duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: memorandum

6 articole
Internațional

Ucraina critică Memorandumul de la Budapesta

Ucraina critică Memorandumul de la Budapesta. La 30 de ani de la semnarea Memorandumului de la Budapesta, Ucraina a condamnat marți acest acord, prin care a renunțat la arsenalul său nuclear, al treilea ca mărime din lume, în schimbul unor garanții de securitate care nu au fost respectate. Ucraina critică Memorandumul de la Budapesta Ministerul de Externe al Ucrainei a catalogat memorandumul drept „un monument al miopiei în luarea unor decizii de securitate strategică” și a avertizat că ignorarea intereselor Ucrainei în arhitectura de securitate europeană este sortită eșecului. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga Kievul insistă ca statele membre NATO să invite oficial Ucraina să adere la alianță în timpul reuniunii miniștrilor de externe. „Singura garanție reală de securitate pentru Ucraina și un factor de descurajare a agresiunii ruse este statutul de membru deplin al NATO”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe ucrainean. Președintele Volodimir Zelenski a exclus revenirea la negocieri similare Acordurilor de la Minsk, afirmând: „Gata cu Memorandumul de la Budapesta. Gata cu Acordurile de la Minsk. De două ori ajunge, nu mai putem cădea în aceeași capcană a treia oară.” Contextul conflictului cu Rusia Memorandumul de la Budapesta a fost denunțat de Ucraina încă din 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia și sprijinul acordat de Moscova grupărilor paramilitare în estul Ucrainei. Conflictul din est a dus la un armistițiu fragil și multiple runde de negocieri, fără rezultate de durată. În prezent, invazia rusă continuă să provoace distrugeri și victime, iar Kievul consideră că orice acord temporar ar lăsa deschisă calea unei noi agresiuni. Presiuni asupra comunității internaționale Ucraina îndeamnă Statele Unite, Regatul Unit, Franța și China, toate semnatare ale Memorandumului din 1994, să ofere garanții de securitate concrete. „SUA și Regatul Unit trebuie să-și asume rolul de garanți ai securității noastre”, a transmis Ministerul de Externe al Ucrainei. Opoziția Rusiei la integrarea Ucrainei în NATO Rusia se opune categoric aderării Ucrainei la NATO, considerând acest pas o amenințare majoră la adresa securității sale. Cu toate acestea, Kievul rămâne ferm în solicitarea sa, subliniind că integrarea euro-atlantică este esențială pentru securitatea sa și stabilitatea regională.

Ucraina critică Memorandumul de la Budapesta (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Explozia salariilor bugetarilor este abia la început (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Explozia salariilor bugetarilor este abia la început

Explozia salariilor bugetarilor este abia la început: din mai vor crește salariile din apărare, securitate și poliție, avertizează ministerul de Finanțe într-un memorandum către premierul PSD Marcel Ciolacu. Citește și: Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani Guvernul a cheltuit, în primele patru luni, zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor, cu aproape 21% mai mult decât în perioada similară din 2023. Prin bugetul de stat pentru 2024, aprobat de Parlament, salariile bugetarilor ar trebui să crească în acest an cu 10%, oricum mult peste inflația anuală, estimată la circa 5%. Explozia salariilor bugetarilor este abia la început „În ceea ce privește plățile la cheltuielile de personal, în perioada următoare acestea vor cunoaște o creștere comparativ cu media lunară a cheltuielilor aprobate în buget, ca urmare a aplicării prevederilor actelor normative care au reglementat acordarea de majorări salariale pentru anumite categorii de personal din sectorul bugetar, respectiv etapa a 2-a majorărilor salariale reglementate pentru personalul din educație și sănătate, precum și intrarea în plată începând cu luna mai a majorărilor salariale acordate pentru personalul din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională”, se arată în memorandum. Documentul mai arată că fondul de sănătate a cheltuit în patru luni sub jumătate din alocarea pe întregul an: „În cazul bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, execuția este de 42,16% din prevederile anuale”. „La nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat se remarcă o execuție mai mare raportat la prevederile anuale la următoarele titluri de cheltuieli bugetare: titlul 10 „Cheltuieli de personal” (34,69%), titlul 40 „Subvenții” (40,64%), titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice” (37,52%), titlul 57 „Asistență socială” (41,31%), titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020” (57,85%), titlul 59 „Alte cheltuieli” (49,90%), titlul 61 „Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR”(38,41%) și titlul 71 „Active nefinanciare” (40,20%)”, avertizează Finanțele.

Guvernul a rămas fără bani de salarii
Economie

Guvernul a rămas fără bani de salarii

Guvernul a rămas fără bani de salarii: se caută câteva miliarde pentru salarii și drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță, plus zece miliarde de lei pentru pensii. Informațiile apar într-un memorandum intitulat „Stabilirea limitelor de credite bugetare și credite de angajament pe luna mai 2024”, discutat în ședința de guvern de joi. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din Produsul Intern Brut după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 35,88 miliarde de lei, faţă de 28,99 miliarde de lei sau 1,67% din PIB după primele două luni, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor. Guvernul a rămas fără bani de salarii Ce arată memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern: „La nivelul ordonatorilor principali de credite din sistemul justiției (Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii), la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți totale în sumă de 1,3 mld. lei, reprezentând 30% din prevederile bugetare aprobate, în principal ca urmare a punerii în plată, începând cu luna decembrie a drepturilor salariale astfel cum au fost acestea majorate prin acte administrative în cursul anului 2023. Fondurile rămase de utilizat nu asigură plata integrală a drepturilor salariale până la sfârșitul anului. Suplimentar, este necesară asigurarea fondurilor necesare pentru plata tranșelor aferente titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială” „Din analiza evoluției bugetului Ministerului Educației la nivelul primului trimestru, la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți de 8,2 mld. lei, respectiv 25,3% din bugetul aprobat, în contextul în care începând cu luna iunie va fi acordată a doua tranșă de majorare salarială reglementată prin actul normativ mai sus menționat” „Având în vedere actele normative aprobate recent prin care pentru anumite categorii de personal din sectorul bugetar au beneficiat de majorări salariale (…) se impune identificarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale majorate. Potrivit informațiilor prezentate de către inițiatori în Fișele financiare, impactul asupra cheltuielilor bugetare determinat de aprobarea celor două acte normative este de 4,3 mld. lei” Însă sunt și alte probleme, nu doar cu salariile și pensiile: nu sunt bani pentru plata compensărilor la energie, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu-și plătește furnizorii, ea cheltuind în primele trei luni 30% din bugetul alocat. Nu sunt bani pentru compensările în energie „În condițiile în care drepturile de pensie majorate în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 (…) intră în plată începând cu luna septembrie, este necesară alocarea suplimentară de fonduri pentru plata acestora. Impactul estimat de inițiator pentru anul 2024, prezentat în Expunerea de motive a legii mai sus-amintite este în sumă de 10,0 mld. lei”. „Execuția bugetară la nivelul bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este de 18,4 mld. lei, respectiv 30% din prevederile anuale (…) în contextul existenței riscului declanșării procedurii de infringement împotriva țării având ca obiect încălcarea legislației UE în materia combaterii întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale”. „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale solicită alocarea de fonduri suplimentare în sumă de 2,7 mld. lei”. „La nivelul Ministerului Finanțelor există solicitări formulate de Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în vederea suplimentării bugetelor acestor instituții, în cuantum total de 2,6 mld. lei, reprezentând plata compensărilor datorate furnizorilor de energie”

Memorandumul prin care Rafila plătește OMS (sursa: gov.ro)
Investigații

Memorandumul prin care Rafila plătește OMS

Memorandumul prin care Rafila plătește OMS. Ministrul Alexandru Rafila plătește peste 21 de milioane de euro pentru a primi consulanță pe PNRR de la Organizația Mondială a Sănătății, fostul său angajator. Culmea consultanței în sănătate? OMS primește 700.000 de euro pentru cartografierea spitalelor și căilor de acces la acestea, informații care se regăsesc pe Google Maps sau Waze. Defapt.ro a obținut în exclusivitate Memorandumul de înțelegere între Ministerul Sănătății și Organizația Mondială a Sănătății, în baza căruia Ministerul Sănătății va plăti nu mai puțin de 21.253.776 euro. Memorandumul prin care Rafila plătește OMS Ministerul Sănătății, condus de pesedistul Alexandru Rafila, a semnat un „Memorandum de Înțelegere” cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a beneficia de asistență tehnică și sprijin, adică consultanță, în vederea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conform memorandumului, „OMS pune în aplicare Planul (de consultanță - n.r.), doar dacă OMS a primit toate fondurile necesare și suficiente pentru punerea în aplicare”. Practic, OMS lucrează doar dacă primește banii înainte. Astfel, Ministerul Sănătății s-a obligat să plătească în avans suma de zece milioane de euro, adică 47% din valoarea contractului de 21.253.776 euro. Banii urmează să fie plătiți până pe 8 septembrie anul acesta. Restul banilor vor fi virați în conturile OMS până la 30 iunie 2024. Cinci rapoarte: patru intermediare, unul final Ce va face OMS de acești bani? Va livra patru rapoarte intermediare în perioada 2022 -2024 și unul final în 2026. Însă marea majoritate a informațiilor din aceste rapoarte sunt deja informații publice. De exemplu, un milion de euro se va duce către OMS pentru „elaborarea agendei și Planului de Acțiune privind calitatea îngrijirilor medicale și siguranța pacienților”. Apoi urmează lansarea - pilot a procedurilor care facilitează punerea în aplicare a modalităților de măsurare a calității și a studiului pilot, precum și implementarea setului de bază selectat al indicatorilor de calitate în trei - cinci unități sanitare pentru a verifica fezabilitatea tehnică. Citește și: Liberalii lui Ciucă au dus câinele din Modrogan al partidului la un adăpost de animale, se plânge Ludovic Orban La final va fi lansat un ghid metodologic complet pentru măsurarea și monitorizarea indicatorilor calității. Alți 700.000 de euro va plăti Ministerul Sănătății "pentru cartografierea spitalelor și a căilor de acces la acestea, luând în considerare infrastructura, disparitățile sociale, drumurile și serviciile și alți factori care afectează accesibilitatea pentru o adaptarea mai optimă a unităților existente". Culmea, spitalele din întreaga lume, nu numai din România, sunt deja cartografiate de Google. În schimb, căile de acces la spitale sunt prezente pe orice hartă online. 175.000 de euro pentru comunicare Ministerul Sănătății plătește 175.000 de euro OMS pentru „activități de comunicare menite să asigure distribuirea informațiilor și materiale de publicitate pe pagini web și rețele de socializare, apariții în presă referitoare la progresul și rezultatele obținute”. OMS va mai primi 1,875 milioane de euro pentru ca Ministerul Sănătății să coordoneze procesul de consultare între principalele părți interesate relevante, va revizui și adopta un set de indicatori de procese, de calitate și indicatori specifici pacienților care vor fi utilizați la evaluarea furnizorilor de servicii medicale. Proiectarea Centrului de Excelență: 5,34 milioane de euro Consutanța Organizației Mondiale a Sănătății pentru sprijinirea MS în elaborarea și proiectarea centrului de excelență în managementul serviciilor de sănătate costă nu mai puțin de 5,34 milioane de euro. Ministerul Sănătății va primi de acești bani materiale și metodologii de formare on-line și la locul de muncă. Asigurarea sustenabilității după anul 2026, includerea domeniului calității îngrijirilor medicale și siguranței pacienților, accent pe inovația, spiritul de conducere și guvernanța necesare pentru sisteme de sănătate de înaltă calitate astfel încât cadrele medicale și instituțiile să poată interveni rapid pentru a corecta erorile și deficiențele. „Noile domenii extrem de importante în care cadrele medico-sanitare trebuie să își dezvolte abilitățile și relevanța pentru calitatea îngrijirilor sunt reprezentate de experiențele pacienților, medii de date complexe, dezinformarea în domeniul sănătății, dovezi și linii directoare, inclusiv prevenția și promovarea sănătății împreună cu modele de îngrijire, precum și inegalitățile”, se menționează în Memorandum. Deputatul Ungureanu: „Rafila se află în conflict de interese” Deputatul Emanuel Ungureanu, de la USR, consideră că ministrul Alexandru Rafila se află în conflict de interese în urma semnării acestui memorandum cu Organizația Mondială a Sănătății. „Din 2014 până în 2018 Rafiila a fost reprezentantul România la OMS și din anul 2018 până în anul 2021 a fost membru în Comitetul permanent al Biroului Regional al OMS pentru Europa și membru în bordul executiv al OMS! (...) Adică a direcționat, discreționar, pentru asistență tehnică(consultanță) un purcoi de bani către Organizația Mondială a Sănătății, organizație care l-a plătit ani buni? Conflict de interese mai mare ați văzut?”, a atras atenția Emanuel Ungureanu. MemorandumDescarcă

România ia pulberi rusești, via Serbia (sursa: maps.google.ro)
Investigații

România ia pulberi rusești, via Serbia

România ia pulberi rusești, via Serbia. Compania germană Rheinmetall a rupt memorandumul cu Romarm pentru construcția unei fabrici de pulberi și explozivi la Făgăraș. Vechea fabrică a fost tăiată și vândută la fier vechi pentru o datorie de 200.000 de euro, sub patronajul Ministerului Economiei. Gabriel Țuțu, șeful Romarm, consideră că partea germană a reziliat unilateral contractul pentru că Ministerul Economiei nu a prevăzut bani în buget pentru această investiție. În urma acestui eșec, șeful Romarm susține că negociază cu compania americană de construcții și arhitectură Epstein, care ar avea „numeroase contacte” în domeniu. Fabrica de explozibili a făcut implozie România a început construcția primei fabrici de pulberi la Făgăraș în urmă cu 100 de ani. Lucările au durat din 1921 până în 1939, atunci când instalația a devenit operațională. Fabrica a fost modernizată ulterior în urma unui contract amplu de transfer de tehnologie din China. Între 1991 și 2000, au fost retehnologizate mai multe linii de producție a explozivilor de mare putere iar în anul 2000 a fost pusă în funcțiune o instalație de nitrare, unde putea fi produs TNT. Fostul director al fabricii, Nicolae Micu, spunea că la Făgăraș nu se mai pot produce pulberi pentru că o instalație de nitroceluloză a fost dezafectată și vândută la fier vechi de Primăria Făgăraș în contul unei datorii de aproximativ 200.000 euro. „Instalațiile aveau nevoie de reparații capitale și o stație de epurare. Erau probleme pe partea de utilități. Toată strategia privind platforma a fost să nu mai existe”, spunea mâhnit Nicolae Micu. În spatele acestei decizii se ascund interesele "băieților deștepți" din industria de apărare românească care favorizează importul de pulbere și explozibili din Serbia, țară care importă aceste materiale din Rusia. România ia pulberi rusești, via Serbia În anul 2020, ministrul Economiei Virgil Popescu anunța că va debloca o primă tranșă de 22 milioane de euro pentru construcția unei noi fabrici de pulberi în Făgăraș. Costurile investiției au fost estimate atunci la 36 de milioane de euro. De această investiție trebuia să se ocupe Romarm, compania de armament a Ministerului Economiei. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin „Importăm pulbere din Serbia şi orice ţară serioasă din Uniunea Europeană şi din NATO trebuie să aibă şi să poată produce propria pulbere. Este o prioritate maximă a noastră să facem investiţii în fabrica de pulberi de la Făgăraş, pentru că e normal, e logic, e de bun simţ să avem propria fabrică de pulberi“, spunea ministrul Virgil Popescu la începutul anului 2020. Declarația ministrului a fost aplaudată la scenă deschisă de mai mulți politicieni, membri de partid, dar și oficiali din industria de apărare românească. După ce a cules laudele și a vândut speranțe comunității locale, Virgil Popescu a uitat de alocarea fondurilor promise. Popescu și Năsui, minciuni și nepăsare La finalul anului 2020, liberalul Virgil Popescu a renunțat la ministerul Economiei pentru a prelua Energia, un minister mult mai bogat. În locul lui Virgil Popescu a fost numit Claudiu Năsui, vicepreședintele USR. Dar acesta a ignorat complet industria de apărare românească, mai ales că la șefia Romarm se afla Gabriel Țuțu, unul dintre oamenii promovați de liberalul Virgil Popescu. Ulterior, liberalul Virgil Popescu a revenit la Economie ca ministru interimar, dar nici de această dată nu a făcut vreun demers pentru a aloca fonduri. Între timp, Romarm semnase un memorandum cu compania germană Rheinmetall Nitrochemie, lider mondial în fabricarea pulberilor și în proiectarea fabricilor, pentru construcția fabricii de pulberi de la Făgăraș. Ministerul nu a alocat fonduri, memorandumul a picat Gabriel Țuțu, șeful Romarm, menționa într-un raport de activitate că în luna aprilie a anului 2021 a primit o scrisoare de la Rheinmetall prin care era informat de „anularea unilaterală a Memorandumului”. „Printre motivele invocate se enumeră și incapacitatea Rheinmetall de a aloca resurse umane și materiale necesare unui proiect de o asemenea anvergură. Din informațiile noastre, Rheinmetall a hotărât să se retragă din proiect odată cu anunțarea bugetului MEAT (Ministerul Economiei - n.r.) pe anul 2021 prin care nu erau alocate fonduri pentru această investiție”, încerca să justifice eșecul Gabriel Țuțu. Apare intermediarul din construcții și arhitectură Tot din raportul de activitate mai aflăm că Romarm, sub conducerea lui Gabriel Țuțu, a purtat o corespondență cu marile companii capabile să proiecteze și să construiască o nouă fabrică modulară de pulberi în Făgăraș. Pe această listă se află companiile Bowas, GD-OTS, Northropp Grumman, Chemring Energetics UK, EURENCO. Însă doar Rheinmetall a agreat implicarea în proiect, apoi a denunțat Memorandumul. După ce s-a discutat cu toate marile companii capabile să construiască o instalație nouă de pulberi, fără succes, Romarm susține că „singura opțiune în prezent o reprezintă colaborarea cu compania Epstein din SUA, o companie de construcții și arhitectură cu numeroase contacte în domeniu”. Practic, Epstein ar trebui să intermedieze construcția noii fabrici. Un proiect despre care Romarm nu a furnizat, deocamdată, nici un detaliu.

Memorandum România - Cuba în domeniul sănătăţii Foto: Facebook
Politică

Memorandum România - Cuba în domeniul sănătăţii

Guvernul Ciucă a aprobat azi un memorandum privind un acord de cooperare România - Cuba în domeniul sănătăţii. Memorandumul de semnare a acordului a fost iniţiat în iulie 2019, când PSD era la putere, iar Viorica Dăncilă conducea Guvernul. Memorandum România - Cuba în domeniul sănătăţii Conform unui comunicat transmis de Guvern, acordul prevede colaborarea între cele două state în mai multe domenii: - medicamentele generice şi esenţiale, inclusiv vaccinuri şi asistenţă pentru aprovizionarea cu medicamente; - accesul populaţiei la asistenţă medicală, inclusiv acoperirea universală cu servicii de sănătate; - serviciile de sănătate publică; - politicile farmaceutice; - prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor netransmisibile, inclusiv diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, cancerul, precum şi reducerea factorilor de risc ai acestora; - rezistenţă antimicrobiană; - autorizarea medicamentelor şi dispozitivelor medicale, precum şi asigurarea calităţii acestora. Se va face schimb de vizite Cooperarea se va concretiza prin schimb de informaţii, schimb de delegaţii şi specialişti în domeniul sănătăţii, vizite de studiu, participarea specialiştilor la conferinţe şi întâlniri ştiinţifice. În acest sens, va fi creat un grup de lucru pentru evaluarea activităţilor de cooperare şi al stabilirii priorităţilor de cooperare. Acordul urmează să intre în vigoare în momentul în care cele două părţi se notifică reciproc asupra îndeplinirii procedurilor legale interne necesare. Citește și: Kovesi, vizită extraordinară la Kiev. Acord cu Parchetul General ucrainean pentru confiscarea averilor criminalilor de război

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră