vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: moscova

138 articole
Internațional

Moscova acuză divulgarea convorbirilor cu Steve Witkoff. Tensiuni cu SUA

Consilierul Kremlinului pentru politică internațională, Iuri Ușakov, a criticat miercuri apariția în media a unor convorbiri telefonice atribuite dialogului său cu trimisul special american, Steve Witkoff. Ușakov a calificat scurgerile drept „inacceptabile”, menționând că unele dintre informații sunt „false” și subliniind gravitatea subiectelor discutate în cadrul acestor contacte diplomatice. Moscova critică divulgarea discuțiilor confidențiale Aflat la Bișkek (Kârgâzstan) alături de președintele Vladimir Putin, Ușakov a declarat pentru presa rusă că discuțiile cu reprezentantul american sunt strict confidențiale și nu trebuie divulgate. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Oficialul a afirmat că dezvăluirile din presă pun sub semnul întrebării modalitatea de a continua negocieri constructive cu parteneri care expun public detalii ale convorbirilor diplomatice. Ușakov a anunțat că intenționează să abordeze acest subiect direct cu Steve Witkoff. Bloomberg publică o transcriere a unei convorbiri Ușakov–Witkoff Marți, agenția Bloomberg a publicat o transcriere a unei conversații purtate pe 14 octombrie de Ușakov cu Steve Witkoff. Potrivit materialului, trimisul american ar fi sugerat o colaborare pe un potențial plan de pace pentru Ucraina. Aceste dezvăluiri au pus în centru atenției rolul lui Witkoff ca intermediar neoficial între Washington și Moscova în contextul încercărilor de identificare a unei soluții la conflictul ucrainean. Kremlinul confirmă vizita lui Steve Witkoff la Moscova Anterior, Kremlinul confirmase că Steve Witkoff urmează să viziteze Moscova săptămâna viitoare, într-un demers diplomatic orientat spre evaluarea planului american de reglementare a conflictului din Ucraina. Ușakov a precizat că, dacă vizita va avea loc, Witkoff va fi primit inclusiv de președintele rus Vladimir Putin, iar unele puncte ale propunerii americane sunt considerate „pozitive”, deși multe necesită discuții tehnice aprofundate. Trump afirmă că Witkoff va discuta planul pentru Ucraina cu Putin Președintele american a declarat marți, la bordul Air Force One, că Steve Witkoff va călători la Moscova pentru discuții cu Putin privind o eventuală soluție diplomatică la războiul din Ucraina. Donald Trump a menționat, de asemenea, posibila prezență a ginerelui său, Jared Kushner, în delegație. Moscova apreciază inițiativa americană, respinge rolul Europei Potrivit lui Ușakov, Moscova consideră Statele Unite singurul actor occidental care a venit cu inițiative concrete privind reglementarea conflictului. În schimb, oficialul rus a criticat tentativele europene de implicare în procesul de mediere. Și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, afirmase marți că „nu poate exista nicio mediere din partea Franței sau Germaniei”. Dezvăluirile din presă și impactul asupra negocierilor ruso-americane Conținutul convorbirii publicate de Bloomberg indică faptul că Witkoff i-ar fi sugerat lui Ușakov să prezinte planul de pace într-o manieră care să favorizeze o reacție pozitivă din partea președintelui Trump. În plus, în cadrul discuției, trimisul american ar fi propus ca Putin să-l contacteze telefonic pe Trump înainte de vizita lui Volodimir Zelenski la Casa Albă din octombrie. Potrivit presei americane, inclusiv The Wall Street Journal, această convorbire ar fi oferit Kremlinului ocazia de a-l convinge pe Trump să nu autorizeze livrarea rachetelor Tomahawk către Ucraina, argumentând că o astfel de decizie ar escalada conflictul. Reacția Casei Albe: negocierea este „ceva obișnuit” Casa Albă nu a contestat autenticitatea transcrierii și l-a apărat pe Steve Witkoff, considerând că schimbul de opinii cu oficialii ruși este parte a procesului diplomatic. Președintele Trump a declarat că astfel de discuții sunt normale pentru un negociator, sugerând că abordări similare sunt utilizate și în dialogul cu partea ucraineană. Risc de tensionare a relațiilor Moscova–Washington Ușakov a avertizat că astfel de dezvăluiri pot afecta pozitivul, dar fragilul proces de apropiere diplomatică dintre Rusia și Statele Unite. El a subliniat că relațiile se consolidează cu dificultate, în special prin contactele telefonice, iar expunerea lor în presă subminează încrederea reciprocă.

Moscova critică divulgarea discuțiilor confidențiale (sursa: Kremlin.ru)
Centrală electrică rusă lovită de drone ucrainene (sursa: Telegram/Exilenova_plus)
Internațional

Ucraina a atacat cu drone o centrală electrică din apropierea Moscovei

Forțele armate ucrainene au lansat duminică un atac cu drone asupra unei centrale electrice importante situate în apropierea capitalei Federației Ruse. Incidentul a provocat un incendiu și a determinat trecerea sistemului energetic pe alimentare de rezervă, potrivit guvernatorului regiunii Moscova, Andrei Vorobiov. Ținta atacului: centrala electrică Șatura, la 120 km de Moscova Conform declarațiilor oficiale, dronele au lovit centrala electrică Șatura, aflată la aproximativ 120 de kilometri est de centrul Moscovei. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Aceasta este una dintre sursele cheie de alimentare cu energie electrică și agent termic pentru zona metropolitană. Incendiu produs la instalație, după căderea dronelor Guvernatorul Andrei Vorobiov a precizat că o parte dintre drone au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană ruse, însă câteva au căzut în perimetrul centralei. Impactul a declanșat un incendiu, ulterior localizat și pus sub control de echipele de intervenție. „Unele dintre drone au fost distruse de forţele apărării aeriene. Câteva drone au căzut pe suprafaţa centralei. Un incendiu a izbucnit la acest obiectiv şi în prezent este ţinut sub control”, a declarat Vorobiov. Alimentarea cu energie, comutată pe sistem de rezervă În urma incidentului, autoritățile au activat sistemele de alimentare de rezervă pentru a asigura continuitatea furnizării de electricitate și agent termic în regiune. Nu au fost raportate victime.

Ucraina neagă încercuirea trupelor sale la Pokrovsk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina neagă că trupele sale ar fi încercuite la Pokrovsk, armata susține că și-a întărit pozițiile

Armata ucraineană a respins miercuri declarațiile Moscovei potrivit cărora trupele ucrainene ar fi fost încercuite de armata rusă în orașul Pokrovsk, considerat în prezent epicentrul luptelor de pe frontul de est. Ucraina neagă încercuirea trupelor sale la Pokrovsk „Apărarea aglomerării urbane Pokrovsk–Mîrnograd continuă. Nu există nicio încercuire a unităților și diviziilor noastre”, a transmis Statul Major General ucrainean pe rețelele de socializare. Citește și: Firea desființează spectacolul organizat de Patriarhul Daniel la sfințirea Catedralei Neamului Pokrovsk, un important centru logistic din regiunea industrială Donețk, este una dintre principalele ținte ale Kremlinului în ofensiva actuală din estul Ucrainei. Kievul anunță rezistență activă Declarația ucraineană vine după ce Ministerul rus al Apărării a afirmat la începutul săptămânii că armata rusă „întărește încercuirea” trupelor ucrainene din zonă. Miercuri, același minister a susținut, pe canalul său de Telegram, că situația forțelor ucrainene „se deteriorează rapid” atât în Pokrovsk, cât și în Kupiansk, un alt punct strategic aflat în nord-estul țării. De partea sa, armata ucraineană a transmis că desfășoară „o rezistență activă” împotriva grupurilor de infanterie ruse care încearcă să își consolideze pozițiile în apropierea orașului. Zelenski: „Acesta este statul nostru, acesta este Estul nostru” Președintele Volodimir Zelenski a confirmat că câteva sute de soldați ruși au pătruns deja în zona metropolitană Pokrovsk–Mîrnograd, însă a subliniat că trupele ucrainene continuă să lupte cu determinare. Marți, liderul ucrainean și-a vizitat personal trupele din regiune, transmițând un mesaj de solidaritate și curaj: „Serviți într-un sector atât de important. Acesta este statul nostru, acesta este Estul nostru”, le-a spus el soldaților, conform unei înregistrări video difuzate de biroul prezidențial. Rusia deține aproape o cincime din Ucraina Conform unei analize realizate de AFP pe baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) și ale Proiectului Amenințări Critice (CTP), la 31 octombrie 2025, Rusia controla 19,2% din teritoriul ucrainean. Acest procent include 81% din regiunea Donețk și aproape întreaga regiune Lugansk, două zone-cheie din estul Ucrainei, aflate în centrul ofensivei ruse. Pokrovsk, noul punct fierbinte al frontului de est Bătălia pentru Pokrovsk capătă o importanță strategică majoră, întrucât orașul servește drept nod logistic vital pentru aprovizionarea trupelor ucrainene din est. Atât Rusia, cât și Ucraina, consideră controlul acestui oraș drept esențial pentru evoluția conflictului din regiunea Donbas. În timp ce Moscova revendică progrese rapide, Kievul insistă că nu există nicio încercuire și că liniile de apărare rezistă. Luptele din Pokrovsk confirmă astfel că frontul de est rămâne principalul teatru al confruntării, într-un război care se prelungește și se intensifică pe zi ce trece.

Moscova încearcă să împiedice extrădarea lui Potra în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

BREAKING Moscova încearcă să împiedice extrădarea lui Potra în România

Persoane influente din cercurile apropiate Kremlinului fac eforturi de ultim moment pentru a opri extrădarea din Dubai în România a lui Horațiu Potra, potrivit The Guardian. Spivak: „Încercăm să oprim extrădarea lui Potra” Eforturile de a bloca extrădarea sa sunt conduse de Igor Spivak, șeful organizației „Russian Middle East Society” – un grup cu legături strânse cu Ministerul rus de Externe – și de Alexander Kalinin, un apropiat al Kremlinului, născut în Republica Moldova, care s-a refugiat la Moscova și recrutează moldoveni pentru a lupta în Ucraina alături de forțele ruse. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie „În prezent încercăm să oprim extrădarea lui Potra”, a declarat Spivak într-un interviu telefonic acordat luni. „Avem multă experiență, iar mulți oameni lucrează pentru a-l elibera”, a adăugat el, precizând că a angajat „un grup de avocați foarte respectați” în Emiratele Arabe Unite care lucrează la eliberarea lui Potra și că intenționează să se deplaseze personal la Dubai. La începutul acestei luni, Potra a încercat, prin avocații săi, să anuleze mandatul de arestare emis în România, însă un judecător i-a respins solicitarea. „MAE rus ne susține, desigur” Această dezvăluire aduce noi informații despre legăturile lui Potra cu Moscova. Implicarea directă a autorităților ruse rămâne neclară. O sursă cu cunoștințe directe despre situație a declarat că autoritățile ruse „au dat undă verde” intervenției lui Spivak și Kalinin pentru a obține eliberarea lui Potra. Deși Spivak susține că implicarea sa în cazul Potra este „din proprie inițiativă”, organizația sa – care se prezintă oficial ca ONG pentru drepturile omului – colaborează îndeaproape cu Ministerul rus de Externe. Spivak a organizat frecvent evenimente împreună cu ministerul, inclusiv o expoziție de artă la Moscova cu lucrări ale Aishei Gaddafi, fiica fostului lider libian Muammar Gaddafi, cu sprijinul instituției. „Ministerul ne susține, desigur. Ar fi greu de negat acest lucru”, a declarat Spivak, adăugând că organizația sa este compusă din „mulți foști angajați ai Ministerului de Externe și foști ambasadori”. Kalinin, lăsat fără cetățenie moldovenească Spivak a spus că s-a implicat la cererea lui Kalinin, fost lider al Partidului Regiunilor din Moldova (prorus), care a fugit în Rusia și care, între timp, a început să recruteze moldoveni pentru a lupta în Ucraina. Kalinin, care a fost deposedat de cetățenia moldovenească și deține pașaport rusesc, se află sub sancțiuni din partea UE și SUA pentru acțiuni menite să destabilizeze Moldova în calitate de colaborator al Kremlinului. El a amenințat că va conduce un grup de combatanți într-un marș asupra Chișinăului, pentru a răsturna guvernul pro-occidental condus de președinta Maia Sandu. Un oficial moldovean, sub protecția anonimatului, a declarat pentru The Guardian că Kalinin este „un intermediar al Rusiei, probabil conectat la serviciile secrete”. Kalinin nu a răspuns solicitărilor de comentarii, dar The Guardian susține că a văzut mesaje text în care acesta discută despre eforturile de a-l elibera pe Potra din închisoare. Spivak a menționat că urmează să zboare la Dubai miercuri pentru a-l întâlni pe Potra, dar a recunoscut că încercările de a opri extrădarea par să eșueze, afirmând că mercenarul ar putea fi trimis înapoi în România chiar joi. „Situația este dificilă”, a conchis Spivak.

Luptă violentă între migranți la Moscova (sursa: Facebook/Euromaidan Press)
Internațional

VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori

Ministerul de Interne din Rusia a anunțat că peste 80 de persoane au fost duse la secțiile de poliție pentru interogatorii, după o confruntare violentă între migranți într-o zonă rezidențială din Moscova (VIDEO). Autoritățile au precizat că toți străinii implicați în incident vor fi expulzați. Scene de violență pe străzile Moscovei Mass-media ruse au publicat mai multe înregistrări video care surprind zeci de persoane luptându-se pe stradă cu bâte și lopeți, spargând geamuri și avariind mașini parcate în apropierea complexului rezidențial Prokșino. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Deocamdată, nu a fost stabilit motivul exact al altercației. 19 persoane arestate pentru huliganism Potrivit Ministerului de Interne, 19 persoane au fost arestate pentru huliganism. Într-un comunicat transmis duminică, autoritățile au precizat că migranților care dețin și cetățenie rusă li se poate revoca acest statut. Ceilalți străini implicați vor fi expulzați din țară. „Cetățenii străini implicați care nu sunt închiși vor fi expulzați și li se va interzice reintrarea în Rusia”, a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului, Irina Volk. Migrația, problemă politică tot mai tensionată în Rusia Migrația din fostele republici sovietice din Asia Centrală și Caucaz a devenit o temă sensibilă în politica internă rusă. Restricțiile asupra migrației s-au intensificat după atacul terorist de la sala de concerte Crocus City Hall, din martie 2024, atribuit de autoritățile ruse unor cetățeni din Tadjikistan. Peste 6 milioane de migranți în Rusia în 2024 Conform datelor Ministerului de Interne, aproximativ 6,3 milioane de migranți au sosit în Rusia în 2024. Aproape jumătate provin din Uzbekistan, Tadjikistan și Kârgâzstan. Deși economia rusă se bazează puternic pe forța de muncă ieftină provenită din aceste țări – mai ales în construcții și în industria bunurilor de larg consum – tot mai mulți cetățeni ruși reacționează negativ la ceea ce consideră un aflux masiv de persoane care nu se integrează cultural. Războiul din Ucraina a agravat criza forței de muncă De la începutul invaziei din Ucraina, Rusia se confruntă cu un deficit sever de forță de muncă. Sute de mii de persoane s-au alăturat armatei, iar numeroși lucrători au părăsit țara. În acest context, dependența de migranții din Asia Centrală a crescut, amplificând tensiunile sociale și riscul de confruntări precum cea din Moscova.

Diana Șoșoacă, la Moscova, cu Putin (sursa: Facebook/Diana Iovanovici Șoșoacă - Oficial)
Eveniment

Șoșoacă, la Moscova, în aceeași sală cu Putin pentru aniversarea a 20 de ani a Russia Today

Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă a participat la gala aniversară a postului Russia Today (RT), desfășurată vineri seara, la Teatrul Bolșoi din Moscova. Evenimentul a marcat 20 de ani de existență ai televiziunii finanțate de statul rus, interzisă în Uniunea Europeană din 2022. Potrivit imaginilor publicate de Șoșoacă pe pagina sa de Facebook, la gală a fost prezent și președintele Rusiei, Vladimir Putin, care a ținut un discurs oficial. „Invitată specială” a televiziunii Russia Today Într-un comunicat transmis de partidul SOS România, europarlamentarul afirmă că a fost „invitată specială” a postului RT. Citește și: Va permite România survolul avionului lui Putin, spre Budapesta? Precedente și rute alternative „Într-un moment în care libertatea de exprimare este sugrumată în Europa, Diana Iovanovici-Șoșoacă a dus, la Moscova, vocea poporului român, liber și demn, spunând adevărul pe care Uniunea Europeană și mass-media globalistă încearcă să-l ascundă”, se arată în comunicatul formațiunii. Prezența lui Vladimir Putin la gală a fost confirmată pe site-ul oficial al Kremlinului. Interviu acordat unei televiziuni interzise în UE Televiziunea Russia Today este interzisă pe teritoriul Uniunii Europene din 2022, în urma sancțiunilor impuse Moscovei după declanșarea invaziei din Ucraina. În cadrul vizitei la Moscova, Diana Șoșoacă a oferit un interviu postului RT, în care a criticat politicile europene și a elogiat televiziunea rusă pentru „rezistența la cenzura occidentală”. „În timp ce canale independente sunt blocate sau interzise, propaganda globalistă este promovată agresiv în toate statele membre ale Uniunii Europene. (...) Oamenii mor nu pentru libertate, ci pentru ambițiile celor care vor să ajungă la granițele Rusiei. Pacea nu se poate construi cu tancuri și bombe, ci cu respect pentru adevăr și istorie. (...) Europa trebuie să se trezească. Dictatura nu mai vine cu tancuri, ci cu directive, cu cenzură și frică”, a transmis Șoșoacă în comunicatul SOS România. „Mă vor băga la ospiciu pentru că spun adevărul” Lidera partidului SOS România, care este urmărită penal pentru mai multe infracțiuni – inclusiv lipsire de libertate și propagandă legionară –, a vorbit și despre propriul caz. „După ce mi-au interzis candidatura la președinție și au încercat să desființeze S.O.S. România, acum vor să mă bage la ospiciu pentru că spun adevărul. Aceasta nu este democrație – este nazism reînviat”, a spus Diana Șoșoacă. Atacuri la adresa Uniunii Europene și a Parlamentului European În interviul acordat televiziunii de stat ruse, europarlamentarul român a comparat Uniunea Europeană cu o dictatură, acuzând-o de cenzură și de control mediatic. „Ei acuză Rusia că e o dictatură, dar nu văd dictatura din propria lor ogradă. E ca pe timpul Inchiziției Catolice, care timp de 600 de ani au ars, au torturat și au băgat la închisoare oameni care spuneau adevărul”, a afirmat Șoșoacă. Ea a adăugat că este „liberă în politică” și a lăudat Russia Today pentru faptul că „oferă o platformă celor reduși la tăcere”: „Să fii liber în mass-media înseamnă să fii exact ca mine, pentru că eu sunt liberă în politică. Adevărul este Dumnezeu. Ați reușit să vă impuneți peste tot în lume, mai ales pentru că sunteți atât de interziși peste tot.” „Parlamentul European trăiește într-o bulă, pe Marte” Diana Șoșoacă a criticat dur instituțiile europene, afirmând că europarlamentarii sunt deconectați de la realitatea oamenilor. „Ei trăiesc într-o bulă, pe Marte, și vorbesc despre viața noastră de pe Terra. Sunt ca o mafie, și nu este o metaforă. Au încercat să mă atragă în spațiul lor, dar am refuzat. În Moscova am văzut copii care citeau în avion, nu stăteau pe telefon. Ursula von der Leyen crede că este ca Putin sau ca Trump, dar nu are inteligența lor”, a mai spus europarlamentarul. Candidatura la președinție, respinsă de Curtea Constituțională Curtea Constituțională a României a respins candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale, invocând declarațiile și legăturile sale cu Rusia. Judecătorii au menționat, în motivare, participarea acesteia la evenimente organizate de Ambasada Federației Ruse la București, inclusiv la recepția de Ziua Națională a Rusiei. „Doamna Șoșoacă a anunțat că își cere scuze Ambasadei Rusiei pentru protestul organizat în fața ambasadei ce a vizat masacrul de la Fântâna Albă. (...) A susținut că România nu e stat de drept și că în Rusia e mai multă democrație decât în România de o mie de ori”, se arată în decizia CCR. Instanța a concluzionat că președintele României trebuie să garanteze apartenența la UE și NATO, motiv pentru care participarea Dianei Șoșoacă la scrutin a fost respinsă.

Moscova încearcă manipularea votului din Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Banii Moscovei au inundat Facebook și YouTube pentru a influența alegerile din Moldova

Moscova încearcă manipularea votului din Moldova. Senatori americani avertizează asupra propagandei ruse. Doi senatori americani, Jeanne Shaheen și Thom Tillis, au transmis scrisori oficiale către companiile Meta și Google. Aceștia solicită măsuri urgente pentru a bloca propaganda rusă și finanțările ilegale care vizează campania electorală din Republica Moldova, înaintea alegerilor programate pentru 28 septembrie. Moscova încearcă manipularea votului din Moldova În vizorul autorităților americane se află oligarhul fugar Ilan Șor, aflat sub sancțiuni internaționale. Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 Acesta ar fi cheltuit deja peste 500.000 de dolari pe reclame Facebook și continuă să utilizeze platformele online pentru a influența opinia publică din Republica Moldova. Mesajul senatorilor americani „Nu putem fi indiferenți. Republica Moldova se află pe punctul de a adera la Uniunea Europeană, iar viitorul său trebuie să fie decis de cetățeni, nu de dezinformarea Moscovei”, au transmis senatorii americani în scrisoarea adresată companiilor Meta și Google. Autoritățile de la Chișinău au semnalat de mai multe ori că Federația Rusă desfășoară campanii de dezinformare și manipulare menite să influențeze procesele democratice din Republica Moldova. Sprijinul partenerilor internaționali Gravitatea situației este confirmată și de partenerii internaționali, Statele Unite, Canada și Marea Britanie. Aceștia consideră că ingerința rusă reprezintă un pericol direct pentru democrația Republicii Moldova și pentru parcursul său european.

Kievul consideră inacceptabilă invitația lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, o nouă mizerie de tergiversare: îl cheamă pe Zelenski la Moscova. Kievul respinge propunerea

Kievul consideră inacceptabilă invitația lui Puțin. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a catalogat miercuri drept „inacceptabilă” propunerea președintelui rus Vladimir Putin ca întâlnirea solicitată de Volodimir Zelenski să aibă loc la Moscova. Kievul consideră inacceptabilă invitația lui Putin Potrivit lui Sibiga, „cel puțin șapte țări sunt dispuse să găzduiască o reuniune între liderii Ucrainei și Rusiei pentru a pune capăt războiului”. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Printre acestea se numără Austria, Vaticanul, Elveția, Turcia și trei state din Golf. Ucraina deschisă la negocieri, dar nu la Moscova Șeful diplomației de la Kiev a subliniat că aceste opțiuni sunt „serioase” și că Zelenski este pregătit să se întâlnească cu Putin în oricare dintre locațiile propuse. „Cu toate acestea, Putin continuă să încurce procesul, avansând propuneri pe care știe că sunt inacceptabile”, a acuzat Sibiga, care a cerut o presiune internațională sporită asupra Rusiei pentru a determina Kremlinul să trateze serios procesul de pace inițiat de președintele american Donald Trump. „Dacă Zelenski este pregătit, să vină la Moscova”, spune Putin La finalul vizitei sale în China, Vladimir Putin a afirmat că nu a exclus niciodată o întâlnire cu Zelenski, confirmând că și Trump i-a solicitat acest lucru. Totuși, liderul de la Kremlin a repetat că o astfel de reuniune trebuie pregătită în detaliu pentru a da rezultate. „Nu am exclus niciodată posibilitatea unei astfel de întâlniri. Dar are ea sens? Vom vedea! Dacă Zelenski este pregătit, să vină la Moscova și această întâlnire va avea loc”, a declarat Putin. Întâlnirile mediate de Trump nu aduc rezultate Seria de discuții la nivel înalt inițiată de Donald Trump după summitul cu Putin din Alaska, pe 15 august, nu a adus progrese concrete în direcția unei încetări a războiului ruso-ucrainean. Rusia pune accent pe chestiuni teritoriale și respinge desfășurarea de trupe NATO în Ucraina. Ucraina respinge categoric orice cedare de teritorii. Aliații europeni susțin Kievul și propun desfășurarea unor trupe de menținere a păcii, opțiune respinsă de Moscova. Condițiile pentru un summit Putin–Zelenski lipsesc În timp ce Kievul și aliații săi insistă asupra garanțiilor de securitate, Rusia consideră că Zelenski a respins toate propunerile de compromis. Astfel, deocamdată, nu există condiții pentru un summit între cei doi lideri, cerut atât de Ucraina, cât și de Trump și susținătorii europeni ai Kievului.

Ucraina denunță gestul lui Woody Allen (sursa: YouTube/METRO TV)
Internațional

Woody Allen a participat la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, gest denunțat de Ucraina

Ucraina denunță gestul lui Woody Allen. Ministerul ucrainean de Externe a criticat dur participarea prin videoconferință a regizorului american Woody Allen la Festivalul Internațional de Film de la Moscova. Kievul a catalogat gestul cineastului drept „o rușine și o insultă” pentru actorii și cineaștii ucraineni uciși sau răniți în urma invaziei ruse. Ucraina denunță gestul lui Woody Allen „Woody Allen a ales să închidă ochii la atrocitățile comise de Rusia în fiecare zi în Ucraina”, a transmis diplomația ucraineană. Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR Oficialii au subliniat că „arta și cultura nu trebuie folosite pentru a acoperi crime sau ca instrument de propagandă”. Ucraina cere izolarea culturală a Rusiei De la începutul războiului, în februarie 2022, Ucraina solicită izolarea totală a Rusiei pe scena internațională, inclusiv în cultură și sport. Kievul denunță constant participarea personalităților occidentale la evenimente desfășurate pe teritoriul rus, chiar dacă acestea au rămas rare. Woody Allen, prezent la o videoconferință la Moscova Regizorul american, în vârstă de 89 de ani, a participat duminică la un eveniment online organizat în cadrul celei de-a 47-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Moscova. Conferința a fost moderată de regizorul și actorul rus Fiodor Bondarciuk, apropiat al președintelui Vladimir Putin și aflat pe lista sancțiunilor occidentale. Declarațiile regizorului: admirație pentru cinematografia rusă În timpul interviului, Woody Allen a lăudat opera regizorului Serghei Bondarciuk, tatăl moderatorului, și a afirmat că ar lua în calcul să filmeze în Rusia. „Întotdeauna mi-a plăcut cinematografia rusă. Dacă ar exista propuneri, m-aș așeza la masă și aș gândi un scenariu despre bunăstarea de la Moscova și Sankt Petersburg”, a declarat el. Amintiri din epoca sovietică și imaginea actuală a Rusiei Regizorul a evocat și o experiență „nu prea agreabilă” avută în perioada Uniunii Sovietice, adăugând însă că „totul s-a schimbat de atunci, iar Rusia a devenit minunată”. Woody Allen a evitat să facă declarații politice directe. Un regizor controversat, izolat la Hollywood Considerat un maestru al comediei și satirei sociale, Woody Allen nu mai filmează aproape deloc în Statele Unite. Cariera sa a fost afectată după ce fiica sa adoptivă, Dylan Farrow, l-a acuzat de agresiune sexuală. În urma acestor acuzații, marile studiouri americane au renunțat la colaborările cu el.

Propunerea lui Putin, refuzul lui Zelenski (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin a propus să se întâlnească cu Zelenski la Moscova, președintele ucrainean a refuzat

Propunerea lui Putin, refuzul lui Zelenski. Președintele rus Vladimir Putin a sugerat, într-o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump, organizarea unei întâlniri bilaterale la Moscova cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski. Propunerea a fost respinsă imediat de Zelenski. Propunerea lui Putin, refuzul lui Zelenski În timpul apelului de luni seară, Putin a menționat ideea unei întâlniri la Moscova. Citește și: Nimeni nu va răspunde pentru studiile aruncate la gunoi după suspendarea proiectelor PNRR în valoare de șapte miliarde de euro - OUG Zelenski, aflat atunci la Casa Albă împreună cu un grup de lideri europeni, a răspuns prompt „nu”. Trump a încercat să medieze un summit trilateral Președintele american Donald Trump a întrerupt reuniunea de la Casa Albă pentru a discuta direct cu Putin. Intenția sa era să pregătească un summit trilateral Trump-Putin-Zelenski, după întâlnirea pe care o avusese vineri, în Alaska, cu liderul de la Kremlin. Totuși, după apel, Trump a anunțat că se analizează mai întâi organizarea unei întâlniri bilaterale Putin-Zelenski, urmând ca abia apoi să aibă loc trilaterala. Reacția oficială a Moscovei Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a confirmat că în discuția de luni s-a vorbit despre „creșterea nivelului de reprezentare” în negocieri, dar nu a menționat explicit o întâlnire între Putin și Zelenski. La rândul său, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a precizat că o eventuală întâlnire între cei doi lideri trebuie să fie „pregătită minuțios”. Divergențe greu de depășit Deși summitul Trump-Putin din Alaska s-a încheiat într-o notă relativ optimistă, diferențele dintre părți rămân profunde: Zelenski refuză orice cedare de teritorii către Rusia. Kremlinul respinge categoric prezența trupelor NATO ca garanție de securitate pentru Ucraina. Aliații europeni continuă să promită sprijin Kievului dacă acesta va continua războiul.

Plahotniuc, negocieri în secret la Moscova (sursa: gagauzinfo.md)
Internațional

„Spălătoria Kremlinului”: Vladimir Plahotniuc, oligarhul fugar, a negociat în secret la Moscova

Plahotniuc, negocieri în secret la Moscova. Vladimir Plahotniuc, cel mai bogat om din Republica Moldova, a fost arestat pe 22 iulie 2025 în Grecia, la solicitarea Interpol, în legătură cu dosarul „spălătoriei moldovenești” – o schemă masivă prin care s-ar fi spălat peste 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia. Plahotniuc, negocieri în secret la Moscova Documente obținute de publicația The Insider arată că Plahotniuc a vizitat Moscova în repetate rânduri, folosind un pașaport fals emis pe numele „Mikhail Taushanov”. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD În ciuda faptului că este vizat de acuzații grave de spălare de bani, oligarhul a reușit nu doar să evite problemele legale în Rusia, ci chiar să participe la negocieri de nivel înalt cu oficiali de la Kremlin. Suspiciuni privind protecția oferită de Moscova Autoritățile moldovene și ruse cer ambele extrădarea lui Plahotniuc, însă oficiali din Republica Moldova ridică semne de întrebare. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cerneucanu, susține că solicitarea Rusiei ar putea fi, de fapt, o manevră menită să-i ofere protecție. Există precedent: Rusia a emis mandate de arestare împotriva altor oligarhi moldoveni fugiți, precum Ilan Șor, care trăiește acum în Rusia cu pașaport rusesc. Mai mult, autoritățile ruse au încercat anterior să fabrice cazuri împotriva unor proprii agenți pentru a-i extrăda, cum s-a întâmplat cu spionul Sergei Cherkasov în Brazilia și cu Artyom Uss, fiul unui fost guvernator, scos de sub arest la domiciliu de agenți ruși în Italia. 20 de acte false descoperite asupra lui Plahotniuc Potrivit unui raport al poliției, la arestarea lui Plahotniuc au fost găsite peste 20 de acte de identitate false, inclusiv pașapoarte ucrainene, rusești și bulgare. Toate emise pe numele „Mikhail Taushanov”, născut la 22 februarie 1962. Sub această identitate, Plahotniuc a intrat de mai multe ori în Rusia, participând la întâlniri confidențiale cu oficiali de la Kremlin – fără să fie deranjat de autoritățile ruse. Întâlniri cu Dmitri Kozak, emisarul lui Putin În aprilie 2025, proiectul jurnalistic moldovean Malenkaya Strana a publicat interceptări în care Vladislav Darvai, fost reprezentant comercial al Rusiei în Moldova, admitea că a organizat vizita secretă a lui Plahotniuc la Moscova. Scopul: o întâlnire cu Dmitri Kozak, adjunctul șefului administrației prezidențiale ruse și emisar al lui Vladimir Putin. Potrivit convorbirilor interceptate, Plahotniuc urma să ajungă la Moscova pe 4 iunie 2024, să se cazeze la Hotelul Național și să nu părăsească camera timp de trei zile. Pentru a nu fi recunoscut, a fost sfătuit să poarte o șapcă și ochelari închisi la culoare. A fost dus de la aeroport cu o mașină fără însemne oficiale, cu plăcuțe speciale pentru a evita controalele. Oligarhul a plătit pentru a avea sala de fitness închisă exclusiv pentru el, dar a fost avertizat să evite salonul de masaj, unde lucra o moldoveancă din Bălți care l-ar fi putut recunoaște. Călătorii frecvente în Rusia, în plin haos politic la Chișinău Datele din baza de zboruri confirmă: pe 4 iunie 2024, un bărbat cu pașaportul lui „Taushanov” a zburat din Dubai spre Moscova și a plecat pe 7 iunie. Alte călătorii similare au avut loc în iulie și octombrie 2024, apoi în martie și aprilie 2025. Interceptările sugerează că discuțiile dintre Plahotniuc și Kozak vizau revenirea oligarhului în politica moldovenească, considerată de interlocutori „un circ” fără prezența sa. Kozak l-a mustrat pentru haosul creat în trecut: „Tu înțelegi că tot ce se întâmplă acum e în mare parte vina ta? Ai avut toată puterea și te-ai jucat cu ea.” Plahotniuc a răspuns că vrea să repare greșelile, dar nu poate reveni singur, motiv pentru care a cerut sprijinul Kremlinului. Kremlinul, implicat masiv în alegerile prezidențiale din Moldova Călătoriile lui Plahotniuc la Moscova coincid cu o perioadă extrem de tensionată în Republica Moldova, marcată de alegerile prezidențiale din toamna lui 2024 și de referendumul pentru integrarea europeană. Pe lângă Plahotniuc, Moscova l-a susținut și pe oligarhul fugar Ilan Șor, care a creat Blocul Victoriei, o formațiune pro-rusă. Inițial, banii pentru mită electorală erau transportați cu curieri pe ruta Chișinău–Istanbul–Moscova. Când autoritățile moldovene au început să-i oprească, rețeaua a fost mutată în Transnistria: votanții primeau carduri Mir, încărcate cu bani rusești. Diaspora moldovenească, folosită ca armă electorală Pe 20 octombrie 2024, mii de moldoveni din Rusia au fost transportați cu autobuzele la secțiile de vot din apropierea ambasadei Moldovei la Moscova. Au primit mese gratite și au fost plimbați prin orașe precum Minsk, Baku sau Ankara pentru a vota. În turul al doilea, mita s-a extins în Uniunea Europeană. În Italia și Estonia, alegătorii erau filmați la intrarea în secții, iar în Bologna, un cameraman rus s-a dat drept observator din partea unei organizații inexistente. Strategia dublă a Kremlinului: blocuri rivale, dar controlabile Când nu a reușit să obțină o majoritate pro-rusă prin fraudă, Kremlinul a schimbat tactica: a susținut simultan două blocuri electorale opuse. Blocul pro-rus, format din patru partide conduse de foști membri ai Partidului Comunist: Partidul Socialiștilor (Igor Dodon), Partidul Comuniștilor (Vladimir Voronin), Inima Moldovei (Irina Vlah) și Viitorul Moldovei (Vasile Tarlev). Blocul „pro-european” Alternative, format din Mișcarea Alternativa Națională a primarului Ion Ceban, partidul lui Ion Chicu, Congresul Civic al lui Mark Tkaciuk și partidul lui Alexandr Stoianoglo. Prin această strategie duală, Kremlinul încearcă să slăbească Partidul Acțiune și Solidaritate al președintei Maia Sandu, dar să păstreze influența politică în orice scenariu. Plahotniuc, o piesă-cheie în planul de influență rusă Revenirea lui Vladimir Plahotniuc pe scena politică nu este o simplă întâmplare. Cu sprijinul structurat al Kremlinului, el joacă un rol esențial în tentativa Rusiei de a-și recâștiga influența în Republica Moldova. De la pașapoarte false la negocieri secrete și până la implicarea în rețele de corupere a votului, traseul său sugerează o agendă coordonată de la Moscova. 

Trump dezminte sprijinul pentru atacuri în Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump neagă că l-ar fi încurajat pe Zelenski să lovească Moscova

Trump dezminte sprijinul pentru atacuri în Rusia. Președintele american Donald Trump a declarat marți că omologul său ucrainean Volodimir Zelenski nu ar trebui să atace Moscova, dezmințind astfel informațiile apărute în presa internațională potrivit cărora l-ar fi încurajat pe liderul ucrainean să lanseze atacuri în adâncimea teritoriului rus. Trump dezminte sprijinul pentru atacuri în Rusia Reacția lui Trump vine după ce Financial Times a relatat că, în cadrul unei convorbiri telefonice recente, liderul american i-ar fi sugerat lui Zelenski să lovească orașe precum Moscova sau Sankt Petersburg. Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Publicația susține că Zelenski ar fi răspuns afirmativ, cerând arme corespunzătoare pentru un astfel de atac. Întrebat despre aceste informații, Trump a declarat clar: „Nu, el nu trebuie să țintească Moscova”, răspunzând presei de pe peluza sudică a Casei Albe. Amenințare pentru Putin: 50 de zile pentru un acord Trump a anunțat totodată un ultimatum pentru Vladimir Putin: dacă liderul de la Kremlin nu ajunge la un acord de încetare a focului cu Ucraina în cel mult 50 de zile, Statele Unite vor impune sancțiuni economice drastice. Printre acestea, se numără taxe vamale de 100% pentru exporturile rusești, în special pentru petrol, și pentru țările care importă din Rusia. „Nu sunt de partea nimănui” Întrebat dacă susține în prezent Ucraina, Trump a răspuns: „Nu sunt de partea nimănui. Vreau să opresc măcelul. Sunt de partea umanității.” Planul NATO de livrare de arme către Ucraina Cu o zi înainte, Trump a lansat un plan prin care statele membre NATO ar urma să cumpere arme din SUA, pe care apoi să le furnizeze Ucrainei. Deși administrația sa nu a mai aprobat pachete noi de ajutor militar pentru Kiev, continuarea livrărilor se face din fonduri deja aprobate în perioada administrației Biden. Nu sunt anunțate negocieri directe cu Rusia Deși avertismentul lui Trump către Putin este clar, nu a fost menționată o eventuală întâlnire sau discuție directă între cei doi lideri. „La sfârșitul celor 50 de zile, dacă nu vom avea un acord, va fi foarte rău”, a declarat Trump, fără alte precizări.

Errol Musk, în vizită în Rusia (sursa: pressa24.ru)
Internațional

Tatăl lui Elon Musk, invitat în Rusia de apropiații lui Putin, își declară admirația pentru Moscova

Errol Musk, în vizită în Rusia. Conflictul public dintre Elon Musk și Donald Trump ar avea la bază stresul acumulat de amândoi în ultimele luni, susține Errol Musk, tatăl miliardarului, într-o declarație oferită presei ruse în timpul unei vizite la Moscova. Errol Musk a sugerat că Elon a făcut o greșeală provocându-l public pe președintele american. Errol Musk, în vizită în Rusia „Sunt foarte obosiți și stresați, așa că te poți aștepta la reacții de acest fel”, a declarat Errol Musk pentru publicația Izvestia. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă El a mai adăugat că Elon „a făcut o greșeală” și că „cearta este minoră și se va încheia curând”. Declarațiile lui Errol Musk au fost oferite în cadrul unei vizite la Moscova, unde a participat la Forumul Viitorului 2050, organizat de Institutul Țargrad, think-tank apropiat regimului Putin și condus de ideologul Aleksandr Dughin. La eveniment au fost prezenți și Serghei Lavrov, Piotr Tolstoi și alți oficiali ruși. Trump nu mai răspunde, iar Elon regretă Disputa dintre Trump și Musk a început săptămâna trecută pe rețelele de socializare, când Elon Musk a criticat dur politicile fiscale și bugetare ale administrației Trump, numindu-le „o abominație dezgustătoare”. În replică, Trump a anunțat sfârșitul prieteniei cu Musk și a amenințat cu „consecințe grave” dacă acesta ar sprijini financiar candidații democrați în campania electorală. Potrivit tatălui lui Musk, Elon începe să regrete ieșirea publică, dar președintele Trump refuză să mai comunice cu el. „Din păcate, Elon nu a înțeles că Trump trebuie să joace politic pentru a atrage voturi în Senat. Elon nu este politician, ci un inovator care nu are instinctele necesare jocului politic”, a explicat Musk senior. Admirație pentru Moscova și regrete personale Errol Musk s-a arătat impresionat de capitala Rusiei, pe care o descrie drept un oraș de o frumusețe impresionantă. „Clădirile îmi amintesc de Roma antică. Cine a proiectat acest oraș a fost un geniu”, a declarat acesta pentru Țargrad TV, adăugând că regretă că nu a vizitat Moscova mai devreme.

Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Cacealmaua Moscovei: Putin vrea retragerea Ucrainei din regiunile sale, ocupate parțial de rușii

Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite. Rusia a cerut Ucrainei, în cadrul negocierilor de pace desfășurate vineri la Istanbul, să-și retragă trupele din toate regiunile revendicate de Moscova — Donețk, Zaporojie, Herson și Lugansk — înainte ca o încetare a focului să poată fi discutată. Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite Solicitările rușilor, transmise verbal, nu doar că nu au fost însoțite de documente oficiale, dar depășesc semnificativ termenii proiectului de acord propus în aprilie de Statele Unite, după consultări cu Moscova. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Proiectul american prevedea o abordare mai moderată, punând accent pe o încetare a focului și pe recunoașteri limitate. Potrivit unui oficial ucrainean partea rusă a formulat următoarele cerințe: Retragerea trupelor ucrainene din regiunile Donețk, Zaporojie, Herson și Lugansk. (Această solicitare nu apărea în proiectul de acord american.) Recunoașterea internațională a celor cinci teritorii — Crimeea, Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie — ca fiind parte a Federației Ruse. SUA propuseseră recunoașterea de jure doar pentru Crimeea. Neutralitatea Ucrainei, fără arme de distrugere în masă și fără prezența trupelor aliate pe teritoriul său. Nici această cerere nu figura în planul american. Renunțarea la orice cerere de despăgubiri pentru daunele provocate de război. În schimb, propunerea SUA prevedea compensații pentru Ucraina. Reacția Ucrainei și presiunile europene Ucraina consideră că poziția exprimată de Rusia la Istanbul demonstrează lipsa unei intenții reale de a ajunge la pace. În acest context, aliații europeni ai Kievului exercită presiuni asupra președintelui american Donald Trump pentru a impune noi sancțiuni Moscovei. Proiectul de pace propus de SUA a fost elaborat în aprilie, în urma vizitei la Moscova a lui Steve Witkoff, reprezentant al administrației Trump. În paralel, Ucraina și aliații săi europeni au formulat o contrapropunere, care prevedea instituirea prealabilă a unei încetări a focului, pentru a crea cadrul propice negocierilor și amânarea discuțiilor legate de teritorii pentru o etapă ulterioară. Schimbul de prizonieri Întâlnirea de la Istanbul a fost primul contact direct între delegațiile rusă și ucraineană din ultimii trei ani. Singura concluzie concretă a fost un acord privind un schimb de prizonieri. Însă, potrivit unei surse ucrainene, restul condițiilor impuse de ruși au fost „fără niciun viitor”.  

Călin Georgescu, vizită secretă la Moscova (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Călin Georgescu, vizită de trei zile la Moscova după anexarea Crimeei. Lăudat de propaganda rusă

Călin Georgescu, vizită secretă la Moscova în ianuarie 2016. Georgescu a zburat în capitala rusă de la Viena. Călin Georgescu, vizită secretă la Moscova Potrivit unui document obținut de RISE Project, Călin Georgescu a efectuat o călătorie la Moscova în ianuarie 2016, în plin context al sancțiunilor internaționale impuse Rusiei pentru anexarea Crimeei și invazia Ucrainei. Citește și: Legătura solidă a lui Călin Georgescu cu Putin: Elena Șmeleva, ex-șefă de campanie electorală a președintelui rus Georgescu a plecat din Viena, oraș în care locuia cu familia, și a aterizat pe 25 ianuarie pe aeroportul Domodedovo din capitala Rusiei. A revenit în Austria pe 27 ianuarie. Detaliile călătoriei au fost obținute dintr-o scurgere de date ale sistemului de control al frontierelor ruse. Pașaportul utilizat pentru această deplasare era valabil și confirmat ca aparținându-i lui Georgescu. Elogiat de Sputnik și Russia Today La scurt timp după această vizită, presa afiliată Kremlinului, precum Sputnik Moldova și Russia Today, îl elogia pe Georgescu, prezentându-l drept viitorul prim-ministru al României. Articolele promovau imaginea sa de „diplomat de talie mondială” și „strateg geopolitic de excepție”, în ton cu linia propagandistică a regimului Putin. În august 2016, Călin Georgescu publica volumul „Cumpăna României”, în care expunea proiectul său de țară – Hrană, Apă, Energie – folosit ulterior în campania pentru alegerile prezidențiale din 2024. În carte, Georgescu dedică pagini Rusiei, afirmând că este o națiune „antiglobalistă, dar nu antioccidentală” și evidențiind legătura spirituală dintre poporul român și cel rus prin valorile creștin-ortodoxe. În plus, Georgescu a confirmat în 2014 că îl cunoaște pe Alexander Dughin, cunoscut drept ideologul Kremlinului. În 2024, fostul candidat la președinție a oferit detalii suplimentare despre întâlnirea cu Dughin și contextul acesteia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră