vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: misiune

7 articole
Internațional

Macron cere misiune sub mandat ONU în Gaza pentru a împiedica un "război permanent"

Macron cere misiune ONU pentru Gaza. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a reiterat luni ideea unei „misiuni de stabilizare sub mandat ONU” pentru securizarea Fâșiei Gaza, în contextul escaladării conflictului și al planurilor Israelului de a prelua controlul asupra orașului Gaza. Liderul francez avertizează că acțiunile anunțate de guvernul israelian reprezintă „un dezastru anunțat” și riscă să ducă la „un război permanent”. Macron avertizează asupra unui conflict fără sfârșit Reacția președintelui francez vine după ce autoritățile israeliene au anunțat extinderea operațiunilor militare în orașul Gaza și în taberele Mawasi, cu intenția de a le reocupa. Citește și: VIDEO Voucherele au distrus turismul românesc și au îmbogățit țeparii „Această strategie reprezintă un dezastru anunțat de o gravitate fără precedent și înaintarea spre un război permanent”, a declarat Macron. Acesta a subliniat că ostaticii israelieni și locuitorii din Gaza „vor continua să fie primele victime” ale acestei abordări. Critici internaționale la planul guvernului Netanyahu Planul prezentat de premierul israelian Benjamin Netanyahu, care include preluarea controlului asupra orașului Gaza și atacarea ultimelor bastioane ale Hamas, a stârnit critici la nivel global. Netanyahu susține că această strategie este „cea mai bună modalitate de a pune capăt războiului” împotriva Hamas. Macron cere misiune ONU pentru Gaza Macron a pledat pentru formarea unei coaliții internaționale sub mandatul Organizației Națiunilor Unite, cu patru obiective principale: Combaterea terorismului Stabilizarea Gazei Sprijinirea populației Stabilirea unei guvernări în pace și stabilitate „Am pus singurele fundații credibile pentru aceasta împreună cu Arabia Saudită la New York, obținând pentru prima dată un apel unanim pentru dezarmarea Hamas și eliberarea ostaticilor”, a precizat liderul francez. Susținere internațională și pași diplomatici Ideea acestei misiuni a fost prezentată pentru prima dată pe 30 iulie, în cadrul unei conferințe ONU încheiate cu o declarație semnată de 17 state, printre care Qatar și Egipt. Misiunea ar avea rolul de a proteja populația civilă, de a sprijini transferul responsabilităților de securitate către Autoritatea Palestiniană și de a oferi garanții de securitate atât pentru Palestina, cât și pentru Israel. De asemenea, ar fi prevăzut un mecanism de monitorizare a unui viitor armistițiu, pentru a preveni reluarea ostilităților.

Macron cere misiune ONU pentru Gaza (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Crew-10 revine acasă după cinci luni (sursa: NASA)
Eveniment

Misiunea Crew-10 s-a încheiat: echipajul revine pe Pământ după aproape cinci luni în spațiu

Crew-10 revine acasă după cinci luni. Patru astronauți, americancele Anne McClain și Nichole Ayers, rusul Kirill Peskov și japonezul Takuya Onishi, au revenit sâmbătă pe Pământ, după amerizarea capsulei Dragon a companiei SpaceX în largul coastelor Californiei. Revenirea lor marchează finalul celei de-a zecea misiuni de rotație a echipajului pe Stația Spațială Internațională (ISS) din cadrul programului Commercial Crew al NASA. Crew-10 revine acasă după cinci luni Capsula Dragon, dezvoltată de SpaceX – compania fondată de Elon Musk –, a amerizat în Oceanul Pacific la ora locală 08:34 (15:34 GMT), după desprinderea de ISS cu o zi înainte. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Coborârea a fost încetinită de intrarea în atmosferă și de desfășurarea parașutelor uriașe. După amerizare, capsula a fost recuperată de o navă SpaceX, iar echipajul a putut ieși după ce vehiculul spațial a fost ridicat la bord și deschis. Experimente pe Stația Spațială Internațională Pe durata misiunii, echipajul Crew-10 a desfășurat o serie de experimente științifice, printre care studii privind creșterea plantelor în condiții de microgravitație și reacția celulelor la gravitație. Misiunea a fost parte a efortului NASA de a colabora cu industria privată pentru transportul echipajelor spre și dinspre ISS, înlocuind astfel era navetelor spațiale. Întoarcerea astronauților blocați pe ISS Lansarea echipajului în martie a atras atenția internațională, întrucât era necesară pentru întoarcerea pe Pământ a doi astronauți americani, Butch Wilmore și Suni Williams, care rămăseseră blocați pe ISS timp de nouă luni. Aceștia ar fi trebuit să participe la o misiune de opt zile în 2024, însă problemele tehnice ale navei Boeing Starliner i-au forțat să își prelungească șederea pe stația orbitală. NASA a anunțat săptămâna aceasta că Butch Wilmore, cu o carieră de 25 de ani în agenția spațială americană, va ieși la pensie după întoarcerea sa pe Pământ.

Capsula Crew Dragon, andocată la ISS (sursa: abc.go.com)
Eveniment

Capsula Crew Dragon de la SpaceX s-a conectat cu Stația Spațială Internațională

Capsula Crew Dragon, andocată la ISS. Capsula Crew Dragon, operată de compania privată americană SpaceX, s-a conectat sâmbătă dimineață cu Stația Spațială Internațională (ISS), în cadrul unei noi misiuni spațiale ce va dura aproximativ șase luni. La bordul capsulei se află patru astronauți: doi americani, un rus și un japonez. Capsula Crew Dragon, andocată la ISS SpaceX a confirmat conectarea capsulei la ora 06:27 GMT, deasupra regiunii sud-estice a Oceanului Pacific. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Anunțul a fost făcut pe rețelele de socializare, însoțit de o înregistrare video care surprinde momentul atașării Crew Dragon la ISS. Echipaj internațional: SUA, Rusia și Japonia Misiunea Crew-11 este formată din astronauții americani Zena Cardman și Mike Fincke, japonezul Kimiya Yui și cosmonautul rus Oleg Platonov. Cei patru au fost lansați în spațiu vineri, de la Centrul Spațial Kennedy din Florida, la bordul unei rachete Falcon 9. Parte a programului NASA de colaborare cu sectorul privat Aceasta este cea de-a 11-a misiune de rotație a echipajului în cadrul programului Commercial Crew al NASA, conceput pentru a înlocui vechile navete spațiale cu vehicule dezvoltate de parteneri privați. Programul reprezintă un nou model de colaborare între agenția spațială americană și companii precum SpaceX. Primire călduroasă la bordul ISS Echipajul deja prezent pe ISS le-a transmis noilor veniți un mesaj amical: „Avem băuturi proaspete, mâncare caldă și vă așteptăm. Pe curând!” Mike Fincke a răspuns cu entuziasm: „Bună ziua ISS, Crew-11 este aici și suntem foarte bucuroși să ne alăturăm vouă”. Experimente pentru viitoarele misiuni lunare Pe durata misiunii, echipajul va simula scenarii de alunizare ce ar putea fi folosite în apropierea polului sudic lunar, în cadrul programului Artemis al NASA. De asemenea, vor fi testate efectele gravitației reduse asupra abilităților de pilotaj ale astronauților, în pregătirea viitoarelor module de coborâre pe Lună. Fructe în spațiu: rodii pentru experimente biologice Misiunea Crew-11 a transportat și un lot de rodii provenite din Armenia, care vor fi comparate cu un lot identic rămas pe Pământ. Cercetătorii vor analiza influența microgravitației asupra comportamentului culturilor agricole, în perspectiva viitoarelor misiuni de lungă durată în spațiu. ISS, laboratorul spațial locuit permanent din 2000 Stația Spațială Internațională, locuită permanent din anul 2000, este esențială pentru cercetările în domeniul explorării spațiului, inclusiv pentru planurile viitoare de trimitere a oamenilor pe Marte. A fost asamblată începând cu anul 1998 și este un simbol al cooperării internaționale între Statele Unite, Rusia, Europa și Japonia. Durata de viață a ISS, extinsă până în 2030 Inițial, ISS trebuia să fie retrasă din funcțiune în 2024. Totuși, NASA a reevaluat capacitatea tehnică a laboratorului orbital și estimează că acesta poate rămâne operațional cel puțin până în anul 2030.

Incident grav între Germania și China (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Gest extrem de periculos al Chinei, care a șicanat cu laser un avion german în misiune

Incident grav între Germania și China. Ministerul de Externe german l-a convocat marți, 8 iulie, pe ambasadorul Chinei la Berlin, acuzând armata chineză că a vizat cu un laser un avion militar german. Incident grav între Germania și China Aeronava participa la operațiunea militară ASPIDES a Uniunii Europene, desfășurată pentru protejarea securității maritime în zone critice precum Marea Roșie și Oceanul Indian. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Autoritățile germane au transmis un mesaj ferm prin intermediul platformei X (fosta Twitter), condamnând gestul Beijingului: „Punerea în pericol a personalului german și perturbarea operațiunii sunt complet inacceptabile”, a declarat Ministerul german de Externe. Până în prezent, nu au fost furnizate alte detalii oficiale privind circumstanțele precise ale incidentului. Tensiuni sporite între UE și China pe tema securității Incidentul intervine într-un context tensionat, marcat de îngrijorări crescute în rândul statelor membre UE cu privire la influența tot mai mare a Chinei asupra tehnologiilor critice și infrastructurii strategice europene. Acțiunile agresive, precum cele raportate în cadrul operațiunii ASPIDES, nu fac decât să amplifice suspiciunile privind agenda militară a Beijingului în regiuni cheie pentru comerțul global. Fără reacții din partea Chinei sau Comisiei Europene Până la ora redactării, nici Ministerul de Externe chinez și nici ambasada Chinei la Berlin nu au emis un punct de vedere oficial. De asemenea, Comisia Europeană nu a oferit un răspuns imediat. Ce este misiunea ASPIDES a UE Operațiunea militară ASPIDES este parte a politicii comune de securitate și apărare a Uniunii Europene. Scopul acesteia este de a asigura libertatea de navigație și protejarea navelor comerciale în zone maritime strategice, precum Marea Roșie, Oceanul Indian și regiunea Golfului, afectate de atacuri și riscuri de securitate maritime.

Danemarca, misiune de pace în Ucraina (sursa: Facebook/Lars Løkke Rasmussen)
Internațional

Danemarca, pregătită să participe la o misiune europeană de menținere a păcii în Ucraina

Danemarca, misiune de pace în Ucraina Danemarca este „în principiu” dispusă să ia parte la o misiune europeană de menținere a păcii în Ucraina, în cazul unei încetări a focului, a declarat ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen. Declarația a fost făcută după o reuniune a comisiei pentru afaceri externe a parlamentului danez. Danemarca, misiune de pace în Ucraina „Dacă se ajunge în punctul în care, pentru a se încheia un acord de încetare a focului sau de pace, este necesară o prezență europeană, atunci Danemarca este, în principiu, dispusă să participe”, a afirmat Rasmussen în fața presei. Citește și: Piedone se laudă cu gestul de eroism făcut în fața protestatarilor pro-Georgescu care devastau Centrul Vechi: comisarii s-au ascuns în restaurante Potrivit Marii Britanii, care a lansat această idee, aproximativ 20 de state s-au arătat interesate să participe la o astfel de misiune. Contribuția acestora ar putea include trimiterea de trupe sau sprijin logistic. O coaliție europeană pentru menținerea păcii Liderii europeni au discutat despre posibilitatea formării unei coaliții de țări dispuse să contribuie la menținerea păcii în Ucraina, în cadrul summitului extraordinar al UE de joi. Deocamdată, nu au fost stabilite termenii exacti ai unei astfel de inițiative, însă marți Franța va găzdui o reuniune a șefilor de stat major ai țărilor europene dispuse să sprijine garantarea unei viitoare păci în Ucraina, care ar putea clarifica direcția și natura contribuțiilor țărilor implicate. Ce rol ar putea avea Danemarca? Deocamdată, ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, nu a oferit detalii despre modul în care țara sa ar putea contribui. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus „Bineînțeles, Danemarca are un interes să fie activă la nivel internațional și putem fi activi în mai multe moduri”, a declarat Poulsen.

Misiune NATO pentru securitatea Mării Baltice (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Misiune NATO pentru securitatea Mării Baltice

Misiune NATO pentru securitatea Mării Baltice. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat o nouă misiune pentru protejarea infrastructurii critice din Marea Baltică, în contextul intensificării atacurilor asupra cablurilor submarine de telecomunicații și energie. Denumită "Baltic Sentry", operațiunea implică utilizarea fregatelor, aeronavelor și dronelor pentru a consolida securitatea în regiune. Misiune NATO pentru securitatea Mării Baltice Mark Rutte a explicat că misiunea are ca scop supravegherea și protejarea zonelor cheie din Marea Baltică. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Această inițiativă face parte dintr-un efort amplu al NATO de a preveni și descuraja acte destabilizatoare, cum ar fi sabotajele recente asupra infrastructurii submarine. "Baltic Sentry" Misiunea include fregate, avioane de patrulare maritimă și o flotă de drone navale de suprafață. Acestea vor fi desfășurate pentru a îmbunătăți supravegherea și a descuraja viitoarele atacuri. Resursele vor fi mobilizate în funcție de necesități, evitând dezvăluirea detaliilor care ar putea oferi un avantaj potențialilor adversari. Amenințările din Marea Baltică În ultimele luni, mai multe cabluri submarine de telecomunicații și energie au fost avariate, incidente despre care experții consideră că fac parte dintr-un "război hibrid" orchestrat de Rusia. NATO urmărește să consolideze securitatea și să protejeze infrastructura critică împotriva acestor amenințări. Summitul NATO de la Helsinki Summitul de la Helsinki a reunit lideri din țările NATO de la Marea Baltică, inclusiv Danemarca, Germania, Polonia și Suedia. Scopul principal al întâlnirii a fost identificarea soluțiilor pentru protejarea infrastructurii esențiale și combaterea "flotei fantomă" ruse. Această flotă, formată din 79 de nave, este folosită de Rusia pentru a evita sancțiunile internaționale și a transporta petrol în mod clandestin. Protecția infrastructurii submarine NATO consideră că securitatea infrastructurii submarine este crucială pentru stabilitatea economică și politică a regiunii baltice. Operațiunea "Baltic Sentry" va continua pe termen nedeterminat, reflectând angajamentul Alianței de a proteja interesele statelor membre și de a contracara amenințările emergente. Lansarea misiunii Lansarea misiunii "Baltic Sentry" subliniază determinarea NATO de a răspunde provocărilor de securitate din Marea Baltică. Printr-o combinație de resurse avansate și cooperare regională, Alianța își propune să mențină stabilitatea și să protejeze infrastructura critică în fața amenințărilor hibride.

UE - Ucraina: misiune de asistenţă militară (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

UE - Ucraina: misiune de asistenţă militară

UE - Ucraina: misiune de asistenţă militară. Miniştrii Apărării din Uniunea Europeană au ajuns la un acord pentru a începe demersurile necesare pentru crearea unei misiuni de asistenţă militară pentru Ucraina, a afirmat marţi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, potrivit Reuters şi AFP. UE - Ucraina: misiune de asistenţă militară "Nu este vorba doar de război, ci şi de modul în care este el purtat, de instruirea militarilor", a declarat Borrell presei după o reuniune informală a miniştrilor europeni ai apărării la Praga, Cehia deţinând preşedinţia semestrială a Consiliului UE. "Există multe iniţiative de instruire, însă nevoile sunt enorme şi trebuie să asigurăm coerenţa acestor eforturi", a afirmat el. "Pot spune că toate statele membre sunt de acord în mod clar asupra acestui lucru şi asupra începerii demersurilor necesare pentru a defini parametrii pentru o misiune de asistenţă militară a UE pentru Ucraina", a mai spus şeful diplomaţiei europene. "Trebuie să fim rapizi şi ambiţioşi" Borrell, care a organizat reuniunea de marţi alături de preşedinţia cehă a Consiliului UE, a propus această iniţiativă săptămâna trecută. Au fost divulgate puţine detalii, însă, potrivit lui Borrell, soldaţi ucraineni, care luptă împotriva invaziei ruse, ar putea fi instruiţi în statele membre ale UE. Citește și: Moscova se grăbește să catalogheze contraofensiva ucraineană în Herson drept „eșec lamentabil”. De fapt, forțele ruse au pierderi grele "Este clar că trebuie să fim rapizi şi ambiţioşi", a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate. Însă, înainte de întâlnire, unii miniştri au fost mai puţin optimişti. Îndoieli din partea Austriei și Luxemburgului "Rămâne de văzut dacă acesta este cel mai bun mod de a ajuta. Nu sunt atât de sigur", a declarat ministrul luxemburghez al apărării, François Bausch. "Poate că acest lucru s-ar putea face mai rapid şi mai uşor la nivel bilateral, sub coordonarea UE", a spus el. Ministrul austriac, Klaudia Tanner, a exprimat îngrijorări similare. "Prima chestiune este să se clarifice dacă o astfel de misiune poate fi cu adevărat creată", a precizat ea, adăugând că misiuni similare au fost desfăşurate în afara UE. "Din punctul nostru de vedere, numeroase chestiuni rămân fără răspuns", a declarat Klaudia Tanner. Olanda și Slovacia, favorabile planului Favorabil proiectului, ministrul slovac, Jaroslav Nad, a precizat că ţara sa este gata să găzduiască astfel de antrenamente. "Cred că vom găsi o soluţie", a declarat el. Ministrul olandez, Kajsa Ollongren, a subliniat că ţara sa "va răspunde favorabil" planului lui Borrell. "Instruim deja soldaţi ucraineni în Olanda", a insistat ea, evidenţiind de asemenea şi o colaborare cu Germania pentru instruirea în deminare. La 24 februarie, Rusia a declanşat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. Pentru a se putea apăra, Ucraina se bazează în prezent mai ales pe livrările de armament greu dinspre Occident.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră