miercuri 11 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: misiune

10 articole
Eveniment

Unde au stabilit chinezii că vor aseleniza și când ar putea avea loc zborul

China ar putea alege regiunea vulcanică Rimae Bode de pe Lună drept destinație pentru prima sa misiune de aselenizare cu echipaj uman. Zona este considerată un adevărat „muzeu geologic”, iar caracteristicile sale ar putea oferi informații valoroase despre interiorul și evoluția satelitului natural al Pământului. Un studiu publicat în revista Nature Astronomy arată că această regiune oferă atât condiții sigure pentru o aselenizare, cât și oportunități științifice excepționale pentru cercetarea Lunii. China vrea să trimită astronauți pe Lună înainte de 2030 Programul spațial chinez are ca obiectiv trimiterea primilor astronauți pe Lună înainte de sfârșitul deceniului. Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct În ultimul an, China a intensificat pregătirile pentru această misiune ambițioasă, realizând: simulări de aselenizare; teste de lansare; exerciții de evacuare a echipajului din capsulele spațiale; teste pentru noile rachete destinate programului lunar. În paralel, cercetătorii analizează posibile locuri de aterizare pentru viitoarea misiune cu echipaj. Rimae Bode, un candidat important pentru aselenizare O echipă de oameni de știință coordonată de Jun Huang, profesor la Universitatea de Geoștiințe din China (Wuhan), a realizat o analiză detaliată a regiunii Rimae Bode. Studiul s-a bazat pe imagini orbitale și date colectate de mai multe sonde spațiale. Rezultatele arată că această zonă oferă o combinație rară între siguranța tehnică necesară unei aselenizări și un potențial științific foarte ridicat. Regiunea se află aproape de câmpiile vulcanice Sinus Aestuum, pe partea vizibilă a Lunii, la nord de ecuatorul selenar. Din 106 locuri analizate, doar 14 au rămas pe lista finală Rimae Bode este unul dintre cele 14 locuri candidate pentru aselenizare, selectate dintr-o listă inițială de 106 posibile zone. Pentru a fi luate în calcul, aceste locuri trebuiau să îndeplinească mai multe condiții tehnice: să fie situate pe partea vizibilă a Lunii, pentru a permite comunicarea cu Pământul; să aibă un teren relativ plat pentru aterizare; să fie amplasate la latitudini joase, pentru a beneficia de suficientă energie solară. Aceste criterii sunt esențiale pentru siguranța unei misiuni cu echipaj uman. Un „muzeu geologic” care ar putea dezvălui interiorul Lunii Potrivit cercetătorilor, Rimae Bode oferă acces la numeroase tipuri de materiale selenare într-o zonă relativ compactă. Astronauții ar putea analiza fluxuri de lavă străvechi, șanțuri vulcanice formate de lava antică și materiale aruncate de impactul unor cratere din apropiere. Misiunea chineză ar include și un rover nepresurizat, care ar permite explorarea mai multor unități geologice și colectarea de probe. În cadrul studiului au fost identificate patru zone posibile de aselenizare, fiecare oferind obiective științifice diferite. Mostrele ar putea dezvălui compoziția profundă a Lunii Una dintre cele mai interesante descoperiri ar putea proveni din depozitele de „mantaua întunecată”, formate din cenușă vulcanică și sticlă. Aceste materiale au fost expulzate violent din interiorul Lunii în urmă cu miliarde de ani. Potrivit cercetătorului Jun Huang, ele funcționează ca adevărați „mesageri” ai interiorului lunar, deoarece permit studierea directă a compoziției chimice a mantalei Lunii – o zonă care, în mod normal, este ascunsă sub kilometri de crustă. Analiza acestor probe ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine atât modul în care s-a răcit Luna, originea erupțiilor vulcanice masive, cât și evoluția planetelor stâncoase, inclusiv a Pământului. Astronauții chinezi se pregătesc intens pentru explorarea Lunii Cercetătorii subliniază că astronauții care vor participa la misiune trebuie să urmeze un antrenament geologic complex. Recent, corpul de astronauți al Chinei a finalizat un program de pregătire într-un mediu subteran similar peșterilor, conceput pentru a simula condițiile explorării selenare. Astronauții vor trebui să identifice pe teren roci cu valoare științifică ridicată, precum micile mărgele de sticlă vulcanică, care pot conține informații despre interiorul Lunii. Viitoarele misiuni și noua navă spațială Mengzhou Procesul de selecție a locului final pentru aselenizare continuă. În acest scop, China intenționează să lanseze un nou satelit lunar de teledetecție, care va furniza date suplimentare despre suprafața Lunii. De asemenea, noua navă spațială Mengzhou ar putea efectua primul său zbor orbital complet până la finalul acestui an, la bordul rachetei Long March 10A. Astronauții, „detectivi ai spațiului” Potrivit cercetătorilor, astronauții care vor ajunge pe Lună nu vor fi doar exploratori, ci adevărați „detectivi ai spațiului”. Misiunea lor va fi să adune indicii geologice care ar putea explica formarea și evoluția Lunii și, implicit, istoria timpurie a planetelor stâncoase din Sistemul Solar.

China, prima misiune de aselenizare cu echipaj uman (sursa: unigraph.de)
Macron vrea redeschiderea strâmtorii Ormuz, Iranul reacționează (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron anunță o misiune de redeschidere a strâmtorii Ormuz, Iranul reacționează: planul e nerealist

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat pregătirea unei viitoare misiuni internaționale „pur defensive” menite să permită redeschiderea strâmtorii Ormuz pentru transportul petrolului și gazelor naturale. Anunțul a fost făcut luni, în timpul unei scurte vizite oficiale în Cipru, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Inițiativa face parte dintr-o desfășurare militară amplă a Franței în regiune, menită să protejeze rutele comerciale maritime și securitatea energetică globală. Macron: „Când Cipru este atacat, Europa este atacată” În timpul vizitei, Emmanuel Macron s-a deplasat la aeroportul militar din Paphos, în sud-vestul Ciprului, care a fost lovit de o dronă la scurt timp după declanșarea ofensivei americano-israeliene împotriva Iranului, pe 28 februarie. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea Președintele francez a dorit astfel să își arate solidaritatea față de Cipru și față de președintele Nikos Christodoulides. „Când Cipru este atacat, Europa este cea atacată”, a declarat Macron. Liderul francez a subliniat că Europa nu va accepta ca o parte a teritoriului său să fie expusă riscurilor militare. „Nu vom accepta ca nici măcar o bucățică din teritoriul european, cum ar fi Cipru, să fie expusă pericolului”, a afirmat el. La conferința de presă a participat și premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. O misiune navală defensivă pentru escortarea petrolierelor Macron a explicat că misiunea pregătită de Franța și partenerii săi va avea un rol strict defensiv. Obiectivul principal este escortarea navelor comerciale, inclusiv a petrolierelor și a navelor port-container, pentru a permite redeschiderea treptată a strâmtorii Ormuz. Această rută maritimă este esențială pentru comerțul global și pentru transportul petrolului și gazelor naturale din regiunea Golfului. „Suntem pe cale să punem în aplicare o misiune pur defensivă, de escortă, pentru a permite redeschiderea treptată a strâmtorii Ormuz”, a declarat președintele francez. Blocarea traficului în această zonă a determinat o creștere rapidă a prețurilor la hidrocarburi în ultimele zile. Franța își consolidează prezența navală în regiune După vizita din Cipru, Emmanuel Macron s-a deplasat către portavionul francez Charles de Gaulle, aflat în largul insulei Creta. Nava a fost redirecționată spre estul Mediteranei după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Portavionul este nucleul unui amplu dispozitiv naval francez care se extinde în mai multe zone strategice: estul Mării Mediterane; Marea Roșie; strâmtoarea Ormuz. În acest dispozitiv vor fi incluse opt fregate și două portelicoptere amfibii. În plus, Franța, Italia și Spania au trimis fiecare câte o fregată în regiune. Franța își întărește contribuția la operațiunea europeană Aspides Macron a anunțat că Franța va participa „pe termen lung” cu două fregate la operațiunea Aspides, lansată de Uniunea Europeană în 2024 pentru protejarea traficului maritim în Marea Roșie. Operațiunea este coordonată de Grecia, iar o fregată franceză participă deja la această misiune. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a făcut apel la statele europene să consolideze această operațiune prin trimiterea de noi nave militare. La rândul lor, liderii europeni au transmis că UE este pregătită să își adapteze și să își întărească misiunile de protecție maritimă. Declarația a fost făcută de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, Antonio Costa, după o reuniune prin videoconferință cu lideri din Orientul Mijlociu. Macron discută cu parteneri europeni și asiatici Președintele francez a precizat că misiunea navală pentru strâmtoarea Ormuz este pregătită împreună cu parteneri europeni și internaționali. Franța poartă discuții inclusiv cu India și cu alte state asiatice, puternic afectate de perturbarea traficului energetic din Golf. Macron a subliniat că stabilitatea acestei rute maritime este vitală pentru economia globală. G7 analizează soluții pentru criza energetică Franța, care deține în acest an președinția G7, pregătește o reuniune a miniștrilor energiei programată pentru marți, în marja unui summit organizat la Paris pe tema energiei nucleare civile. Macron a declarat că își dorește o coordonare strânsă între statele G7 – Franța, SUA, Marea Britanie, Italia, Germania, Canada și Japonia – pentru gestionarea impactului energetic al conflictului. Printre opțiunile analizate se numără și utilizarea rezervelor strategice de petrol. Macron cere încetarea atacurilor dintre Israel și Hezbollah În timpul deplasării spre Cipru, Emmanuel Macron a discutat telefonic cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Președintele francez a cerut grupării pro-iraniene Hezbollah să înceteze atacurile lansate din Liban. Totodată, el a solicitat Israelului să oprească operațiunile militare împotriva Libanului. „Israelul trebuie să înceteze operațiunile militare și atacurile asupra Libanului cât mai curând posibil pentru a permite restabilirea suveranității și integrității teritoriale a Libanului”, a declarat Macron. El a subliniat că armata libaneză trebuie să rămână singura forță legitimă responsabilă de securitatea teritoriului. Iranul respinge planul privind securizarea strâmtorii Ormuz Reacția Teheranului nu a întârziat. Secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Ali Larijani, a declarat că este puțin probabil ca securitatea să poată fi restabilită în strâmtoarea Ormuz în timpul conflictului. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, oficialul iranian a afirmat că stabilizarea zonei este imposibilă „în mijlocul focului războiului aprins de SUA și Israel”. Larijani a adăugat că inițiativa vine din partea unor state care, în opinia sa, au susținut conflictul din regiune.

Polițist cercetat după amendarea unui pompier (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Un polițist care a oprit și amendat un pompier care se deplasa spre un incendiu, cercetat

Inspectoratul de Poliție Județean Galați a anunțat declanșarea unei cercetări disciplinare în cazul polițistului care l-a amendat cu peste 3.000 de lei pe un pompier voluntar din Drăgușeni, aflat în deplasare către o intervenție la un incendiu. Cazul a stârnit reacții în spațiul public, după ce informațiile au apărut online. IPJ Galați a dispus verificări interne Potrivit reprezentanților IPJ Galați, conducerea instituției a analizat circumstanțele în care pompierul voluntar a fost sancționat contravențional. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare În urma primelor verificări, raportate la principiile, etica și deontologia profesiei de polițist, a fost dispusă declanșarea cercetării disciplinare prealabile față de polițistul implicat. Reprezentanții IPJ Galați au transmis că instituția regretă contextul creat și reafirmă preocuparea pentru respectarea cadrului legal, responsabilitate profesională și cooperare instituțională, în interesul cetățenilor. Amendă de peste 3.000 de lei și permis suspendat 120 de zile Incidentul a avut loc pe 3 februarie, în jurul orei 15:30, pe DJ 251J. Un echipaj din cadrul Secției 5 Poliție Rurală Rădești, care se deplasa la un eveniment în satul Căuești, a depistat în trafic un autoturism condus de un bărbat de 56 de ani din Drăgușeni. Conform IPJ Galați, șoferul nu ar fi respectat semnalele luminoase ale autospecialei de poliție și obligația de a opri sau de a facilita trecerea acesteia. De asemenea, pe partea superioară a autovehiculului ar fi fost montate două dispozitive cu lumini albastre și un dispozitiv sonor, similare celor utilizate de poliție, jandarmerie sau ambulanță, fără a avea dreptul legal de a le folosi. Motivația sancțiunii: utilizarea unor dispozitive neautorizate Inspectoratul de Poliție Județean Galați a precizat că folosirea acestor dispozitive nu ar fi fost conformă cu prevederile legale și cu Criteriile de performanță din 2024 privind constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor voluntare și private pentru situații de urgență. În urma constatărilor, pompierul voluntar a fost sancționat cu o amendă în valoare de 3.037,5 lei și cu suspendarea permisului de conducere pentru 120 de zile. Ancheta internă continuă În contextul controversei generate de acest caz, conducerea IPJ Galați a decis analizarea atentă a tuturor aspectelor pentru a stabili dacă intervenția polițistului a respectat pe deplin normele legale și principiile profesionale. Cercetarea disciplinară va clarifica dacă măsura aplicată a fost proporțională și conformă cu cadrul normativ în vigoare.

Macron cere misiune ONU pentru Gaza (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Macron cere misiune sub mandat ONU în Gaza pentru a împiedica un "război permanent"

Macron cere misiune ONU pentru Gaza. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a reiterat luni ideea unei „misiuni de stabilizare sub mandat ONU” pentru securizarea Fâșiei Gaza, în contextul escaladării conflictului și al planurilor Israelului de a prelua controlul asupra orașului Gaza. Liderul francez avertizează că acțiunile anunțate de guvernul israelian reprezintă „un dezastru anunțat” și riscă să ducă la „un război permanent”. Macron avertizează asupra unui conflict fără sfârșit Reacția președintelui francez vine după ce autoritățile israeliene au anunțat extinderea operațiunilor militare în orașul Gaza și în taberele Mawasi, cu intenția de a le reocupa. Citește și: VIDEO Voucherele au distrus turismul românesc și au îmbogățit țeparii „Această strategie reprezintă un dezastru anunțat de o gravitate fără precedent și înaintarea spre un război permanent”, a declarat Macron. Acesta a subliniat că ostaticii israelieni și locuitorii din Gaza „vor continua să fie primele victime” ale acestei abordări. Critici internaționale la planul guvernului Netanyahu Planul prezentat de premierul israelian Benjamin Netanyahu, care include preluarea controlului asupra orașului Gaza și atacarea ultimelor bastioane ale Hamas, a stârnit critici la nivel global. Netanyahu susține că această strategie este „cea mai bună modalitate de a pune capăt războiului” împotriva Hamas. Macron cere misiune ONU pentru Gaza Macron a pledat pentru formarea unei coaliții internaționale sub mandatul Organizației Națiunilor Unite, cu patru obiective principale: Combaterea terorismului Stabilizarea Gazei Sprijinirea populației Stabilirea unei guvernări în pace și stabilitate „Am pus singurele fundații credibile pentru aceasta împreună cu Arabia Saudită la New York, obținând pentru prima dată un apel unanim pentru dezarmarea Hamas și eliberarea ostaticilor”, a precizat liderul francez. Susținere internațională și pași diplomatici Ideea acestei misiuni a fost prezentată pentru prima dată pe 30 iulie, în cadrul unei conferințe ONU încheiate cu o declarație semnată de 17 state, printre care Qatar și Egipt. Misiunea ar avea rolul de a proteja populația civilă, de a sprijini transferul responsabilităților de securitate către Autoritatea Palestiniană și de a oferi garanții de securitate atât pentru Palestina, cât și pentru Israel. De asemenea, ar fi prevăzut un mecanism de monitorizare a unui viitor armistițiu, pentru a preveni reluarea ostilităților.

Crew-10 revine acasă după cinci luni (sursa: NASA)
Eveniment

Misiunea Crew-10 s-a încheiat: echipajul revine pe Pământ după aproape cinci luni în spațiu

Crew-10 revine acasă după cinci luni. Patru astronauți, americancele Anne McClain și Nichole Ayers, rusul Kirill Peskov și japonezul Takuya Onishi, au revenit sâmbătă pe Pământ, după amerizarea capsulei Dragon a companiei SpaceX în largul coastelor Californiei. Revenirea lor marchează finalul celei de-a zecea misiuni de rotație a echipajului pe Stația Spațială Internațională (ISS) din cadrul programului Commercial Crew al NASA. Crew-10 revine acasă după cinci luni Capsula Dragon, dezvoltată de SpaceX – compania fondată de Elon Musk –, a amerizat în Oceanul Pacific la ora locală 08:34 (15:34 GMT), după desprinderea de ISS cu o zi înainte. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Coborârea a fost încetinită de intrarea în atmosferă și de desfășurarea parașutelor uriașe. După amerizare, capsula a fost recuperată de o navă SpaceX, iar echipajul a putut ieși după ce vehiculul spațial a fost ridicat la bord și deschis. Experimente pe Stația Spațială Internațională Pe durata misiunii, echipajul Crew-10 a desfășurat o serie de experimente științifice, printre care studii privind creșterea plantelor în condiții de microgravitație și reacția celulelor la gravitație. Misiunea a fost parte a efortului NASA de a colabora cu industria privată pentru transportul echipajelor spre și dinspre ISS, înlocuind astfel era navetelor spațiale. Întoarcerea astronauților blocați pe ISS Lansarea echipajului în martie a atras atenția internațională, întrucât era necesară pentru întoarcerea pe Pământ a doi astronauți americani, Butch Wilmore și Suni Williams, care rămăseseră blocați pe ISS timp de nouă luni. Aceștia ar fi trebuit să participe la o misiune de opt zile în 2024, însă problemele tehnice ale navei Boeing Starliner i-au forțat să își prelungească șederea pe stația orbitală. NASA a anunțat săptămâna aceasta că Butch Wilmore, cu o carieră de 25 de ani în agenția spațială americană, va ieși la pensie după întoarcerea sa pe Pământ.

Capsula Crew Dragon, andocată la ISS (sursa: abc.go.com)
Eveniment

Capsula Crew Dragon de la SpaceX s-a conectat cu Stația Spațială Internațională

Capsula Crew Dragon, andocată la ISS. Capsula Crew Dragon, operată de compania privată americană SpaceX, s-a conectat sâmbătă dimineață cu Stația Spațială Internațională (ISS), în cadrul unei noi misiuni spațiale ce va dura aproximativ șase luni. La bordul capsulei se află patru astronauți: doi americani, un rus și un japonez. Capsula Crew Dragon, andocată la ISS SpaceX a confirmat conectarea capsulei la ora 06:27 GMT, deasupra regiunii sud-estice a Oceanului Pacific. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Anunțul a fost făcut pe rețelele de socializare, însoțit de o înregistrare video care surprinde momentul atașării Crew Dragon la ISS. Echipaj internațional: SUA, Rusia și Japonia Misiunea Crew-11 este formată din astronauții americani Zena Cardman și Mike Fincke, japonezul Kimiya Yui și cosmonautul rus Oleg Platonov. Cei patru au fost lansați în spațiu vineri, de la Centrul Spațial Kennedy din Florida, la bordul unei rachete Falcon 9. Parte a programului NASA de colaborare cu sectorul privat Aceasta este cea de-a 11-a misiune de rotație a echipajului în cadrul programului Commercial Crew al NASA, conceput pentru a înlocui vechile navete spațiale cu vehicule dezvoltate de parteneri privați. Programul reprezintă un nou model de colaborare între agenția spațială americană și companii precum SpaceX. Primire călduroasă la bordul ISS Echipajul deja prezent pe ISS le-a transmis noilor veniți un mesaj amical: „Avem băuturi proaspete, mâncare caldă și vă așteptăm. Pe curând!” Mike Fincke a răspuns cu entuziasm: „Bună ziua ISS, Crew-11 este aici și suntem foarte bucuroși să ne alăturăm vouă”. Experimente pentru viitoarele misiuni lunare Pe durata misiunii, echipajul va simula scenarii de alunizare ce ar putea fi folosite în apropierea polului sudic lunar, în cadrul programului Artemis al NASA. De asemenea, vor fi testate efectele gravitației reduse asupra abilităților de pilotaj ale astronauților, în pregătirea viitoarelor module de coborâre pe Lună. Fructe în spațiu: rodii pentru experimente biologice Misiunea Crew-11 a transportat și un lot de rodii provenite din Armenia, care vor fi comparate cu un lot identic rămas pe Pământ. Cercetătorii vor analiza influența microgravitației asupra comportamentului culturilor agricole, în perspectiva viitoarelor misiuni de lungă durată în spațiu. ISS, laboratorul spațial locuit permanent din 2000 Stația Spațială Internațională, locuită permanent din anul 2000, este esențială pentru cercetările în domeniul explorării spațiului, inclusiv pentru planurile viitoare de trimitere a oamenilor pe Marte. A fost asamblată începând cu anul 1998 și este un simbol al cooperării internaționale între Statele Unite, Rusia, Europa și Japonia. Durata de viață a ISS, extinsă până în 2030 Inițial, ISS trebuia să fie retrasă din funcțiune în 2024. Totuși, NASA a reevaluat capacitatea tehnică a laboratorului orbital și estimează că acesta poate rămâne operațional cel puțin până în anul 2030.

Incident grav între Germania și China (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Gest extrem de periculos al Chinei, care a șicanat cu laser un avion german în misiune

Incident grav între Germania și China. Ministerul de Externe german l-a convocat marți, 8 iulie, pe ambasadorul Chinei la Berlin, acuzând armata chineză că a vizat cu un laser un avion militar german. Incident grav între Germania și China Aeronava participa la operațiunea militară ASPIDES a Uniunii Europene, desfășurată pentru protejarea securității maritime în zone critice precum Marea Roșie și Oceanul Indian. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Autoritățile germane au transmis un mesaj ferm prin intermediul platformei X (fosta Twitter), condamnând gestul Beijingului: „Punerea în pericol a personalului german și perturbarea operațiunii sunt complet inacceptabile”, a declarat Ministerul german de Externe. Până în prezent, nu au fost furnizate alte detalii oficiale privind circumstanțele precise ale incidentului. Tensiuni sporite între UE și China pe tema securității Incidentul intervine într-un context tensionat, marcat de îngrijorări crescute în rândul statelor membre UE cu privire la influența tot mai mare a Chinei asupra tehnologiilor critice și infrastructurii strategice europene. Acțiunile agresive, precum cele raportate în cadrul operațiunii ASPIDES, nu fac decât să amplifice suspiciunile privind agenda militară a Beijingului în regiuni cheie pentru comerțul global. Fără reacții din partea Chinei sau Comisiei Europene Până la ora redactării, nici Ministerul de Externe chinez și nici ambasada Chinei la Berlin nu au emis un punct de vedere oficial. De asemenea, Comisia Europeană nu a oferit un răspuns imediat. Ce este misiunea ASPIDES a UE Operațiunea militară ASPIDES este parte a politicii comune de securitate și apărare a Uniunii Europene. Scopul acesteia este de a asigura libertatea de navigație și protejarea navelor comerciale în zone maritime strategice, precum Marea Roșie, Oceanul Indian și regiunea Golfului, afectate de atacuri și riscuri de securitate maritime.

Danemarca, misiune de pace în Ucraina (sursa: Facebook/Lars Løkke Rasmussen)
Internațional

Danemarca, pregătită să participe la o misiune europeană de menținere a păcii în Ucraina

Danemarca, misiune de pace în Ucraina Danemarca este „în principiu” dispusă să ia parte la o misiune europeană de menținere a păcii în Ucraina, în cazul unei încetări a focului, a declarat ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen. Declarația a fost făcută după o reuniune a comisiei pentru afaceri externe a parlamentului danez. Danemarca, misiune de pace în Ucraina „Dacă se ajunge în punctul în care, pentru a se încheia un acord de încetare a focului sau de pace, este necesară o prezență europeană, atunci Danemarca este, în principiu, dispusă să participe”, a afirmat Rasmussen în fața presei. Citește și: Piedone se laudă cu gestul de eroism făcut în fața protestatarilor pro-Georgescu care devastau Centrul Vechi: comisarii s-au ascuns în restaurante Potrivit Marii Britanii, care a lansat această idee, aproximativ 20 de state s-au arătat interesate să participe la o astfel de misiune. Contribuția acestora ar putea include trimiterea de trupe sau sprijin logistic. O coaliție europeană pentru menținerea păcii Liderii europeni au discutat despre posibilitatea formării unei coaliții de țări dispuse să contribuie la menținerea păcii în Ucraina, în cadrul summitului extraordinar al UE de joi. Deocamdată, nu au fost stabilite termenii exacti ai unei astfel de inițiative, însă marți Franța va găzdui o reuniune a șefilor de stat major ai țărilor europene dispuse să sprijine garantarea unei viitoare păci în Ucraina, care ar putea clarifica direcția și natura contribuțiilor țărilor implicate. Ce rol ar putea avea Danemarca? Deocamdată, ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, nu a oferit detalii despre modul în care țara sa ar putea contribui. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus „Bineînțeles, Danemarca are un interes să fie activă la nivel internațional și putem fi activi în mai multe moduri”, a declarat Poulsen.

Misiune NATO pentru securitatea Mării Baltice (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Misiune NATO pentru securitatea Mării Baltice

Misiune NATO pentru securitatea Mării Baltice. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat o nouă misiune pentru protejarea infrastructurii critice din Marea Baltică, în contextul intensificării atacurilor asupra cablurilor submarine de telecomunicații și energie. Denumită "Baltic Sentry", operațiunea implică utilizarea fregatelor, aeronavelor și dronelor pentru a consolida securitatea în regiune. Misiune NATO pentru securitatea Mării Baltice Mark Rutte a explicat că misiunea are ca scop supravegherea și protejarea zonelor cheie din Marea Baltică. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Această inițiativă face parte dintr-un efort amplu al NATO de a preveni și descuraja acte destabilizatoare, cum ar fi sabotajele recente asupra infrastructurii submarine. "Baltic Sentry" Misiunea include fregate, avioane de patrulare maritimă și o flotă de drone navale de suprafață. Acestea vor fi desfășurate pentru a îmbunătăți supravegherea și a descuraja viitoarele atacuri. Resursele vor fi mobilizate în funcție de necesități, evitând dezvăluirea detaliilor care ar putea oferi un avantaj potențialilor adversari. Amenințările din Marea Baltică În ultimele luni, mai multe cabluri submarine de telecomunicații și energie au fost avariate, incidente despre care experții consideră că fac parte dintr-un "război hibrid" orchestrat de Rusia. NATO urmărește să consolideze securitatea și să protejeze infrastructura critică împotriva acestor amenințări. Summitul NATO de la Helsinki Summitul de la Helsinki a reunit lideri din țările NATO de la Marea Baltică, inclusiv Danemarca, Germania, Polonia și Suedia. Scopul principal al întâlnirii a fost identificarea soluțiilor pentru protejarea infrastructurii esențiale și combaterea "flotei fantomă" ruse. Această flotă, formată din 79 de nave, este folosită de Rusia pentru a evita sancțiunile internaționale și a transporta petrol în mod clandestin. Protecția infrastructurii submarine NATO consideră că securitatea infrastructurii submarine este crucială pentru stabilitatea economică și politică a regiunii baltice. Operațiunea "Baltic Sentry" va continua pe termen nedeterminat, reflectând angajamentul Alianței de a proteja interesele statelor membre și de a contracara amenințările emergente. Lansarea misiunii Lansarea misiunii "Baltic Sentry" subliniază determinarea NATO de a răspunde provocărilor de securitate din Marea Baltică. Printr-o combinație de resurse avansate și cooperare regională, Alianța își propune să mențină stabilitatea și să protejeze infrastructura critică în fața amenințărilor hibride.

UE - Ucraina: misiune de asistenţă militară (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

UE - Ucraina: misiune de asistenţă militară

UE - Ucraina: misiune de asistenţă militară. Miniştrii Apărării din Uniunea Europeană au ajuns la un acord pentru a începe demersurile necesare pentru crearea unei misiuni de asistenţă militară pentru Ucraina, a afirmat marţi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, potrivit Reuters şi AFP. UE - Ucraina: misiune de asistenţă militară "Nu este vorba doar de război, ci şi de modul în care este el purtat, de instruirea militarilor", a declarat Borrell presei după o reuniune informală a miniştrilor europeni ai apărării la Praga, Cehia deţinând preşedinţia semestrială a Consiliului UE. "Există multe iniţiative de instruire, însă nevoile sunt enorme şi trebuie să asigurăm coerenţa acestor eforturi", a afirmat el. "Pot spune că toate statele membre sunt de acord în mod clar asupra acestui lucru şi asupra începerii demersurilor necesare pentru a defini parametrii pentru o misiune de asistenţă militară a UE pentru Ucraina", a mai spus şeful diplomaţiei europene. "Trebuie să fim rapizi şi ambiţioşi" Borrell, care a organizat reuniunea de marţi alături de preşedinţia cehă a Consiliului UE, a propus această iniţiativă săptămâna trecută. Au fost divulgate puţine detalii, însă, potrivit lui Borrell, soldaţi ucraineni, care luptă împotriva invaziei ruse, ar putea fi instruiţi în statele membre ale UE. Citește și: Moscova se grăbește să catalogheze contraofensiva ucraineană în Herson drept „eșec lamentabil”. De fapt, forțele ruse au pierderi grele "Este clar că trebuie să fim rapizi şi ambiţioşi", a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate. Însă, înainte de întâlnire, unii miniştri au fost mai puţin optimişti. Îndoieli din partea Austriei și Luxemburgului "Rămâne de văzut dacă acesta este cel mai bun mod de a ajuta. Nu sunt atât de sigur", a declarat ministrul luxemburghez al apărării, François Bausch. "Poate că acest lucru s-ar putea face mai rapid şi mai uşor la nivel bilateral, sub coordonarea UE", a spus el. Ministrul austriac, Klaudia Tanner, a exprimat îngrijorări similare. "Prima chestiune este să se clarifice dacă o astfel de misiune poate fi cu adevărat creată", a precizat ea, adăugând că misiuni similare au fost desfăşurate în afara UE. "Din punctul nostru de vedere, numeroase chestiuni rămân fără răspuns", a declarat Klaudia Tanner. Olanda și Slovacia, favorabile planului Favorabil proiectului, ministrul slovac, Jaroslav Nad, a precizat că ţara sa este gata să găzduiască astfel de antrenamente. "Cred că vom găsi o soluţie", a declarat el. Ministrul olandez, Kajsa Ollongren, a subliniat că ţara sa "va răspunde favorabil" planului lui Borrell. "Instruim deja soldaţi ucraineni în Olanda", a insistat ea, evidenţiind de asemenea şi o colaborare cu Germania pentru instruirea în deminare. La 24 februarie, Rusia a declanşat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. Pentru a se putea apăra, Ucraina se bazează în prezent mai ales pe livrările de armament greu dinspre Occident.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră