joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: moscova

142 articole
Internațional

Donald Trump neagă că l-ar fi încurajat pe Zelenski să lovească Moscova

Trump dezminte sprijinul pentru atacuri în Rusia. Președintele american Donald Trump a declarat marți că omologul său ucrainean Volodimir Zelenski nu ar trebui să atace Moscova, dezmințind astfel informațiile apărute în presa internațională potrivit cărora l-ar fi încurajat pe liderul ucrainean să lanseze atacuri în adâncimea teritoriului rus. Trump dezminte sprijinul pentru atacuri în Rusia Reacția lui Trump vine după ce Financial Times a relatat că, în cadrul unei convorbiri telefonice recente, liderul american i-ar fi sugerat lui Zelenski să lovească orașe precum Moscova sau Sankt Petersburg. Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Publicația susține că Zelenski ar fi răspuns afirmativ, cerând arme corespunzătoare pentru un astfel de atac. Întrebat despre aceste informații, Trump a declarat clar: „Nu, el nu trebuie să țintească Moscova”, răspunzând presei de pe peluza sudică a Casei Albe. Amenințare pentru Putin: 50 de zile pentru un acord Trump a anunțat totodată un ultimatum pentru Vladimir Putin: dacă liderul de la Kremlin nu ajunge la un acord de încetare a focului cu Ucraina în cel mult 50 de zile, Statele Unite vor impune sancțiuni economice drastice. Printre acestea, se numără taxe vamale de 100% pentru exporturile rusești, în special pentru petrol, și pentru țările care importă din Rusia. „Nu sunt de partea nimănui” Întrebat dacă susține în prezent Ucraina, Trump a răspuns: „Nu sunt de partea nimănui. Vreau să opresc măcelul. Sunt de partea umanității.” Planul NATO de livrare de arme către Ucraina Cu o zi înainte, Trump a lansat un plan prin care statele membre NATO ar urma să cumpere arme din SUA, pe care apoi să le furnizeze Ucrainei. Deși administrația sa nu a mai aprobat pachete noi de ajutor militar pentru Kiev, continuarea livrărilor se face din fonduri deja aprobate în perioada administrației Biden. Nu sunt anunțate negocieri directe cu Rusia Deși avertismentul lui Trump către Putin este clar, nu a fost menționată o eventuală întâlnire sau discuție directă între cei doi lideri. „La sfârșitul celor 50 de zile, dacă nu vom avea un acord, va fi foarte rău”, a declarat Trump, fără alte precizări.

Trump dezminte sprijinul pentru atacuri în Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Errol Musk, în vizită în Rusia (sursa: pressa24.ru)
Internațional

Tatăl lui Elon Musk, invitat în Rusia de apropiații lui Putin, își declară admirația pentru Moscova

Errol Musk, în vizită în Rusia. Conflictul public dintre Elon Musk și Donald Trump ar avea la bază stresul acumulat de amândoi în ultimele luni, susține Errol Musk, tatăl miliardarului, într-o declarație oferită presei ruse în timpul unei vizite la Moscova. Errol Musk a sugerat că Elon a făcut o greșeală provocându-l public pe președintele american. Errol Musk, în vizită în Rusia „Sunt foarte obosiți și stresați, așa că te poți aștepta la reacții de acest fel”, a declarat Errol Musk pentru publicația Izvestia. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă El a mai adăugat că Elon „a făcut o greșeală” și că „cearta este minoră și se va încheia curând”. Declarațiile lui Errol Musk au fost oferite în cadrul unei vizite la Moscova, unde a participat la Forumul Viitorului 2050, organizat de Institutul Țargrad, think-tank apropiat regimului Putin și condus de ideologul Aleksandr Dughin. La eveniment au fost prezenți și Serghei Lavrov, Piotr Tolstoi și alți oficiali ruși. Trump nu mai răspunde, iar Elon regretă Disputa dintre Trump și Musk a început săptămâna trecută pe rețelele de socializare, când Elon Musk a criticat dur politicile fiscale și bugetare ale administrației Trump, numindu-le „o abominație dezgustătoare”. În replică, Trump a anunțat sfârșitul prieteniei cu Musk și a amenințat cu „consecințe grave” dacă acesta ar sprijini financiar candidații democrați în campania electorală. Potrivit tatălui lui Musk, Elon începe să regrete ieșirea publică, dar președintele Trump refuză să mai comunice cu el. „Din păcate, Elon nu a înțeles că Trump trebuie să joace politic pentru a atrage voturi în Senat. Elon nu este politician, ci un inovator care nu are instinctele necesare jocului politic”, a explicat Musk senior. Admirație pentru Moscova și regrete personale Errol Musk s-a arătat impresionat de capitala Rusiei, pe care o descrie drept un oraș de o frumusețe impresionantă. „Clădirile îmi amintesc de Roma antică. Cine a proiectat acest oraș a fost un geniu”, a declarat acesta pentru Țargrad TV, adăugând că regretă că nu a vizitat Moscova mai devreme.

Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Cacealmaua Moscovei: Putin vrea retragerea Ucrainei din regiunile sale, ocupate parțial de rușii

Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite. Rusia a cerut Ucrainei, în cadrul negocierilor de pace desfășurate vineri la Istanbul, să-și retragă trupele din toate regiunile revendicate de Moscova — Donețk, Zaporojie, Herson și Lugansk — înainte ca o încetare a focului să poată fi discutată. Rusia cere Ucrainei și teritorii necucerite Solicitările rușilor, transmise verbal, nu doar că nu au fost însoțite de documente oficiale, dar depășesc semnificativ termenii proiectului de acord propus în aprilie de Statele Unite, după consultări cu Moscova. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Proiectul american prevedea o abordare mai moderată, punând accent pe o încetare a focului și pe recunoașteri limitate. Potrivit unui oficial ucrainean partea rusă a formulat următoarele cerințe: Retragerea trupelor ucrainene din regiunile Donețk, Zaporojie, Herson și Lugansk. (Această solicitare nu apărea în proiectul de acord american.) Recunoașterea internațională a celor cinci teritorii — Crimeea, Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie — ca fiind parte a Federației Ruse. SUA propuseseră recunoașterea de jure doar pentru Crimeea. Neutralitatea Ucrainei, fără arme de distrugere în masă și fără prezența trupelor aliate pe teritoriul său. Nici această cerere nu figura în planul american. Renunțarea la orice cerere de despăgubiri pentru daunele provocate de război. În schimb, propunerea SUA prevedea compensații pentru Ucraina. Reacția Ucrainei și presiunile europene Ucraina consideră că poziția exprimată de Rusia la Istanbul demonstrează lipsa unei intenții reale de a ajunge la pace. În acest context, aliații europeni ai Kievului exercită presiuni asupra președintelui american Donald Trump pentru a impune noi sancțiuni Moscovei. Proiectul de pace propus de SUA a fost elaborat în aprilie, în urma vizitei la Moscova a lui Steve Witkoff, reprezentant al administrației Trump. În paralel, Ucraina și aliații săi europeni au formulat o contrapropunere, care prevedea instituirea prealabilă a unei încetări a focului, pentru a crea cadrul propice negocierilor și amânarea discuțiilor legate de teritorii pentru o etapă ulterioară. Schimbul de prizonieri Întâlnirea de la Istanbul a fost primul contact direct între delegațiile rusă și ucraineană din ultimii trei ani. Singura concluzie concretă a fost un acord privind un schimb de prizonieri. Însă, potrivit unei surse ucrainene, restul condițiilor impuse de ruși au fost „fără niciun viitor”.  

Călin Georgescu, vizită secretă la Moscova (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Călin Georgescu, vizită de trei zile la Moscova după anexarea Crimeei. Lăudat de propaganda rusă

Călin Georgescu, vizită secretă la Moscova în ianuarie 2016. Georgescu a zburat în capitala rusă de la Viena. Călin Georgescu, vizită secretă la Moscova Potrivit unui document obținut de RISE Project, Călin Georgescu a efectuat o călătorie la Moscova în ianuarie 2016, în plin context al sancțiunilor internaționale impuse Rusiei pentru anexarea Crimeei și invazia Ucrainei. Citește și: Legătura solidă a lui Călin Georgescu cu Putin: Elena Șmeleva, ex-șefă de campanie electorală a președintelui rus Georgescu a plecat din Viena, oraș în care locuia cu familia, și a aterizat pe 25 ianuarie pe aeroportul Domodedovo din capitala Rusiei. A revenit în Austria pe 27 ianuarie. Detaliile călătoriei au fost obținute dintr-o scurgere de date ale sistemului de control al frontierelor ruse. Pașaportul utilizat pentru această deplasare era valabil și confirmat ca aparținându-i lui Georgescu. Elogiat de Sputnik și Russia Today La scurt timp după această vizită, presa afiliată Kremlinului, precum Sputnik Moldova și Russia Today, îl elogia pe Georgescu, prezentându-l drept viitorul prim-ministru al României. Articolele promovau imaginea sa de „diplomat de talie mondială” și „strateg geopolitic de excepție”, în ton cu linia propagandistică a regimului Putin. În august 2016, Călin Georgescu publica volumul „Cumpăna României”, în care expunea proiectul său de țară – Hrană, Apă, Energie – folosit ulterior în campania pentru alegerile prezidențiale din 2024. În carte, Georgescu dedică pagini Rusiei, afirmând că este o națiune „antiglobalistă, dar nu antioccidentală” și evidențiind legătura spirituală dintre poporul român și cel rus prin valorile creștin-ortodoxe. În plus, Georgescu a confirmat în 2014 că îl cunoaște pe Alexander Dughin, cunoscut drept ideologul Kremlinului. În 2024, fostul candidat la președinție a oferit detalii suplimentare despre întâlnirea cu Dughin și contextul acesteia.

Trump cere negocieri urgente Ucraina, Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump nu crede că Rusia va fi de acord cu armistițiul și cere Kievului să negocieze cu Moscova

Trump cere negocieri urgente Ucraina, Rusia. Președintele american Donald Trump şi-a exprimat scepticismul privind posibilitatea unui acord de pace între Ucraina şi Rusia, îndemnând Kievul să participe la negocieri directe cu Moscova în Turcia. Trump cere negocieri urgente Ucraina, Rusia Duminică, pe reţeaua sa de socializare, Truth Social, Donald Trump a declarat că are tot mai puține speranțe într-un acord între președintele ucrainean și liderul de la Kremlin: Citește și: Biserica Ortodoxă Română își declară neutralitatea în alegerile prezidențiale. Bisericile maghiare au cerut contracararea extremismului „Încep să mă îndoiesc că Ucraina va face un acord cu Putin”, a scris președintele SUA. Propunere pentru negocieri în Turcia, joi Trump a sugerat ca discuțiile de pace să aibă loc joi, în Turcia, afirmând că Vladimir Putin este deschis ideii de a negocia: „Preşedintele Putin al Rusiei nu doreşte să aibă un acord de încetare a focului cu Ucraina, ci mai degrabă vrea să se întâlnească joi, în Turcia, pentru a negocia o posibilă încheiere a BĂII DE SÂNGE. Ucraina ar trebui să fie de acord cu asta, IMEDIAT”, a subliniat Trump. „Liderii europeni și SUA trebuie să știe cum stau lucrurile” În opinia liderului de la Casa Albă, o astfel de întâlnire ar clarifica perspectivele păcii și ar permite puterilor occidentale să își ajusteze strategia: „O astfel de întâlnire ar permite celor două părți să determine dacă un acord este posibil sau nu. Iar dacă nu este, liderii europeni şi SUA vor şti cum stau lucrurile şi pot acţiona în consecinţă”, a mai adăugat Trump.

Zelenski cere armistițiu total înaintea negocierilor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski cere o încetare totală a focului începând de luni, 12 mai, pentru negocieri cu Moscova

Zelenski cere armistițiu total înaintea negocierilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis duminică, 11 mai, că faptul că Rusia începe să ia în considerare încheierea războiului reprezintă „un semn pozitiv”. Cu toate acestea, liderul de la Kiev a subliniat că primul pas concret în această direcție ar trebui să fie instituirea unui armistițiu începând de luni, 12 mai. Zelenski cere armistițiu total înaintea negocierilor Cu o zi înainte, Zelenski a obținut sprijinul marilor puteri europene și al președintelui american Donald Trump pentru un armistițiu necondiționat, valabil timp de 30 de zile, începând din 12 mai. Citește și: Portretul alegătorului nehotărât care poate înclina balanța alegerilor în favoarea lui Nicușor Dan - studiu sociologic Acest apel internațional vizează oprirea imediată a ostilităților și crearea unui cadru favorabil negocierilor de pace. „Este un semn pozitiv că rușii au început în cele din urmă să ia în considerare încheierea războiului... Iar primul pas în încheierea cu adevărat a războiului este o încetare a focului”, a scris Zelenski pe platforma X. El a adăugat că „nu are sens să continuăm crimele nici măcar pentru o singură zi” și că Ucraina se așteaptă ca Rusia să confirme o „încetare a focului deplină, de durată și credibilă” începând de luni. Președintele ucrainean a reafirmat disponibilitatea țării sale de a participa la discuții imediate. Încetarea focului, prioritate absolută Șeful cancelariei prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak, a susținut la rândul său, pe Telegram, că „încetarea focului trebuie să aibă loc prima, apoi orice altceva”. El a criticat poziția Kremlinului, spunând că „Rusia nu ar trebui să-și deghizeze dorința de a continua războiul prin declarații vagi”. Putin respinge armistițiul cerut De cealaltă parte, președintele rus Vladimir Putin a declarat duminică că Rusia este deschisă negocierilor „directe” și „fără condiții prealabile” cu Ucraina, propunând ca acestea să aibă loc pe 15 mai, la Istanbul. Totuși, liderul de la Kremlin a respins ideea unui armistițiu înaintea acestor discuții, contrar cererilor Kievului și ale partenerilor occidentali. „Nu excludem ca în cursul acestor negocieri să ajungem la o nouă încetare a focului – una veritabilă, respectată atât de Rusia cât și de Ucraina – care să reprezinte primul pas către o pace durabilă”, a spus Putin.

Spioni est-europeni, în fața justiției britanice (sursa: Metropolitan Police)
Internațional

Est-europeni care spionau pentru Moscova și erau controlați de la Viena, judecați în Marea Britanie

Spioni est-europeni, în fața justiției britanice. Șase cetățeni bulgari, două femei și patru bărbați, acuzați că au desfășurat operațiuni de spionaj în favoarea Rusiei, au fost trimiși în fața instanței din Londra începând cu această săptămână, transmite The Telegraph. Spioni est-europeni, în fața justiției britanice Procesul are loc la Curtea Penală Centrală a Angliei și Țării Galilor, cunoscută ca Old Bailey. Citește și: „Votantul lui Simion: bărbat, tânăr și vârstă mijlocie, zece clase sau studii medii, rural” - sociologul Cătălin Stoica Cei șase riscă până la 14 ani de închisoare pentru spionaj, în urma unor fapte comise între 2020 și 2023 în Regatul Unit, Austria, Spania, Germania și Muntenegru. Rețeaua „Minionii”: spionaj inspirat din desene animate Grupul a fost supranumit „Minionii”, după ce unul dintre membri i-a comparat cu personajele din filmul de animație care servesc un lider malefic. Cei șase au urmărit jurnaliști, disidenți și chiar o bază militară americană din Germania. Printre țintele spionajului s-au aflat jurnalistul de investigații Christo Grozev, fondatorul site-ului The Insider, Roman Dobrohotov – disident rus stabilit în Marea Britanie – și politicianul kazah refugiat Berghei Riskaliev. Liderul grupului, conectat la fugarul Jan Marsalek Operațiunile erau coordonate de Orlin Rusev, care primea instrucțiuni prin Telegram direct de la Jan Marsalek – fost director la compania Wirecard, fugit din Germania și suspectat că trăiește sub protecția serviciilor ruse în Moscova. Rusev ar fi primit peste 200.000 de euro pentru a finanța rețeaua. La percheziții, anchetatorii au descoperit microfoane și camere ascunse în obiecte banale precum o cravată, o piatră sau o jucărie de pluș, dar și un kit pentru falsificarea de pașapoarte. O parte au recunoscut faptele, ceilalți au fost condamnați Trei dintre acuzați au fost deja declarați vinovați în martie 2024, după un proces de mai multe săptămâni, în timp ce ceilalți trei și-au recunoscut vinovăția. Poliția britanică a putut reconstitui șase misiuni de spionaj, analizând peste 100.000 de mesaje. Comandantul unității antiteroriste din Londra, Dominic Murphy, a numit activitatea lor „spionaj industrial în favoarea Rusiei”, declarând că nu a mai văzut așa ceva în peste 20 de ani de carieră. Londra și Moscova, într-o tensiune diplomatică tot mai mare Procesul are loc într-un context de tensiuni crescânde între Regatul Unit și Rusia, după invazia Ucrainei din 2022. Oficialii britanici afirmă că acest caz transmite un mesaj clar împotriva oricărei tentative de subminare a securității naționale. În paralel, justiția britanică urmează să judece în iulie și un alt caz de spionaj, vizându-l pe Howard Michael Phillips, un britanic acuzat că a sprijinit serviciile ruse de informații.

Frică de dronele ucrainene la Moscova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova, păzită de 280 de sisteme de apărare antiaeriană de frica dronelor ucrainene

Frică de dronele ucrainene la Moscova. Autoritățile ruse au amplasat 280 de sisteme de apărare antiaeriană în Moscova și în împrejurimile capitalei, potrivit expertului militar ucrainean Denis Popovici.  Frică de dronele ucrainene la Moscova Aceste sisteme au fost aduse din diverse regiuni ale Federației Ruse cu un singur scop: protejarea Pieței Roșii de eventuale atacuri ucrainene cu drone, în special în contextul paradei militare programate pe 9 mai. Citește și: BREAKING Ciolacu și PSD ies de la guvernare și refuză să-l susțină pe Nicușor Dan Popovici atrage atenția că această concentrare defensivă lasă numeroase obiective militare din restul Rusiei fără protecție antiaeriană, transformându-le în ținte accesibile pentru armata ucraineană. El a amintit atacul recent asupra unei uzine din Elabuga, unde sunt asamblate drone Shahed, folosite de Rusia pentru a bombarda teritoriul ucrainean. „Fiecare lovitură ucraineană asupra instalațiilor ruse reduce capacitatea Moscovei de a susține războiul”, a afirmat Popovici. Dronele ucrainene lovesc adânc în teritoriul rus Dronele ucrainene sunt utilizate în mod constant pentru a lovi ținte militare ruse, inclusiv în Moscova, ca răspuns la bombardamentele care au devastat orașe ucrainene timp de peste trei ani. În ultimele zile, dronele ucrainene au vizat: Uzina Strela din regiunea Briansk, specializată în electronice pentru industria militară – activitatea acesteia a fost suspendată temporar; Baza navală din Novorossiisk, unde Rusia a relocat navele de război pentru a le proteja de atacurile din Crimeea. Atacurile reflectă capacitatea tot mai mare a Ucrainei de a proiecta forța militară în adâncimea teritoriului inamic, un scenariu de neimaginat în primele luni ale invaziei. Rusia vrea armistițiu de 72 de ore, Ucraina refuză Pe fondul pregătirilor pentru parada de 9 mai, președintele Vladimir Putin a anunțat un armistițiu temporar de trei zile, începând cu miezul nopții de 7 mai. Acesta ar urma să dureze până pe 10 mai, ora 24:00, cu ocazia comemorării a 80 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins inițiativa, propunând în schimb o încetare a focului pentru 30 de zile. Casa Albă a transmis că Donald Trump sprijină un armistițiu permanent în Ucraina, spre deosebire de varianta temporară propusă de Moscova. Avertizările Kievului Zelenski a avertizat liderii internaționali care ar putea participa la festivitățile din Moscova că Ucraina nu le poate garanta securitatea, invocând riscul unor „provocări” rusești. Ministerul rus de Externe, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova, a catalogat declarațiile lui Zelenski drept „amenințări directe” la adresa siguranței fizice a veteranilor care vor participa la festivități.

Dmitri Medvedev amenință Kievul cu dispariția (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Zelenski sugerează că Parada de la Moscova ar fi în pericol, Medvedev promite dispariția Kievului

Dmitri Medvedev amenință Kievul cu dispariția. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a lansat sâmbătă o declarație amenințătoare, afirmând că dacă Ucraina ar ataca Moscova pe 9 mai, cu ocazia festivităților dedicate Zilei Victoriei în al Doilea Război Mondial, „nimeni nu poate garanta că Kievul va mai exista pe 10 mai”. Kremlinul a propus un armistițiu de trei zile Președintele rus Vladimir Putin a anunțat o încetare unilaterală a focului între 8 și 10 mai, pentru a marca 80 de ani de la victoria Uniunii Sovietice și a aliaților împotriva Germaniei naziste. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Pe 9 mai, Kremlinul urmează să găzduiască o serie de lideri internaționali, inclusiv pe președintele chinez Xi Jinping, în Piața Roșie. Zelenski respinge pauza simbolică Ca reacție la propunerea Moscovei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită pentru un armistițiu real și consistent de 30 de zile, nu pentru o simplă pauză de imagine, considerând propunerea Kremlinului drept o mișcare neserioasă. Zelenski a adăugat că Ucraina nu poate garanta securitatea liderilor internaționali care vor participa la parada din Moscova, întrucât responsabilitatea pentru siguranța acestora revine Federației Ruse. „Nu putem fi responsabili pentru ceea ce se întâmplă pe teritoriul Federației Ruse”, a subliniat președintele ucrainean. Dmitri Medvedev amenință Kievul cu dispariția În replică, Dmitri Medvedev a calificat poziția lui Zelenski drept o „provocare verbală”, respingând ideea că cineva ar fi cerut garanții de securitate de la Ucraina. Într-un mesaj pe Telegram, acesta a transmis un avertisment direct: „(Zelenski) înțelege că, în cazul unei provocări reale de Ziua Victoriei, nimeni nu va putea garanta că Kievul va apuca ziua de 10 mai.” Medvedev îl atacă pe Trump: „O prostie arogantă” Fostul președinte rus a profitat de ocazie pentru a-l critica și pe Donald Trump, care declarase recent că Statele Unite au contribuit mai mult decât oricare altă țară la victoria în cel de-al Doilea Război Mondial. Trump a anunțat, pe rețeaua sa Truth Social, intenția de a marca Ziua Victoriei pe 8 mai, data capitulării Germaniei în 1945, afirmând că SUA „au făcut cel mai mult” pentru acest rezultat istoric. „O sărbătoare nu e un lucru rău, dar prima lui declarație este o prostie arogantă”, a scris Medvedev pe rețeaua VK. În același mesaj, Medvedev a revendicat pentru Rusia paternitatea morală a victoriei în război: „Poporul nostru a sacrificat 27 de milioane de vieți în numele distrugerii fascismului. Ziua Victoriei este a noastră și este 9 mai. Așa a fost, așa este, așa va fi mereu!”

Dmitri Peskov acuză România de ipocrizie (sursa: tass.com)
Internațional

Moscova atacă Bucureștiul: România e ipocrită, a eliminat un candidat care voia să discute cu Rusia

Dmitri Peskov acuză România de ipocrizie. Într-un interviu acordat publicației franceze Le Point, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului și consilier apropiat al președintelui Vladimir Putin, a criticat România, acuzând țara noastră de „ipocrizie”, în privința democrației. Dmitri Peskov acuză România de ipocrizie Peskov a criticat România, alături de Franța și Moldova, pentru ceea ce el consideră a fi o atitudine ipocrită în privința democrației. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% El a acuzat România că oferă lecții de democrație Rusiei, în timp ce, România însăși nu respectă principiile democratice. Referindu-se la țara noastră, Peskov a afirmat că un candidat la alegerile prezidențiale care era dispus să dialogheze cu Rusia a fost eliminat din cursă, fără ca acest fapt să fie condamnat de nimeni. „În România, un candidat câștigă alegerile prezidențiale, dar este etichetat un candidat neavenit, pentru că este dispus să vorbească cu Rusia. Așa că îl alungăm. Cine a condamnat România pentru asta? Pentru noi e simplu: nu vrem să mai luăm lecții de la europeni! Nu vrem ca cineva care se comportă ipocrit să ne dea lecții!”, a afirmat Peskov.

Explozie la un depozit militar rusesc (sursa: X/gnip)
Internațional

Explozii uriașe la un depozit de armament de lângă Moscova, localități întregi - evacuate

Explozie la un depozit militar rusesc. O explozie de mare intensitate a avut loc marți la un depozit militar de muniții din regiunea Vladimir, situat la aproximativ 70 km nord-est de Moscova. Explozie la un depozit militar rusesc Autoritățile ruse au evacuat rapid locuitorii din cel puțin două localități, iar mai multe surse indică posibilitatea extinderii evacuărilor în alte zone apropiate. Citește și: FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României, de la 3,3% la 1,6% Potrivit agenției TASS, toți locuitorii din localitatea Barsovo au fost evacuați în școlile nr. 6 și nr. 7 din satul Krasnîi Oktiabr, aflat în districtul Kirjaci. De asemenea, a fost dispusă evacuarea și pentru localitatea Mirnoe. Guvernatorul regiunii Vladimir, Aleksandr Avdeiev, a anunțat că serviciile de intervenție se află la fața locului și că informațiile oficiale vor fi comunicate ulterior. Avertismente severe privind difuzarea de informații neoficiale Autoritățile ruse au emis avertismente dure către jurnaliști și cetățeni, amenințând cu amenzi considerabile în cazul publicării de informații neverificate despre incident. Potrivit The Moscow Times, regimul informațional este extrem de strict, iar statul încearcă să controleze narativul asupra situației. Cel puțin șapte localități vizate de evacuare Canale rusești de Telegram au raportat că cel puțin șapte localități din jurul depozitului ar urma să fie evacuate, în contextul instituirii stării de urgență la nivel local. Explozia a avut loc la un arsenal major al Ministerului rus al Apărării, situat în districtul Kirjaci. Antecedente periculoase: explozie mortală în 2022 la același depozit Depozitul afectat este cunoscut drept al 51-lea arsenal al Direcției Principale de Rachete și Artilerie (GRAU), unitatea militară 11785. În iunie 2022, același arsenal a fost scena unei alte explozii, care s-a soldat cu patru decese. La acel moment, nu a fost necesară evacuarea populației. Posibil atac cu dronă Analistul militar Ian Matveiev, citat de The Moscow Times, a declarat că nu este clar dacă deflagrația a fost cauzată de un atac extern sau de o eroare internă. Localnicii afirmă că au văzut patru drone în zonă înainte de explozie, ceea ce alimentează ipoteza unui atac cu dronă. Situația evoluează: muniția continuă să explodeze Martorii oculari relatează că obuzele continuă să explodeze, iar deasupra zonei afectate se ridică o coloană densă de fum. Informația a fost confirmată și de presa ucraineană Exilenova, care susține că depozitul face parte din rețeaua logistică militară a Federației Ruse. Conform surselor ucrainene, arsenalul ar fi servit ca punct de depozitare pentru materiale militare provenite din Belarus. Situat la circa 530 km de granița cu Ucraina, depozitul este considerat o țintă greu de atins din cauza prezenței sistemelor rusești dense de apărare antiaeriană. Versiunea oficială: detonare accidentală Un canal de Telegram al bloggerilor militari ruși, „Arhanghelul Mihail”, a indicat drept cauză probabilă detonarea accidentală a unor obuze în timpul manipulării. Autoritățile nu au confirmat încă această variantă, iar investigațiile continuă.  

Interlopul ieșean Rodideal, capturat la Moscova (sursa: ziua.md)
Eveniment

Unul din cei mai periculoși interlopi din România, basarabeanul Vasile Rodideal, arestat la Moscova

Interlopul ieșean Rodideal, capturat la Moscova. Vasile Rodideal, interlop ieșean fugar de 15 ani și pe lista Most Wanted a Interpolului, a fost arestat la Moscova și urmează să fie extrădat. Interlopul ieșean Rodideal, capturat la Moscova Dacă procedurile decurg fără probleme, el va ajunge în România pentru a-și executa pedeapsa de 15 ani de închisoare. Citește și: EXCLUSIV Toți sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie Cel mai probabil, va fi transferat la Iași, unde autoritățile îl așteaptă pentru a-și ispăși condamnarea. Totuși, procesul de extrădare ar putea dura până la trei luni. Continuarea, în Ziarul de Iași

Rusia dictează termenii acordului cu Ucraina (sursa: X/MFA Russia)
Internațional

Moscova dă cu tifla propunerii americane, acceptate de Ucraina, pentru o încetare a focului

Rusia dictează termenii acordului cu Ucraina. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia nu va face compromisuri care să pună în pericol vieți omenești în cadrul unui posibil acord de pace cu Ucraina. Într-un interviu publicat miercuri, Lavrov a reiterat că Moscova nu va accepta prezența trupelor NATO în Ucraina, chiar și în cazul unei reglementări pașnice permanente. Discuții între SUA și Ucraina la Jeddah Oficiali americani și ucraineni au purtat negocieri marți în Arabia Saudită, convenind asupra unei încetări a focului de 30 de zile și asupra unui acord privind rezervele minerale ale Ucrainei. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? În schimb, SUA au promis reluarea imediată a asistenței militare și a transferului de informații către Kiev. Rusia dictează termenii acordului cu Ucraina Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, a insistat că poziția Rusiei în privința conflictului nu este influențată de factori externi, ci se conturează exclusiv la nivel intern. La rândul său, președintele comisiei pentru relații internaționale din Senatul rus, Konstantin Kosacev, a subliniat că orice acord va fi stabilit în termenii Moscovei, nu ai Washingtonului. „Acordurile reale se scriu pe front” Kosacev a declarat că Rusia își continuă avansul în Ucraina, iar orice negocieri trebuie să reflecte realitatea de pe teren. „Nu ne lăudăm, dar înțelegem că acordurile reale se scriu acolo, pe front, și acest lucru trebuie să fie clar și pentru Washington”, a transmis acesta printr-un mesaj pe Telegram.

Kremlinul dă lecții de democrație României (sursa: tass.ru)
Internațional

Rușii ne dau lecții de democrație: Kremlinul face declarații de susținere pentru Călin Georgescu

Kremlinul dă lecții de democrație României. Kremlinul a reacționat vehement marți, afirmând că alegerile prezidențiale din România nu vor avea legitimitate în absența candidaturii lui Călin Georgescu, un politician ultranaționalist și considerat prorus. Kremlinul dă lecții de democrație României Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că excluderea lui Călin Georgescu din cursa electorală reprezintă o încălcare gravă a principiilor democratice. Citește și: EXCLUSIV Loialitatea membrilor "sectei" lui Călin Georgescu, "Pământul Strămoșesc", testată cu ajutorul unui soft „Desigur, dacă este să spunem lucrurilor pe nume, orice scrutin organizat fără el nu va avea legitimitate”, a afirmat Peskov în fața reporterilor. În opinia Kremlinului, decizia Biroului Electoral Central al României de a respinge candidatura lui Georgescu arată o „lipsă de respect față de normele democratice în centrul Europei”. „România a ales calea disprețului față de democrație ca atare”, a subliniat Peskov, criticând dur autoritățile române pentru această hotărâre. Peskov neagă legătura Rusiei cu Georgescu Oficialul rus a respins acuzațiile potrivit cărora Rusia ar fi sprijinit candidatura lui Georgescu, calificându-le drept „prostii” și „acuzații absolut nefondate”. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Această reacție vine în contextul în care Georgescu a câștigat surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale în noiembrie anul trecut, scrutinul fiind ulterior anulat din cauza unor suspiciuni privind finanțarea ilegală a campaniei și o posibilă implicare a Rusiei în procesul electoral.

"Geții" voiau schimbarea Patriarhului, consultau Moscova (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

"Geții" voiau și schimbarea Patriarhului, nu doar a președintelui, și aveau consultări la Moscova

"Geții" voiau schimbarea Patriarhului, consultau Moscova. Liderul organizației Comandamentul "Vlad Țepeș", Adrian Robertin Dinu, a efectuat o vizită la Moscova în ianuarie 2025, unde a transmis membrilor grupării mesaje despre întâlnirile avute și direcțiile de acțiune în contextul anulării alegerilor prezidențiale. Ținta: ieșirea României din NATO Doi membri ai grupării, Adrian Robertin Dinu și Marius Semeniuc, au fost arestați preventiv pentru trădare și legături cu agenți ai Rusiei, iar alți patru membri (Ștefan Mateescu, Raul-Mihail Lupu, Georgică-Cristian Atitiene și Radu Pompiliu Șofran) sunt cercetați penal sub control judiciar. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Printre suspecți se numără și generalul în retragere Radu Theodoru, în vârstă de 101 ani. Organizația Comandamentul "Vlad Țepeș" promova ieșirea României din NATO, reluarea relațiilor economice și culturale cu Rusia, China și Iran și restructurarea conducerii țării prin proiectul "Geția". "Geții" voiau schimbarea Patriarhului, consultau Moscova În cadrul unor discuții, Dinu le-a cerut membrilor din România să transmită "partenerilor ruși" propuneri pentru președinția României și o listă de miniștri pentru un guvern de nouă ministere, unde ministrul de externe urma să semneze un acord privind schimbarea denumirii țării în Republica Populară Română și adoptarea unei noi constituții. Și Patriarhul României ar fi urmat să fie înlocuit. Din interceptările din dosar reiese că liderul grupării a transmis mesaje cu direcțiile de acțiune convenite la Moscova, inclusiv afirmații precum "România există forțe care vor și pot restabili ordinea, iar Rusia este gata să le susțină" și "Mâine primesc verde și maxim în iunie se întorc armele". Gruparea a avut contacte directe cu personalul diplomatic al Ambasadei Rusiei la București, în special cu colonelul Chuprina Alexandr (atașatul militar, aerian și naval) și colonelul Ignatiev Evgheny (adjunct al atașatului militar). În noiembrie 2023, liderii grupării au participat la o întâlnire cu aceștia, unde s-au discutat obiectivele grupării, inclusiv retragerea României din NATO, declararea neutralității și semnarea unui tratat strategic cu Rusia. Generali de carton Organizația, fără statut juridic oficial, a folosit denumiri alternative precum Comandamentul Operativ "Vlad Țepeș", Forța Noastră sau Comandamentul "Mihai Viteazu". Se estimează că are aproximativ 10.000 de simpatizanți, inclusiv membri din structurile de securitate și apărare ale României. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Membrii își asumau grade militare fictive și atribuții onorifice. Recrutarea de noi adepți se realiza prin interacțiuni directe și platforme online. Printre metodele utilizate s-a numărat o platformă asociată cu generalul Radu Theodoru, unde doritorii completau un formular verificat intern, după care erau incluși în grupuri de comunicare pe WhatsApp.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră