miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: medici

92 articole
Eveniment

Procurorii au reținut doi medici “omor calificat cu premeditare“

După ce, luni întregi, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila (PSD), a încercat să ascundă crimele de la spitalul Sf. Pantelimon, azi procurorii au reținut doi medici pentru “omor calificat cu premeditare“. În plus, o asistentă a fost reținută pentru mărturie mincinoasă. Citește și: Rareș Bogdan despre cartea lui Ciucă: „După mult timp, de la «Cățeluș cu părul creț» și «Capra cu 3 iezi», unii vor ține mâna pe carte” Până acum, procurorii au date certe cu privire la decesul unui bărbat de 54 de ani, căruia medicii urmăriţi penal i-au scăzut intenţionat doza de noradrenalină. Totuși, presa a scris că cel puțin 17 persoane ar fi murit în condiții suspecte, într-un singur week-end, la acel spital, pentru că medicii doreau să elibereze paturile. Medicii reținuți sunt Maria Miron și Mirela Păiuș. Procurorii au reținut doi medici pentru “omor calificat cu premeditare“ “Inculpata M.M.A. este cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă de omor calificat (cu premeditare și profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei) și omor calificat (cu premeditare, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei și de către o persoană care a săvârșit anterior o tentativă de omor), iar inculpata P.M. este cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat (cu premeditare și profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei). În baza mijloacelor de probă administrate, procurorii au reținut, în esență, următoarea situație de fapt: Având ca scop provocarea decesului unor pacienți care necesitau terapie intensivă, dar cu privire la care inculpatele apreciau că nu mai este oportună menținerea în viață, acestea au conceput și pus în executare un plan ce consta în reducerea bruscă a dozei de noradrenalină (substanță esențială în terapie intensivă, cu rol în menținerea tensiunii arteriale), cu consecința scăderii tensiunii arteriale, urmată de stop cardiorespirator. În sensul celor arătate mai sus, la data de 26.03.2024, ora 16:45, cu premeditare și profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (pacient în vârstă de 54 de ani, în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 49/29 mm/Hg), inculpata M.M.A. a încercat să suprime viaţa pacientului prin reducerea bruscă a dozei de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 15ml/h, la valoarea de 1ml/h (valoare minimală care a fost menţinută o perioadă considerabilă de timp), însă decesul victimei nu s-a produs ca urmare a intervenţiei unei asistente medicale care a suplinit deficitul de noradrenalină prin perfuzie. La data de 04.04.2024, ora 13:17, inculpatele M.M.A. și P.M., profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (același pacient de 54 de ani, aflat în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 60/36 mm/Hg), acţionând cu intenţia de a suprima viaţa pacientului, i-au redus doza de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 20 ml/h, la valoarea de 1ml/h, fapt ce a condus, 58 de minute mai târziu, la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului declarat la ora 15:00“, se arată în comunicatul procurorilor.

Procurorii au reținut doi medici pentru “omor calificat cu premeditare“ Foto: PSD
Cum au reușit să scape medicii care transformaseră Spitalul de Arși în fabrică de pus silicoane Foto: Captură video Pro TV
Justiție

Cum au reușit să scape medicii

Cum au reușit să scape medicii care transformaseră Spitalul de Arși în fabrică de pus silicoane: Tribunalul București a decis că faptele s-au prescris, după ce Justiția a tergiversat procesul mai bine de zece ani. Citește și: EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte false, cetățenia R. Moldova. Printre ei, „Mike” Lobanov, care a investit în secret în Europa banii lui Abramovici, și miliardarul sancționat Serghei Lomakin Cum au reușit să scape medicii Dosarul a stat doar în camera preliminară timp de șase ani! Procurorii au anunțat că vor contesta decizia la Curtea de Apel. În 2015, Spitalul de Arși s-a dovedit a fi complet nepregătit să aibă grijă de marii arși din incendiul de la Colectiv. Scandalul a început în 2014, când mai mulți medici de la acest spital au fost arestați. Printre cei puși sub acuzare se aflau doctorul Vitalie Stan - directorul Spitalului de Arși din Capitală, directorul medical Florin Parască și medicul Nicolae Antohi, șeful Secției de Chirurgie Plastică. Pro TV relata, în aprilie 2014, că în casa Cristinei Isac, medic specialist în chirurgie plastică, s-au găsit atât de mulți bani, încât procurorii au fost nevoiți să aducă o mașină de numărat bancnote. Isac avea în casă 170 de mii de euro, iar în conturi încă 700 de mii de euro. Cum decurgea afacerea pe banii statului: medicul punea un diagnostic fals, pentru a putea deconta intervenția prin casa de asigurări de sănătate și îi propunea pacientei să achite mai puțini bani decât ar fi costat operația în sistemul privat. Anchetatorii spun că doctorii ajungeau să câștige astfel, de la o singură persoană, între 450 euro și 3.400 euro, în funcție de tipul intervenției. Grafica Pro TV În total, la medicii vizați de percheziții au fost găsiți peste jumătate de milion de euro. Acum, teoretic, în pofida prescrierii faptelor, șpăgile urmează să fie confiscate de la 13 medici puși sub acuzare, adică aproape 250.000 de euro.

Medici la stat, sprijin pentru PSD (sursa: Gazeta de Nord-Vest)
Politică

Medici la stat, sprijin pentru PSD

Medici la stat, sprijin pentru PSD: candidatul PSD pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Satu Mare, Mircea Govor, și o parte dintre medicii de la Spitalul Județean Satu Mare, în frunte cu directorul medical, Paula Mare, au susținut o conferință comună de presă. Medici la stat, sprijin pentru PSD Potrivit publicației locale Gazeta de Nord-Vest, pretextul a fost un conflict cu candidatul PNL la șefia CJ, Adrian Cozma. Citește și: EXCLUSIV Din MAE au dispărut sute de lucrări de artă luate cu împrumut de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Ministerul, dat în judecată pentru milioane de euro Astfel, potrivit sursei citate, pesedistul Govor și medicii "fac front comun și resping cu fermitate acuzațiile aduse de președintele PNL Satu Mare. Acesta i-a făcut pe medicii sătmăreni sau . Mircea Govor și medicii sătmăreni au participat împreună la o conferință de presă care a avut loc la sediul PSD Satu Mare, ocazie cu care și-au declarat susținerea reciprocă: medicii pentru Mircea Govor, iar candidatul PSD la președinția Consiliului Județean pentru tot sistemul medical din Satu Mare.". Medicii amenință să nu-l primească pe penelist la spital Publicația menționată mai arată că dr. Cristian Dăscălescu, medic în cadrul Spitalului Județean Satu Mare și prezent pe lista PSD Satu Mare pentru Consiliul Județean, a declarat că, în urma declarațiilor pe care le-a făcut, penelistul "Adrian Cozma a întrerupt orice legătură cu Spitalul Județean". "Nu cred că există în istoria Sătmarului om politic, șef de partid și candidat la președinția Consiliului Județean care să blameze așa mult corpul medical. Cu apelativele pe care domnul Cozma le folosește: , , , , cred că a întrerupt orice legătură cu Spitalul Județean. (…) Nu va mai avea nicio legătură cu Spitalul Județean, a încheiat orice legătură cu noi și nu există cale de întoarcere. Dacă domnul Cozma nu este mulțumit de sistemul medical îl poftim să se trateze și să candideze în ce județ dorește dumnealui", a spus dr. Cristian Dăscălescu. Acuzații de politizare De partea sa, penelistul Adrian Cozma a spus, potrivit unui comunicat, că "județul Satu Mare este județul cu cea mai scăzută speranță de viață din România (...), e județul în care dacă te îmbolnăvești, ai cele mai mari șanse să mori. Îmi mențin afirmația că SJU Satu Mare este unul dintre cele mai politizate spitale din țară, dovada constă în prezența medicilor la sediul feudalului PSD Satu Mare. Vii să te dai echidistant politic dar te afli pe listele PSD?".

Medicii malpraxis, de neatins în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Medicii malpraxis, de neatins în România

Medicii malpraxis, de neatins în România. Sistemul de sănătate din România rămâne cel mai corupt din Uniunea Europeană. Speranța de viață în țara noastră este de 72,8 ani, față de media europeană, de 80,1. România se află pe primul loc în UE la numărul de decese cu o cauză care poate fi prevenită sau tratabilă. Medicii malpraxis, de neatins în România În perioada 2015-2021, Colegiul Medicilor a retras cinci permise de liberă practică medicilor care au comis erori medicale. Citește și: Cadavrul liderului interlop Costel Corduneanu, depus într-un restaurant din Iași pentru priveghi, deși legea interzice acest lucru Numărul sesizărilor din această perioadă a fost de 971. Potrivit președintelui Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, în ultimii ani au fost luate foarte puține decizii de malpraxis. "Sunt câteva cazuri finalizate, dar foarte, foarte puține. Mecanismul este foarte greoi", a declarat acesta. Pe de o parte, avocații susțin că durata de soluționare a proceselor de malpraxis medical este foarte mare: în medie între cinci și șapte ani. Pe de alta, numeroși pacienți evită urmărirea în instanță a medicilor pentru malpraxis. Cătălina Bordianu Calangiu, avocat specializat în domeniul practicii medicale, susține că mulți nu își cunosc drepturile, se tem de costul și durata unui proces sau nu au încredere în obiectivitatea celor două instituții specializate: Colegiul Medicilor și Direcția de Sănătate Publică. 11 incendii în spitale, 45 de morți În România, din 2020 până în 2022, au avut loc 11 incendii în spitale soldate cu 45 de oameni morţi. Nici un vinovat dovedit până în prezent. Din 2022, România nu are o statistică oficială, privind numărul cazurilor de malpraxis. Site-urile Direcțiilor de Sănătate Publică nu conțin asemenea informații. Nici site-ul Colegiului Medicilor. De cele mai multe ori, cazurile de neglijență medicală sunt semnalate doar în presă. În 2023, aproape în fiecare lună, cel puțin un caz a fost mediatizat. Unele anchete au fost demarate numai după ce presa le-a semnalat. Abia în 2024 un spital de stat a fost condamnat în România pentru malpraxis. Apendicite mortale, chirurgul vinovat profesează În ianuarie 2023, cazul unui tânăr de 25 de ani din Mangalia, care a murit din cauza unei apendicite, a atras atenția asupra chirurgului Kadisha Muayabo, de la Spitalul Municipal din Mangalia. Tânărul ajunsese la spital acuzând dureri severe. În ciuda diagnosticului de apendicită, medicul care se ocupa de caz, dr. Kadisha Muayabo, a întârziat operația. Când starea pacientului s-a agravat, tânărul a fost transferat de urgență la Spitalul Județean din Constanța, unde a murit din cauza complicațiilor. Dr. Kadisha Muayabo, a declarat la vremea respectivă că nu se consideră responsabil de moartea lui Iulian Grigore. Deși tânărul a fost internat timp de șase zile, Muayabo a invocat lipsa de personal. Dr. Muayabo a mai fost implicat într-un alt caz similar, în 2009. O fetiță de opt ani, Andreea Angela Axinte, a ajuns la Spitalul Mangalia, cu dureri severe. Potrivit părinților, dr. Kadisha Muayabo a refuzat operația, motivând că nu are "cele necesare". Fetița a fost trimisă la Constanța, unde a murit, din cauza complicațiilor. La vremea respectivă, părinții au declarat că nu au resursele financiare necesare pentru a urma calea legală. În prezent, nu există nici un proces contra chirurgului sau spitalului. Naștere doar pe gardă În februarie 2023, la maternitatea Spitalului Județean Drobeta Turnu Severin, copilul unei familii de polițiști s-a născut mort. Tânăra gravidă avea contracții, sângera și voma. Nu i s-a spus că ar putea avea probleme și că trebuie să aștepte până dimineața, când începe garda doctoriței care o asistase în timpul sarcinii. Bebelușul, care ar fi trebuit să vină pe lume la termen, după o sarcină fără probleme, a murit. Cei doi soți au sesizat Colegiul Medicilor și Parchetul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin. Raportul medico-legal a confirmat existența unei culpe medicale. Câteva luni mai târziu, în octombrie, o doctoriță și o asistentă de la maternitate au fost plasate sub control judiciar. Vânătăi provocate de... medicamente În luna martie 2023, spitalul Municipal din Roman a fost acuzat de rele tratamente aplicate unei paciente. Pacienta, în vârstă de 85 de ani, s-a simțit rău, iar rudele au dus-o la Spitalul Municipal din Roman. Cadrele medicale au preluat-o, dar nu au permis accesul membrilor familiei, deși bătrâna avea nevoie de însoțitor. Abia după câteva ore fiica pacientei a reușit să între în spital unde a găsit-o pe mama ei nesupravegheată. După externare, a observat multiple vânătăi pe corpul femeii. Cum femeia suferise câteva accidente cardio-vasculare, nu putea vorbi. În urma unei anchete interne, conducerea spitalului din Roman a ajuns la concluzia că bătrână nu a fost agresată. Vânătăile ar fi fost provocate de medicamentele pe care le lua. Biopsii fatale: patru morți În aprilie 2023, Alin Dragoș Demetrian, chirurg de la Spitalul Județean din Craiova a fost pus subcontrol judiciar. A fost acuzat de moartea a patru pacienţi. Toți au murit în urma unor biopsii greșit efectuate.Primul pacient a murit în 2019. Inițial, medicul a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, cu suspendarea dreptului de profesie. În ianuarie 2024, pe numele chirurgului a fost deschis un proces penal la Tribunalul Dolj. Mâner de frână cusut în picior În iulie, anul trecut, un medic de la Spitalul Orășenesc Urlați a cusut în piciorul unui pacient mânerul de frână de la bicicletă. Tânârul a ajuns la spital, după un accident cu bicicleta. Medicul de gardă i-a cusut rana și i-a zis să revină a doua zi pentru schimbarea pansamentului. Când tânărul a ajuns acasă se simțe rău, iar prin pansament curgea sânge. A doua zi, l-a consultat alt medic, care l-a sfătuit să pună gheață pe umflătură. După zece zile, l-au trecut pe antibiotic. Abia după încă alte zece zile, un medic din Olanda a depistat că tânărului i se cususe în picior un fier lung de vreo opt cm. În urma articolelor din presă, reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Prahova au făcut un control la spital. Au fost aplicate două sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 32.000 lei. Șapte femei moarte în incendiu la ATI, nici un inculpat Pe 1 octombrie 2021, un incendiu a izbucnit în Secția ATI a Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța. Sapte femei internate în salonul de terapie intensivă au murit. După doi ani, în septembrie, 2023, ancheta penală nu avansase prea mult. Procurorul Sadîc Zafer a declarat că expertiza criminalistică fusese finalizată de experții și specialiștii desemnați. Însă nu se primiseră opiniile experților, propuși de unitatea spitalicească. Până în prezent, nimeni nu a fost trimis în judecată. Proces de malpraxis decis după 13 ani În noiembrie, 2023, Valentin Aron Constantin Oprea, șeful secției de chirurgie de la Spitalul Militar din Cluj-Napoca, a fost condamnat, în prima instanță, într-un dosar de malpraxis. Acesta fusese acuzat de neglijență medicală în 2010. În acel an, la câteva zile după ce fusese operată, o pacientă a acuzat dureri abdominale. Chirurgul i-a prescris NoSpa. Pacienta a ajuns din nou la spital, cu stări febrile și a fost operată din nou, de urgență, tot de chirurgul Oprea. Cum problemele au continuat, pacienta s-a dus la Institutul Oncologic, unde s-a stabilit că plaga era infectată cu doi stafilococi. Ulterior, clujeanca a depus plângere la Colegiul Medicilor din Cluj. În 2012, Colegiul Medicilor Cluj a hotărât "stingerea acțiunii disciplinare, considerând că nu se poate reține culpa pârâtului, respectiv reținerea vreunei abateri de ordin etic deontologic sau profesional. În sprijinul acestei decizii, Colegiul a constatat frecvența complicațiilor postoperatorii în cazuri similar la 2-18% din cazuri". Clujeanca a mers mai departe, în Instanță. În 2023, Tribunalul Cluj l-a găsit vinovat de malpraxis. Chirurgul trebuie să-i plătească femeii daune de 15.000 euro. 2024: primul spital condamnat pentru malpraxis. În 2024, Spitalul Județean din Suceava a fost prima unitate sanitară de stat din România condamnată penal pentru malpraxis. Procesul durează din 2016, când trei bebeluși au murit la Spitalul Județean Suceava din cauza infecțiilor spitalicești. Ancheta morților a durat până în iunie 2021, când procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava au trimis dosarul în instanță. O primă decizie a fost luată în decembrie, 2023: judecătorii au decis că spitalul trebuie să achite o amendă penală de 1.260.000 lei. În 2024, spitalul a fost condamnat pentru malpraxis.

Averile uriașe ale medicilor care conduc spitalul Sf. Pantelimon Foto: Pro TV
Eveniment

Averile uriașe ale medicilor care conduc spitalul Sf. Pantelimon

Averile uriașe, mașinile de lux, conturile și salariile impresionante ale medicilor care conduc spitalul Sf. Pantelimon, unde 17 pacienți au murit în condiții dubioase în câteva zile: majoritatea dețin mai multe apartamente și conduc BMW-uri, Volvo sau Mercedes. Însă unul dintre ei, bugetar, la fel ca și soția, are circa 45 de conturi în care a depozitat sume uriașe. Citește și: Câte secunde a vorbit în Parlament deputatul PSD Daniel Tudorache, zis „Diamant”, și cu ce salariu uriaș a fost plătit. Ciolacu susținea în 2023 că el a câștigat alegerile în Sectorul 1 Acuzațiile conform cărora au murit 17 pacienți la începutul lunii aprilie din cauza neadministrării de noradrenalină suficientă sunt acum anchetate de parchet. Conform presei, ei ar fi fost lăsați să moară pentru a „elibera paturile”. Dintre cei 17 pacienți decedați care erau grav bolnavi, cel mai tânăr avea 49 de ani, cu diabet și mai multe accidente vasculare ischemice, și era internat în spital din decembrie 2023. Corpul de Control al Ministerului Sănătății, poliștii și procurorii de la secția „Omoruri” de la Poliția Capitalei au ridicat vineri fișele pacienților decedați în perioada 4-7 aprilie la Spitalul „Sf. Pantelimon” din Capitală. Averile uriașe ale medicilor care conduc spitalul Sf. Pantelimon Declarațiile de avere ale medicilor care conduc acest spital - unde au mai fost sesizări privind proasta administrare - arată că ei dețin averi uriașe și sunt plătiți foarte bine: Bogdan Socea, managerul spitalului: are în bancă echivalentul a peste un milion de lei, conduce un BMW, are un apartament în București, o casă de 200 mp în Pantelimon și o casă de vacanță, moștenită, în Brașov. A colectat bijuterii și tablouri evaluate de el la 20.000 de euro. În anul fiscal 2022, a încasat de la spital, net, în medie aproape 23.000 lei pe lună și de la Universitatea de Medicină București (UMF) încă circa 6.000 lei/lună, net. Stamate Costel, șef de secție: trei apartamente și o casă de 240 mp, toate în București. În anul fiscal 2022 a avut venituri nete de puțin sub 220.000 de lei, iar soția sa, care lucrează la Guvern, de 94.921 de lei. În conturi bancare, titluri de stat, plus un împrumut, are echivalentul a peste 2,2 milioane de lei. Deține un BMW și un Volvo XC90 Popescu Monica, șefă de secție: circa 1,8 milioane de lei în conturi bancare. În anul fiscal 2022 a luat, de la spital și de la UMF București circa 210.000 de lei, net, anual. Papacocea Marius, șef de secție: șase apartamente în București și o casă în Ilfov - dar nu declară venituri din chirii. A încasat circa 240.000 de lei în anul fiscal 2022, de la spital și UMF București. Deține circa 450.000 de lei în conturi. Constantin Vlad Denis, șef de secție: doar 1,5 milioane de lei în conturi și un apartament - pe care-l închiriază. În anul fiscal 2022 a încasat de la spital și UMF București circa 240.000 de lei. Cristea Ștefan, șef de secție: șase apartamente în București, din care unul de 169 mp achiziționat în 2019, trei mașini - din care un BMW - și circa 10 milioane de lei în aproximativ 45 de conturi bancare. El a câștigat, net, în anul fiscal 2022, circa 250.000 de lei, iar soția sa, medic și profesor la UMF, puțin sub 210.000 de lei. Alți 103.000 lei au provenit din „darea în folosință a bunurilor”. Ștefan Cristea este medic ortoped și profesor la UMF București. Patru anchete la Sf. Pantelimon La Spitalul „Sfântul Pantelimon” din Capitală au fost deschise patru anchete. Una este cea internă, din care fac parte medici din alte secții decât cea de Terapie Intensivă și a fost constituită de conducerea unității sanitare. Este o altă anchetă deschisă de Corpul de Control al Ministerului Sănătății. A treia este cea a Colegiului Medicilor București, unde specialiștii au cerut copii de pe dosarele medicale ale celor 17 pacienți care au murit în secția de ATI în perioada 4-7 aprilie și astfel trebuie să vadă dacă au fost nereguli în administrarea tratamentului numit noradrenalină, o perfuzie care are rolul de a crește și menține tensiunea arterial. Cea de-a patra anchetă este cea penală, deschisă de procurori și în cadrul căreia se fac verificări la Serviciul Omoruri din cadrul Poliției Capitalei.

17 pacienți ar fi fost uciși în 48 de ore la spitalul Sf Pantelimon
Eveniment

17 pacienți uciși în 48 de ore

Care sunt acuzațiile aduse medicilor de la Spitalul Sf.Pantelimon de către un asistent medical care a sesizat procuratura: 17 pacienți ar fi fost uciși în 48 de ore prin reducerea dozei de noradrenalină, pentru a se elibera paturile. Unul dintre pacienți era internat de circa un an. Citește și: Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Bădălan, fost șef al Armatei: „La război, se reia prin lege serviciul militar obligatoriu, dar nu mai e timp de pregătire” Doi medici de la Terapie Intesivă sunt acuzaţi de directoarea de îngrijiri medicale că au scăzut intenţionat dozele de medicament, pentru a fi eliberate paturile. Directoarea de îngrijiri medicale este asistenta Camelia Stămătoiu. Potrivit datelor de pe Linkedin, ea dețiune acest post din 2017. Spitalul este subordonat ministerului Sănătății. 17 pacienți ar fi fost uciși în 48 de ore Managerul spitalului, Bogdan Socea, a mințit, susținând că acuzația ar fi fost că spitalul nu ar fi avut suficientă noradrenalină. În realitate, directoarea de îngrijiri a arătat că dozele au fost reduze intenționat caă să fie eliberate paturi. Noradrenalina este un medicament care menține tensiunea în cazul pacienților aflați în stare gravă. Alături de adrenalină, noradrenalina accelerează ritmul cardiac la primele semnale de pericol, iar acest lucru determină creșterea cantității de sânge care este pompat de inimă. Noradrenalina poate fi folosită ca medicament pentru creșterea și menținerea tensiunii arteriale, pe termen scurt, în situații deosebite precum: stop cardiac, septicemie, transfuzii de sânge, reacții la medicamente. O cutie cu 10 fiole prevăzute cu punct de rupere x 4 ml concentrat pentru perfuzie costa peste 400 de lei în 109, dar probabil prețul a crescut substanțial între timp. „Practic, la toți acești pacienți le-a fost scăzută noradrenalina, serul care îi ținea în viață. De fiecare dată, medicii au fost cei care au făcut asta. Spuneau asistentelor că, la pacienți care aveau prescrisă în foaia de observație administrarea a 15 sau 20 mg de noradrenalină, să le micșoreze doza la doar 1 miligram. Asistentele au refuzat, așa că medicii au micșorat dozele chiar ei”, a afirmat „personalul medical din spital”, citat de cetățeanul.net. Ancheta acestei publicații prezintăși fotografii ale aparatelor care indicau doze reduze. Corpul de control al ministerului Sănătății va verifica fișele de observație ale pacienților decedați. Este vorba despre 17 persoane, cu vârste între 49 și 92 de ani. Pacientul de 49 de ani era în secția ATI încă de anul trecut. „Sunt 17 persoane care au murit în patru zile. Nu cred sau nu-mi amintesc să mai fi fost perioade cu atâția, dar au fost perioade în care au murit șase într-o zi”, a spus șeful secției ATI de la Spitalul Pantelimon, potrivit Antena 3 CNN. Directoarea de îngrijiri medicale nu ar avea competențe, susțin medicii Un chirurg din spital a precizat că rata mortalității nu ar trebui să surprindă pe nimeni, în condițiile în care „Pantelimonul este spitalul oamenilor saraci, neîngrijiți, al vârstnicilor, cel care preia cazurile sociale”. Nici asistenta și nici directoarea de îngrijiri nu au competențe, mai ales că e nemulțumită și vrea să fie schimbată că nu își face treaba. Medicul programează injectomatul, pe kilogram corp, meseria asta e grea. Aparatul, rostul lui, tocmai ăsta este, să fie programat. Dar nu să dai pacientului andrenalină non-stop, ci cât să rămână în viață. Medicul nu umblă la aparat, doar dă indicații. Știe să umble medicul, că asistentele nu s-au născut deștepte, au fost învățate de doctori. Pantelimonul acoperă o zonă săracă de oameni care nu au avut parte de servicii medicale și au venit într-o stare gravă”, a declarat chirurgul Toni Popescu, medic la Spitalul de Urgență Pantelimon, potrivit România TV. Toți medicii care au lucrat la ATI în perioada 4-7 aprilie urmează să se prezinte la Serviciul Omoruri de la poliție.

Medicii de familie, blocați de sistem (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Medicii de familie, blocați de sistem

Medicii de familie, blocați de sistem. Aceștia din Iaşi au ajuns la limita rezistenţei, după ce luna trecută şi luna curentă au avut mari probleme cu sistemul online. Medicii de familie, blocați de sistem Este vorba despre Sistemul Informatic Unic Integrat, unde raportează serviciile medicale şi la care se conectează cardurile de sănătate, care a fost nefuncţional aproape 100%. Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului Cadrele medicale spun că au oferit servicii medicale care nu ştiu dacă vor mai fi decontate vreodată, şi nu au putut verifica în sistem dacă persoanele sunt sau nu asigurate. Iar în zilele în care a mers cel mai bine sistemul, au putut să încarce toate serviciile medicale prestate abia noaptea, de la 22 la 6. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Virozele vor circula extins în februarie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Virozele vor circula extins în februarie

Virozele vor circula extins în februarie. Creşterile de temperatură din ultima perioadă nu trebuie să ne facă să scădem nivelul de protecţie împotriva virozelor, care vor continua să circule, avertizează specialiştii. Virozele vor circula extins în februarie Deşi s-au anunţat şi temperaturi de 18 grade în această săptămână, experţii în sănătate spun că măsurile de prevenţie trebuie păstrate. Citește și: Cum îți poți calcula singur pensia pe care o vei avea de la 1 septembrie, când intră în vigoare noile reguli de recalculare. Avantajați, pensionarii care au muncit peste 25 de ani Inclusiv evitarea aglomeraţiilor şi purtarea măştilor atunci când avem simptome de răceală. Mai mult, consumul aşa-numitelor "stimulente de imunitate" nu garantează nimic: nu există niciun efect dovedit de protecţie împotriva infecţiilor virale, prin creşterea imunităţii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Medicii de la Nasta împărțeau șpaga prin metode electronice
Eveniment

Medicii de la Nasta împărțeau șpaga prin metode electronice

Medicii de la Marius Nasta împărțeau șpaga corect, prin metode electronice moderne, de secolul XXI: banii erau primiți cash, dar primul beneficiar îi contabiliza și îi redistribuia la întreaga echipă prin intermediul aplicației Revolut. Informațiile apar în dosarul medicului rezident Jan Palade, care și-a recunoscut vina și a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Citeșteși: Sondaj INSCOP: Ponta are cotă de încredere mai mare decât șeful său de la Guvern, Ciolacu, iar Șoșoacă l-a depășit pe Simion Medicii au fost prinşi după ce anchetatorii au montat aparatură video de înregistrare în cabinetele lor. Medicii de la Nasta împărțeau șpaga prin metode electronice „La data de 25.04.2023, inculpatul (...) discută cu fiica pacientului (...) despre programarea acestuia la operaţie pentru a doua zi. În cadrul discuţiei, (...) îl întreabă pe doctor când mai poate vorbi cu el, iar acesta îi spune că 'după', atrăgându-i atenţia că telefoanele mobile înregistrează şi când sunt oprite şi că trebuie să fie foarte atentă în această situaţie, întrucât există riscul 'să ne caute, să ne bage la puşcărie', subliniind la finalul discuţiei 'cu mine vorbiţi după, niciodată înainte', iar în acest context refuză să primească bancnotele pe care (...) a vrut să i le remită. La data de 27.04.2023, fiica pacientului a revenit în biroul inculpatului şi îi remite acestuia un plic alb, ce conţinea suma de aproximativ 700 de lei, pe care medicul îl ia şi îl depune sub o agendă, continuând discuţia cu privire la operaţia din data de 26.04.2023 efectuată asupra pacientului. Ulterior, se observă că pune plicul în sertarul din partea stângă a biroului. În jurul orelor 10,29, medicul a scos din sertarul biroului său un plic de culoare albă pe care l-a desfăcut şi s-a uitat în interiorul lui, apoi l-a pus în acelaşi loc. La sfârşitul programului de lucru, el a scos un plic alb din sertar din care a extras o sumă de bani formată din mai multe bancnote pe care le-a răsfirat pentru a le număra şi pe care le-a pus apoi într-un alt plic aflat în geanta neagră personală. Alături de această sumă a mai pus şi o altă sumă de bani, formată din mai multe bancnote, pe care a scos-o dintr-un alt plic alb îndoit, ce se afla în geanta sa neagră. De asemenea, lângă plicul îndoit mai era depozitată o altă bancnotă, pe care a pus-o în plicul alb în care a colectat toate sumele de bani. Ulterior, l-a sunat pe inculpatul (...) căruia i-a transmis că atât lui, cât şi medicului rezident (...) le-a trimis pe Revolut 'ceva' în legătură cu pacientul (...)", se arată în documentele de la instanţă. Acceaşi "procedură" este urmată de colectivul de medici de la "Marius Nasta" şi în cazul operaţiei la care a fost supus un pacient pe 25 mai 2023. Citește și: Medicii șpăgari de la Marius Nasta luau haina de pe pacienți sau cuponul de pensie – surse presă. Se primeau și sticle de alcool, vândute apoi la barul din satul natal 1.000 de lei pentru o operație "La data de 25.05.2023, la sfârşitul programului de lucru, în jurul orelor 13,53, inculpatul (...), care încă poartă pe cap o cască specifică pentru efectuarea intervenţiilor chirurgicale, trage cu mâna sertarul din partea stângă al biroului şi scoate un plic de culoare albă. Îl desface şi scoate din acesta o sumă de bani, apoi pune plicul gol înapoi în sertar şi închide sertarul. După ce a pus pus plicul gol în sertar, inculpatul selectează sub birou o sumă de bani din cea luată din plic şi îl întreabă pe inculpatul (...) cine a participat împreună cu el 'la pneumonectomie'. Stabilesc împreună că cel mai bine este ca suma selectată să fie împărţită la toţi cei trei rezidenţi, motiv pentru care inculpatul îi remite o sumă de bani formată din trei bancnote în cupiură de 200 de lei, adică 600 de lei, pentru ca acesta să împartă şi cu ceilalţi doi, iar restul de bancnote le-a pus înapoi în sertar. Câteva minute mai târziu, la ora 13,56, intră în birou medicul rezident (...), căruia inculpatul (...) îi dă o bancnotă în cupiură de 200 de lei, pe care acesta o pliază şi o pune în buzunarul din partea stângă sus a bluzei. Din declaraţia suspectei (...) reiese că aceasta a remis inculpatului (...) suma de 1.000 de lei cu titlu de mită, la o săptămână după intervenţia chirurgicală efectuată de acesta asupra soţului său", arată datele de la dosar. De asemenea, pe 29 mai, un medic primeşte de o pacientă un plic cu suma de 2.000 de lei, după care trimite banii colegilor săi din echipa medicală tot prin intermediul Revolut. 2.000 de lei controlul postoperator "La data de 29.05.2023, în jurul orelor 10,30, numita Caravia (...), pacienta medicului (...), i-a remis acestuia un plic alb, cu suma de 2.000 de lei, cu ocazia controlului postoperator, înainte de externare. După discuţii cu privire la starea de sănătate a acesteia, medicul o întreabă cine a fost medicul anestezist şi dacă 'a rezolvat cu ea', făcând cu mâna gestul specific referitor la bani. Aceasta îi răspunde că a fost medicul (...) şi că nu a discutat cu aceasta aceste aspecte, motiv pentru care medicul îi propune să rezolve el 'acuma, dacă e', indicând cu mâna zona de pe biroul său unde se află plicul. Caravia iese din cabinetul medicului şi revine în scurt timp cu un alt plic alb, pe care îl pune pe birou, iar acesta, după ce face o menţiune pe plic, îl pune în sertarul din partea stângă a biroului său. După ce pleacă pacienta, medicul se uită în primul plic alb remis de pacienta Caravia, ce îi fusese destinat, scoate suma de bani, pe care o ţine răsfirată în mână ca să o poată număra. (...) Ulterior, inculpatul (...) îl întreabă pe inculpatul (...) cine l-a ajutat la pacienta Caravia şi i-a spus că le trimite sume de bani prin intermediul aplicaţiei Revolut, spunându-le 'vă trimit şi vouă nişte bani', 'când avem de unde, avem'. La sfârşitul programului de lucru, medicul deschide sertarul din partea stângă a biroului şi scoate o sumă de bani pe care o pune în palma stângă, apoi scoate şi un plic alb pe care-l pune peste suma de bani din palma stângă, pronunţând 'i-am plătit pe toţi'", se mai arată în documente.

Peste jumătate din medicii tineri vor să plece, spune Daniel Coriu Foto: Medika TV
Eveniment

Peste jumătate din medicii tineri vor să plece

Peste jumătate din medicii tineri vor să plece din România, arată un studiu al Colegiului Medicilor Din România (CMR), citat de președintele acestei organizații, Daniel Coriu. Citește și: VIDEO Gafă epică la Digi 24: Cosmin Prelipceanu a dialogat un minut și jumătate cu prefectul Capitalei, dar la capătul firului era „un cetățean obișnuit”. Digi greșise numărul Peste jumătate din medicii tineri vor să plece „Dacă e să vorbim de intenţia de migraţie externă care este rezultatul studiului nostru, studiu făcut pe o populaţie largă de medici, peste 8.000 de medici, această intenţie ajunge la aproape 25%. Nu înseamnă neapărat că va pleca. Vorbim de oameni aşezaţi care au post, care lucrează undeva, care au un venit stabil. Ei au această intenţie 25%. Când vorbim de medicii tineri această intenţie ajunge la 57%. Ceea ce este foarte grav”, a arătat Coriu. Preşedintele Colegiului Medicilor din România a fost întrebat joi, la Medika TV, câţi medici au mai plecat în străinătate. „Noi dăm certificat profesional curent. Este un certificat care se eliberează numai membrilor CMR. Fără acest certificat el nu poate să meargă într-o altă ţară să practice. Trebuie să fie membru al nostru. Un medic care este deja angajat în România şi deja lucrează în sistemul medical românesc şi are aviz de liberă practică. Şi în 2016 când ne raportăm înainte de creşterea salarială era undeva la 1.400 pe an. Certificatele arată o intenţie. Nu ştiu dacă cel care a luat certificatul a şi plecat. Nu am instrumente de monitorizare. Apoi a început să scadă la 1.000 pe an, în anii pandemiei 2020, 2021 – pe la 800, în 2022 a crescut pe la 1000 şi ceva, anul trecut au fost 890. Deci cam asta este dinamica de eliberare a acestor certificate. Nu înseamnă neapărat că aceşti medici au şi plecat”, a afirmat președintele CMR, citat de news.ro.

Șpaga la medici, „de plăcere”, crede Pop (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

Șpaga la medici, „de plăcere”, crede Pop

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, minimalizează fenomenul corupției: el susține că se dă bacșiș la frizer, medici și profesori, acestea fiind limitele fenomenului. „Eh, un străin nu le înțelege”, crede președintele Academiei. Citește și: VIDEO George Simion, beat clampă de Revelion: liderul AUR, filmat mergând împleticit și cu cămașa pe jumătate ieșită din pantaloni Șpaga la medici se dă „de plăcere”, mai crede Pop. El a făcut aceste afirmații la podcastul unui fost ministru PSD al Culturii, Ionuț Vulpescu. „Am stat cu președintele Academiei, e o încântare să vorbești cu el. E om de stânga care gândește complet”, afirma, în noiembrie 2023, președintele PSD, Marcel Ciolacu. Președintele AUR, George Simion, a afirmat de mai multe ori că ar susține o candidatură a lui Pop la președinția României. Șpaga la medici, „de plăcere”, crede Pop „Am dobândit aceste lucruri de o oarecare lentoare orientală, de nerespectare a cuvântului dat, de promovare a unor idei ale noastre și ale unor dorințe, prin bacșiș, prin dare - astea nu pot fi scoase din mintea noastră, pentru că unele au intrat așa de adânc, încât un om care vrea să fie convins, să zicem, să nu îi dea unui medic ceva, dacă vrei să îl convingi, se consideră jignit și spune: «Domnule, e plăcerea și bucuria mea!». Eh, un străin nu le înțelege. De aia noi apărem și la corupție. Nu pentru că nu am avea corupție - avem într-un grad foarte mare - dar vin occidentalii, cum veneau tinerii aceia după Revoluție și voiau să ne evanghelizeze, vă aduceți aminte, îmbrăcați în costume negre cu cămăși albe, și trebuia să le spui că noi suntem demult evanghelizați. Eh, vin și ne întreabă dacă noi am dat bacșiș la frizer - eh, bine, la frizer dau și eu - dar medicilor, în primul rând, sau la profesori, dacă doamnelor profesoare sau educatoare le duc copii cadouri, flori și încă ceva... Și românul zice da. El se duce și notează gradul de corupție, în funcție de treburile astea. Astea intră în mentalul nostru”, a spus Pop. Citește și: Șoșoacă, singurul lider care se opune primirii în spațiul Schengen: „Trafic de droguri, trafic de copii pentru prostituţie, trafic de prostituţie, crimă organizată. Mai vreţi, mă, Schengen?” „Și mă întreb mereu de ce astăzi, când Europa este în parte unită, și noi facem parte din acest club select – e adevărat că suntem mereu ultimii în acest club, și suntem dați mereu exemplu cu Bulgaria, și unii occidentali, rău voitori, spun: «Două țări ortodoxe, ortodocșii sunt mereu înapoiați». Eu când aud acele lucruri, sigur că mă revolt, pentru că sunt generalizări proaste”, a mai afirmat președintele Academiei.

Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA Foto: Facebook
Eveniment

Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA

Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA: au fost reținuți, printre alții, șeful secției ATI, directorul de îngrijiri, asistenta-șefă de la ATI, un fost manager și șeful serviciului administrativ. Citește și: La spitalul unde PSD a numit manager un lăcătuș mecanic, o mamă a trei copii a murit în chinuri, așteptând ore întregi un medic: „Sper să vină devreme că mor aici” Pe lista celor reținuți se mai află și medicul-șef Secție Medicină Internă Săveni, aparținând Spitalului Județean de Urgență “Mavromati” Botoșani, precum și economiști de la acest spital - în total zece persoane. Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA Tribunalul Suceava judecă în seara aceasta cererea de arestare a acestora. În plus, au fost puși sub control judiciar doi medici și o asistentă medicală. DeFapt.ro a scris din august despre salariile uriașe și miile de angajați de la Spitalul Județean Botoșani, unde o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri, așteptând un medic. Spitalul are peste 2.500 de angajați, iar un medic putea ajunge la 36.000 de lei pe lună. Doar fochiștii, care, cu sporuri, pot primi aproape 4.500 de lei pe lună, sunt în număr de 23. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Potrivit DNA, suspecții luau șpagă pentru angajările la acest spital. În 2019, „costul” pentru ocuparea unui post de asistent medical ar fi fost de 8.000 de euro, în 2022 a crescut la 10.000 euro, iar în 2023 a ajuns la 15.000 euro. În plus, arată DNA, se plăteau „sume de bani necuantificate încă, bijuterii din aur, ceasuri de lux, pentru promovarea pe posturi de medic specialist, transferul personalului medical din cadrul altor unități medicale la Spitalul Județean de Urgență Botoșani, aprobarea scoaterii la concurs a unor posturi”. Șpăgile „identificate” de DNA ajung la suma de 65.000 de euro.

Sistemul de sănătate, lăsat fără bani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sistemul de sănătate, lăsat fără bani

Sistemul de sănătate, lăsat fără bani. Spitalele, medicii de familie, stomatologii şi toţi profesioniştii care derulează servicii medicale decontate de statul român prin Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate s-au trezit cu găuri în buget chiar înainte de sărbători. Sistemul de sănătate, lăsat fără bani În mod concret, există o restanţă de circa 11,4 milioane de lei, servicii medicale efectuate pentru luna octombrie care încă nu au fost plătite. Citește și: EXCLUSIV Aeroportul Brașov, o bombă cu ceas în privința securității: SRI, alertă în legătură cu ușurința cu care se poate pătrunde în zonele de securitate. Cum a autorizat AACR funcționarea? Și este vorba numai de județul Iaşi. Situaţia este fără precedent: au mai întârziat plăţile, dar doar pentru scurt timp. Însă, în ultimele patru luni, întârzierile au devenit regulă. Iar pe octombrie au rămas bani în continuare de venit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cel mai bine plătiți medici ai statului român Foto:
Eveniment

Cel mai bine plătiți medici ai statului român

Cine sunt cel mai bine plătiți medici ai statului român: potrivit legii, „salariile de bază ale personalului de specialitate din instituțiile de medicină legală sunt mai mari cu 100% față de salariile de bază prevăzute de lege la aceleași categorii de personal medical, la care se adaugă sporurile prevăzute de lege”. Citește și: Mister deplin în cazul deceselor de la spitalul Murgeni: medicii legiști, incapabili să afle ce a cauzat moartea. Șeful serviciului medico-legal, salariu imens, peste al președintelui României De această majorare beneficiază și personalul de la catedrele de medicină legală. În septembrie 2022, în urma verificării activităţii INML „Mina Minovici”, s-a constat existenţa unor întârzieri considerabile în soluţionarea lucrărilor medico-legale, după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a trimis corpul de control. „În urma verificării echipei de control s-a constat că sectorul de radiologie medico-legală era nefuncțional, din cauza lipsei de personal. Ministerul Sănătății a cerut reluarea imediată a activității sectorului de radiologie şi dotarea acestuia cu echipamentele necesare desfăşurării activităţii specifice de medicină-legală”, afirma un comunicat al ministerului. Cel mai bine plătiți medici ai statului român Aceasta face ca, în anul fiscal 2022, directorul Institutului Național Medico-Legal (INML), George Curcă, să primească de la stat circa 410.000 lei, net: circa 260.000 lei ca șef al INML și încă 153.000 de lei ca profesor universitar. Averea lui Curcă este uriașă: are patru case și două apartemente, din care două case și două apartamente în București. El și soția sa dețin două mașini, una din ele fiind un Land Rover Discovery. Pe site-ul INML nu se găsește nici lista salariilor, nici componența conducerii instituției. Însă pe site-ul IML Timișoara sunt publicate salariile: un medic câștigă, brut, circa 38-39.000 de lei pe lună. Salariul de bază este de 20-21.000 de lei, la care se adaugă un spor de peste 11.000 de lei pentru „condiții deosebit de pericolase”, între 4.500 și 5.500 de lei din gărzi și 950 de lei sporul de doctorat. Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare Șeful serviciului medico-legal de la SJU Vaslui, Alexandru Bazatin, a câștigat în anul fiscal 2022 302.070 lei, adică foarte puțin peste 25.000 de lei pe lună. Medicul Bazatin și soția sa dețin un Mercedes, o vilă de 300 mp și un apartament, în Vaslui.

Medicii șpăgari scapă prin prescrierea faptelor Foto: Facebook CSM
Eveniment

Medicii șpăgari scapă prin prescrierea faptelor

Medicii șpăgari care au fost prinși luând mită de sute de ori în doar o lună a anului 2015 scapă pe bandă rulantă, prin prescrierea faptelor. Ieri, un medic sătmărean, angajat al Casei Județene de Pensii Bihor, a scăpat de închisoare, deși avea peste 250 de capete de acuzare pentru luare de mită. Fapta sa s-a prescris. Acum două săptămâni, un alt dosar pentru șpăgi în serie, tot al unui doctor de la casa de pensii din Bihor, s-a prescris. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Medicii șpăgari scapă prin prescrierea faptelor Doctorul care a scăpat ieri, prin prescrierea faptelor, a fost trimis în judecată în decembrie 2020. Procurorii DNA au susținut că medicul ar fi luat: sume cuprinse între 50 şi 2000 de lei, respectiv între 50 şi 500 de euro (în total 90.370 de lei, 17.760 de euro, 100 de dolari americani, 20 de sticle de alcool dublu distilat din fructe (palincă) două pachete de cafea marca Lavazza de 250 grame fiecare) Potrivit DNA, șpăgile sale totalizau „491 de acte materiale”. El primea mită pentru a rezolva dosarele cu incadrarea în diferite grade invaliditate. Totuși, magistrații Tribunalului Satu Mare au dispus confiscarea specială a sumelor de bani obţinute prin săvârşirea infracţiunii, respectiv: 68.750 lei şi 17.410 euro. Citește și: Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubiri către familia celui ucis, plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Condamnatul, în Italia, unde râde de stat 20 de șpăgi pe zi ca să-și facă datoria față de un invalid La 3 octombrie, o doctoriță care lucra tot la casa de pensii din Bihor și fusese prinsă cu 271 de șpăgi a scăpat prin prescriere. În primă instanță, Tribunalul Bihor o condamnase pe doctorița Emilia Mariana Cun la trei ani de închisoare cu suspendare și plata unei amenzi penale de 20.000 de lei. Însă, la 2 octombrie, Curtea de Apel Oradea a constatat că faptele s-au prescris. Curtea a aplicat deciziile pe prescripție ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ea era acuzată că, între 18 mai și 15 iunie 2015, ar fi primit bani, produse alimentare, alcoolice și cosmetice de la 272 de persoane. În total, aproape 29.000 de lei, 900 de euro și 10.000 de forinți în mai puțin de o lună, relatează Bihon. Potrivit informațiilor din hotărârea primei instanțe, erau zile în care peste 20 de persoane ar fi lăsat la cabinetul doctoriței din cadrul Serviciului de Expertiză Medicală Bihor, plicul cu „atenții”: între 50 de lei și 400 de lei pe pacient. În schimbul șpăgilor, Emilia Cun nu ar fi făcut decât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu: întocmea decizii medicale asupra capacității de muncă a persoanelor care solicitau încadrarea într-un grad de invaliditate, efectua revizuirea medicală a pensionarilor de invaliditate aflați în evidență ori întocmea formularele de concluzii medicale la revizuire ori referitoare la concediile medicale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră