narîșkin a respins categoric ideea unei „înghețări” a conflictului, considerând că soluția constă în eliminarea cauzelor războiului, printre care a menționat „politica agresivă a NATO în apropierea granițelor Rusiei”. Propunerea Rusiei pentru pace Potrivit lui Narîșkin, Rusia este deschisă negocierilor, dar condițiile sunt clare și au fost prezentate de președintele Vladimir Putin încă din iunie. Acestea includ: Retragerea trupelor ucrainene din regiunile anexate de Rusia (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie); Renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO. În schimb, Rusia ar înceta imediat focul și ar începe negocierile pentru pace. Totuși, Kievul și aliații săi occidentali au respins propunerea, calificând-o drept o „capitulare”. Putin, deschis la negocieri cu Donald Trump În contextul alegerilor prezidențiale din SUA, Vladimir Putin și-a exprimat disponibilitatea de a negocia cu Donald Trump, dacă acesta va deveni președinte. Trump a declarat anterior că intenționează să pună capăt rapid războiului din Ucraina. "Tentaculele" Occidentului: instabilitate și scindare Narîșkin a acuzat Occidentul de destabilizare în regiune, afirmând că „pretutindeni unde Occidentul și-a extins tentaculele, vedem scindare și destabilizare”. SUA și aliații săi ar desfășura eforturi concertate pentru a destabiliza statele membre CSI, consolidând tensiunile în regiune. Declarațiile lui Narîșkin evidențiază poziția dură a Rusiei față de influența Occidentului în fostele republici sovietice și subliniază retorica Moscovei de a justifica acțiunile sale în Ucraina și Moldova.

Decizia lui Biden a înfuriat Moscova (sursa: nsn.fm)
Internațional

Decizia lui Biden a înfuriat Moscova

Decizia lui Biden a înfuriat Moscova. Autorizarea Ucrainei de către administrația Biden să utilizeze rachete cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei a fost criticată vehement de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta a declarat luni că această măsură escaladează conflictul și ar putea crea „o situație fundamental nouă” în implicarea SUA în războiul din Ucraina. Decizia lui Biden a înfuriat Moscova „Administrația de la Washington, aflată la sfârșit de mandat, continuă să toarne gaz pe foc și să provoace noi tensiuni”, a afirmat Peskov. Citește și: Estimare pe baza sondajelor existente: Ciucă și Lasconi au șanse să-l depășească pe Simion, dar nu foarte mari Acesta a avertizat că loviturile asupra teritoriului rus ar reprezenta, în opinia Kremlinului, acțiuni coordonate de țările occidentale. Schimbarea politicii SUA Potrivit surselor citate de Reuters și AFP, administrația Biden a ridicat restricțiile privind utilizarea rachetelor americane de către Ucraina pe teritoriul rus. Acest pas marchează o schimbare semnificativă în politica SUA, venind în urma solicitărilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Se așteaptă ca Ucraina să desfășoare primele atacuri cu rază lungă de acțiune în zilele următoare, având drept ținte infrastructura logistică și aerodromurile rusești. Decizia SUA a fost influențată de desfășurarea trupelor nord-coreene de către Rusia pentru sprijinirea operațiunilor militare. Deputată rusă amenință cu războiul mondial Kremlinul consideră că această schimbare de strategie implică direct NATO în conflict, susținând că țările occidentale furnizează atât coordonatele, cât și expertiza tehnică necesară pentru atacuri. Vladimir Putin a subliniat anterior că asemenea decizii ar echivala cu o implicare directă a țărilor NATO. Deputata rusă Maria Butina a mers mai departe, afirmând că decizia administrației Biden riscă declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial. „Acești oameni încearcă să escaladeze situația la maximum cât timp sunt la putere”, a declarat ea, exprimându-și speranța că Donald Trump va inversa această decizie. Reacții internaționale și dileme strategice Moscova continuă să avanseze pe front, în timp ce susținerea occidentală pentru Ucraina devine tot mai pronunțată. În acest context, Washingtonul și aliații săi urmăresc să intensifice presiunea asupra Rusiei, însă riscul escaladării globale rămâne un subiect major de îngrijorare. Pe de altă parte, realegerea lui Donald Trump ridică întrebări despre viitorul sprijinului SUA pentru Ucraina. Declarațiile sale din campanie au generat temeri că acesta ar putea forța Kievul să accepte concesii teritoriale pentru a pune capăt războiului, în conformitate cu „noile realități” impuse de Rusia. Conflictul continuă să genereze îngrijorări internaționale, fiecare mișcare fiind privită prin prisma riscurilor și oportunităților strategice.

Adrian Năstase, critic față de victoria Maiei Sandu Foto: Kremlin.ru
Politică

Adrian Năstase, critic față de victoria Maiei Sandu

Fostul premier PSD Adrian Năstase pare a fi mai degrabă critic față de victoria Maiei Sandu: „Faptul că «diaspora» a determinat scorul final este un lucru preocupant”, a scris el, pe blog. Citește și: VIDEO Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și unde nu sunt locuri de muncă” Diaspora din România a contribuit în repetate rânduri, semnificativ, la înfrângerea candidaților PSD pentru Cotroceni. Însă fostul premier o critică pe Maia Sandu pentru faptul că ar fi deschis prea puține secții de vot la Moscova și sugerează că aceasta a abandonat proiectul unionist. Adrian Năstase, critic față de victoria Maiei Sandu „Spre Occident sau spre Rusia? Poate ca este o judecata simplista. Probabil ca unii au votat impotriva guvernelor Maiei Sandu. Oricum divizarea intre regiuni/raioane este putrnic marcata de rezultatul final iar faptul că «diaspora» (cetatenii aflati in afara granitelor) a determinat scorul final este un lucru preocupant. Mai ales in perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor. Desigur, unii se gandesc deja la riscul repetării scenariului georgian. Cauzele obiective ale acestei divizari sunt cunoscute: numarul relativ mare al etnicilor rusi, gagauzi, al familiilor mixte, al celor plecati la munca in Rusia, numarul mic al sectiilor de vot de la Moscova, situatia Transnistriei, conflictul din Ucraina/interesele Ucrainei in Republica Moldova/Transnistria, rolul Republicii Moldova in situatia complexa SUA-UE/Rusia. Guvernarea următoarelor luni, sub presedintia Maiei Sandu, poate fi un măr otrăvit, in perspectiva alegerilor parlamentare. O strategie inteleapta pentru a depăsi fractura internă ar trebui sa fie axa unei actiuni viitoare. Vom vedea. Asa cum vom vedea dacă «drumul european» al Republicii Moldova mai are vreo legătură cu proiectul unionist”, a scris Năstase pe blog. Fostul premier PSD, de două ori condamnat penal, a vizitat Moscova chiar și după ce Rusia a invadat Crimeea.

Talibanii nu mai sunt considerați teroriști de către Moscova Foto: Twitter MFA Russia
Internațional

Talibanii nu mai sunt considerați teroriști de către Moscova

Vladimir Putin și-a mai găsit un aliat: talibanii nu mai sunt considerați teroriști de către regimul de la Moscova. Ministerul rus de Externe a anunţat vineri că decizia de retragere a mişcării talibanilor de pe lista Rusiei cu organizaţii teroriste "a fost luată la cel mai înalt nivel", transmite agenţia TASS, preluată de Reuters. Talibanii nu mai sunt considerați teroriști de către Moscova Decizia mai trebuie urmată de o serie de proceduri legale înainte de a deveni efectivă, a precizat reprezentatul special al preşedintelui rus Vladimir Putin pentru Afganistan, Zamir Kabulov. Putin declarase în luna iulie că Rusia consideră talibanii afgani un aliat în combaterea terorismului. Până în prezent nicio ţară nu a recunoscut mişcarea talibanilor drept conducere legitimă a Afganistanului, dar China şi Emiratele Arabe Unite au acceptat ambasadori ai talibanilor. Rusia a înscris talibanii pe lista sa cu organizaţii teroriste în anul 2003, deşi a primit reprezentanţi ai acestora de mai multe ori înainte ca talibanii să preia puterea la Kabul în august 2021, după care Statele Unite s-au văzut nevoite să-şi retragă ultimele trupe din Afganistan. De atunci, delegaţii ale talibanilor au venit în diferite ocazii la Moscova şi au participat acolo la conferinţe pe tema soluţionării conflictelor din Afganistan. Ministrul de externe afgan, Amir Khan Muttaqi, a declarat într-un discurs la Moscova că deciziile recente ale Kazahstanului şi Kârgâzstanului de a retrage mişcarea talibanilor de pe listele lor cu grupări interzise reprezintă un pas binevenit. Taliban in MoscowA Taliban delegation*, headed by the acting head of the Afghan Foreign Ministry, arrived at the "Moscow format of consultations on Afghan issues" in MoscowThe format was created in April 2017, it unites 10 countries interested in the Afghan settlement… pic.twitter.com/fOqjQNHheU— Tony (@Cyberspec1) October 4, 2024 Lavrov vrea un dialog pragmatic La rândul său, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Rusia doreşte să menţină un "dialog pragmatic" cu actualul guvern afgan, pe care l-a lăudat pentru eforturile de a combate producţia de droguri şi de a lupta împotriva grupării Statul Islamic. Ministrul rus a cerut Statelor Unite să restituie activele confiscate Afganistanului şi a estimat că Occidentul ar trebui să-şi recunoască responsabilitatea pentru reconstrucţia post-conflict a acestei ţări. Mişcarea talibanilor se află în conflict cu gruparea Statul Islamic (ISIS), care a revendicat atacul terorist asupra sălii de concerte Crocus City Hall de la periferia Moscovei, unde au fost ucise pe 22 martie cel puţin 144 de persoane. Ţările occidentale indică spre Statul Islamic-Khorasan (SI-K), o ramură a grupării Statul Islamic şi care este activă mai ales în Afganistan.

Ucraina atacă: Moscova val de drone (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina atacă Moscova: val de drone

Ucraina atacă Moscova: val de drone. Oficiali ruşi au declarat marţi că cel puţin 15 drone au fost doborâte luni noaptea în jurul Moscovei, în cursul unui val de atacuri ucrainene care a incendiat clădiri rezidenţiale, a ucis o femeie şi a impus anularea a cel puţin 30 de curse aeriene. Ucraina atacă Moscova: val de drone Peste 60 de drone au fost doborâte de asemenea în regiunea Briansk din sud-vestul Rusiei, vecină cu Ucraina, şi în regiunea Lipeţk din sud, au anunţat guvernatorii regiunilor respective, unde nu s-au raportat daune sau victime. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Industria ucraineană producătoare de drone este în creştere rapidă, iar Kievul a intensificat atacurile cu acest tip de arme împotriva unor infrastructuri energetice, militare şi de transport ruseşti. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a comunicat pe Telegram că echipajele de intervenţie de urgenţă au fost trimise în mai multe locuri din regiune, inclusiv în apropierea aeroportului Jukovo şi în districtul Domodedovo, unde este situat unul din cele mai mari aeroporturi din capitala rusă.

Drone ucrainene atacă masiv regiunea Moscovei (sursa: TASS)
Internațional

Drone ucrainene atacă masiv regiunea Moscovei

Drone ucrainene atacă masiv regiunea Moscovei. Ucraina a lansat valuri de atacuri cu drone vizând centrale electrice şi o rafinărie din regiunile Moscova şi Tver, declanşând incendii, în timp ce zeci de drone au fost distruse în alte zone ale ţării, au anunţat duminică oficiali ruşi. Drone ucrainene atacă masiv regiunea Moscovei Fragmente de drone au declanşat incendii la Rafinăria Moscovei şi la centrala electrică de la Konakovo, în regiunea Tver, unul dintre cei mai mari producători de energie din centrul Rusiei, au declarat oficiali şi media locale. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Ministerul Apărării din Rusia a anunţat pe Telegram că unităţile sale de apărare aeriană au distrus 158 de drone lansate de Ucraina în cursul nopţii, între care nouă asupra Moscovei şi a regiunii sale. Primarul Moscovei Serghei Sobianin a declarat că mai multe drone au vizat rafinăria Moscovei şi un incendiu a fost stins "într-o sală tehnică separată". Agenţia de ştiri TASS a relatat, citând oficiali ai pompierilor, că incendiului i-a fost atribuit cel mai ridicat grad de complexitate, ceea ce ar putea presupune unităţi suplimentare. Rafinăria din sud-estul capitalei ruse este în proprietatea Gazprom Neft, ramura petrolieră a Gazprom. Explozii lângă centrala electrică Canalul de ştiri pe Telegram "Baza", care este apropiat de serviciile de securitate ruse, a declarat că lângă centrala electrică de la Konakovo au fost auzite explozii puternice. Guvernatorul Igor Rudenia a declarat că în oraşul Konakovo s-a declanşat un incendiu, dar furnizarea electricităţii şi a gazului nu au fost întrerupte. El nu a precizat ce a ars în incendiu. Ucraina a încercat să lovească şi centrala electrică Kaşira din regiunea Moscovei cu trei drone, a declarat Mihail Şuvalov, şeful districtului Kaşira, pe Telegram. El a spus că atacul nu a provocat pagube sau victime, iar furnizarea electricităţii nu a fost întreruptă. Ministerul Apărării a anunţat că 46 de drone au fost distruse deasupra regiunii transfrontaliere Kursk, 34 deasupra Briansk, 28 deasupra Voronej şi 14 deasupra Belgorod. Alte câteva zeci de drone au fost doborâte deasupra regiunilor Kaluga, Lipeţk sau Riazan, a mai precizat ministerul. Nu s-au raportat răniţi în urma atacurilor, potrivit informaţiilor preliminare. Rusia dezvăluie însă rareori întreaga amploare a pagubelor produse de atacurile aeriene ucrainene

Puternic atac cu drone deasupra Moscovei, arată primarul Sobianin (dreapta) (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Puternic atac cu drone deasupra Moscovei

Puternic atac cu drone deasupra Moscovei. Capitala Rusiei a fost vizată în noaptea de marţi spre miercuri de unul dintre cele mai puternice atacuri cu drone ucrainene din istoria sa, a anunţat miercuri primarul Moscovei, Serghei Sobianin Puternic atac cu drone deasupra Moscovei Conform Ministerului rus al Apărării, în timpul nopţii "au fost distruse 11 drone" deasupra teritoriul Moscovei şi al regiunii sale. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii "Aceasta este una din cele mai mari tentative de atac cu drone efectuate vreodată împotriva Moscovei", a afirmat primarul capitalei ruse într-o declaraţie pe Telegram. Cel puţin trei drone au fost doborâte în districtul Podolsk din sudul regiunii Moscova, fără a provoca răniţi sau pagube, potrivit aceleiaşi surse. Negocieri excluse În total, în cursul nopţii de marţi spre miercuri, 45 de drone ucrainene au fost distruse de sistemele ruseşti de apărare aeriană deasupra regiunilor Moscova (11), Briansk (23), Belgorod (6), Kaluga (3) şi Kursk (2), a detaliat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat de presă. De asemenea, o rachetă a fost doborâtă în jurul orei 01:00 (22:00 GMT marţi) în vestul regiunii Rostov, la graniţa cu Ucraina, potrivit guvernatorului regional Vasili Golubev. Oraşul Moscova şi regiunea sa, situate la peste 500 de kilometri de graniţa cu Ucraina, au mai fost vizate, rar, de atacuri cu drone. În vara anului 2023, au fost distruse drone deasupra cartierului de afaceri al capitalei, iar în mai 2023, două drone au fost doborâte în apropierea Kremlinului. Moscova a exclus orice negocieri cu Kievul "în această etapă".

Potrivit Pentagon, forțele Kievului vor avansa (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Potrivit Pentagon, forțele Kievului vor avansa

Potrivit Pentagon, forțele Kievului vor avansa. Moscova are dificultăţi în a răspunde la contraofensiva Kievului în regiunea Kursk din vestul Rusiei, conform Departamentului Apărării al SUA. Potrivit Pentagon, forțele Kievului vor avansa Deşi există semne că Rusia mută "un număr mic de forţe" în acea regiune, Pentagonul crede că "Rusia are reale dificultăţi în a răspunde, şi continuaţi să vedeţi unele progrese ucrainene în această privinţă", a declarat marţi purtătorul de cuvânt al departamentului, Pat Ryder, la Washington. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Ryder a spus că Ucraina "a demonstrat cu siguranţă creativitate şi curaj pe câmpul de luptă". Odată cu contraofensiva lansată în urmă cu aproximativ două săptămâni, Ucraina a mutat războiul pe teritoriul adversarului său pentru prima dată. Rusia continuă să ocupe mari părţi din estul şi sudul Ucrainei. Întrebat dacă Washingtonul este public în favoarea avansului Ucrainei, Ryder nu a răspuns direct, ci s-a referit la preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Purtătorul de cuvânt a menţionat că Zelenski a spus că scopul este de a crea o zonă tampon. Discuţiile cu Kievul continuă pentru a afla mai multe despre obiectivele exacte. Dar Ryder, la fel ca o purtătoare de cuvânt a Pentagonului de luni, a subliniat că această contraofensivă a Ucrainei nu a schimbat sprijinul Washingtonului pentru Kiev

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră