vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: modernizare

8 articole
Eveniment

Coșmarul platformei online a CNAS se va încheia, în 2026 va fi gata noua aplicație (PNRR)

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunțat că actuala Platformă Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) va rămâne funcțională până la lansarea unui nou sistem modern, programată pentru anul 2026. Noua platformă va fi mai sigură, mai accesibilă și adaptată nevoilor actuale ale pacienților și furnizorilor de servicii medicale. O platformă conectată la alte sisteme din sănătate Potrivit CNAS, noul sistem informatic va avea o arhitectură modernă și va permite interoperabilitatea cu alte platforme din domeniul sănătății. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Proiectul, finanțat prin fonduri europene, este implementat în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește digitalizarea documentelor medicale pentru a eficientiza actul medical. PIAS, un sistem care și-a atins limitele Reprezentanții CNAS au explicat că actuala platformă PIAS a fost un proiect de pionierat în informatizarea sistemului de sănătate, gestionând peste 18 milioane de beneficiari. Totuși, vechimea sistemului, creșterea numărului de utilizatori și volumul mare de date au dus la atingerea limitelor sale tehnice. „Lucrăm la o platformă mai prietenoasă și mai eficientă, care să permită economisirea timpului dedicat pacienților”, a declarat președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan. CNAS a precizat că decizia de înlocuire a platformei PIAS a fost validată de concluziile unui audit de performanță efectuat de Curtea de Conturi pentru perioada 2000–2024.

CNAS anunță înlocuirea platformei PIAS (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Aeroport unde cifra de afaceri a crescut de 140 de ori și se modernizează din fonduri proprii Foto: Visit Chișinău
Economie

Aeroport unde cifra de afaceri a crescut de 140 de ori și se modernizează din fonduri proprii

Un aeroport unde cifra de afaceri a crescut de 140 de ori în doi ani și se modernizează din fonduri proprii: aeroportul din Chișinău va investi 700 de milioane de lei moldovenești (circa 35 de milioane de euro) pentru a-și dubla capacitatea.  Citește și: Nicușor Dan, exemplu în Financial Times despre cum pot fi opriți populiștii: „Prima lecție: credibilitatea” Pentru comparație, aeroportul Tulcea - care în unele luni nu are nici un pasager - a fost modernizat de statul român cu aproximativ aceeași sumă, 36 milioane euro (180 milioane de lei). Aeroportul Craiova, cu un trafic de zece ori mai mic decât cel din Chișinău, se modernizează cu 100 de milioane de euro și, datorită lentorii execuției, a ratat o parte din fondurile europene de care dispunea.  Aeroport unde cifra de afaceri a crescut de 140 de ori și se modernizează din fonduri proprii „Aeroportul Internațional Chișinău se află în topul celor mai performante aeroporturi europene din categoria 1-10 milioane de pasageri pe an, conform raportului Consiliului Internațional al Aeroporturilor”, scria Deutsche Welle România în aprilie 2025.  „Prin această extindere, mărim suprafețele existente cu aproximativ 5.000 de metri pătrați. Costul acestui proiect este de aproximativ 700 de milioane lei, bani exclusiv din veniturile proprii ale întreprinderii noastre. (…) Vom mări semnificativ zona de control la plecare pentru a reduce timpii de așteptare. Vom moderniza echipamentele de securitate și control. (…) Vom introduce: sistemul Fast Track pentru un flux rapid, ABC gate-uri ceea ce înseamnă un control automatizat al pașapoartelor, noi rețele și mobilier tehnologic adaptat cerințelor actuale, o terasă acoperită în aer liber echipată cu un sistem de acoperire automatizat, cabine de duș pentru pasageri – un element de confort esențial, extinderea zonelor de așteptare pentru un ambient mai relaxant, elemente de self-service în procesarea bagajelor pentru mai multă autonomie și rapiditate”, a comunicat administratorul interimar al aeroportului Sergiu Spoială. În 2022, veniturile au fost de 2,6 milioane lei moldovenești, în 2023 acestea au crescut de peste 80 de ori, ajungând la 211 milioane lei, iar în 2024 au urcat la 337 milioane lei moldovenești.  Acum circa o săptămână, autoritățile din Republica Moldova vor să construiască o linie de tren la Aeroportul Chișinău, cu 8,5 milioane de euro.

Modernizarea reactorul 1 de la Cernavodă (sursa: Facebook/Nuclearelectrica Oficial)
Eveniment

Modernizarea Reactorului 1 de la Cernavodă a primit acordul de mediu: încă 30 de ani de funcționare

Modernizarea reactorul 1 de la Cernavodă. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat obținerea acordului de mediu pentru două investiții esențiale în sectorul nuclear: retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă și extinderea capacității de stocare a combustibilului ars (DICA – MACSTOR 400). Decizia a fost aprobată în ședința de Guvern de miercuri. Modernizarea reactorul 1 de la Cernavodă Modernizarea Reactorului 1 va permite funcționarea sa sigură pentru încă trei decenii, asigurând 700 MW de energie stabilă, curată și produsă local. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Potrivit ministrului, această investiție înseamnă și o reducere semnificativă a emisiilor de carbon: „Evităm emisia a 5 milioane de tone de CO₂ în fiecare an. Este un câștig real pentru aerul pe care îl respirăm și pentru angajamentele climatice ale României”, a subliniat Bogdan Ivan. Importanța strategică a Reactorului 1 în producția de energie Reactorul 1 de la Cernavodă asigură aproximativ 10% din producția totală de energie electrică a României. Prin retehnologizare, acesta devine o ancoră energetică esențială pentru următoarele decenii. „Menținem o sursă de energie stabilă, care oferă siguranță rețelei, continuitate economiei și un sprijin real pentru menținerea unor facturi accesibile pentru populație”, a adăugat ministrul. Capacitate extinsă de stocare a combustibilului ars Al doilea proiect care a primit avizul de mediu vizează extinderea facilităților de depozitare a combustibilului nuclear ars. Acest pas este esențial pentru gestionarea în siguranță a deșeurilor radioactive și pentru buna funcționare a întregului ciclu nuclear. Una dintre cele mai performante centrale nucleare din lume Centrala Nucleară de la Cernavodă operează două reactoare CANDU, recunoscute printre cele mai performante la nivel global, și include o fabrică de combustibil nuclear. În plus, este în curs de finalizare un ciclu integrat al combustibilului, prin achiziția unei linii de prelucrare a concentratului de uraniu, susținând astfel investițiile pe termen lung ale companiei Nuclearelectrica. Nuclearelectrica, pilon strategic Nuclearelectrica este compania responsabilă cu producerea de energie electrică, termică și combustibil nuclear. Subordonată Ministerului Energiei, compania are o participație majoritară de stat (82,49%), restul acțiunilor fiind tranzacționate la bursă în urma listării din 2013.

Germania își modernizează rețeaua de adăposturi (sursa: bbk.bund.de)
Internațional

Germania chiar se pregătește de un război cu rușii: adăposturile subterane vechi sunt modernizate

Germania își modernizează rețeaua de adăposturi. Germania se confruntă cu o realitate alarmantă: rețeaua sa de buncăre, în mare parte învechită și inoperabilă, nu poate proteja decât aproximativ 5% din populație în cazul unui atac. Germania își modernizează rețeaua de adăposturi Într-un interviu pentru Sueddeutsche Zeitung, Ralph Tiesler, președintele Agenției Federale pentru Protecție Civilă și Asistență în Caz de Dezastre (BBK), a avertizat asupra acestei probleme. Citește și: Teorie suveranistă: salina Praid urma să devină bază NATO, dar Dumnezeu s-a opus Tiesler a declarat că Germania trebuie să se pregătească pentru eventualitatea unui „război de agresiune major în Europa”. Timp de decenii, ideea unui conflict militar de amploare a fost considerată improbabilă, dar acest context s-a schimbat. Potrivit estimărilor, Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un nou atac asupra Europei în cel mult patru ani, după încheierea războiului din Ucraina. Doar 580 de buncăre rămase din cele 2.000 Germania are în prezent doar 580 de buncăre, comparativ cu cele aproape 2.000 existente în perioada Războiului Rece. Multe dintre ele nu mai sunt funcționale. Cu o populație de aproximativ 83 de milioane de locuitori, Germania ar putea oferi adăpost doar unui număr foarte mic de cetățeni în caz de urgență. Planuri de extindere: un milion de locuri de adăpost Pentru a remedia situația, BBK intenționează să transforme tuneluri, stații de metrou, parcări subterane și subsoluri ale clădirilor publice în adăposturi civile. Obiectivul este crearea rapidă a unui milion de spații sigure. De asemenea, se urmărește extinderea sistemului de sirene și notificări în caz de pericol. Costuri uriașe: peste 40 de miliarde de euro Tiesler a estimat că modernizarea și extinderea sistemului de adăposturi va necesita cel puțin 10 miliarde de euro în următorii patru ani și alte 30 de miliarde de euro în următorul deceniu. „Noile sisteme de buncăre, care trebuie să respecte standarde de protecție extrem de ridicate, sunt foarte costisitoare și consumatoare de timp”, a precizat acesta. Armata germană, afectată de lipsa de resurse și personal În paralel, și armata germană se confruntă cu probleme majore. Un raport recent al comisiei parlamentare a forțelor armate arată că Bundeswehr-ul „are prea puțin din toate”. Infrastructura este depășită, iar recrutările sunt sub așteptări. Germania și-a propus să ajungă la 203.000 de soldați până în 2031, dar în prezent are doar 181.000. Friedrich Merz promite cea mai puternică armată din Europa Cancelarul Friedrich Merz, care a obținut deja un buget de 570 miliarde de dolari pentru apărare, promite să transforme armata germană în cea mai puternică din Europa. Totuși, în fața unei sarcini uriașe de modernizare, o parte importantă din fonduri ar putea fi redirecționată spre nevoile militare, în detrimentul protecției civile. Serviciu militar obligatoriu Atât Merz, cât și Tiesler iau în calcul reintroducerea serviciului militar obligatoriu sau lansarea unui serviciu civil alternativ. „Avem nevoie de personal în caz de urgență”, a declarat Tiesler. „Poate că este momentul să oferim cetățenilor o alegere între serviciul militar și cel civil pentru țară.”

Primăria Iași va moderniza Parcului Ciurchi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primăria Iași va moderniza Parcului Ciurchi

Primăria Iași va moderniza Parcul Ciurchi. Primăria Iași a semnat contractul pentru modernizarea Parcului Ciurchi, în valoare de 19,5 milioane lei fără TVA, cu o asociere condusă de firma Conest. Primăria Iași va moderniza Parcul Ciurchi Proiectul implică firme partenere din Iași, Mureș, Brașov și Arad, iar durata contractului, incluzând etapa de proiectare, este de 33 de luni. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Licitația a fost adjudecată în octombrie, însă semnarea contractului a avut loc abia la începutul lunii decembrie. Anunțul oficial a fost publicat recent de municipalitate în SEAP. Continuarea, în Ziarul de Iași

KHNP, ofertă de modernizare a reactorului 1 Cernavodă Foto: Facebook
Economie

KHNP, ofertă de modernizare a reactorului 1 Cernavodă

Firma sud-coreeană KHNP se aliază cu Candu Energy pentru a face o ofertă de modernizare a reactorului 1 de la Cernavodă, informează agenţia Yonhap. Citește și: Cu cine ar fi dorit PSD să câștige primăriile: un condamnat pentru pornografie, un contrabandist, un incompatibil și un ins judecat pentru fraudă electorală KHNP, ofertă de modernizare a reactorului 1 Cernavodă KHNP a precizat că a semnat un contract de servicii de inginerie cu Candu, în conformitate cu obiectivul lor de a participa la modernizarea reactorului 1 a centralei nucleare de la Cernavodă (România). Proiectul vizează înlocuirea unor componente cheie şi construirea infrastructurii necesare care vor permite reactorului 1 de la Cernavodă să mai funcţioneze timp de încă 30 de ani. Conform parteneriatului cu Candu, KHNP va elabora un plan pentru construcţia infrastructurii. "Prin acest proiect, ne aşteptăm la o consolidare a cooperării între Coreea de Sud şi România în domeniul energiei nucleare", a declarat directorul general de la KHNP, Whang Joo-ho, care a adăugat că firma îşi va concentra eforturile pe câştigarea contractului care va fi scos la licitaţie în acest an. Pentru acelaşi proiect, KHNP a semnat anul trecut un acord de consorţiu tripartit cu grupul canadian Candu Energy şi cel italian Ansaldo Nucleare S.p.A. Unitatea 1 a centralei nucleare (CNE) Cernavodă, cu o putere instalată de 700 MW, a fost pusă în funcţiune în 1996 şi a livrat, până în prezent, 133 milioane MWh, reprezentând 9% din consumul naţional, pe o perioadă de 26 de ani. De asemenea, Unitatea 1 a împiedicat eliberarea în atmosferă a 130 de milioane de tone de CO2. Cele trei etape de modernizare a reactorului 1 Proiectul de retehnologizare a Unităţii 1, iniţiat în 2017, este implementat în trei etape, în conformitate cu experienţa şi practica internaţională în domeniu. Faza I a Proiectului de retehnologizare s-a derulat în perioada 2017-2022 şi a constat în demonstrarea capacităţii componentelor actuale ale reactorului Unităţii 1 de a funcţiona mai mult de 210.000 de ore la puterea nominală, cel puţin până la sfârşitul anului 2026, finalizarea scopului lucrărilor din cadrul Proiectului de retehnologizare, precum şi demonstrarea fezabilităţii Proiectului de retehnologizare, etapă care s-a finalizat în februarie 2022, odată cu aprobarea de către Adunarea Generală a Acţionarilor a Studiului de Fezabilitate şi a deciziei de investiţie. Costul estimat al investiţiei este de 1,85 miliarde de euro. Faza a II-a, începută în februarie 2022, se va desfăşura până în 2026 şi are în vedere următoarele activităţi principale: asigurarea resurselor financiare pentru realizarea Proiectului de retehnologizare a Unităţii 1; negocierea şi acordarea contractelor de inginerie, achiziţie şi construcţie (EPC); achiziţionarea de echipamente cu ciclu lung de fabricaţie; evaluarea, pregătirea şi programarea activităţilor ce urmează a fi desfăşurate; obţinerea avizului Comisiei Europene - articolul 41 din Tratatul Euratom; obţinerea tuturor autorizaţiilor şi aprobărilor necesare pentru demararea proiectului etc. Faza a III-a, care se va desfăşura în perioada 2027-2029, începe cu oprirea Unităţii 1 şi constă în realizarea efectivă a lucrărilor din cadrul Proiectului de retehnologizare a Unităţii 1 în cadrul instalaţiilor unităţii, precum şi repunerea în funcţiune a acesteia, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de viaţă de 30 de ani, după anul 2029. Compania Naţională "Nuclearelectrica" SA, producătoare de energie electrică, termică şi combustibil nuclear, funcţionează sub autoritatea Ministerului Energiei, statul român deţinând 82,49% din acţiuni, iar ceilalţi acţionari 17,50%, după listarea companiei la bursă în anul 2013. Nuclearelectrica contribuie cu peste 18% din energia nucleară la producţia totală de energie şi cu 33% la producţia totală de energie fără CO2 din România.

Suma pe care contribuabilii au investit-o în aeroportul Tulcea Foto: Centrul National de Informare si Promovare Turistica Tulcea
Eveniment

Suma pe care contribuabilii au investit-o în aeroportul Tulcea

Suma astronomică pe care contribuabilii au investit-o în aeroportul din Tulcea, prin care, în primul trimestru, au trecut exact doi călători: 180 de milioane lei, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene. Potrivit datelor prezentate de Dobrogea Live, în trimestrul I din 2023, prin acest aeroport au trecut doi pasageri, ambii pe curse interne. Curse externe nu au existat. Pe locul II din coada clasamentului este aeroportul Arad, cu 42 pasageri în trei luni, iar pe III se află Băneasa, cu 4.371 de pasageri. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Suma pe care contribuabilii au investit-o în aeroportul Tulcea Potrivit unui comunicat de presă al companiei Concelex, transmis Agerpres, extinderea şi modernizarea aeroportului au fost realizate în 18 luni, la care se adaugă alte două luni cât a durat partea de proiectare, de către asocierea firmelor Concelex SRL şi Consteel Company SRL. Lucrările de la aeroportul din Tulcea au inclus: modernizarea şi extinderea terminalului de pasageri, modernizarea platformei de îmbarcare-debarcare prin construirea unui ansamblu format dintr-un tunel fix în lungime de 9 metri şi un tunel mobil de 32 de metri, modernizarea căii de rulare Alfa (construite în 1973) şi construirea platformei dedicate activităţilor de degivrare/antigivrare aeronave. Cu o suprafaţă desfăşurată de 9.300 de metri pătraţi, Aeroportul Internaţional "Delta Dunării" din Tulcea beneficiază şi de un sistem de control cu trei filtre de securitate pentru pasageri, şase cabine pentru Poliţia de Frontieră, cinci ghişee check-in şi trei porţi de îmbarcare. În urma lucrărilor de modernizare, terminalul de pasageri va putea să deservească un trafic de pasageri de până la 400 de persoane/oră, oferind un grad sporit de confort pasagerilor. Potrivit bugetului pe 2023, la aeroportul Tulcea lucrau circa 40 de persoane, fondul de salarii fiind de 3,8 milioane de lei. DeFapt.ro a arătat că Stoian Vâlcu, un pensionar care joacă la Loto și care, profesional, nu are nici o legătură cu managementul aeroportuar, conduce aeroportul Tulcea, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean. Aeroportul a avut în ultimii ani un număr ridicol de pasageri: 73 în 2021, 360 în 2022 și 300 în 2023. El este pe ultimul loc în topul aeroporturilor din ţară, potrivit datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România.

Bucium și Socola, trafic de coșmar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bucium și Socola, trafic de coșmar

Bucium și Socola, trafic de coșmar. Lucrările de modernizare a şoselei Bucium şi cele de consolidare şi refacere a Pasajului Socola vor începe la primăvară. Bucium și Socola, trafic de coșmar Directorul general al firmei care şi-a adjudecat ambele contracte de lucrări a precizat că niciun şantier nu va începe decât după ce vor fi stabilite clar alternativele de trafic. Citește și: Năsui: un român obişnuit, pe salariul mediu, după 35 de ani de muncă, ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună, dacă nu ar depinde de politic. Acum, are 1.785 lei/lună Chiar şi aşa, după începerea lucrărilor traficul va fi anevoios, spune Irinel Tofan. În privinţa pasajului, vor fi două-trei rute alternative, chiar dacă nu se va închide în totalitate – aşa cum afirma primarul Mihai Chirica într-o şedinţă recentă de plen a Consiliului Local. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră