miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: medici

92 articole
Eveniment

Acuzații dure către CNAS

Un manager de spital privat, Alina Ion, aduce acuzații dure către CNAS, sub forma unor întrebări care par mai degrabă retorice: casa de sănătate a decontat servicii fictive, iar medicii pe care-i plătea ignorau suferințele bătrânilor sechestrați în azilele groazei. Alina Ion este fondatoarea și managerul unui spital de recuperare medicală, spital construit din fonduri private și care nu beneficiază de subvenții publice. „CNAS funcționează după principiul Gogu și Trandafir din «B.D. la munte și la mare: Noi urmărim să nu fim urmăriți»”, a scris ea, ironic. Alina Ion apreciază că CNAS are „o mare responsabilitate în ceea ce privește regimul inuman la care au fost și poate că încă mai sunt supuși vârstincii și persoanele cu dizabilități din azile”. Ea explică această afirmație arătând că „atât timp cât CNAS decontează milioane de euro anual pentru servicii medicale în legătură cu pacienții internați în azile, are obligația fundamentală de a verifica dacă aceste servicii sunt reale sau fictive”. Acuzații dure către CNAS „Având în vedere că eu am sesizat încă din 2016 nereguli în ceea ce privește finanțările acordate de Casa Națională de Sănătate, adresez public următoarele întrebări: CNAS și subsidiarele sale din județe, fie și după acordarea deconturilor sau măcar după declanșarea scandalului ”Azilele Groazei”, au verificat: 1. Dacă fiecare CNP al pacienților din azile a fost consultat de medici și le-au fost eliberate rețete compensate sau cardurile de sănătate au fost folosite fictiv? 2. Dacă au fost eliberate rețete și dacă au fost efectuate analize medicale, de ce medicii nu s-au sesizat cu privire la starea gravă în care se aflau pacienții? 3. Dacă departamentele de control, pe care fiecare Casă Județeană de Sănătate le are specializate pe farmacii, spitale și laboratoare de analize medicale, au efectuat controale? 4. Dacă departamentul antifraudă, care există în CNAS, tocmai pentru a sesiza potențiale fraude din bani publici, a făcut vreo investigație? 5. Dacă ce fel și câte decontări s-au efectuat prin Casele Județene de Sănătate, dacă au cerut să prezinte rapoarte cu privire la decontările efectuate pentru fiecare azil, astfel încât să poată prezenta un raport public general, întrucât banii din CNAS sunt bani publici?”, a întrebat Alina Ion, pe Facebook. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici

Manager de spital privat, acuzații dure către CNAS Foto: Captură video
Mărturii șocante din spitalul din Urziceni Foto: captură video
Eveniment

Mărturii șocante din spitalul din Urziceni

Mărturii șocante din spitalul din Urziceni, unde o gravidă a născut pe trotuar: „Sunt paturi în camera de gardă, dar probabil că erau ocupate de asistentele care dormeau în ele”, a declarat, la Pro TV, un asistent de la acest spital. Majoritatea asistentelor de la acest spital au salarii între 4-6.000 de lei, dar în câteva cazuri ele mai primesc și 3-4.000 de lei „spor de condiții periculoase”. Mărturii șocante din spitalul din Urziceni „Nu putem să vorbim prea multe pentru că ne amenință doamna manager. Putea să nască foarte frumos în spital, dar colegele mele de la camera de gardă sunt foarte nesimțite. Nu doar cu acest caz, cu mai multe. Sunt paturi în camera de gardă, dar probabil că erau ocupate de asistentele care dormeau în ele. Era medic chirurg de gardă care putea să cheme fetele de la ginecologie", a declarat acesta, pentru Pro TV. O altă fostă asistentă a acuzat „atmosfera toxică” din spital, creată de manager. „Acolo e un mediu toxic. Când ai un manager toxic care nu îți respectă statutul tău de doctor, de ce te-ai duce să lucrezi la Sptialul Urziceni? Când ai un manager abuziv? Dacă ești vocal ți-ai luat tălpășiță, în cel mai bun caz, altfel ești mutat pe secțiile cele mai grele încercate de soartă", a spus Elena Radu, fostă asistentă la spitalul municipal Urziceni. În așa-numitul „Raport privind verificările efectuate la spitalul Urziceni privind cazul Borcea Roxana”, Direcția de Sănătate Publică Ialomița arată că medicul de gardă habar nu avea de faptul că la camera de gardă se prezentase o gravidă. Însă parafa sa apare în Registrul de consultații. Raportul DSP constată „neîndeplinirea de către medicul de gardă a oricărei obligații prevăzute de dispozițiile legale în vigoare privind efectuarea gărzilor, în structurile de primiri urgente”. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale Însă, joi, președintele Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, a susținut că acești medici n-ar trebui anchetați, întrucât n-au fost „implicați” în incidentul în care o gravidă a fost lăsată să moară pe trotuar.

Medicii din România, "prăjiți" de muncă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Medicii din România, "prăjiți" de muncă

Medicii din România, "prăjiți" de muncă. Colegiul Medicilor din România a publicat datele a ceea ce instituția cel mai mare studiu, realizat pe cel mai mare eşantion de medici, din ultimii ani din ţară. Medicii din România, "prăjiți" de muncă Subiectul: burnout-ul la medici, intenţia de migrare externă şi frica de malpraxis. Conform datelor prezentate public de dr. Daniel Coriu, preşedintele CMR România, rezultatele nu sunt încurajatoare. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro Adică 36% dintre cei 8.121 de medici care au răspuns în chestionar sunt supuşi riscului de a manifesta clinic un sindrom de burnout. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Medicii care au apărat-o pe șpăgară cer salarii mai mari Foto: Captură video YouTube
Eveniment

Medicii care au apărat-o șpăgară cer salarii mai mari

Medicii care au apărat-o pe oncoloaga șpăgară de la Suceava cer salarii mai mari și, ieri, au protestat pentru scurt timp în fața Spitalului Județean Suceava. În februarie, aproape 100 de medici de la Spitalul Județean Suceava au semnat o scrisoare de susținere pentru șefa secției de Oncologie, Anca Dumitrovici Ababneh, acuzată că a primit 62 de șpăgi de la pacienți în decurs de șapte zile. Memoriul de susținere a medicului cercetat pentru luare de mită în formă continuată a fost semnat de către 95 dintre cei 252 de medici ai Spitalului Județean de Urgență “Sf. Ioan cel Nou” Suceava. Medicii care au apărat-o pe șpăgară cer salarii mai mari Joi, medicii de la acest spital au pichetat instituția, cerând plăți mai mari pentru gărzi. „La întrebările legitime ale jurnaliștilor, de exemplu, cu ce sumă plătește acum spitalul ora de gardă și la ce sumă s-ar ajunge dacă solicitarea le-ar fi acceptată, medicii au refuzat cu aroganță să răspundă și au arătat în direcția avocatului, iar răspunsul acestuia a fost ca ziariștii să facă o cerere oficială către sindicat”, scrie Monitorul de Suceava. Practic, medicii din Sindicatul Solidaritatea cer plata orelor de gardă și a sporurilor raportate la venitul salarial din 2023 şi nu la cel din 2018, cum este în prezent, mai explică publicația suceveană. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” Însă lista salariilor de la acest spital, publicată în cadrul „Transparenței salariale”, arată că, de exemplu, un medic șef la medicină legală primește un salariu de peste 21.000 de lei și 18.000 de lei pentru condiții de muncă. Medici cu circa 14.000 de lei salariu de bază încasează cam tot atât pentru gărzile din zilele obișnuite și din week-end. La salarii de circa 11.000 de lei sunt sporuri pentru gărzi de 11-14.000 de lei pe lună. Doar din gărzi, venituri salariale de peste 18.000 lei/lună „Conform datelor oficiale, în luna aprilie a acestui an, spitalul a plătit numai pentru gărzi suma de 1,098 milioane de lei. Cele mai mici venituri brute din gărzi realizate în aprilie 2023 au fost de 278 de lei, pentru un medic de la Hemodializă sau 404 lei – un medic din secția Cardiologie, iar la polul opus sunt venituri brute din aceeași lună, numai din gărzi, realizate de un medic de la Medicină legală – 18.282 de lei, un medic de la Chirurgie generală – 10.870 de lei sau ATI- 8.923 de lei. La aceste sume se adaugă salariul de bază și celelalte sporuri. Situația veniturilor brute realizate în liniile de gardă în Spitalul de Urgență Suceava în luna aprilie arată o medie de 5.000 de lei/ lună a banilor plătiți medicilor pentru gărzi”, mai scrie Monitorul de Suceava

Unul din zece medici de la SJU Oradea nu își „acoperă” salariul Foto: Facebook
Eveniment

Unul din zece medici nu își „acoperă” salariul

Unul din zece medici ai Spitalului Județean Oradea nu își „acoperă” salariul, arată datele managerului acestui spital, Gheorghe Carp. De altfel Carp spunea încă din februarie că cel puțin 10% dintre medicii acestui spital ar putea fi concediați fără să li se simtă lipsa. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Dacă unul nu își face treaba, din punct de vedere legal nu îl poți da afară. (...) Este un asistat social al spitalului și nu ai cum să scapi de el”, spunea Carp într-un interviu acordat Digi 24 la începutul anului. Unul din zece medici nu își „acoperă” salariul „Zilele trecute, dr. Gheorghe Carp a prezentat șefilor de secții indicatorii financiari ai celor peste 500 de medici în primele 11 luni după fuziunea cu fostul Spital Municipal, iar BIHOREANUL a intrat în posesia documentului ce arată câți bani a adus fiecare de la CAS prin munca prestată și câți a încasat ca salarii. 10,3% dintre doctori au ieșit „pe minus”, indică bilanțul, interpretat însă diferit de unii șefi de secții. O parte dintre cei 47 de medici care nu și-au „făcut” salariile au lucrat doar în policlinică și în gărzi, iar unele specialități sunt plătite mai mult ca altele, zic contestatarii”, scrie Bihoreanul. Analiza a vizat activitatea a 502 medici angajați (nu și a rezidenților) între 1 martie 2022 și 28 februarie 2023, fiind prezentată șefilor de secție. În principiu, cu cât un doctor tratează mai mulți bolnavi, cu afecțiuni mai complexe și într-un timp cât mai scurt, cu atât este mai eficient. Datele arată că acest spital județean este pe profit, cu sumele decontate de CNAS. Potrivit Bihoreanul, cel mai eficient medic de la Cardiologie a fost dr. Mihnea Nichita, cu 571 de pacienți, salarii de 376.077 lei și decontări de la CAS de 1,414 milioane lei (+1,038 milioane). Citește și: Cel puțin 10% dintre medicii de la Spitalul Județean din Oradea ar putea fi concediați fără să li se simtă lipsa, spune managerul Gheorghe Carp Pesedistul Bodog, pe plus „La Chirurgie cardiovasculară, șeful secției, Jerzsicska Ernő, a avut 310 pacienți, pentru care CAS a decontat 1,929 milioane lei, medicul primind salarii de 223.594 lei (+1,705 milioane), iar la Chirurgie plastică au avut plusuri mari Florian Bodog (280 pacienți, +1,395 milioane lei), Ionel Botnaru (179 pacienți, +1,186 milioane lei), Mirela Mladin (215 pacienți, +1,179 milioane lei) și Adrian Tirla (205 pacienți, +1,325 milioane lei) (...) Recordman absolut a fost șeful Ortopediei 1, Călin Hozan (foto), cu 1.007 pacienți (909 operați) și un ICM de 3,2691 puncte (mult peste cel național de 2,1126): la salarii de 248.488 lei, a adus venituri de 5,084 milioane lei (+4,835 milioane).”, mai arată publicația din Oradea. Pe de altă parte, 52 medici au atras de la CAS sume mai mici decât salariile. Unii dintre ei au tratat 5-6 pacienți, iar diferența dintre salariul lor și veniturile aduse spitalului au fost de sute de mii de lei. Citește și: Tișe, președintele CJ Cluj: „Cred că mai mult de trei ore pe zi nu muncește un funcționar”. Plus: „Sunt foarte mulți proști prin ministere”

Haos în sănătate, după ce ordonanța austerității a blocat angajările Foto: Facebook
Eveniment

Haos în sănătate, ordonanța austerității blocat angajările

Haos în sănătate, după ce ordonanța austerității a blocat angajările: spitale importante au rămas fără medici, altele nu reușesc nici măcar să-i convingă să vină la concurs. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Întrebat dacă exclude reîntoarcerea în PSD a lui Mihai Chi Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a spus că va propune un memorandum, care trebuie aprobat de Guvern, pentru deblocarea angajărilor. Haos în sănătate, după ce ordonanța austerității a blocat angajările Iată o imagine a crizei de medici din spitale, potrivit datelor din ultimele zile: Niciun candidat pentru un post de medic de ATI la „Colţea”. „Chiar acum ceva timp vorbeam cu unul dintre colegii mei de la un alt spital care mă ruga să vorbesc cu personalul nostru de ATI să reuşim să facem câteva gărzi suplimentare la dânşii în spital. Adică să împrumutăm practic medicii noştri către alt spital şi să-şi completeze gărzile. Dacă la noi fac 4-5 gărzi, să mai facă la ei 2-3 ca să poată să îşi acopere numărul de personal şi nevoia de gărzi pe ATI. Este un spital mare din Bucureşti care are şi servicii de chirurgie”, a spus managerul de la Colțea, Bogdan Furtună. La Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu nu mai pot fi asigurate gărzile de cardiologie, pentru că cinci medici și-au dat demisia. Din unitatea sanitară lipseau deja trei cardiologi. La Spitalul Județean din Pitești au fost suspendate toate concursurile de angajare. Aici este nevoie de 34 de medici. La ATI sunt zece posturi neocupate. La singurul spital din Onești, județul Bacau, numai în Compartimentul de Primiri Urgențe, trei medici fac munca a 12 de câți este nevoie. Iar la ATI, în loc de opt doctori, sunt doar patru. Spitalul Bogdan Arseni, București, scoate pentru a treia oară la concurs cinci posturi la radiologia UPU. Concursurile de ocupare a posturilor vacante la SJU Ploiești au fost anulate. Ca urmare a intrării în vigoare a OUG 34, unitatea sanitară s-a văzut nevoită să anuleze concursurile. Cele aproape 200 de posturi scoase la concurs de Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor au fost blocate. Recent, președintele Colegiului Medicilor, Dainiel Coriu, a declarat pentru Hotnews: „La hematologie s-au scos acum la concurs posturi la care nu s-a înscris nimeni. Sunt județe neatractive, unde medicii nu mai vor să se angajeze, din cauza lipsei infrastructurii medicale.” Citește și: Summit-ul NATO de la Vilnius va oficializa cel mai negru scenariu: a reînceput „războiul rece”. Noile planuri de apărare ale Alianței se axează pe reacția la un atac rusesc pe scară largă

Medic de maternitate, moartă în gardă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Medic de maternitate, moartă în gardă

Medic de maternitate, moartă în gardă. Moartea dr. Carmina Schaas, de la Maternitatea "Cuza Vodă" din Iaşi, când era de gardă la unitatea medicală, a readus în discuţie problema creşterii cazurilor de sindrom "burnout" la medici. Medic de maternitate, moartă în gardă Practic, e vorba de muncă până la epuizare, deşi rămâne ca reprezentanţii Institutului de Medicină Legală să determine cu exactitate cauza şi mecanismele prin care dr. Schaas şi-a pierdut viaţa. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Mai mulţi medici s-au plâns de faptul că, în special după pandemie, programul a devenit mai aglomerat, lipsa personalului este din ce în ce mai pregnantă, iar orele de lucru cresc de la un an la altul. Citește și: EXCLUSIV Loteria Română scoate la vânzare 6.260 de „păcănele” achiziționate în 2013 și niciodată folosite. Acestea ar fi putut aduce venituri de un miliard de euro Iar după pandemie, cabinetele psihiatrilor s-au umplut de personal medical care simţea că nu îşi mai poate face meseria. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ministerul Sănătății nu poate opri medicii de la stat să lucreze și la privat Foto: Facebook
Politică

Ministerul Sănătății nu opri medicii stat lucreze privat

Ministerul Sănătății anunță, într-un răspuns la o interpelare a unui deputat, că nu poate opri medicii de la stat să lucreze și la privat: „Orice angajat are dreptul de a munci la angajați diferiți”. Totuși, pentru a nu fi acuzat că a abandonat această chestiune extrem de controversată, ministerul Sănătății mai afirmă că aceste „aspecte” vor fi „analizate, dezbătute și, cu proxima ocazie, vor fi înaintate propuneri legale”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerul Sănătății nu poate opri medicii de la stat să lucreze și la privat Ministerul mai explică, în răspunsul la interpelare, că „niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care își exercită acest drept”. „Nu am, în momentul de faţă, pârghiile legale să împiedic un medic să-şi exercite profesia în sistemul privat după încheierea programului de lucru în sistemul public (…). Nu poate să existe suprapunere între cele două, adică să am program până la 3,00 şi am consultaţii la privat de la 12,00”, spunea ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, în februarie. Rafila le cere să respecte programul. Ceea ce nu se întâmplă „Dar cred că am putea să lucrăm pe mai multe paliere. Una ar fi legată de respectarea programului de lucru, care trebuie să se desfăşoare integral în spitalul public şi evident că ulterior cineva poate să lucreze într-o altă instituţie medicală care poate să fie şi privată. Şi al doilea lucru care cred că este, de asemenea, la fel de important, este legat de traseul pacientului. Adică dacă un pacient este consultat de către un medic într-un spital sau într-un ambulatoriu al unui spital public, el trebuie să rămână în spitalul public. Dacă merge la privat, eventual la acelaşi medic, lucrul ăsta nu este deloc în regulă pentru că acolo este clar vorba despre o direcţionare a pacientului. Ne gândim cum să facem să împiedicăm această direcţionare a pacienţilor. Adică dacă pacientul se prezintă de novo la spitalul privat este opţiunea lui, mai ales că coplata în sistemul privat de multe ori este substanţială, ea este posibilă doar pentru unii dintre pacienţi. Noi trebuie să putem să oferim servicii medicale tuturor, chiar dacă nu au bani pentru coplată şi lucrul ăsta trebuie să se întâmple în spitalul public”, a adăugat Alexandru Rafila. Citește și: Medic de la spitalul Târgu Cărbunești lucra la privat în timpul programului și este bănuit că opera cu aparatura de la stat. Managerul spitalului susține că nu poate face nimic Tot în februarie, presa locală relata cazul unui medic de la spitalul Târgu Cărbunești lucra la privat în timpul programului și este bănuit că opera cu aparatura de la stat. „Acest doctor presta la cabinetul privat de peste stradă, în timp ce el trebuia să se afle la spital, fiind plătit de spital, din bani publici. Dar nimeni nu se sesizează, nimeni nu face nimic”, a spus managerul Sorin Mehedințu.

Salariile personalului medical s-au triplat, faţă de 2014 Foto: Facebook
Eveniment

Salariile personalului medical s-au triplat

Salariile personalului medical s-au triplat în 2021, faţă de 2014, arată un raport al Curții de Conturi care analizează activitatea celor 58 de spitale care apațin de ministerul Sănătății. Însă investițiile au fost „oscilante”, arată documentul. Salariile personalului medical s-au triplat, faţă de 2014 Potrivit Curții de Conturi: fondul de salarii a crescut de 5 ori în anul 2021 față de 2014, motivat atât de creșterile salariilor de bază cât și de creșterea numărului de personal; salariile personalului medical au crescut în medie de 3,06 ori față de anul de raportare 2014 valoarea stimulentelor/sporurilor acordate personalului sanitar a avut o evoluție crescătoare în perioada analizată, respectiv a avut o creștere de 5,32 ori în anul 2021 față de anul 2014. Mai mult decât atât, personalul sanitar implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 a beneficiat de sporuri/stimulente în cuantum de 470.104 mii lei. „ponderea cheltuielilor cu salariile în Produsul Intern Brut trimestrial (seria brută, prețuri curente) a crescut de la 0,83% în anul 2014, la 3,15% în anul 2021” Însă ministerul Sănătății nu are o bază de date care să cuprindă datele privind posturile ocupate și drepturile salariale aferente fiecărui post. În plus, salarizarea nu se face pe bază de „criterii de performanță”, apreciază Curtea de Conturi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Bugetul, dirijat spre salarii, în detrimentul investițiilor Instituția arată că salariul net al unui medic primar de la un spital județean de urgență este între 9.300 de lei și 22.500 de lei. Asistentele medicale iau între peste 3.000 de lei și 7.500 lei/lună, iar infirmierele și brancardierii pot ajunge la peste 4.000 lei/ lună, net. Potrivit datelor completate de către unitățile sanitare pe platforma www.centralizator.ms.ro, cele mai mari cheltuielile de personal în perioada 2014-2021 au fost înregistrate la Spitalul Universitar de Urgență București, respectiv 2.197.884 mii lei, iar cele mai mici cheltuieli de personal au fost înregistrate la Institutul Național pentru Medicină Complementară și Alternativă „Prof. Dr. Florin Brătilă” București, respectiv 21.551 mii lei. Citiți și: ȘOCANT Președintele Colegiului Medicilor estimează că jumătate dintre medicii din România sunt „foarte onești”. El ceartă presa pentru că „distruge încrederea” în breaslă Datele Curții de Conturi arată că cheltuielile de personal au sărit de la 40% din cheltuielile totale la 62%. În schimb, cheltuielile de capital au coborât de la 8% la 3%. Șeful DNA: serviciile sunt proaste, iar corupția este „generalizată” Șeful DNA, Crin Bologa, nu-și explică corupția generalizată din sistemul medical de stat, deși fondurile au crescut masiv, și a apreciat că serviciile medicale sunt „proaste”. „S-au făcut studii, de exemplu, pe buget în domeniul sănătăţii. Statul român în fiecare an, dacă nu a dublat, oricum a mărit bugetul pentru sănătate. Or, noi avem servicii medicale proaste în continuare. Foarte mulţi din cetăţenii noştri se duc în alte state europene pentru a-şi face tratamentul. Or, este inexplicabil cum din ce în ce sunt mai mari fonduri alocate sănătăţii, iar noi în continuare avem un fenomen al corupţiei generalizat în acest domeniu”, a spus Bologa.

Cardiologul stimulatoarelor din cadavre, complici medici (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cardiologul stimulatoarelor din cadavre, complici medici

Cardiologul stimulatoarelor din cadavre, complici medici. În referatul prin care procurorii Parchetului General l-au trimis în faţa judecătorilor pe cardiologul Dan Tesloianu apar noi detalii despre cum bănuiesc procurorii că şi-a operaţionalizat acesta reţeaua prin care a implantat dispozitive intracardiace reutilizate la cel puţin 238 de persoane. Cardiologul stimulatoarelor din cadavre, complici medici Chiar procurorii vorbesc, în documentul citat, despre faptul că ar fi existat o „reţea formată din cadre medicale care i-au furnizat dispozitive cardiace implantabile, extrase de la pacienţii decedaţi”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Se mai vorbeşte şi despre faptul că medicii care au făcut extracţiile respective nu ar fi obţinut acordul de la persoanele care s-au stins din viaţă, cât încă mai trăiau, să efectueze procedurile medicale respective. Citește și: Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR – 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe Și nici ulterior, de la aparţinători, dar au falsificat documente astfel încât să pară că acest lucru s-ar fi întâmplat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Jumătate dintre medicii din România sunt „foarte onești” Foto: Facebook Colegiul Medicilor
Eveniment

Jumătate dintre medicii din România sunt „foarte onești”

Președintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, estimează, într-un interviu pentru Hotnews, că peste jumătate dintre medicii din România sunt foarte onești”. În România profesează în prezent circa 55.000 de medici a arătat Coriu. Declarațiile sale vin în contextul scandalului generat de folosirea unor dispozitive medicale prelevate de la morți și refolosite. Jumătate dintre medicii din România sunt „foarte onești” „Eu cred că 50-60% dintre medicii din România sunt foarte onești și eu pentru ei lupt. Altfel, plecam demult din funcția aceasta”, a afirmat președintele Colegiului Medicilor, la Hotnews. „Eu nu spun că nu sunt uscături în breasla noastră. Suntem o organizație destul de eterogenă, avem o populație de 55.000 de medici. Este normal, avem și oameni buni, și uscături, ca în orice breaslă. Dar nu putem să generalizăm și de mâine, toți să nu mai aibă încredere în doctori. Nu au încredere pentru că sunt sănătoși, dar când vor fi bolnavi ce vor face? Este un pericol, un risc major, din care eu nu știu cum să ieșim.”, a apreciat el. Însă el a acuzat presa că distruge încrederea în medici. „Ceea ce se întâmplă în această perioadă, ceea ce fac unii oameni din media, să distrugă încrederea în medici, nu este deloc în regulă, iar acest lucru nu se va repara ușor”, a spus Coriu. Cazul dispozitivelor colectate de la morți nu este unic: în 2020, Rise Project arăta că zeci de mii de operații cataractă s-au făcut cu materiale de unică folosință reutilizate. Ancheta a vizat și spitalul Sf.Spiridon din Iași. Citește și: Cazul dispozitivelor colectate de la morți nu este unic: Rise Project arăta că zeci de mii de operații cataractă s-au făcut cu materiale de unică folosință reutilizate Luni, președintele Colegiului Medicilor spunea că acest spital ar trebui să răspundă cum a fost posibil ca dispozitive colectate de la morți să fie refolosite.

Zeci de mii de operații cu materiale de unică folosință reutilizate Foto: Doctorul Zilei
Eveniment

Zeci mii operații materiale de unică folosință reutilizate

Cazul dispozitivelor colectate de la morți nu este unic: în 2020, Rise Project arăta că zeci de mii de operații cataractă s-au făcut cu materiale de unică folosință reutilizate. Ancheta a vizat și spitalul Sf.Spiridon din Iași. Ieri, președintele Colegiului Medicilor spunea că acest spital ar trebui să răspundă cum a fost posibil ca dispozitive colectate de la morți să fie refolosite. Zeci de mii de operații cu materiale de unică folosință reutilizate „Există piese care sunt fabricate să fie folosite o singură dată și care sunt utilizate chiar și la 40 de intervenții chirurgicale consecutive. Riscul de contaminare a pacienților sănătoși cu viruși proveniți de la pacienți bolnavi, operați cu aceleași consumabile, este necunoscut și nu ar putea fi determinat cu precizie decât în cadrul unui studiu științific”, scria Rise Project. Ancheta a vizat nouă spitale mari, printre care și Sf. Spiridon din Iași. „813 operații de cataractă au fost făcute la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași. Și au fost consumate 18 casete!”, scrie Rise Project, care arată că toate casetele ar fi trebuit să fie consumate. În februarie 2022, presa a scris că mai mulţi pacienţi operaţi la Secţia de Oftalmologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Harghita au fost infectaţi cu bacteria Pseudomonas aeruginosa. Trei şi-au pierdut complet vederea la ochiul operat. Însă cazul a fost îngropat, după demiterea șefului secției de oftalmologie. Coriu: „Trebuie să ne întoarcem asupra spitalului” Luni, preşedintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, a pus problema răspunderii spitalului din Iași în cazul dispozitivelor mediale refolosite. „Vorbim de un fapt care se întâmplă din 2017 într-un spital. În orice spital funcţionează nişte proceduri, există nişte reglementări foarte clare, mai ales că această procedură era raportată şi la Casa Naţională. Acolo trebuie să existe un coordonator de program, care când raportează trebuie să verifice şi ceea ce intră, adică acolo este ceva care nu înţelegem. Ceva nu a funcţionat. Trebuie să ne întoarcem foarte rapid asupra spitalului să înţelegem ce s-a întâmplat, cum a fost posibil ca spitalul să permită să se întâmple o asemenea faptă. Teoretic este imposibil”, a spus Coriu. Citește și: Cine sunt medicii suspectați că montau stenturi preluate de la morți: Dan Tesloianu, de la Iași, și Eduard Belu, Brașov. Banii, spălați printr-un ONG, investiți într-o casă într-o arie protejată

Rafila vrea medici din afara UE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Rafila vrea medici din afara UE

Doar unul din zece medici rezidenți din România este dispus să lucreze în mediul rural iar 21% și-ar schimba cariera pentru una în domeniul IT. Acestea sunt două dintre concluziile unui studiu recent care confirmă realitatea cu care se confruntă, de ani buni, sistemul medical din România. Rafila vrea medici din afara UE. Pe de o parte, doleanțele rezidenților explică deficitul de medici în zonele rurale, pe de alta, atrag atenția asupra incapacității unui sistem de a insufla motivația necesară continuării carierei în domeniul ales inițial. O lipsă de motivație care stă și la baza exodului medicilor români primiți cu brațele deschise, în special în Germania, Franța și Marea Britanie, țări în care România a ajuns printre primele locuri la capitolul "țara care își exportă medicii". În același timp, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, se gândește să "importe" medici din afara Uniunii Europene. Rotaru în România, Nussberger în Elveția Mădălina Rotaru (căsătorită Nussberger) este astăzi un medic reumatolog de succes în Elveția, țară unde a ajuns în urmă cu zece ani, imediat după ce și-a încheiat studiile de medicină în România. Deși a întâmpinat multe obstacole (amintind, printre altele, într-un recent interviu pentru Berner Zeitung și de faptul că mulți pacienți elvețieni nu înțelegeau germana literară pe care o vorbea), deși s-a gândit de multe ori să se întoarcă în țară, a preferat să treacă peste toate greutățile. Pentru că dorea să-și poată profesa meseria la standarde înalte. A lucrat în mai multe spitale din țara cantoanelor (printre care Aarau și St. Gallen), iar azi este unul dintre specialiștii în reumatologie din Elveția. Citește și: Medicul care refolosea stimulatoare cardiace de la cadavre, arestat. A pus ilegal câte un stimulator pe săptămână timp de cinci ani Chiar dacă teoria a învățat-o în România, practica a alungat-o, infrastructura fiind unul dintre motive. Nussberger a amintit de frustrarea pe care un medic o simte din cauza lipsei de echipamente de examinare și chirurgicale, disponibile doar în spitalele mari. Însă nu doar infrastructura alungă medicii tineri din țară, ci și nepotismul care există în sistem și salariile mici. Potrivit unui studiu privind migrația medicilor români în Franța, realizat de doi academicieni francezi, motivațiile economice sunt primul factor de plecare: "70% dintre medicii români stabiliți în Franța menționează remunerația drept motiv principal pentru plecarea lor. Diferențele de nivel de trai dintre cele două țări sunt semnificative: salariul minim în 2021 era de 458 de euro în România, față de 1.554 de euro în Franța. Iar decalajele sunt și mai mari pentru lucrătorii cu înaltă calificare, precum medicii. Un medic generalist debutant primea un salariu mediu de 470 de euro în România, în timp ce același profesionist dintr-un mediu spitalicesc francez primește 2.300 de euro la începutul carierei.". 500 de comune nu au nici un medic "Nu pot învinovăți pe nimeni că își caută un loc de muncă în Occident", a declarat, pentru Berner Zeitung, Cristina Vladu, specialist în politici de sănătate, continuând: "Dacă ar pleca în străinătate, ar dobândi experiență și s-ar întoarce, nu ar fi atât de tragic. Dar majoritatea aleg să rămân acolo, iar asta este devastator pentru sistemul de sănătate din România.". Infrastructura, salariile mici și exodul medicilor a provocat în România un decalaj din ce în ce mai mare în domeniul asistenței medicale, cei din mediul rural suferind enorm din cauza absenței medicilor. Potrivit Cristinei Vladu, "Unele regiuni sunt considerate adevărate «deșerturi medicale», aproximativ 500 de comunități neavând, în prezent, nici un serviciu medical de bază.". Formăm medici, dar nu-i păstrăm Potrivit unui studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, speranța de viață în România rămâne printre cele mai scăzute din UE, fiind cu șase ani sub media UE, iar rata mortalității evitabile prin prevenție fiind a treia cea mai ridicată din UE: "Deficiențele majore în ceea ce privește capacitatea sistemului de sănătate de a oferi populației un tratament adecvat și în timp util sunt demonstrate de ratele ridicate ale mortalității prin cauze tratabile, asociate bolilor cardiace ischemice (considerate deopotrivă evitabile și tratabile), accidentelor vasculare cerebrale, pneumoniei și cancerului colorectal.". Una dintre cauzele lacunelor în tratarea pacienților este și lipsa personalului medical. Potrivit raportului OECD, deși România formează un număr suficient de profesioniști în domeniul sănătății, mulți dintre ei aleg să migreze către alte țări: "Deși România oferă formare unei forțe de muncă numeroase din domeniul sănătății, în 2019, sistemul său de învățământ generând al cincilea cel mai mare număr de absolvenți în domeniul medical (4.967) și al treilea cel mai mare număr de absolvenți de asistență medicală (17.549) din UE (...) migrația personalului medical a avut ca rezultat numărul redus de profesioniști din domeniul sănătății care lucrează în România, ceea ce afectează accesul populației la asistența medicală.". Mai puține rețete, mai puțini doctori Dacă în România exodul de medici este justificat prin probleme care se nasc după terminarea studiilor, în alte țări, precum Franța, Germania sau Elveția, deficitul de medici și nevoia de a importa cadre medicale din alte țări provin în special din cauza examenului din timpul facultății cunoscut drept "numerus clausus": un sistem de limitare a numărului de studenți la medicină, introdus în 1971, în Franța, cu intenția de a limita numărul de absolvenți ai facultăților de medicină. "Am blocat atunci pregătirea medicilor din cauza unei idei care azi e de neconceput: «Cu cât vor fi mai puțini medici, cu atât vor fi mai puține rețete de rambursat»", a afirmat recent, pentru France Bleu, François Bayrou, secretar general al CNR (Conseil National de la Refondation). Adăugând că această idee de a-i departaja pe cei mai buni dintre cei buni a funcționat, în special, pentru bugetul de asigurări sociale. Totuși, examenul, extrem de dur, de reglementare a numărului de absolvenți de medicină (preluat și de Germania și Elveția), introdus în lege în urmă cu mai bine de 50 de ani, a fost luat în discuție în Franța abia în 2019. Atunci, guvernul a anunțat un plan de a creștere numărul de studenți admiși la studii medicale cu aproximativ 20% până în 2020 și de a desființa examenul "numerus clausus", permițând un respiro școlilor de medicină, care vor căpăta astfel mai multă flexibilitate. Cu toate acestea, potrivit previziunilor, stagnarea forței de muncă în acest domeniu va continua până în 2030. Un absolvent de Medicină din trei pleacă din România Până atunci, medicii din alte țări europene, în special din România, sunt întâmpinați cu brațele deschise. Potrivit unui studiu al OCDE din mai 2020, o treime dintre medicii formați în România lucrează în străinătate, țara noastră având cea mai mare rată de emigrare a medicilor din lume, urmată de Zimbabwe, Belize și Republica Dominicană. În Elveția, potrivit Berner Zeitung, trei din patru medici licențiați provin din străinătate, România aflându-se printre primele 4 țări, după Germania, Italia și Franța. Există și unele nemulțumiri la adresa medicilor români care profesează în Elveția, în special din cauza menținerii examenului numerus clausus (de exemplu, Martin Leschhorn, de la Medicus Mundi Elveția, spune că, „Din moment ce medicii germani sunt mai greu de obținut, Elveția îi folosește acum pe cei mai slabi."). Dar Philippe Luchsinger, președintele Medicilor Generaliști și Pediatrilor, susține că acest lucru echilibrează deficitul de medici în toate regiunile și disciplinele, observând un fenomen interesant: "Căutăm în primul rând furnizori de bază în zonele rurale. Cu toate acestea, medicii imigranți nu acoperă această nevoie, căci un număr peste medie dintre ei se îndreaptă spre disciplinele specializate din marile spitale, în timp ce 40% dintre elvețienii instruiți merg în îngrijirea de bază.". În Germania, potrivit Asociației Medicale, în 2022, numărul medicilor proveniți din România se ridica la 4.721, țara noastră situându-se pe locul doi la capitolul "export", foarte aproape de Siria (5.404). În Marea Britanie, conform celor mai recente date (iunie 2022), numărul medicilor români era de 5.519. În ceea ce privește Franța, care a fost și prima destinație a exodului, numărul medicilor români care au migrat crește de la an la an. În 2017, era estimat că peste 40% dintre medicii care veneau din afara Franței proveneau din România (de șapte ori mai mult decât în 2007). Rafila vrea medici din afara UE În vara anului trecut, Daniel Coriu, președintele Colegiului medicilor din România, declara pentru hotnews.ro că, de fapt, în România nu ne confruntăm cu un deficit de medici, ci mai degrabă cu o proastă distribuire zonală: "Practic, noi, în ansamblu, nu avem un deficit de medici. Poate că ar mai fi nevoie de câteva mii. Dar faptul că ei sunt concentrați doar în cateva județe, acest dezechilibru, repartiția medicilor este marea problemă. Nu avem un deficit foarte mare de medici, poate doar la nivelul medicilor de familie - de 1.400 și ceva. Dar în rest, nu avem un deficit foarte mare. Noi putem să îl compensăm cumva, dar acest dezechilibru este dramatic.". După câteva luni, la sfârșitul anului, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, avea să declare, într-un interviu pentru TVR, că una dintre soluții posibile pentru a redresa problema generată de lipsa de personal din sistemul de sănătate ar fi să aducem medici din afara Uniunii Europene. În acest scop, ministrul a anunțat că în luna martie va fi organizată o întâlnire la care vor participa reprezentanţi ai celor 53 de state membre ale regiunii europene OMS și reprezentanţi ai Comisiei Europene: "Trebuie să găsim pârghiile prin care şi eventualul flux de personal medical calificat din alte ţări decât din Uniunea Europeană să fie posibil, dar în nişte condiţii reglementate, care să poată să fie eventual aplicate, inclusiv proceduri de echivalare sau de completare a studiilor în ţările membre ale Uniunii Europene.".

Bani mulți la medicii stimulatoarelor cardiace (sursa: Poliția Română)
Justiție

Bani mulți la medicii stimulatoarelor cardiace

Bani mulți la medicii stimulatoarelor cardiace. Perchezițiile la medicii și complicii lor din dosarul stimulatoarelor cardiace refolosite au dus la descoperirea unui adevărat tezaur. Bani mulți la medicii stimulatoarelor cardiace "În urma celor 24 de percheziții efectuate ieri, 17 februarie, de către polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice și Direcției de Investigații Criminale, sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au fost descoperiți și indisponibilizați 162.920 de lei, 116.795 de euro, 2.357 de USD, 300 de lire sterline, 300 de franci elvețieni, 3.500 de forinți, 520 de coroane suedeze, 200 de coroane daneze, 300 de lire sterline, 19 telefoane mobile, 60 de memory stickuri, 14 laptopuri, 3 tablete, 9 hard diskuri, 250 de DVD-uri și 25 de stimulatoare/defibrilatoare cardiace. Citește și: Utilizarea stimulatoarelor cardiace de la persoane decedate este ilegală. Medicii care au făcut asta au falsificat acte de achiziție astfel încât să dea aparența cumpărării legale a acestora 36 de tablouri aparținând unor pictori naționali de renume au fost ridicate și depuse la Complexul Muzeal Național Moldova Iași, Muzeul de Artă. De asemenea, un bărbat, de 50 de ani (medicul Dan Tesloianu - n.r.) , a fost reținut, iar un altul, de 28 de ani, a fost plasat sub control judiciar.", a anunțat Poliția sâmbătă dimineață (galerie foto). https://www.youtube.com/watch?v=OjlfosgUEDY&embeds_euri=https%3A%2F%2Fwww.politiaromana.ro%2F&source_ve_path=MjM4NTE&feature=emb_title

Pacienții plăteau stimulatoarele cardiace de la morți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Pacienții plăteau stimulatoarele cardiace de la morți

Pacienții plăteau stimulatoarele cardiace de la morți. Cardiologul Dan Tesloianu, cel care punea pacienților stimulatoare cardiace luate de la morți, a fost sponsorizat în ultimii ani de marile companii din industria farmaceutică. Pe lista celor care s-au sponsorizat pe controversatul medic se află companiile Sanofi România, Zentiva, Sucursala Boehringer Ingelheim, Terapia SA. Dar cardiologul Dan Tesloianu nu a depus declarațiile de sponsorizări la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Pacienții plăteau stimulatoarele cardiace de la morți Cardiologul Dan Tesloianu (foto) și medicul Eduard Belu fac parte dintr-o rețea de medici care luau stimulatoare cardiace de la morți pentru a le pune unor noi pacienți. Autoritățile au descoperit cel puțin 170 de pacienți cărora li s-a pus stimulatoare cardiace recuperate de la morți. Surse din anchetă au declarat pentru Defapt.ro că pacienții care primeau stimulatoare cardiace de la morți plăteau în jur de 2-3.000 de euro fiecare. Banii rezultați de la pacienți ar fi fost transferați către un ONG, care la rândul lui organiza diverse simpozioane medicale. Ulterior, ONG acorda diverse prime medicilor din banii plătiți de pacienți. Totodată, achetatorii au făcut percheziții și la Primăria Movileni pentru că a emis o autorizație de contrucție a unei vile într-o arie protejată. Sponsorii medicului Dan Tesloianu Pe lângă afacerile cu dizpozitive medicale de la morți, medicul Dan Tesloianu se afla pe lista de plată a marilor companii producătoare de medicamente. Documentele obținute de către Defapt.ro arată că Dan Tesloianu a fost sponsorizat în anul 2016 de companiile Alfa Wassermann și Zentiva. Alfa Wassermann l-a sponsorizat cu 957,6 lei pentru participarea la o conferință în ferbuarie 2016. Pe 15 noiembrie 2016, i-a mai plătit o sponsorizare de 2.381 lei. Citește și: Cine sunt medicii suspectați că montau stenturi preluate de la morți: Dan Tesloianu, de la Iași, și Eduard Belu, Brașov. Banii, spălați printr-un ONG, investiți într-o casă într-o arie protejată Compania Zentiva SA i-a plătit 141 lei și 1.917 lei pentru participarea la un eveniment medical științific. Sucursala Boehringer Ingelheim i-a plătit aproape 10.000 lei pentru participarea la o conferință la Inssbruck, plus 2.080 lei pentru participarea la un curs de Electrofiziologie și Peacemaker. Sucursala Boehringer Ingelheim l-a sponsorizat și în anul 2017 cu 785 lei, plus 6.387 lei pentru participarea la evenimentul Heart Failure. Sanofi România l-a sponsorizat cu 6.480 lei iar Servier Pharma SRL i-a dat 1.364 lei pentru participarea la Congresul Național de Cardiologie. Sume mici prin comparație cu ce lua de la pacienți În anul 2018, medicul cardiolog Dan Tesloianu a fost sponsorizat de Servier Pharma cu 1.132 lei pentru a participa Conferința Națională a Grupurilor de Lucru. Novartis Pharma Services România SRL l-a sponsorizat cu 2.340 lei pentru participarea la al 57-lea Congres Național de Cardiologie. Farmaceutica Remedia Distribution & Logistics l-a sponsorizat în anul 2019 cu 1.280 lei pentru participarea la „SRCV Workshops” în Iași. Tot în anul 2019 a fost sponsorizat de Servier Pharma cu 1.199 lei pentru participarea la Conferința Grupurilor de Lucru. Compania Zentiva i-a plătit cheltuielile pentru participarea la un eveniment medical științific, în cuantum de 7.346,47 lei. În anul 2020, medicul Dan Tesloianu a fost sponsorizat de Terapia SA cu 100 de lei pentru Congresul Național de Cardiologie, plus 60 de lei pentru Conferința de Primăvară a Grupurilor de lucru a SRC.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră