duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: mircea geoana

36 articole
Justiție

Condamnat, cumnatul lui Geoană a dispărut

Condamnat, cumnatul lui Geoană a dispărut. Mircea Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, a fost dat în urmărire de Poliţia Română, după ce nu a fost găsit la domiciliu pentru a fi dus în penitenciar, unde trebuie să execute o condamnare de şase ani închisoare pentru corupţie. Condamnat, cumnatul lui Geoană a dispărut Potrivit site-ului Poliţiei Române, la rubrica "Persoane urmărite", Mircea Ionuţ Costea, în vârstă de 63 de ani, are domiciliul în Sectorul 1 al Capitalei, iar pe numele lui a fost emis un mandat de executare a pedepsei de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în forma complicităţii. El este fratele soţiei lui Mircea Geoană, ocupând la un moment dat funcţia de director al Eximbank. Tot vineri, fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu, condamnat în acelaşi dosar la șapte ani şi patru luni închisoare, s-a predat la Secţia 6 de Poliţie şi urmează să fie dus la penitenciar. Sebastian Vlădescu, escortat la penitenciar (sursa: Inquam Photos/George Călin) Citește și: Cumnatul lui Geoană, șase ani de pușcărie pentru complicitate la luare de mită (contracte publice). Ionuț Costea făcea jocurile când Geoană era președinte al PSD și al Senatului Acuzaţiile în dosarul în care au fost condamnaţi cei doi se referă la atribuirea unui contract de reabilitare a tronsonului de cale ferată Bucureşti - Constanţa către un consorţiu de firme austriece Swietelsky - Wiebe - Takenaka. În schimbul atribuirii contractului, oficialii români implicaţi în acest caz au cerut mită 20 milioane de euro.

Condamnat, cumnatul lui Geoană a dispărut (sursa: politiaromana.ro)
Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani (sursa: Facebook/Mircea Geoană)
Justiție

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani. Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu a fost condamnat definitiv vineri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la șapte ani şi patru luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, într-un dosar legat de atribuirea unui contract de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată. Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani La instanţa de fond, Vlădescu primise opt ani şi șase luni închisoare, însă un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a constatat vineri că pentru infracţiunea de trafic de influenţă faptele s-au prescris, el rămânând cu șapte ani şi patru luni pentru luare de mită. În acelaşi dosar, Mircea Ionuţ Costea (cumnatul lui Mircea Geoană) a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită. Pe de altă parte, judecătorii au anulat condamnarea de patru ani şi trei luni închisoare cu executare promită de fostul deputat Cristian Boureanu pentru trafic de influenţă, ca urmare a prescrierii faptelor. De condamnări au scăpat şi Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor), care avea cinci ani şi șase luni închisoare pentru luare de mită, şi Mihaela Mititelu (o apropiată de conducerea Companiei Naţionale CFR), care primise la fond patru ani pentru complicitate la trafic de influenţă, tot ca urmare a prescrierii faptelor. Confiscare: nouă milioane de euro, zece milioane de lei Pe latură civilă, magistraţii au dispus confiscarea specială a sumelor: 3.990.248 lei, 2.177.000 euro şi 65.000 euro de la Sebastian Vlădescu; 3.121.328 lei şi 1.919.900 euro de la Mircea Ionuţ Costea; 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro de la Mihaela Mititelu; 1.114.000 euro de la Constantin Dascălu; 2.111.799 euro de la Cristian Boureanu; 214.874 euro, virată în contul deschis pe numele SC Topanel Production Panels SA la ANABI. Trimis în judecată în 2019 Pe 15 noiembrie 2019, Sebastian Vlădescu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi trafic de influenţă, într-un dosar de corupţie privind reabilitarea unor tronsoane de cale ferată. În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată fostul deputat Cristian Boureanu, acuzat de trafic de influenţă; Mircea Ionuţ Costea (fost angajat la Ministerul Finanţelor şi fost director al Eximbank) - trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită şi Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor) - luare de mită. Într-un dosar separat, a fost trimis în judecată omul de afaceri Josef Hornegger (reprezentantul consorţiului de firme austriece Swietelsky - Wiebe - Takenaka), care a recunoscut că a dat mită mai multor oficiali români, printre care se afla şi Sebastian Vlădescu. Josef Hornegger a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu DNA, el fiind condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare şi obligat să plătească suma de 1,1 milioane euro. "Comisioane" de 20 de milioane de euro Potrivit DNA, dosarul are ca obiect infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005 - 2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro de către o companie străină, cu titlu de comisioane, unor oficiali români în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate. Astfel, în anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuţ Costea şi cu o persoană apropiată de conducerea CNCFR, respectiv Mihaela Mititelu, să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român. În schimbul acestor sume, oficialii români au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi. Circuite financiare fictive de ascuns șpaga "O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006 - 2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii. Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia. În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuţ a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administratorul unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro. A doua etapă - în cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de Finanţe), Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu", arată DNA. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate. Șpăgari mai mici, încă cercetați Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe cinci niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor. În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora. Conform DNA, în acest mod, Sebastian Vlădescu a primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu a primit 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu a primit 2.111.799 euro. Totodată, directorului companiei străine, Josef Hornegger, i-a revenit suma de 1.100.000 euro. Citește și: Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator de venituri de la stat: 13 instituții de învățământ l-au plătit, în 2021. Liderul sindical, latifundiar și proprietar peste trei case și un apartament Potrivit DNA, diferenţa dintre sumele transferate de compania străină şi cele primite de inculpaţi o reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizare a circuitelor financiare (înfiinţare şi funcţionare companii offshore, comisioane bancare, taxe), precum şi foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei. Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore şi pentru identificarea bunurilor deţinute de inculpaţi pe teritoriul altor state, DNA a cooperat cu organele judiciare din şapte jurisdicţii (Austria, Elveţia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania şi Bulgaria).

Candidatura lui Geoană la prezidențiale, incertă (sursa: Facebook/NATO)
Politică

Candidatura lui Geoană la prezidențiale, incertă

Candidatura lui Geoană la prezidențiale, incertă. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a prelungit lui Mircea Geoană cu un an mandatul în postul de secretar general adjunct al Alianţei, a anunţat vineri pe Twitter purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu. Candidatura lui Geoană la prezidențiale, incertă "Mircea Geoană a fost un secretar general adjunct al NATO remarcabil şi un mare sprijin pentru mine personal într-o perioadă critică pentru securitatea euro-atlantică", a transmis Stoltenberg în mesajul difuzat de purtătoarea de cuvânt. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Competenţa sa politică, expertiza şi echilibrul în lucrul sub presiune continuă să fie atuuri puternice pentru Alianţa noastră transatlantică. Recunoscând serviciile sale, i-am prelungit mandatul de secretar general adjunct cu un an, până la jumătatea lunii octombrie 2024. Îi mulţumesc lui Mircea pentru dedicarea sa şi aştept cu nerăbdare să ne continuăm activitatea împreună", mai afirmă secretarul general al NATO. Citește și: FOTO Maia Sandu, la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacrul comis de forțele rusești invadatoare Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO în octombrie 2019.

Geoană lovește iar: locomotivă versus vagon (sursă: Marius Tucă Show)
Eveniment

Geoană lovește iar: locomotivă versus vagon

Geoană lovește iar: locomotivă versus vagon. Aflat într-o ofensivă de imagine pentru o eventuală campanie la prezidențialele de la București din 2024, Mircea Geoană, actual secretar general adjunct al NATO, s-a remarcat din nou cu o zicere din seria celor care l-au făcut celebru. Geoană lovește iar: locomotivă versus vagon "(E o greșeală – n.r.) să crezi că într-un fel există un efect de tracțiune. Faptul că ești parte din piața unică, din UE, din NATO, automat te-ar trage. Nu! Te trage dacă ești ultimul vagon, locomotiva tot timpul va merge mai repede decât ultimul vagon. De fapt și cel care imită nu va fi niciodată mai bun decât originalul", a spus Geoană (minutul 52.30) într-un interviu extins pe care i l-a luat recent Marius Tucă pentru "Gândul". https://www.youtube.com/watch?v=8kbx-8SIwCs&t=3579s Evident, ce voia să spună Geoană este că locomotiva trece întotdeauna prima printr-un punct spațial, urmată apoi de vagoane, de la primul la ultimul. Citește și: FOTO „Kind reminder, Austria”, urare făcută Vienei de europarlamentarul Dragoș Pîslaru (REPER & Renew Europe) Imaginea de gafeur a lui Mircea Geoană a fost cimentată de câteva episoade celebre: vizita la Sorin Ovidiu Vântu înaintea celui de-al doilea tur de scrutin al prezidențialelor din 2009, apelativul "prostănac" pe care l-a primit de la Ion Iliescu în 2005, discursul de învingător de după al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2009 (urmat de înfrângerea după numărarea voturilor), fraza "nici noi nu mai știm câți suntem" - rostită în legătură cu numărul agenților acoperiți.

Mircea Geoană: Probabil câteva săptămâni vom mai avea de conflict Foto: Facebook Mircea Geoana
Politică

Cîteva săptămâni vom mai avea de conflict

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, sâmbătă, că cel mai probabil cîteva săptămâni vom mai avea de conflict între Rusia și Ucraina. El a arătat că în acest moment nu se observă o încetinire din partea Federaţiei Ruse. Geoană a precizat că speră că va fi posibilă o formulă diplomatică şi politică, pentru finalul războiului. „Cîteva săptămâni vom mai avea de conflict” Întrebat cât va mai dura conflictul din Ucraina, Mircea Geoană a declarat, sâmbătă, la Digi24, că nu are un orizont de timp pentru acest lucru, dar că cel mai probabil va dura câteva săptămâni. ”Conflictul va mai dura. Avem informaţii, evaluăm şi anticipăm lucrurile. Aţi observat cât de mare este precizia cu care ştim şi anticipăm lucrurile. Nu pot spune cât de mult va mai dura, fiindcă depinde de mai mulţi factori, inclusiv de natură economică, presiunea sancţiunilor. Probabil câteva săptămâni vom mai avea de conflict şi ne este teamă şi ne uităm cu mare îngrijorare la victimele omeneşti, la faptul că avem acum 3 milioane şi ceva de refugiaţi ucraineni, probabil că numărul va creşte. Avem 6 milioane şi jumătate de persoane deplasate intern, în interiorul Ucrainei, probabil că numărul va creşte”, a declarat Mircea Geoană, citat de news.ro. În legătură cu implicarea Chinei în acest conflict, Geoană a afirmat: ”China este un jucător, la nivel mondial, de prim rang, are capacităţi economice, financiare şi tehnologice pe scară mai mare decât Federaţia Rusă. Dar, ceea ce spunea preşedintele Biden (...): Nu este războiul vostru (...) de modul în care rezolvăm această problemă va depinde dacă lumea în care vom trăi în Europa, în Asia, în Africa, peste tot, în spaţiu, va fi o lume a junglei sau o lume a regulilor pe care le putem respecta şi unde putem să trăim în ţări mari sau mici, în siguranţa faptului că nu vine vecinul mare, războinic şi belicos şi într-o noapte decide că mă invadează”. ”Dacă preşedintele Putin a făcut o eroare strategică gravă, acest calcul greşit este o eroare gravă, nu înseamnă că şi China trebuie să facă aceeaşi eroare ca şi preşedintele Putin”, a adăugat Geoană. Citește și: Putin a folosit în premieră rachete balistice hipersonice „invincibile” Kinjal în Ucraina. Invazia poate deveni devastatoare pe scară largă

Riscul unui război convențional în Europa nu e exclus (sursă: Facebook/NATO)
Eveniment

Riscul unui război convențional în Europa nu e exclus

Riscul unui război convențional în Europa nu e exclus. Informațiile de care dispune NATO arată că o intervenție militară a Rusiei în Ucraina este posibilă din punct de vedere tehnic în orice moment, în cazul în care președintele Vladimir Putin ar da un astfel de ordin. Riscul de război convențional în Europa nu poate fi exclus, însă românii nu trebuie să se îngrijoreze, pentru că au garanții de securitate credibile, spune, într-un interviu pentru Digi24, adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană. Numărul 2 al NATO a fost întrebat despre un articol publicat de revista germană Der Spiegel, care ar fi aflat că Rusia va invada Ucraina miercuri, 16 februarie. De altfel, mai multe publicații occidentale au scris vineri, pe surse, că președintele Joe Biden i-ar fi informat pe aliații cu care a vorbit (inclusiv pe președintele Klaus Iohannis) că SUA consideră că Vladimir Putin a luat decizia de a invada Ucraina. În plus, Der Spiegel scrie că atât serviciile secrete americane, CIA, cât și armata americană au informat în cursul zilei de vineri guvernul american și alte state NATO că, pe baza unor noi informații, există temeri că atacul ar putea avea loc chiar miercurea viitoare. Citește și: Ce și-au transmis la telefon, timp de peste o oră, Putin și Biden? Washingtonul și Kremlinul tac, tensiunea e maximă Întrebat dacă poate să confirme aceste informații, Mircea Geoană a explicat la Digi24: „Nu avem o imagine completă asupra intențiilor reale ale președintelui Putin. Ceea ce putem spune, pe baza informațiilor pe care le primim la nivelul țărilor aliate, este că în clipa de față, mobilizarea, organizarea, logistica și susținerea forțelor rusești din jurul Ucrainei, pe trei laturi ale Ucrainei, ar putea permite, în eventualitatea unui ordin din partea Kremlinului, o intervenție militară în orice moment”. Riscul unui război convențional în Europa nu e exclus Oficialul NATO a precizat: „Nu spunem că este ziua X sau Y, au fost speculații cu privire la Jocurile Olimpice de iarnă, noi nu lucrăm cu astfel de repere, lucrăm cu realități de pe teren: în clipa de față, Federația Rusă a mobilizat forțe considerabile, are toate elementele de comandă, control, logistică, susținere, suport, un număr masiv de agenți infiltrați în Ucraina, cu miile, capabili să genereze destabilizare, provocări și chiar încercări de schimbare a regimului politic, deci, astăzi Federația Rusă ar putea să ia o decizie în acest fel”. Citește și: Comisia Europeană explică pentru PSD: PNRR poate fi renegociat doar în situaţii excepţionale, cum ar fi dezastrele naturale Mircea Geoană a subliniat însă în repetate rânduri că Alianța Nord-Atlantică încurajază „din toate puterile” dialogul și speră că actuala criză își va găsi până la urmă o rezolvare pe cale diplomatică. El spune că dacă Moscova și-ar face o analiză lucidă, „la rece”, din punct de vedere al raportului cost-beneficiu, ar ajunge la concluzia că ar avea de pierdut enorm în cazul unei noi incursiuni militare în Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră