miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: medici

92 articole
Eveniment

170 pacienți stimulatoare cardiace defibrilatoare morți

Apar noi detalii lugubre în scandalul din această dimineață din sistemul medical: 170 de pacienți ar fi „beneficiat” de stimulatoare cardiace şi defibrilatoare recuperate de la cei morți. Site-ul G4Media scrie că unora dintre pacienți li s-ar fi dat medicamente astfel încît să se simtă mai rău și să ajungă în situația de a avea nevoie de aceste dispozitive. Medicamentul administrat ar fi Asta Neoton. Acesta este un cardioprotector utilizat în mod obișnuit în chirurgia cardiacă, dar întrebuințat și la sportivi pentru regenerare musculară și combaterea stărilor de stres și oboseală, în special în perioade competiționale încărcate. 170 de pacienți ar fi „beneficiat” de stimulatoare cardiace şi defibrilatoare de la morți „Până în prezent au fost identificaţi 170 de pacienţi implicaţi în acest dosar vizând intervenţiile pentru montarea unor dispozitive provenite de la persoane decedate”, scrie news.ro. În această dimineață, au avut loc percheziții ale IGPR în Braşov, Iaşi şi Neamţ într-un dosar de abuz în serviciu, luare şi dare de mită, fals intelectual, uz de fals, înşelăciune. Surse din anchetă afirmă că sunt vizaţi doi medici care ar fi montat pacienţilor stimulatoare cardiace şi defibrilatoare prelevate de la persoane decedate, afectând sau punând în pericol sănătatea celor supuşi intervenţiilor. Cei doi medici ar fi Dan Tesloianu, de la spitalul Sfântul Spiridon din Iași, și Eduard Belu, de la Spitalul Militar Brașov. Tesloianu este medic cardiolog, la fel ca Belu. Citește și: Cine sunt medicii suspectați că montau stenturi preluate de la morți: Dan Tesloianu, de la Iași, și Eduard Belu, Brașov. Banii, spălați printr-un ONG, investiți într-o casă într-o arie protejată Se pare că banii erau spălați printr-un ONG și investiți într-o casă ridicată în aria protejată de la Movileni, în Vaslui. Anchetatorii încearcă acum să afle cum a fost acordată autorizația de construire.

170 de pacienți ar fi „beneficiat” de stimulatoare cardiace şi defibrilatoare de la morți Grafică: Cardioportal.md
Medicii suspectați că montau stenturi de la morți Foto: captură video
Eveniment

Medicii suspectați că montau stenturi de la morți

Cine sunt medicii suspectați că montau stenturi preluate de la morți: potrivit mai multor publicații din Iași, ar fi vorba de Dan Tesloianu, de la spitalul Sfântul Spiridon din Iași, și Eduard Belu, de la Spitalul Militar Brașov. Tesloianu este medic cardiolog, la fel ca Belu. Medicii suspectați că montau stenturi de la morți Spitalul de la Iași este subordonat direct Ministerului Sănătății, iar cel de la Brașov - Ministerului Apărării. Deocamdată se cunosc puține detalii, dar se pare că banii erau spălați printr-un ONG și investiți într-o casă ridicată în aria protejată de la Movileni, în Vaslui. Anchetatorii încearcă acum să afle cum a fost acordată autorizația de construire. Citește și: Medicii montau stimulatoare cardiace şi defibrilatoare de la morți: percheziții ale IGPR în Braşov, Iaşi şi Neamţ Spitalul din Iași, "Sfântul Spiridon", este condus de un manager extrem de controversat în presa locală, Daniel Timofte. Însă, în martie 2022, ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, s-a afișat alături de el, iar imagini de la această conferința de presă comună au apărut pe pagina de Facebook a PSD Iași. Prea locală susține că managerul Timofte conduce „un bolid BMW 750LD XDrive, un autoturism ce a costat peste 100.000 de euro când a fost lansat”, „parcat ostentativ în fața spitalului care stă să cadă”. Mașina era parcată în fața spitalului și azi, în ziua descinderilor IGPR. Colaj: thenews.co.ro Însă, în declarația de avere a lui Timofte, se arată că acesta nu deține nici o mașină. Spitalul din Iași, scandal după scandal Însă Ziarul de Iași cita, în noiembrie 2022, un raport al ministerului Sănătății care arăta o lipsă cronică de medicamente la acest spital: „Pe parcursul intervenţiei la faţa locului au fost semnalate şi aduse la cunoştinţa echipei de audit diverse situaţii existente în prezent de neasigurare continuă a stocurilor de medicamente şi nu numai (ex. materiale sanitare, reactivi) pentru diverse secţii ale spitalului, de către salariaţi ai acestora, cum ar fi chirurgie, laborator imunologie, U.P.U., coordonator transplant hepatic, mai exact lipsa unor medicamente, materiale sanitare etc. din stoc”. Farmacia spitalului era închisă în week-end. Citește și: Topul spitalelor din România în funcție de șpăgi și mizerie. Culmea cinismului, un spital de copii e fruntaș la ambele În noiembrie 2022, tot Ziarul de Iași scria că dr. Laura Gheucă-Solovăstru, şefa Secţiei de Dermato-Venerologie, şi-a ţinut internat tatăl aproape non-stop în spital în ultimii ani. Conform datelor furnizate de spital, Nicolae Solovăstru a avut 20 de spitalizări în perioada 2016 – 2022, 927 de zile în total, între 15 şi 85 de zile pe tură, iar trei reinternări au fost la distanţă de două-trei zile una de cealaltă. În 2015, Mediafax scria că un procuror din Iași a clasat dosarul de corupție în care era implicat Dan Tesloianu după ce acesta l-a tratat pe tatăl său. În plus, medicul i-ar fi oferit procurorului mai multe tablouri. Procurorul a fost reținut de DNA.

Medicii montau stimulatoare cardiace şi defibrilatoare de la morți Foto: captură video
Eveniment

Medicii montau stimulatoare cardiace defibrilatoare morți

Medicii montau stimulatoare cardiace şi defibrilatoare de la morți: percheziții ale IGPR în Braşov, Iaşi şi Neamţ într-un dosar de abuz în serviciu, luare şi dare de mită, fals intelectual, uz de fals, înşelăciune. Medicii montau stimulatoare cardiace şi defibrilatoare de la morți Surse din anchetă afirmă că sunt vizaţi doi medici care ar fi montat pacienţilor stimulatoare cardiace şi defibrilatoare prelevate de la persoane decedate, afectând sau punând în pericol sănătatea celor supuşi intervenţiilor. De asemenea, au fost constatate încălcări ale prevederilor legale în domeniul construcţiilor, cu privire la un imobil situat într-o zonă încadrată ca arie protejată, afirmă anchetatorii. Nouă persoane vor fi duse la audieri şi vor fi audiaţi mai mulţi martori. Printre instituţiile la care au loc percheziţii se află Primăria Movileni, Clădirea Ambulatoriului Integrat al Spitalului de Urgenţă „Sfântul Spiridon” Iaşi şi Secţia Cardiologie Intervenţională din cadrul spitalului. Potrivit unui comunicat IGPR, citat de news.ro, perchezițiile se desfășoară la: „sediile sociale ale unor firme (3), la domiciliile persoanelor fizice (9) presupus a fi implicate în activitatea infracţională sau la imobile deţinute de acestea (5). De asemenea, vor fi efectuate percheziţii domiciliare la sediul unei primării comunale (1), a unor unităţi medicale - spitale (5) şi la un O.N.G. (1)”. Ministerul Sănătății precizează că luptă cu corupția Ministerul Sănătății a anunțat că nu poate oferi detalii, dar „desfăşoară permanent activităţi de prevenire şi de combatere a actelor de corupţie”. Citește și: Fariseism. După scandalurile cu medici prinși că luau șpagă, Rafila crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită: „Să înţeleagă că nu este nevoie de această recunoştinţă” „Având în vedere comunicatul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la punerea în aplicare a unor mandate de percheziţie domiciliară în judeţele Iaşi, Braşov, Neamţ facem următoarele precizări: Ministerul Sănătăţii a dat curs tuturor solicitărilor venite din partea organelor judiciare conform competenţelor sale legale. Fiind o anchetă penală în curs de desfăşurare, nu putem oferi alte informaţii sau detalii suplimentare. Ministerul Sănătăţii desfăşoară permanent activităţi de prevenire şi de combatere a actelor de corupţie care pot pune în pericol funcţionarea sistemului sanitar şi siguranţa pacienţilor”, a transmis Ministerul Sănătăţii.

Scandal la UMF Timișoara Foto: UMF Timisoara
Eveniment

Scandal la UMF Timișoara

Un nou scandal la Universitatea de Medicină și Farmaceutică (UMF) Timișoara: centrul orașului a fost împânzit cu afișe cu numele profesorilor acuzați că iau șpagă de la studenți, ca să-i treacă examenele, și tarifele pe care aceștia le-ar solicita. Foto: Facebook Scandal la UMF Timișoara Vocea Timișoarei a relatat, pe Facebook, dar nu pe site, acest incident. Între timp, UMF Timișoara nu pare să fi avut vreo reacție publică. În 2011, au mai existat episoade similare, care au vizat taxe de examinare neoficiale. Persoane necunoscute au scris, pe peretele universității, numele profesorului șpăgar și sumele pe care acesta le percepea de la studenti, scrie Doctorul Zilei. În 2013, un cadru universitar de la Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara a fost prins în flagrant în timp ce primea mită. Acesta ar fi fost filmat de mai multe ori în timp ce lua șpagă de la studenți înainte de examene, sumele primite începând de la 250 euro. La UMF Timișoara se desfășoară în prezent sesiunea de examene. Doctorul Zilei mai amintește că un scandal de proporții a avut loc anul trecut, la Facultatea de Medicină a Universității Dunărea de Jos, când mai mulți profesori au fost trimiși în judecată de către procurorii DNA, pentru trafic de influență și mită. Șincar Dorina Cerasella, conferențiar universitar și medic stomatolog a fost trimisă în judecată pentru luare de mită și trafic de influență pentru a ajuta trei medici rezidenți să promoveze un examen, scrie Doctorul Zilei.

10% dintre medicii de la Spitalul Județean din Oradea ar putea fi concediați, spune managerul Gheorghe Carp Foto: Facebook
Economie

10% medicii Spitalul Județean Oradea putea concediați

Cel puțin 10% dintre medicii de la Spitalul Județean din Oradea ar putea fi concediați fără să li se simtă lipsa, spune managerul Gheorghe Carp, fost senator PNL, într-un interviu pentru Digi 24. El a arătat că a făcut o analiză, cu date precum durata de spitalizare, complexitatea cazurilor și, implicit, fondurile atrase în spital. 10% dintre medicii de la Spitalul Județean din Oradea ar putea fi concediați „Carp a exemplificat cu situația unui chirurg pediatru care, în 5 luni, a produs o asemenea pagubă de 50.000 de lei. «Am văzut zilele trecute o situație financiară și am constatat că un chirurg de copii din Spitalul Judetean ne-a făcut o pagubă de 50.000 de lei, în 5 luni. Între salariul lui și prestația lui medicală diferența era de 50.000 de lei», a declarat managerul Spitalului Județean. «Venea la serviciu, nu avea pacienți, nu lucra nimic, dar salariul îl lua», a mai spus Carp”, citat de Bihoreanul. Întrebat ce poate face, Carp a spus, sec: „Nimic, legea a fost prost făcută, pentru că nu există aceste criterii de performanță și de diferențiere. (...) Am rămas cu paguba. Dacă un doctor nu își face treaba, din punct de vedere legal nu îl poți da afară. (...) Este un asistat social al spitalului și nu ai cum să scapi de el”. Managerul spitalului a mai afirmat că acest medic, nefiind profesionist, nu-i vin pacienți și nici alte cadre nu-i transferă bolnavi. De 20 de medici s-ar despărți „cu drag” „Am mai mulți (n.r. doctori care nu îngrijesc pacienți), din 500 sunt vreo 20 de care cu mare drag m-aș despărți, dar din punct de vedere legal nu am cum”, a declarat Carp. „Ne plângem tot timpul de lipsa de medici, dar cred că 10% din cei pe care îi cunosc și cu care lucrez, dacă nu ar mai fi, nu s-ar simți. Pentru că ei încarcă nota de plată a spitalului, nu aduc niciun fel de contribuție la tratarea pacienților și reprezintă o cheltuială în plus”, a mai spus managerul Spitalului Județean din Oradea. Citește și: Tișe, președintele CJ Cluj: „Cred că mai mult de trei ore pe zi nu muncește un funcționar”. Plus: „Sunt foarte mulți proști prin ministere” Acum circa trei săptămâni, președintele CJ Cluj, Alin Tișe (PNL), spunea: „Dacă calculăm numărul de ore pe zi, cred că mai mult de trei ore pe zi nu muncește un funcționar, vorbesc de media muncii”.

Medici, nu stat și privat simultan (sursa: Facebook/Sebastian Zachmann)
Eveniment

Medici, nu stat și privat simultan

Medici, nu stat și privat simultan. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, consideră că un medic poate lucra simultan în sistemul public şi în cel privat, cu condiţia să nu existe o suprapunere între cele două şi să semneze un angajament că nu va redirecţiona niciodată un pacient din spitalul public în care lucrează către unul privat, "în care poate lucrează el sau o cunoştinţă de-a lui". Medici, nu stat și privat simultan "Nu am, în momentul de faţă, pârghiile legale să împiedic un medic să-şi exercite profesia în sistemul privat după încheierea programului de lucru în sistemul public (...). Nu poate să existe suprapunere între cele două, adică să am program până la 3,00 şi am consultaţii la privat de la 12,00. Cel de-al doilea element, care de fapt confirmă ceea ce spuneam în luna septembrie, trebuie să fim foarte atenţi în ceea ce priveşte circuitul pacientului. Pacientul nu trebuie să fie examinat, evaluat într-un spital public cu resursele spitalului public şi ulterior îndrumat de acelaşi medical la spitalul privat. Eu nu pot să fiu inconştient, nu eu, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, oricine ar fi el, încât să redirecţioneze resursele dinspre sectorul public spre sectorul privat. Citește și: Fariseism. După scandalurile cu medici prinși că luau șpagă, Rafila crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită: „Să înţeleagă că nu este nevoie de această recunoştinţă” Asta nu are niciun fel de legătură cu îngrădirea medicului de a lucra şi într-o parte şi în alta, cu condiţia să existe un angajament - poate să fie şi scris (...) în care el (...) respectă programul public şi face un angajament că nu va redirecţiona niciodată un pacient din spitalul în care lucrează către un alt spital privat, în care poate lucrează el sau lucrează o cunoştinţă de-a lui", a precizat, sâmbătă, Rafila, la Prima TV. În opinia sa, un astfel de angajament nu ar trebui să fie complicat de pus în practică şi l-ar putea da orice medic care lucrează atât la stat, cât şi în unităţile sanitare private.

Rafila crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită Foto: Facebook
Eveniment

Rafila populația trebuie educată să nu mai ofere mită

După scandalurile cu medici prinși că luau șpagă și condiționau actul medical de recompense financiare, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila (PSD), crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită: „Să înţeleagă că nu este nevoie de această recunoştinţă”. Rafila crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită „Această recunoştinţă a pacientului cred că trebuie să o discutăm public şi cred că trebuie o campanie de educaţie şi pentru populaţie, să înţeleagă că nu este nevoie de această recunoştinţă - că cea mai mare recunoştinţă pentru medic este faptul că pacientul tău s-a făcut bine şi este mulţumit de serviciile medicale pe care le-a primit – şi o campanie pentru personalul medical. Nu vreau să vin cu niciun fel de comparaţie cu alte domenii de activitate apropo de modul de legiferare a unei astfel de situaţii, dar probabil că se poate ajunge şi la aşa ceva într-un anumit moment”, a declarat Rafila, la Prima TV, citat de news.ro. Ministrul PSD al Sănătății a mai susținut că „ nu există vreo justificare pentru personalul medical, medici, asistente medicale sau personal de îngrijire, care să pretindă un bun material sau bani în schimbul unui serviciu medical”. Acum două săptămâni, șefa Secţiei de Oncologie de la Spitalul Judeţean Suceava, Anca Ababneh Dumitrovici, a fost reţinută, pentru luare de mită, în urma unui flagrant organizat de poliţişti şi procurori. Conform Parchetului Tribunalului Suceava, în perioada aprilie 2022-ianuarie 2023, în mod repetat, ar fi cerut și primit diferite sume de bani (câte 50 de lei, 100 de lei, 200 de lei, 50 de euro) sau alte bunuri (miere de albine, cașcaval, cafea, bomboane de ciocolată, brânză) de la 64 de persoane, pacienți sau aparținătorii acestora. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise „Banii și produsele alimentare au fost primite pentru îndeplinirea actelor medicale referitoare la tratamentul și asistența anti-cancer care trebuiau realizate gratuit”, spun procurorii.

Medicii de la SJU Suceava, scut în jurul doctoriței care a lăsat un pacient să moară
Eveniment

Scut în jurul doctoriței care a lăsat un pacient să moară

Aproape 100 de medici de la SJU Suceava au făcut scut în jurul doctoriței care a lăsat un pacient să moară, fiindcă n-a dat șpaga la timp: ei au trimis un memoriu Curții de Apel care judeca cererea de arestare, apreciind că ea nu a luat mită și nici nu a solicitat „foloase necuvienite”. Libertatea scrie că inițiatorul memoriului a fost a fost chirurgul plastician Mircea Dinu Bordiniuc. El afirmase încă din 23 ianuarie: „Văd că o grămadă de persoane se grăbesc să acuze și să arunce cu piatra. Mie unuia nu îmi vine să cred că doamna doctor a pretins ceva de la pacienții săi. Sunt medic și știu că uneori unii pacienți doresc să își exprime recunoștința față de persoana care îi tratează, lucru care, în multe culturi, este legal și etic, în trecut chiar și în România a fost privit ca ceva normal”. Medicul Mircea Dinu Bordiniuc Scut în jurul doctoriței care a lăsat un pacient să moară Potrivit Monitorului de Suceava, memoriul a fost semnat de 96 din cei 252 de medici de la SJU Suceava. Documentul se află la dosarul în care a fost judecată cererea de arestare. „Eventualele daruri din partea pacienţilor, dacă într-adevăr acestea există, ar putea reprezenta doar un mic gest de recunoştinţă din partea acestora, luând în considerare efortul şi seriozitatea depuse în salvarea vieţilor lor. Nu credem că poate fi vorba de luare de mită sau primire de foloase necuvenite”, se arată în memoriu. Judecătorii de la Curtea de Apel au apreciat însă că medicul știa că încalcă legea și au subliniat frecvența șpăgilor: „De remarcat este faptul că în numai 20 de minute, în data de 15.12.2022, între orele 13.06-13.25, medicul a consultat șase pacienți, primind de la aceștia aproximativ 500 de lei și 50 de euro”. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise Curtea de Apel pare că răspunde celor 96 de medici, care justifică „micile gesturi de recunoștință”, arătând, în motivarea deciziei de trimitere a doctoriței în arest la domiciliu: „O astfel de opinie este contrară legii penale, aşa cum s-a arătat în considerentele prezentei încheieri, astfel încât orice pacient care oferă bani sau cadouri medicilor din sistemul medical de stat, în legătură cu asistenţa medicală primită, se expun pe ei înşişi răspunderii penale pentru infracţiunea de dare de mită. În mod similar, medicii din sistemul public de stat, care primesc de la pacienţi bani sau cadouri, ca o recompensă pentru asistenţa medicală acordată pacienţilor, se expun răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită”.

Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii (sursa: Facebook/Gabriel Diaconu)
Justiție

Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii

Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii. Acum în arest la domiciliu, oncologul Anca Dumitrovici Ababneh de la Spitalul Județean de Urgență Suceava este suspectată de procurori că ar fi luat sute de șpăgi de la pacienți. Șpăgară, dar profesionistă, o apără medicii În unele zile, potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Dumitrovici Ababneh lua și nouă șpăgi pe oră. Citește și: Oncologa care lua nouă șpăgi pe oră de la pacienți, apărată de un polițist lider de sindicat: Să arestăm toți popii pentru că primesc bani în „cutia milei”, de ce nu s-ar considera mită? Dar medicul continuă să fie apărată de unii colegi de breaslă. Ba chiar și de polițiști. Poate cel mai faimos suporter al Ancăi Dumitrovici Ababneh, însă, este un alt medic, psihiatrul Gabriel Diaconu (foto), care se intitulează pe Facebook "Digital creator". Într-o foarte lungă postare, Diaconu spune că oncologa de la Suceava nu trebuie demonizată și întreabă retoric "Chiar credeți că totul se rezumă la bani?". Iată postarea integrală a psihiatrului creator digital. "De la Suceava la Târgu Secuiesc, odiseea medicilor în România continuă. Într-unul din spectacolele lui, Ricky Gervais vorbește despre umor și tabu. Există lucruri, întreabă Gervais, despre care n-ar trebui să glumim? Bunăoară Holocaustul, sau exploatarea sexuală a femeilor, homosexualitate, pedofilie sau cancerul copiilor. Părerile oamenilor sunt foarte polarizate, emoțiile lor sunt puternice. N-ai voie să glumești cu așa ceva! Dar o glumă bună este o glumă bună. În cele din urmă problema nu e poanta în sine, cât inabilitatea omului de-a deosebi scopul – pozitiv – al umorului de cel intrinsec rău al marginalizării și persecuției. Suntem mai puțin oameni, vis-a-vis de orice, în momentul când tot ce ne mai rămâne e încrâncenarea, împietrirea pe marginea unui subiect. Presa a scris, deunăzi, despre cazul unei doctorițe de la Suceava, oncolog, care a fost reținută pentru c-ar fi acceptat plăți informale de la pacienții ei. Ce nemernică – au scris unii. Ce suflet hain, după ce că faci banii pe care-i faci, și ai salariul pe care-l ai, să (mai) accepți și șpagă (sic!) de la un om diagnosticat cu cancer. Sumele vehiculate de procurori nu erau obscene. Dar frecvența cu care femeia acceptase era, ce-i drept, năucitoare. Peste 60 de acte materiale în doar câteva zile. Se pare că medicul avea vad bun. Poți desprinde, deîndată ce renunți la infamie și înverșunare, tot felul de ipoteze din puținele detalii devenite publice. Iar din desprinderi se nasc mai degrabă întrebări decât răspunsuri. Ce făcea doctorița de banii respectivi? Ce se întâmpla cu persoanele care, din diverse motive, nu contribuiau la cutia milei medicale? Dincolo de atenție și bruma de mană cerească adăugită, cât să se vindece de malignitate, ce ”cumpărau” sumele cu pricina? Mai mult, nu cumva ne împiedică în analiză frisonul pe care-l simțim când vine vorba de cancer? Era mai puțin imoral dacă medicul era dermato-venerolog, sau proctolog? Apropos, de ce n-avem niciun denunț privind șpăgile pe care le iau puținii proctologi din România? Ce, oamenii cu hemoroizi ori fisuri anale n-au nicio atenție medicală de captat? Să iei la pietre un om care continuă să practice aceleași gesturi arhaice medicale, același schimb informal de bunuri pentru competență, nu-i justiție. Și apoi arestare? În ce fel e periculos pentru societate un medic care acceptă plăți informale, de ce nu poate fi judecat în stare de libertate, sau pus sub o formă de control judiciar? De ce să cheltui resursă, curent și trei mese pe zi să ții în detenție un profesionist care – cel mult – a săvârșit fapte penale ne-violente și asupra cărora rămâne să se pronunțe o instanță? Așa vom trata cancerul la Suceava de acum înainte? Povestea e reminiscentă dramei prin care a trecut, nu de mult, doctorul Marinică Gaspar de la Timișoara, vestit chirurg cardiovascular, reținut pentru fapte similare. Legea este dură, totuși lege. Nu e problema procurorului ce se întâmplă cu pacienții medicului cu pricina, treaba lui e să decorticheze breasla de borfași și – prin asta – să aducă ”sănătate morală” comunității medicale. N-a contat la fel de mult că, nu de mult, un pacient a cerut, disperat, să fie operat de doctorul Gaspar, fie și din arest! Judecați-l pentru șpăgi, dar lăsați-i mâinile să opereze! La Târgu Secuiesc, în schimb, un doctor a câștigat în instanță un proces de calomnie intentat unei femei care l-a acuzat că i-a omorât cu zile soțul. Bărbatul ajunsese la Spitalul Județean cu complicații COVID și, în ciuda tratamentului dat de medic, s-a prăpădit la doar 58 de ani. Devastată, soția a scris un mesaj pe facebook în care arăta degetul spre profesionist. Soțul ei fusese un bărbat sănătos până atunci, nedus la doctor. În revanșă, medicul a arătat în instanță că, din păcate, decedatul avea multe probleme de sănătate ne-diagnosticate, iar diagnosticele lui fuseseră puse cu precizie încă de la internare, dar și transmise familiei. Daunele cerute, și obținute, de doctor, au fost de 1 leu. Un leu la Târgu Secuiesc, 300 de lei la Suceava, 1000 de Euro la Timișoara. Și, dintre toate locurile, doar în secuime banii au fost intermediați de o instanță, pentru ”deranj” în sensul juridic al cuvântului. Despre ceilalți doi spunem că – dimpotrivă – au comis o infracțiune și au solicitat, primit sau n-au refuzat ”foloase necuvenite”. Dezastrul pe care-l lasă astfel de cazuri în urmă e deprecierea, și mai mult, a reputației meseriei de doctor. Oamenii sunt îndepărtați de medic prin dezgustul cu care rămân. Te duci la spital să mori cu zile! - spun mai apoi oamenii. Tu poți să le arăți date, cifre care arată că, zdrobitor de des, medicii vindecă oameni, le tratează bolile corect, operațiile reușesc, oamenii primesc înapoi sănătate. Pata pe-o față albă de masă atrage mult mai mult atenția. Consecința neîncrederii e, culmea, perpetuarea practicii paralele, un ”contract” între bolnav și curant, prin care omul își asigură, suplimentar, angoasele, fricile și teroarea reziduală. Trebuie să te uiți atent la fenomen. De obicei plata informală este oferită, nu condiționată. De obicei omul nevoiaș propune, nu medicul amenință. De obicei procesul este stânjenitor. Nimeni nu știe dacă e bine. O fi bine? E suficient? Rușine e de ambele părți. Ne place să credem că doctorul e un fel de vameș nesimțit care jupoaie bolnavul. Oamenii își spun ”eu n-am să fac niciodată asta”. Dar cât de adevărat e? În 2016 DNA a acuzat peste 70 de medici oncologi de acte de corupție pentru că s-ar fi dus la un congres în India pe banii unei companii farmaceutice. Adică aproape jumătate din totalul oncologilor din România (!). Dosarul se baza pe fișe operativ-informative deschise de SRI și SIE încă din 2012. A fost implicată monitorizarea conversațiilor dintre medici și firmele de medicamente. Procurorii – în interpretarea lor – considerau că, momiți și ”cumpărați” de mediul Pharma, oncologii vor prescrie ”ce li se pune în poală” mai degrabă decât ”generice”. Dosarul, altfel foarte sulfuros, ignora realitatea că protocoalele de tratament ale cancerului sunt standard, iar decizia terapeutică n-are a face cu produsul, cât cu specificul cazului. În cele din urmă investigația s-a terminat în coadă de pește. Dar demnitatea doctorilor a rămas terfelită. Că, 7 ani mai târziu, din nou o oncoloagă e reținută pentru o infracțiune deocamdată imputată, nu sancționată definitiv legal, zdruncină o infrastructură și-așa fragilă. Dar oamenii vor răcni. Oamenii ne vor arăta cu degetul. Și – sper că e clar deja – nu am drept scop o victimizare inversă. Ce a făcut acel medic e nu doar imputabil, are gradul lui de nefiresc pentru care, odată pronunțată decizia instanței, s-ar putea ca doctorița de la Suceava să-și piardă licența, posibil libertatea. Doar că niște oameni se vor trezi fără acces la servicii medicale. Pentru că la secția respectivă, de 40 de paturi, din cinci medici vor rămâne doar patru. Și să găsești înlocuitor ar putea fi nu greu, foarte greu. În cât timp ”fabrici” un oncolog? În ce fel adresezi problema plăților informale în spitale? Doar bici și pedeapsă? Unii vor spune că da. Altfel nu se învață, domne, minte. Altfel n-o să ne schimbăm niciodată. N-o să se schimbe niciodată nimic. Să radă, și să dea cu spirt. Am trăit perioada răzmeriței justițiare împotriva doctorilor. La apexul ei, cu o mână procuratura lua doctori cu arcanul și li se deschideau dosare pe bandă rulantă. Cu cealaltă mână, la frontieră, nu pridideau ștampilele prin Europa. Doctorii români emigrau. Cu miile. Cu zecile de mii. Spălați-vă pe cap cu țara asta în care suntem tratați ca niște infractori de drept comun. N-aveți decât să vă trateze mutu’, și să vă vindece surdu’. Nu suntem toți la fel, nu ne puneți în aceeași troacă, nu ne mai batjocoriți ca pe niște borfași. Vedeți mai bine de ăia care fură cu vagonul și cu milionul. Au fost, indubitabil, vremuri interesante. Sunt subiectiv. Mă apropii de mijlocul carierei mele de doctor. Fac 43 de ani. Anul acesta se împlinesc 25 de ani, un sfert de secol, de când am devenit student la Facultatea de Medicină. Acolo mi-am decis drumul. Din cohorta mea mai bine de jumătate, astăzi, practică prin alte țări. Eu însumi am fost, o perioadă, plecat. Ce țară e asta, care bagă bani în formarea doctorilor și-apoi nu îi poate integra în sistem, sau se uită când indiferent, când acuzator la soarta lor, a pacienților lor, a sistemului de sănătate în care-și desfășoară munca? Chiar credeți că totul se rezumă la bani? Cei care vin din urmă, doctorii tineri la început de drum, poate vor avea parte de un alt destin. Lor n-au să le dea bolnavii bani la plic. Poate că vine o zi când o să și uităm că a putut, vreodată, să se întâmple asta. Îi vom judeca pe cei dinainte – pe bună dreptate – pentru felul lor troglodit de-a-și face meseria. Cartea viitorului se joacă în fiecare zi. Dar deocamdată unele lucruri rămân la fel: ți-e frică să te îmbolnăvești în România. Iar asta e incredibil de trist. Pentru că la frică, la descumpănire, la neajutorare nu contribuie doar doctorul-vameș. Sunt toate celelalte, un munte de netrebnicii. Și poate că poți să cumperi paturi, poți înzestra spitale cu aparatură, poți aduce medicamente mai bune. Dar oamenii? Forța umană, practicienii, personalul. Pe ăștia de unde-i iei? #medicinromania"

Medicii ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului Foto: Servicii funerare
Politică

Ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului

Mai mulți medici sunt cercetaţi pentru că ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului pentru a obţine sume de bani. Ulterior, certificatele erau completate de către intermediari şi reprezentantul unei societăţi comerciale, cu domeniu de activitate îmbălsămare. Ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului “Din cercetări, a reieşit faptul că mai multe persoane, ce au calitatea de medici, ar fi întocmit parţial certificate constatatoare a decesului, în scopul obţinerii unor sume de bani, care ar fi fost completate ulterior de către intermediari şi reprezentantul unei societăţi comerciale, cu domeniu de activitate îmbălsămare”, a arătat poliția. Cazul se referă la persoane decedate din cauze naturale, care urmau sa fie înmormântate prin intermediul unor firme de pompe funebre. Familiile decedaților apelau la servicii de îmbălsămare, unde li se promitea că procedura de constatare a decesului poate fi grăbită. Polițiștii arată că cel care se ocupa cu îmbălsămatul și intermediarii au intocmit și completat 1245 de certificate medicale de constatate a decesului, trecând ei in cuprinsul documentelor mențiuni privind cauzele decesului, ora și locul în care decesul a avut loc. Potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de Poliţia Capitalei, au fost puse în aplicare 13 mandate de percheziţie domiciliară şi şapte mandate de aducere, persoanele vizate fiind conduse la audieri, pentru continuarea cercetărilor. În urma activităţilor desfăşurate, patru persoane au fost reţinute, urmând a fi prezentate magistraţilor cu propunere legală. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Percheziţiile au fost efectuate de poliţiştii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Secţia 5, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Întreaga acţiune a beneficiat de sprijinul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale - Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Medicii nu pleacă din România pentru bani Foto: Facebook
Politică

Medicii nu pleacă din România pentru bani

Medicii nu mai pleacă din România pentru bani, spune șeful Colegiului Medicilor din România (CMR), Daniel Coriu, citat de news.ro. El a arătat că motivele acestei emigrări masive ar trebui identificate. Medicii nu pleacă din România pentru bani „Nu mai punem problema de bani,mai este altceva şi cred că trebuie să identificăm acel altceva, de ce medicii români preferă să plece din România. Poate în viitorul apropiat ă reuşim să avem o dezbatere publică”, a spus Coriu la Gala Inimii 2022 organizată de Fundaţia Română a Inimii şi de Societatea Română de Cardiologie cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii, la Opera Naţională din Bucureşti. El a prezentat și o statistică a medicilor care, după rezidențiat, dispar din sistemul românesc. „În universităţile de medicină din România, aproape anual, termină în jur de 3.800 de studenţi români şi străini. În Rezidenţiat întră în jur de 3.500 - 4.000, iar în Colegiu - 1.000 pe an. Deci în Colegiul Medicilor din România noi eliberăm 1000 de avize de liberă practică. Unde sunt restul studenţilor? Unde sunt restul rezidenţilor? Nu în România”, a spus Coriu. Potrivit președintelui CMR, în centrele universitare nevoile sunt acoperite. „Dar ce facem cu restul localităţilor? Vorbim de Bucureşti şi alte 5-6 judeţe unde lucrurile merg foarte bine, dar în rest ce facem?”, a întrebat el. Acum o lună, Coriu propunea angajarea medicilor fără concurs în judeţele defavorizate. Citește și: Șeful spionajului cibernetic din Marea Britanie: Rusia rămâne fără arme. Militarii sunt epuizați, în disperare se apelează la pușcăriași și trupe fără experiență, mai spune Jeremy Fleming „Vorbim despre zece judeţe unde avem sub 500 de medici, iar în aceste judeţe angajarea să nu se mai facă prin acest concurs, care la un moment dat este prea mult. Oricum va fi o perioadă de probă determinată şi atunci văd dacă respectivul medic este calificat şi-l reţin. Dacă nu, pot să închei contractul cu dânsul. Noi vrem să simplificăm procedura”, a declarat preşedintele Colegiului Medicilor.

Județele cu UMF au medici mulți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Județele cu UMF au medici mulți

Județele cu UMF au medici mulți. Județul Iași este, începând cu anul trecut, mai bogat cu peste 500 de medici care au ales să profeseze aici o dată cu terminarea studiilor. Județele cu UMF au medici mulți În acest moment, în Colegiul Medicilor (CM) Iași sunt înscriși 4.368 de medici. Dintre care 2.204 sunt medici primari, 1.575 sunt medici specialiști, iar 1.100 sunt rezidenți. Citește și: BREAKING Americanii trebuie să părăsească „imediat” Rusia, cere chiar ambasada SUA de la Moscova, există riscul să nu mai poată ieși „Neconcordanța între totalul membrilor și totalul medicilor primari, specialiști și rezidenți reiese din faptul că un medic poate fi specialist într-un domeniu, cât și rezident, primar sau specialist în altă specialitate”, au explicat reprezentanții CM Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Averile şefilor de spitale de stat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Averile şefilor de spitale de stat

Averile şefilor de spitale de stat: o inventariere a declaraţiilor de avere depuse de managerii spitalelor din Iaşi pentru 2021 arată că veniturile nu sunt deloc mici. Averile şefilor de spitale de stat Cum au fost afectate veniturile medicilor în ultimul an, când nu au mai existat creşteri salariale în domeniul medical? Se observă de la început o diferenţiere între două categorii. Citește și: Rusia se răzbună pe Maia Sandu: în august, prețul gazelor livrate Moldovei crește cu circa 50%, față de iulie. Găgăuzii cer ajutorul Moscovei Una e cea a celor care sunt doar manageri, fiind economişti sau de altă profesie din afara spectrului medical, dar compatibilă cu funcţia; cealaltă, a celor care sunt, pe lângă manager, şi medic în cadrul unităţii pe care o conduc. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, medici de familie din Pakistan? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

România, medici de familie din Pakistan?

România, medici de familie din Pakistan? Reprezentanţii Colegiului Medicilor din România spun că există previziuni că în zece ani vom avea o lipsă de medici de familie. România, medici de familie din Pakistan? Mai ales în condiţiile în care acum aproape jumătate dintre aceştia au vârsta peste 60 de ani, iar cei sub 35 de ani reprezintă doar 2,2%. Fiind un centru universitar important, Iaşiul atrage şi cei mai mulţi medici din toate specialităţile, comparativ cu situaţia din judeţele învecinate. Citește și: Probleme în paradisul socialist: „tovărășia” Xi Jinping – Putin este pe sfârșite (The Times) Specialitatea nu este una de foarte mare interes în rândul absolvenţilor de medicină. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Doza a patra a vaccinului anti-Covid (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Doza a patra a vaccinului anti-Covid

Doza a patra a vaccinului anti-Covid. Doza a patra de vaccin anti-COVID a început să fie administrată la nivelul întregii ţări de ieri, 16 mai. O pot face la cerere persoanele de peste 18 ani şi care au făcut deja trei doze de vaccin anti-COVID, pe bază de ARN mesager, în urmă cu cel puţin 4 luni. Doza a patra a vaccinului anti-Covid Recomandarea, mai ales în condiţiile în care se anunţă un nou val Covid în toamnă, este să se imunizeze persoanele vârstnice, de peste 60 de ani, însă specialiştii spun că este nevoie ca recomandarea să se extindă, mai ales pentru bolnavii cronici, în special cei „imunocompromişi”, care au un risc mai mare de dezvoltare a complicaţiilor în urma infectării. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” „Ziarul de Iaşi” a participat în acest weekend la o întâlnire pe această temă cu cei mai titraţi specialişti din ţară. Iată ultimele informaţii despre doza 4 şi tot ce trebuie să ştiţi pentru a decide în cunoştinţă de cauză. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră