sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: marius nasta

11 articole
Investigații

Economistul CAP-ist de la Pneumo, catastrofă

Economistul CAP-ist de la Pneumo, catastrofă. Gheorghe Popescu, noul manager interimar al spitalului "Marius Nasta", a fost dat afară de la spitalul "Sf. Pantelimon" pentru management defectuos în urma unui control de la Ministerul Sănătății. Apoi și-a falimentat propria clinică medicală privată, pe care o cumpărase cu 150.000 de euro. A scăpat de datorii după ce a vândut-o în acte cu doar 10.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Rafila a pus manager la Spitalul Pneumo „Marius Nasta” un economist de CAP care a mai distrus un spital în trecut. Ministrul PSD a dat-o afară din funcție pe dr. Beatrice Mahler Acum, Popescu a fost recuperat și numit în funcția de manager de ministrul Alexandru Rafila, care vrea controleze investițiile de peste 72 de milioane de euro de la spitalul "Marius Nasta". Ministrul Rafila a emis un comunicat de presă în care susține că Gheorghe Popescu, care a fost și deputat PSD, "are experiență în domeniul managementului sanitar și îndeplinește condițiile legale pentru ocuparea postului". Coordonator de doctorate la ASE Fesenistul Gheorghe Popescu pare că este un bun teoretician în domeniul financiar – bancar. Cel puțin luând în calcul pozițiile pe care le-a deținut la Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir" și Academia de Studii Economice: a fost șeful catedrei de Finanțe Bănci, director al programului de master Management Financiar – Bancar, dar și coordonator de doctorate la ASE. Însă a fost învins de practică atunci când a administrat spitalul "Sf. Pantelimon" (2013- 2017). Un control al Ministerului Sănătății arăta în aprilie 2017 că managerul Gheorghe Popescu pusese pe butuci spitalul. Coordonator de dezastre la "Sf. Pantelimon" Ministrul Florinan Bodog, cel care l-a dat afară pe Gheorghe Popescu, făcea inventarul pomelnicul erorilor de management: "Colegii mei de la inspecție au identificat și probleme manageriale, probleme de aprovizionare cu echipamente de identificare a sângelui și probleme legate de proceduri cu privire la ultimul control înainte de administrarea perfuziei, motiv pentru care vom gândi și măsuri în acest sens". DeFapt.ro i-a adresat ministrului Alexandru Rafila mai multe întrebări legate de această numire controversată, dar șeful Sănătății a refuzat să răspundă. A cumpărat cu 150.000 de euro, a vândut cu 10.000 Gheorghe Popescu nu s-a arătat descurajat de incompetența de care a dat dovadă în funcția de manager al spitalului "Sf. Pantelimon". La câteva luni după demiterea de la "Sf. Pantelimon", în septembrie 2017, Popescu a cumpărat integral firma Lotus Medica 2002, care deținea clinica medicală Lotus Medica. Valoarea tranzacției a fost atunci de 80.000 de euro și 349.000 lei. Adică în jur de 150.000 de euro în total. Firma a fost cumpărată de la Valeriu Simion și Cecilia Doina Simion. Noul patron, Gheorghe Popescu, a decis să-l numească în funcția de administrator pe Alin Marian Stochiță. Doi ani mai târziu, în iulie 2019, Gheorghe Popescu și-a cesionat toate părțile sociale evaluate la 303.000 lei Claudiei Elena Ciobanu. Valoarea cesiunii a fost de doar 10.000 de euro, conform documentelor publicate în "Monitorul Oficial", de 15 ori mai puțin față de prețul plătit în 2017. Clinică falimentată La un an după ce și-a vândut părțile sociale, clinica privată a lui Gheorghe Popescu a intrat în insolvență pentru că avea datorii de peste 575.000 lei. Insolvența fusese cerută încă din 2019 de Mihail Cojocaru și dr. Daniela Cojocaru, care aveau de recuperat aproape 153.000 lei. "Judecătorul-sindic constată că debitorul nu deţine bunuri prin a căror valorificare să poată fi acoperite creanţele sau cheltuielile administrative, astfel încât o continuare a procedurii nu s-ar justifica, atât timp cât finalitatea urmărită de lege nu ar putea fi atinsă", se menționează în decizia instanței prin care firma lui Gheorghe Popescu a fost radiată din Registrul Comerțului. Economistul CAP-ist de la Pneumo, catastrofă În decembrie 2002, Gheorghe Popescu împreună cu soții Aurelia și Mircea Zorilă au înființat societatea Comzor Group în orașul Târgu Jiu. Această firmă a intrat în insolvență în noiembrie 2009 pentru datorii de peste 2,26 milioane lei. Un an mai târziu s-a aprobat planul de reorganizare, dar nu a fost suficient pentru salvarea companiei. În februarie 2012 s-a deschis procedura de faliment prin procedură generală: firma avea o datorie de peste 326.000 lei la Banca Comercială Română, angajații aveau de recuperat aproape 64.000 lei, Consiliul Local Târgu Jiu - în jur de 10.000 lei, iar Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj - peste 400.000 lei. Restul banilor erau datorați unor firme private, inclusiv societății FBY Impex, care avea de recuperate 70.000 lei. De atunci au trecut 12 ani, iar acum lichidatorul judiciar vrea să vândă o construcție în care funcționa un "laborator de produse patiserie". A încercat să o vândă de zece ori la licitație la prețul de 800.000 de lei, dar într-un final a decis să reducă prețul cu 30% în speranța că o va putea vinde cu 560.000 lei. Director general la FBY Ultimul CV public al lui Gheorghe Popescu arată că acesta era în anul 2020 președinte și director general al firmei FBY Impex, care are ca obiect principal de activitate vânzarea predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. Această societate a fost cumpărată în anul 2003 de Gheorghe Popescu și Elvira Nica de la Bozianu Dumitru și Ionescu Ion. La un an după cumpărare, în 2004, cei doi noi patroni (Popescu și Nica) au deschis trei puncte de lucru în satul de vacanță din stațiunea Venus. Iar în 2005 au înființat un punct de lucru în Borcea pentru dezvoltarea unei ferme de vaci. Conform datelor fiscale depuse pentru anul 2023, firma controlată de Gheorghe Popescu a avut o cifră de afaceri netă de aproape 1,9 milioane lei și o pierdere declarată de peste 10.000 de lei. Noul manager interimar al spitalului "Marius Nasta", Gheorghe Popescu, a refuzat să răspundă întrebărilor adresate de către DeFapt.ro.

Economistul CAP-ist de la Pneumo, catastrofă de management (sursa: tolo.ro)
Economist de CAP, manager la Pneumo "Marius Nasta" (sursa: tolo.ro)
Investigații

Economist de CAP, manager la Pneumo

Economist de CAP, manager la Pneumo. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a pus în pericol sute de pacienți de la spitalul "Marius Nasta" doar pentru a o schimba din funcția de manager pe dr. Beatrice Mahler cu economistul Gheorghe Popescu, un fost deputat ales pe listele PSD. Popescu a fost demis de la conducerea Spitalului "Sf. Pantelimon" în 2017, după ce declanșase o criză a medicamentelor în spital. Cu câteva luni înainte de a fi demis din funcție managerul Gheorghe Popescu, șeful secției ATI a fost înregistrat în timp ce spunea: "Hai să dăm medicația la ăia tineri și la ăia cu șanse". Beatrice Mahler, înainte de a fi schimbată din funcția de manager al Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", a depus o plângere penală pe numele ministrului Alexandru Rafila pentru abuz în serviciu (ar fi blocat organizarea unui concurs pentru funcția de manager). DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Direcția de Sănătate Publică București, aflată în subordinea directă a ministrului Alexandru Rafila, a refuzat să autorizeze un bloc operator modernizat și nouă paturi ATI de la "Nasta". De anularea alegerilor, ca miniștrii PSD Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a profitat de haosul creat de anularea alegerilor prezidențiale în cursul zilei de vineri, 6 decembrie 2024, pentru a prelua controlul asupra spitalului "Marius Nasta". În acest context, a decis să o schimbe din funcție pe managera interimară Beatrice Mahler cu pesedistul Gheorghe Popescu. Acesta a mai deținut funcția de manager al Spitalului "Sf. Pantelimon" din București în perioada martie 2013 – aprilie 2017. Decizia de a-l schimba din funcție în 2017 pe managerul Gheorghe Popescu a fost luată de ministrul Florian Bodog, după ce un pacient în vârstă de 66 de ani a murit în spital din cauza unei transfuzii de sânge greșite. "În afara de lucrurile știute cu privire la greșeala pe care a făcut-o cadrul medical care a administrat transfuzia, colegii mei de la inspecție au identificat și probleme manageriale, probleme de aprovizionare cu echipamente de identificare a sângelui și probleme legate de proceduri cu privire la ultimul control înainte de administrarea perfuziei, motiv pentru care vom gândi și măsuri în acest sens", spunea atunci ministrul Florian Bodog. Popescu a distrus "Sf. Pantelimon" Debandada generată de Gheorghe Popescu la spitalul "Sf. Pantelimon" i-a făcut pe medici să ia atitudine. S-a ajuns până acolo încât șeful secției ATI, conform dezvăluirilor publicate în 2016 pe tolo.ro, le spunea medicilor: "Hai să dăm medicația la ăia tineri și la ăia cu șanse". Acum, la șapte ani distanță de la demitere, ministrul Alexandru Rafila l-a reevaluat și a dat un comunicat de presă în care a anunțat că Gheorghe Popescu, noul manager al spitalului "Marius Nasta", are "experiență în domeniul managementului sanitar și îndeplinește condițiile legale pentru ocuparea postului". Rafila a refuzat să organizeze concurs la "Marius Nasta" Medicul Beatrice Mahler se află la conducerea spitalului "Marius Nasta" din decembrie 2017. Inițial, a fost numită manager interimar, iar din septembrie 2018 a ocupat postul de manager prin concurs. După expirarea mandatului în septembrie 2022, Beatrice Mahler a fost numită manager interimar prin ordin de ministru. Conform datelor publice, mandatul de manager interimar i-a fost prelungit de 18 ori în ultimii doi ani. Citește și: EXCLUSIV Pacienții operați la "Marius Nasta", mutați după intervenție la ATI prin curtea spitalului pentru că DSP refuză să autorizeze nouă paturi noi de terapie intensivă Mahler a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin care îl acuză pe ministrul Alexandru Rafila de abuz în serviciu. "Conform prevederilor legale, funcția de manager al unui spital public trebuie ocupată prin concurs în conformitate cu principiile transparenței și egalității de șanse. Mandatul interimar al actualului manager a fost prelungit de 18 ori în decursul ultimilor doi ani fără organizarea concursului necesar pentru ocuparea funcției", se arată în plângerea penală. Economist de CAP, manager la Pneumo Cariera lui Gheorghe Popescu este strâns legată de PSD. Popescu și-a început cariera în septembrie 1985, ca economist la Direcția Generală a Agriculturii Dolj, apoi a fost transferat la Stațiunea de Cercetare și Producție a Cartofului Gorj din Târgu Jiu. În septembrie 1989, a ajuns profesor la Liceul Agroindustrial Bârsești – Târgu Jiu. În 1990, a devenit membru al PDSR, iar în iunie 1990, viceprimar în Târgu Jiu. Partidul lui Ion Iliescu l-a pus director executiv la BTT SA în anul 1994. Șase ani mai târziu, la alegerile din 2000, a fost ales deputat de Gorj pe listele actualului PSD. În mandatul său de deputat a luat cuvântul de nouă ori, a depus 12 declarații politice, a semnat opt inițiative legislative și a avut doar trei întrebări și interpelări. Cariera unui impostor pedeserist În timp ce stătea prin Camera Deputaților, Popescu era încadrat și ca lector universitar doctorand la Universitatea "Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu. La finalul mandatului de parlamentar PSD, a fost încadrat ca profesor asociat la Academia de Studii Economice din București. Tot din CV-ul său mai aflăm că, în perioada decembrie 1996 – decembrie 2005, a fost director adjunct "financiar contabilitate" la Institutul Clinic Fundeni. Fizic și legal nu putea fi simultan în trei locuri: Camera Deputaților, Universitatea Brâncuși și Institutul Clinic Fundeni. Gheorghe Popescu este din 2016 profesor abilitat la Academia de Studii Economice (ASE) la școala doctorală Economie 1, acolo unde coordonează doctoranzii.

Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție (sursa: Facebook/Beatrice Mahler, Ministerul Sănătății)
Investigații

Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție

Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a pus în pericol viața a cel puțin 100 de pacienți care urma să fie operați la Institutul de Pneumoftiziogie "Marius Nasta" în încercarea de a prelua controlul asupra spitalului și de a o schimba din funcție pe managerul Beatrice Mahler. Totul, cu ajutorul Direcției de Sănătate Publică (DSP) București, instituție condusă de dr. Luminița Cristina Pelin, care a refuzat să emită Autorizația Sanitară de Funcționare a spitalului timp de aproape două luni și jumătate. În toată această perioadă, cei peste 100 de pacienți care erau programați pentru a fi operați și-au amânat intervențiile chirurgicale sau le-au făcut la alte spitale. Citește și: Ciolacu evită să spună dacă a cazat-o pe Docuz în vila Guvernului: la întrebarea lui Ciucă, răspunde că SPP nu are evidența vizitatorilor DSP București refuză în continuare să autorizeze alte trei săli de operații modernizate cu bani din donații, nouă paturi ATI și Laboratorul de Diagnostic Genetic al Tuberculozei până când spitalul nu obține avizul favorabil de la Ministerul Sănătății. Fără autorizare, spitalul riscă să piardă acreditarea națională și internațională a Laboratorului de Bacteriologie. Control DSP la "Marius Nasta" Luminița Cristina Pelin, directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică București, a trimis doi inspectori din subordinea sa în control la Institutul de Pneumoftiziogie "Marius Nasta" pentru a verifica implementarea proiectului european "Modernizarea, reabilitarea și extinderea infrastructurii de gaze medicale, a rețelelor de energie electrică și a sistemelor pentru securitatea la incendiu în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta". Se întâmpla în data de 7 martie 2024. Lider de proiect a fost Ministerul Sănătății, condus de Alexandru Rafila, iar spitalul "Marius Nasta" avea calitate de beneficiar. Chiar ministerul a fost instituția care a aprobat documentația de avizare a lucrărilor de intervenție din proiect. În paralel cu schimbarea țevilor de gaze și a rețelei electrice, se modernizau și trei săli de operații cu bani obținuți din donații. Mahler a cerut asistență pentru autorizare Beatrice Mahler, managerul spitalului "Marius Nasta", a solicitat, pe 14 mai 2024, acordarea de asistență de specialitate în vederea obținerii unei noi autorizații sanitare de funcționare de la DSP București. Asistență pe care nu a primit-o. Ulterior, în data de 11 iulie 2024, managerul Beatrice Mahler a depus documentația pentru a obține o nouă Autorizație Sanitară de Funcționare (ASF) care urma să expire în luna august. Procedura prevede că managerul fiecărui spital trebuie să transmită toată documentația necesară la DSP pentru a obține o nouă autorizație sanitară cu o lună de zile înainte de a expira cea în vigoare. DSP a ignorat cererea de autorizare DSP București, respectiv directorul executiv Luminița Cristina Pelin, avea obligația ca în termen de cinci zile lucrătoare de la depunerea solicitării să răspundă dacă emit sau nu noua autorizație pentru spitalul "Marius Nasta". În cazul în care răspunsul ar fi fost negativ, DSP trebuia să menționeze și ce documente trebuie refăcute. Dar DSP nu a răspuns în nici un fel. Obligativitatea trimiterii unui răspuns în cinci zile este menționată de Ordinul de ministru nr. 1030 din 20 august 2009, modificat și completat prin Ordinul 251 din 16 martie 2012, prin care se aprobă procedurile de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire și pentru funcționarea obiectivelor ce desfășoară activități cu risc pentru starea de sănătate a populației (art. 10, alin. 2). Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție Institutul de Pneumoftiziogie "Marius Nasta" a rămas fără autorizație sanitară de funcționare în luna august: DSP București, sub conducerea Luminiței Cristina Pelin, nu a eliberat noua autorizație. Argumentul DSP: regimul de înălțime din sălile de operație, respectiv în sala de bronhoscopie, nu respectă prevederile OMS nr. 914/2006. Un alt motiv invocat de DSP București a fost că managerul Beatrice Mahler a depus dosarul de acordare a asistenței de specialitate în vederea obținerii autorizației după finalizarea lucrărilor. Pentru a emite, totuși, autorizația, DSP București a cerut modificarea de structură a Compartimentului de Bronhologie Intervențională. Trebuie sau nu modificat blocul operator? "Bronhologia intervențională presupune anestezie generală, prezența medicului de terapie intensivă, iar în cazuri selecționate, participarea inclusiv a medicului de chirurgie toracică dacă manevrele endoscopice nu au succes sau sunt urmate de complicații care impun intervenție deschisă. Prin urmare, o astfel de activitate nu poate fi desfășurată decât în Bloc operator, ceea ce nu impune modificarea de structură", a replicat într-o adresă transmisă de spital către DSP București. Mai mult, modificarea destinației spațiilor dintr-un spital se face de către Ministerul Sănătății, numai după obținerea unei notificări emisă de către DSP București ca urmare a unei solicitări făcute de unitatea sanitară. 100 de pacienți, neoperați DSP București a emis într-un final Autorizația Sanitară de Funcționare în data de 15 octombrie 2024, dar fără să anunțe spitalul. De abia pe 23 octombrie s-a aflat că s-a emis autorizația. În toată această perioadă de aproape două luni și jumătate în care Institutul de Pneumoftiziogie „Marius Nasta” a rămas fără Autorizația Sanitară de Funcționare, peste 100 de pacienți au fost nevoiți să își amâne intervențiile chirurgicale programate anterior sau să le facă în altă parte. Mai mult, DSP a refuzat autorizarea celor trei săli de operație, a celor nouă paturi ATI, și a Laboratorului de Diagnostic Genetic al Tuberculozei. Pentru ca toate acestea să fie funcționale, DSP București a cerut spitalului "Marius Nasta" să obțină un acord favorabil de la Ministerul Sănătății. "Laboratorul Național de referință pentru diagnosticul tuberculozei din IPMN face parte din rețeuau europeană de laboratoare de referință pentru tuberculoză, motiv pentru care anual este obligat să participe la control extern al calității în cadrul rețelei. Lipsa acestui aviz compromite toată activitatea Laboratorului", a atras atenția managerul Beatrice Mahler într-o adresă transmisă DSP București. DeFapt.ro a transmis mai multe întrebări în legătură cu acest subiect ministrului Alexandru Rafila, cât și Luminiței Cristina Pelin, directorul executiv al DSP București, dar aceștia nu au răspuns încă solicitărilor.

Cel mai mare spital de pneumologie ar putea fi închis Foto: Facebook
Eveniment

Cel mai mare spital de pneumologie ar putea fi închis

Cel mai mare spital de pneumologie ar putea fi închis oricând: Institutul Marius Nasta nu mai are autorizație de funcționare din 30 august 2024, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar putea să refuze să mai deconteze facturile care vin de la acest spital, arată Digi 24. Autorizația trebuie emisă de Direcția de Sănătate București. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Institutul Marius Nasta primește circa 40.000 de pacienți anual, inclusiv bolnavi de cancer la plămâni. Cel mai mare spital de pneumologie ar putea fi închis „Spitalul nu are autorizație sanitară de funcționare valabilă la acest moment. Ea a expirat și nu este realizată, deși am depus toate documentele necesare în vederea realizării, inclusiv cerere de asistență cu două luni jumate înainte de momentul în care a expirat”, a declarat managerul spitalului Beatrice Mahler. „Modernizările au fost făcute într-o clădire veche și nu a mai fost posibil să fie respectată prevederea ca înălţimea din sala de operaţie să fie de 3,2 metri. Acum, după montarea instalaţiilor de ventilare, are sub 3 metri. E motivul pentru care Direcţia de Sănătate Publică București nu a eliberat autorizaţie de funcţionare. Culmea e că înălțimea nu era respectată nici înainte. Sala avea 3,1 metri şi nu mai putea fi înălţată oricum, pentru că deasupra ei sunt saloane. Mai mult, pentru că vorbim despre o clădire veche, de 50 de ani, sunt și alte probleme”, explică Digi 24. De exemplu, una din clădirile vechi în care sunt operați pacienți nu are două spații de acces, o intrare și o ieșire.

Cătălin Toma ar fi murit de pe urma unei aparent banale gripe Foto: News.ro
Politică

Cătălin Toma ar fi murit de pe urma unei aparent banale gripe

Președintele Consiliului Județean Vrancea, Cătălin Toma, ar fi murit de pe urma unei aparent banale gripe, dar cu “evoluție fulminantă“, a spus directorul medical de la “Marius Nasta“, Adrian Marinescu, la Antena 3, citat de stiripesurse.ro. Citește și: Trezoreria a pus poprire pe conturile Spitalului de Boli Infecțioase Timișoara, care mai poate plăti doar salariile. La Marius Nasta se fac economii la perfuzii Toma avea doar 46 de ani. Cătălin Toma ar fi murit de pe urma unei aparent banale gripe Acesta a avertizat cetățenii români să ia în serios epidemia de gripă și să se vaccineze. “Din păcate, în fiecare sezon e gripă vedem astfel de cazuri severe și că pot exista complicații inclusiv la oamenii tineri, care pot face forme fulminante. Trebuie să înțelegem că trebuie să avem partea de prevenție și vaccinare, este foarte important. Din păcate, evoluția gripei este imprevizibilă. Este foarte greu să-ți dai seama de la început, să știi cum va evolua gripa“, a spus Adrian Marinescu, la Antena 3 CNN. Cătălin Toma, preşedintele Consiliului judeţean Vrancea şi al PNL Vrancea, a decedat la Institutul Marius Nasta din Capitală, unde a ajuns cu complicaţii în urma unei răceli. Cătălin Toma s-a îmbolnăvit după o vizită în Franţa, iar la întoarcere starea sa s-a agravat şi a fost dus de urgenţă la București. El a fost preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea, din partea PNL din anul 2020, fiind cel care l-a învins pe social democratul Marian Oprişan. Înainte de această victorie, a fost primar al comunei vrâncene Jariştea şi senator PNL.

Trezoreria a pus poprire pe conturile Spitalului de Boli Infecțioase Timișoara Foto: Inquam/Malina Norocea
Eveniment

Trezoreria pus poprire conturile Spitalului Boli Infecțioase Timișoara

Trezoreria a pus poprire pe conturile Spitalului de Boli Infecțioase Timișoara, care mai poate plăti doar salariile personalului, a spus, la Digi 24, managerul acestui spital, Cristi Oancea. Spitalul are datorii de cinci milioane de lei. Citește și: Putin l-a vrut mort pe Navalnîi ca să dea un semnal înainte de alegeri, explică Bill Browder, pe vremuri cel mai mare investitor din Rusia. Acum, Browder este protejat 24/24 “Trezoreria ne-a pus blocaj pe conturi și putem să achităm doar salariile. Înseamnă blocarea plăților către furnizor“, a spus Oancea. Trezoreria a pus poprire pe conturile Spitalului de Boli Infecțioase Timișoara El a explicat și cum s-a ajuns aici: “Dacă vorbim de o pneumonie, de exemplu, cu pseodomonas, de la Casa de Asigurări primim undeva la 3.000 RON, pe când noi cheltuim undeva la 15.000 RON, dacă vorbim de pleurezie, de la Casa de Asigurări primim undeva la 3.600 lei și noi cheltuim undeva la 16.000 lei. Dacă vorbim de BPOC, care este ca mortalitate pe locul trei în lume, de la Casă primim undeva la 2.026 RON, iar noi cheltuim 7.400 RON“. În aceeași emisiune, managerul Insitutului Marius Nasta, Beatrice Mahler, a spus că acest spital este în situația “iminentă“ de a închide unele secții, datorită situației financiare dezastruoase. “A fost situație în care am încercat să discutăm cu furnizorii să ne trimită totuși medicamente, pentru că vom face plățile, mergem pe buna credință și pe înțelegere. Primim periodic telefon, dacă nu plătim «până în data de» ne opresc lumina. Dacă nu plătim «până în data de» opresc gazul… Este o luptă pentru supraviețuire în fiecare zi în spital“, a arătat Mahler. Citește și: Grindeanu a dat Portul Constanța pe mâna unei foste laborante care analiza solul. A absolvit o facultate privată și se laudă că a lucrat în Marea Britanie, dar veniturile erau ridicol de mici Un alt medic de la Marius Nasta, Irina Strâmbu, a arătat cum se fac economii: “Am redus perfuziile din secție, am zis ce se poate trata, pe cale orală… ținem pacienții internați mai mult timp pe un pat, până reușim să facem tot ce trebuie. Ne trezim că nu avem perfuzoare, că nu avem anumite medicamente“.

Medicii de la Nasta împărțeau șpaga prin metode electronice
Eveniment

Medicii de la Nasta împărțeau șpaga prin metode electronice

Medicii de la Marius Nasta împărțeau șpaga corect, prin metode electronice moderne, de secolul XXI: banii erau primiți cash, dar primul beneficiar îi contabiliza și îi redistribuia la întreaga echipă prin intermediul aplicației Revolut. Informațiile apar în dosarul medicului rezident Jan Palade, care și-a recunoscut vina și a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Citeșteși: Sondaj INSCOP: Ponta are cotă de încredere mai mare decât șeful său de la Guvern, Ciolacu, iar Șoșoacă l-a depășit pe Simion Medicii au fost prinşi după ce anchetatorii au montat aparatură video de înregistrare în cabinetele lor. Medicii de la Nasta împărțeau șpaga prin metode electronice „La data de 25.04.2023, inculpatul (...) discută cu fiica pacientului (...) despre programarea acestuia la operaţie pentru a doua zi. În cadrul discuţiei, (...) îl întreabă pe doctor când mai poate vorbi cu el, iar acesta îi spune că 'după', atrăgându-i atenţia că telefoanele mobile înregistrează şi când sunt oprite şi că trebuie să fie foarte atentă în această situaţie, întrucât există riscul 'să ne caute, să ne bage la puşcărie', subliniind la finalul discuţiei 'cu mine vorbiţi după, niciodată înainte', iar în acest context refuză să primească bancnotele pe care (...) a vrut să i le remită. La data de 27.04.2023, fiica pacientului a revenit în biroul inculpatului şi îi remite acestuia un plic alb, ce conţinea suma de aproximativ 700 de lei, pe care medicul îl ia şi îl depune sub o agendă, continuând discuţia cu privire la operaţia din data de 26.04.2023 efectuată asupra pacientului. Ulterior, se observă că pune plicul în sertarul din partea stângă a biroului. În jurul orelor 10,29, medicul a scos din sertarul biroului său un plic de culoare albă pe care l-a desfăcut şi s-a uitat în interiorul lui, apoi l-a pus în acelaşi loc. La sfârşitul programului de lucru, el a scos un plic alb din sertar din care a extras o sumă de bani formată din mai multe bancnote pe care le-a răsfirat pentru a le număra şi pe care le-a pus apoi într-un alt plic aflat în geanta neagră personală. Alături de această sumă a mai pus şi o altă sumă de bani, formată din mai multe bancnote, pe care a scos-o dintr-un alt plic alb îndoit, ce se afla în geanta sa neagră. De asemenea, lângă plicul îndoit mai era depozitată o altă bancnotă, pe care a pus-o în plicul alb în care a colectat toate sumele de bani. Ulterior, l-a sunat pe inculpatul (...) căruia i-a transmis că atât lui, cât şi medicului rezident (...) le-a trimis pe Revolut 'ceva' în legătură cu pacientul (...)", se arată în documentele de la instanţă. Acceaşi "procedură" este urmată de colectivul de medici de la "Marius Nasta" şi în cazul operaţiei la care a fost supus un pacient pe 25 mai 2023. Citește și: Medicii șpăgari de la Marius Nasta luau haina de pe pacienți sau cuponul de pensie – surse presă. Se primeau și sticle de alcool, vândute apoi la barul din satul natal 1.000 de lei pentru o operație "La data de 25.05.2023, la sfârşitul programului de lucru, în jurul orelor 13,53, inculpatul (...), care încă poartă pe cap o cască specifică pentru efectuarea intervenţiilor chirurgicale, trage cu mâna sertarul din partea stângă al biroului şi scoate un plic de culoare albă. Îl desface şi scoate din acesta o sumă de bani, apoi pune plicul gol înapoi în sertar şi închide sertarul. După ce a pus pus plicul gol în sertar, inculpatul selectează sub birou o sumă de bani din cea luată din plic şi îl întreabă pe inculpatul (...) cine a participat împreună cu el 'la pneumonectomie'. Stabilesc împreună că cel mai bine este ca suma selectată să fie împărţită la toţi cei trei rezidenţi, motiv pentru care inculpatul îi remite o sumă de bani formată din trei bancnote în cupiură de 200 de lei, adică 600 de lei, pentru ca acesta să împartă şi cu ceilalţi doi, iar restul de bancnote le-a pus înapoi în sertar. Câteva minute mai târziu, la ora 13,56, intră în birou medicul rezident (...), căruia inculpatul (...) îi dă o bancnotă în cupiură de 200 de lei, pe care acesta o pliază şi o pune în buzunarul din partea stângă sus a bluzei. Din declaraţia suspectei (...) reiese că aceasta a remis inculpatului (...) suma de 1.000 de lei cu titlu de mită, la o săptămână după intervenţia chirurgicală efectuată de acesta asupra soţului său", arată datele de la dosar. De asemenea, pe 29 mai, un medic primeşte de o pacientă un plic cu suma de 2.000 de lei, după care trimite banii colegilor săi din echipa medicală tot prin intermediul Revolut. 2.000 de lei controlul postoperator "La data de 29.05.2023, în jurul orelor 10,30, numita Caravia (...), pacienta medicului (...), i-a remis acestuia un plic alb, cu suma de 2.000 de lei, cu ocazia controlului postoperator, înainte de externare. După discuţii cu privire la starea de sănătate a acesteia, medicul o întreabă cine a fost medicul anestezist şi dacă 'a rezolvat cu ea', făcând cu mâna gestul specific referitor la bani. Aceasta îi răspunde că a fost medicul (...) şi că nu a discutat cu aceasta aceste aspecte, motiv pentru care medicul îi propune să rezolve el 'acuma, dacă e', indicând cu mâna zona de pe biroul său unde se află plicul. Caravia iese din cabinetul medicului şi revine în scurt timp cu un alt plic alb, pe care îl pune pe birou, iar acesta, după ce face o menţiune pe plic, îl pune în sertarul din partea stângă a biroului său. După ce pleacă pacienta, medicul se uită în primul plic alb remis de pacienta Caravia, ce îi fusese destinat, scoate suma de bani, pe care o ţine răsfirată în mână ca să o poată număra. (...) Ulterior, inculpatul (...) îl întreabă pe inculpatul (...) cine l-a ajutat la pacienta Caravia şi i-a spus că le trimite sume de bani prin intermediul aplicaţiei Revolut, spunându-le 'vă trimit şi vouă nişte bani', 'când avem de unde, avem'. La sfârşitul programului de lucru, medicul deschide sertarul din partea stângă a biroului şi scoate o sumă de bani pe care o pune în palma stângă, apoi scoate şi un plic alb pe care-l pune peste suma de bani din palma stângă, pronunţând 'i-am plătit pe toţi'", se mai arată în documente.

La Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară fiindcă Guvernul a tăiat banii spitalelor Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

La Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară

La Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară: aparatele pentru funcționarea respiratorie, stricate și nu are resurse pentru reparații. Managerul institutului, Beatrice Mahler, a arătat că Guvernul pur și simplu a tăiat accesul la fonduri. CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată, acesta fiind efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget, anunța, luni, Euronews România. Informația a fost confirmată de managerul spitalului Colțea din București. Citește și: Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată – efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget La 2 octombrie, premierul PSD Marcel Ciolacu spunea ziariștilor: „În acest moment nu este un blocaj, nu mai speriaţi oamenii, lăsaţi-i (...) Nu a rămas până în acest moment niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente. Cu certitudine, nu vor rămâne”. La Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară fiindcă Guvernul a tăiat banii spitalelor Urmare a acestui blocaj financiar, situația din spitalele de stat devine tot mai dramatică. „Marius Nasta are blocaje pe aparate fără de care funcţionarea institutului nu e posibilă şi vorbim aici de funcţionarea respiratorie la pacient cu fibroză pulmonară, ambele sunt stricate în institut, suntem în situaţie de criză, investiţii nu putem face”, a declarat pentru Digi24 Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”. „Am intrat în spital, e a doua oară și am nevoie de investigații și în continuare nu pot să respir, sunt și pacient oncologic, urmează să îmi fac biopsie și dacă nu mai sunt bani, înseamnă că eu pot să mor”, a declarat, la Digi 24, o pacientă. Citește și: Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură. În 2017, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii Situații dramatice sunt și la alte spitale: La Colțea nu sunt bani pentru punerea în funcțiune a unui RMN nou-nouț, primul aparat de acest tip La Bagdasar Arseni s-au alocat, pentru decembrie, 300 de lei La Ploiești nu mai sunt bani pentru hârtiile pentru facturi, conducerea spitalului roagă IT-iștii să găsească o soluție „micșorând formatul la facturi” Modernizarea spitalului Foișor este blocată: „Dacă se strică ușa de acces în pavilion, vin temperaturi negative, prin OUG nu o putem repara”, a spus managerul Călin Oltean Încă de acum patru zile, spitalele de stat anunțau falimente în serie: la Bagdasar-Arseni nu mai sunt nici bani de salarii, SJU Arad mai are 50.000 lei în cont, iar spitalul Colţea are o alocare de 100 de lei de la CNAS, pentru decembrie.

Medicii șpăgari de la Marius Nasta luau haina de pe pacienți  Foto: Curentul
Eveniment

Medicii șpăgari luau haina de pe pacienți

Medicii șpăgari de la Institutul Marius Nasta din București, Cristian Paleru şi Cornel Petreanu, luau haina de pe pacienți sau cuponul de pensie, afirmă surse din presă. Unul dintre ei, Cornel Petreanu, primea și sticle de alcool, pe care apoi le revindea, la pahar, la barul din satul natal. Citește și: Firma care a făcut studiul de fezabilitate pentru autostrada care trece pe lângă conducta Transgaz, abonată la contracte cu statul și direct legată de Dan Voiculescu Cea care i-ar fi denuțat a fost directoarea spitalului, Beatrice Mahler. Ei au fost reţinuţi pentru 24 de ore. Medicii șpăgari luau haina de pe pacienți Comunicatul parchetului sugerează, fără a da detalii, că cei doi luau șpagă în orice formă: „În cele două cauze s-a reţinut că, pe parcursul anilor 2022 – 2023, mai mulţi medici din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie «Marius Nasta» au primit, în mod repetat, diferite sume de bani şi bunuri de la diferiţi pacienţi ai acestui spital, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu (efectuarea controalelor pre şi postoperatorii şi realizarea intervenţiilor chirugicale). În cele două cauze au fost efectuate investigaţii financiare, rezultând diferenţe semnificative dintre veniturile licite şi averea unora dintre medicii vizaţi de cercetări, urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun”. Potrivit jurnalului de știri al Antenei 1, unul din cei doi medici șpăgari a cerut geaca unui pacient care nu avea bani suficienți, iar de la un altul ar fi fost luat cuponul de pensie. În cazul medicului Paleru, șpaga era standartizată la 5.000 de lei, dar, după un timp, datorită inflației, a ajuns la 6.000 de lei. Paleru este șef de lucrări la UMF Carol Davila București. Aceste informații apar într-un email trimis de un pacient către managerul Beatrice Mahler, în ianuarie 2023, și publicat de Curentul. Potrivit informațiilor acestei publicații, pacienții erau puși să achite să achite staplerele - instrument chirugical care taie și lipește în același timp țesutul - și alte materiale pe care spitalul nu le pune la dispoziție. Citește și: Cine construia autostrada unde a fost lovită conducta de gaz: baronul asfaltului, Umbrărescu, crescut și conexat la PSD. Pro Infrastructura: „S-au întins mai mult decât le e plapuma!” Tăticul, nomenklaturist de Pitești „Personaj pitoresc, doctorul Paleru se laudă cui vrea să-l asculte că are pile peste tot: la poliție, la UMF, la procurori, la servicii etc. Tatăl său, Gheorghe Paleru, a fost înainte de 1989 director al Uzinei Dacia Pitești și director al Centralei Industriale de Autoturisme, funcții cu mare greutate pe vremea aceea, achiziția unui autoturism făcându-se atunci cu pile sau prin liste de așteptare (...) În luna mai 2021, un avertizor de integritate disperat de nonșalanța cu care Paleru cerea și primea șpăgile, ne-a furnizat o plângere transmisă prin e-mail în 16 februarie 2021 spitalului și managerului Beatrice Mahler de un pacient, vezi facsimil la începutul articolului. Nemulțumit de un incident administrativ pe care îl avusese în spital, A.P. a reclamat managerului Beatrice Mahler că doctorul Paleru i-a cerut bani pentru operație. «M-am interesat, ia 5.000 lei în general. Nu am avut, i-am dat 2.500», scrie A.P. în mesajul său. Beatrice Mahler ne-a confirmat primirea emailului și ne-a declarat că a sesizat organele de Poliție așa cum o obligă legea”, scria Curentul.

La Institutul Marius Nasta, secția de Terapie Intensivă nu mai are medicamente esențiale
Eveniment

Secția Terapie Intensivă nu are medicamente esențiale

Spitalele de stat mai au bani doar de salariile cadrelor medicale: la Institutul Marius Nasta, din București, secția de Terapie Intensivă nu mai are medicamente, afirmă, la Digi 24, șefa secției. În plus, banii pentru bolnavii de cancer, susține Federația Asociațiilor de Pacienți. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Spitalul Marius Nasta n-a mai publicat din septembrie 2022 veniturile salariale. Potrivit acestor ultime date, managerul Beatrice Mahler primea un salariu de peste 18.000 de lei, plus 9.200 de lei spor de condiții periculoase, indemnizație de hrană și vouchere de vacanță. Unele asistente puteau avea peste 10.000 de lei pe lună, un cercetător cu grad de doctor încasa peste 25.000 de lei/ lună și mai mulți medici săreau de 24.000 lei/lună. La institut lucrau 772 de persoane. Secția de Terapie Intensivă nu mai are medicamente esențiale „Pentru pacient înseamnă riscul ca tratamentul să nu fie la fel de eficient. De exemplu - lipsește un antiaditiv. Un pacient intră în fibrilație atrială. Daca aș avea Amiodarol, poate că ar ieși într-o oră, două și… nu am. Tratamentul de înlocuire s-ar putea să dureze una, două zile. Este o prelungire a perioadei de spitalizare, a perioadei de internare la ATI, care și ea este costisitoare”, a declarat, la Digi 24, Genoveva Cadar, șefa secției ATI. Declarația ei a fost susținută de Beatrice Mahler, managerul spitalului: „Trebuie să vă gândiți că avem rețete care ajung, sau sume de bani pe care le decontăm familiei, până la 8.000 de lei, sume extrem de mari, pentru că vorbim de medicamente scumpe”. Conducerea spitalului Judeţean Timișoara a arătat că a făcut un memoriu către autorităţile de la Bucureşti, în care a arătat că banii dați de stat nu mai pot asigura nici măcar o îngrijire decentă a pacienților. „De altfel, până la finalul lunii, nu vor mai fi bani pentru niciunul din cele 16 programe de sănătate gestionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. CNAS cunoaște situația din spitale, la fel și premierul”, arată Digi 24. Postul consemnează și declarația purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin: „E păcat să colportăm în spațiul public informații neverificate, care pot crea reacții sociale absolut nedorite. Există fonduri”.

Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții. Sursă imagine: Inquam Photos - Octav Ganea
Justiție

Long-COVID sindromul care chinuie pacienții

Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții. Pe grupurile de bolnavi COVID de pe Facebook, foarte mulți români se plâng că au rămas cu simptome ale coronavirusului mult timp după ce au trecut prin boală. Un sondaj publicat la începutul anului 2022 arată că mai bine de jumătate dintre pacienții cu COVID au rămas cu oboseală cronică, iar o treime se confruntă cu probleme neurologice și căderea părului. Astfel de simptome apărute în timpul bolii COVID-19 și care persistă la peste trei luni de la trecerea prin boală intră în sfera sindromului long-COVID. Cu toate acestea, 40 la sută din cei care acuză simptome nu merg la medic pentru investigații. Pe de altă parte, România nu are centre pentru tratarea pacienților post-COVID. Cei cu afectare pulmonară severă rămân internați în secțiile de pneumologie, iar cei cu simptomatologie mixtă sunt tratați ambulatoriu. Beatrice Mahler, medic pneumolog și manager al Institutului „Marius Nasta”, a explicat, pentru defapt.ro, că este necesară modificarea legislației pentru ca în secțiile de pneumologie să poată fi angajați kinetoterapeuți, care, împreună cu specialistul, să ajute la recuperarea pacientului cu boală respiratorie. Citește și: Vaccinarea anti-COVID se va face numai în cabinetele medicilor de familie Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții: „Am patru luni de când am avut COVID. M-am săturat de umblat pe la doctori” „Am patru luni de când am avut COVID. M-am săturat de umblat la doctori. Fiecare vizită la medic – două, trei pastille în plus și nimic nu ajută în starea asta”, scrie, pe un grup de pacienți de pe Facebook, o femeie. Enumeră pastilele pe care le ia acum, apoi alte simptome pentru care nu a fost încă la medic și îi întreabă pe ceilalți pacienți la ce doctori să mai meargă. „Am avut o formă ușoară, însă efectele pe termen lung își fac simțită prezența. Sunt zile în care mă simt ciudat, amețită, ca și cum odihna nu ar fi fost suficientă, mă simt lipsită de energie, nu pot să mănânc nici foarte mult, deoarece repornesc simptomele intestinale”, scrie o tânără, care a avut boala în urmă cu an. O altă femeie îi scrie că și ea se confruntă de un an și jumătate cu aceleași simptome. „Mă și bucur - Doamne, iartă-mă - când mai citesc că și alții trec prin așa ceva, deoarece câteodată mă întreb dacă nu am luat-o razna”. Un bărbat se plânge de „dureri de cap groaznice” cu care a rămas după COVID și cere sugestii de tratament, pe un alt grup de pacienți. Unii îi recomandă pastile, alții, să meargă la medic. O femeie îi scrie: „Eu nici acum, la un an și jumătate de la COVID, nu am scăpat de ele, zilnic am dureri groaznice”. Alți oameni se plâng de dureri de dinți sau de oase. Unii au spasme musculare și așteaptă controalele la neurolog, vedere încețoșată, o tuse persistentă. „Nu știu ce să mai fac”, scrie o tânără, la mai bine de o lună de la trecerea prin boală. Alții reclamă „înțepături în inimă, probleme cu tensiunea sau cu respirația. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a trecut în revistă peste 200 de simptome post-COVID, reținând că o pătrime dintre pacienții COVID vor avea simptome post-COVID cel puțin încă o lună de la trecerea prin boală, iar unul din 10 reclamă o stare de rău după 12 săptămâni. Această simptomatologie este descrisă ca „long-COVID”. AICI, explicațiile despre long-COVID din partea OMS. Long-COVID, o simptomatologie extrem de variată. Oboseala, cel mai frecvent simptom „Foarte mulți dintre pacienții care au trecut prin COVID, fie că au fost forme ușoare, medii sau severe, prezintă, după trei luni de la infecția acută, încă cel puțin un simptom care deranjează. Statistica arată că cel puțin 80 la sută dintre persoanele care au făcut boala prezintă cel puțin un simptom sau mai multe sau o altă afecțiune legată de COVID sau un sindrom legat de această boală, care a apărut în timpul bolii acute, pentru că sunt mai multe mecanisme care pot declanșa acest sindrom post-COVID”, a explicat, pentru defapt.ro, dr. Virgil Musta, medic primar de boli infecțioase și șef de secție în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara. DR. Virgil Musta, de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara. Sursă: Inquam Photos - Virgil Simonescu „Cel mai frecvent simptom este astenia (oboseala). 52% dintre pacienți acuză oboseală pe o perioadă mai lungă de trei luni, dar sunt dureri de cap, tuse, dureri de mușchi, oase, o simptomatologie extrem de variată. Din cauză că boala COVID poate afecta aproape toate organele, apar manifestări pe toate sistemele. Cea mai frecventă manifestare este manifestarea pulmonară, pneumonia sau bronchopneumonia COVID, cu diferite grade de severitate, dar la nivelul inimii pot apărea miocardite, pericardite, sindroame ischemice. La nivelul sistemului nervos, apar zeci de simptome sau sindroame - fie în timpul bolii sau după boală, la nivelul rinichiului, al ficatului, apar manifestări care pot să persiste. Diabetul frecvent este decompensat sau, la pacienții care au predispoziție de a face diabet, declanșează diabetul în timpul bolii și rămân apoi cu acest diabet”, a atras atenția dr. Musta. Defapt.ro: Toți pacienții sunt îndrumați să-și facă niște controale după trecerea prin boală? Cum se procedează? Dr. Virgil Musta: Nu. În primul rând, pe pacienții care au afectare pulmonară dovedită prin radiografie în perioada acută se recomandă ca la trei luni să-și facă un control pentru a vedea nivelul de afectare pulmonară. Pentru pacienții care prezintă diverse simptome este recomandabil să se prezinte la medicul de familie, care să-I îndrume către specialiști, pentru că am auzit situații care – spre exemplu, au făcut miocardită și nu au fost diagnosticați în perioada acută a bolii, desi aveau simptomatologie, iar diagnosticul s-a pus după COVID, în perioada de convalescență a bolii. Atunci se recomandă ca o persoană care a avut alte simptome decât simptomatologia pulmonară să fie evaluată o perioadă de timp de către medicii specialiști din patologia respectivă (neurolog, cardiolog, gastroenterolog, dacă a avut afectare hepatică) astfel încât să ne asigurăm că această afectare nu evoluează, ci regresează în timp. Defapt.ro: Există programe, terapii pe care pacienții le pot accesa sau merg la medic și primesc tratament? Dr. Virgil Musta: Nu există un program special post-COVID, e de mers la medicul de familie, care poate recomanda el terapie sau poate să îl îndrume pe pacient spre medicii specialiști. Există programe de recuperare pulmonară, la pneumologie, dar nu există un program special, ci orice pacient care are o boală cronică pulmonară poate beneficia de programele de recuperare pulmonară. Sunt importante și cred că sunt necesare (programele de recuperare post-COVID, n.r.), dar nu știu să existe în momentul de față într-un program national, cum este programul national HIV-SIDA, programul de diabet sau alte programe naționale finanțate separat de Ministerul Sănătății. Pacienții post-COVID cu simptome mixte au nevoie de recuperare respiratorie La Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, sunt îngrijiți în continuare atât pacienți post-COVID care au rămas cu o afectare pulmonară importantă, în secțiile de pneumologie, dar și cei cu simptomatologie mixtă, care pot fi tratați ambulator, în baza unei trimiteri de la medicul de familie. „Avem o categorie de pacienți post-COVID care sunt severi, sunt cei care nu reușesc să fie externați din COVID și să meargă acasă și trebuie să-și continue spitalizarea în secția de pneumologie, sunt pacienți cu o afectare pulmonară important și cu comorbidități, care dezvoltă insuficiență respiratorie. În valul cinci, numărul lor a fost net scăzut față de valul patru. Avem o altă categorie de pacienți care au avut forme severe de boală, reușesc să fie externați după trecerea prin COVID cu stare generală ameliorată, dar, pe fondul imunosupresiei indusă de boala COVID, revin spre spital cu pneumonii importante, care declanșează de regulă fenomene de insuficiență respiratorie acută. Sub tratament, evoluția lor este bună, dar de cele mai multe ori necesită internare. Există o a treia categorie de pacienți care rămân cu o simptomatologie mixtă și respiratorie, care nu necesită internare - tuse, oboseală la efort, de regulă, asociate cu simptome generale de tip oboseală importantă, dureri musculare, căderea părului, simptomatologie care se remite în timp. Și la acești pacienți evaluarea este pe spitalizarea de zi, recomandăm program de recuperare respiratorie și, obligatoriu pentru această categorie de pacienți, recomandăm și evaluarea cardiologică, pentru că, de multe ori, dispneea nu are doar o cauză respiratorie, pulmonară, ci și cardiac”, a explicat, pentru defapt.ro, Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și manager al Institutului „Marius Nasta”. Dr. Mahler a arătat că, în prezent, cei mai mulți pacienți sunt cei cu simptomatologie mixtă, pentru că „în ultimul val, formele de afectare nu au necesitat internare, oarecum proporția (de pacienți, n.r.) este similară cu tipul de afectare pe care au avut-o pacienții în perioada de boală acută”. DR. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. Sursă: Inquam Photos - Octav Ganea Cum se face recuperarea la pacientul cu sindrom long-COVID Pentru recuperare, la Institutul „Marius Nasta” se folosește ghidul elaborat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Ghidul a fost tradus de spital în limba română și este disponibil AICI. „Noi utilizăm ghidul OMS, care, mai ales în prima perioadă după trecerea prin boală, recomandă exerciții care să nu impună un efort important, pentru că știm că sindromul post-COVID presupune de cele mai multe ori afectare multisistemică, iar recuperarea trebuie să se facă lent. Sunt exerciții aparent simple, dar care, făcute cu o anumită constanță și o anumită frecvență de repetare, cresc toleranța la efort și ne interesează ca pacientul să-și reia, încet-încet, activitatea lui zilnică, să nu mai fie dependent de o altă persoană, să își poată desfășura activitățile cu care era obișnuit înainte de trecerea prin boală”, a explicat dr. Mahler. Defapt.ro : La Institutul „Marius Nasta” este un centru de recuperare post-COVID? Sau recuperarea se face în cadrul secției de pneumologie? Dr. Beatrice Mahler: În acest moment, lucrurile sunt blocate în Institutul „Marius Nasta”, pentru că avem secția COVID deschisă pe nivelul 2 de reziliență, cu centrul de evaluare. Recuperarea o putem face în secțiile de pneumologie, la pacienții care sunt internați avem recuperarea din secțiile de pneumologie și avem și un program de reabilitare pulmonară cu kinetoterapeuți și în ambulator. Acolo, pacienții nu trebuie să fie internați, pot să vină să învețe un anumit set de exerciții cu kinetoterapeutul și le pot urma ulterior acasă. Exercițiile nu sunt grele, dar e necesară o evaluare a capacității pulmonare înainte și la finalul exercițiilor, care ar trebui să se întindă pe minim opt săptămâni. Defapt.ro: Este nevoie de trimitere la medicul de familie? Dr. Beatrice Mahler: Pentru spitalizarea de zi, da, este nevoie de trimitere de la medicul de familie, pentru că presupune consult, un set minim de investigații, de sânge, pentru a vedea bilanțul hematologic, funcția hepatica, funcția renală, un examen radiologic și evaluarea funcției respiratorii, care este important. Cu siguranță pacienții au ca indicație și electrocardiografie, dar cu mențiunea că facem doar un screening și în momentul în care observăm că pacientul are simptomatologie sugestivă, modificări electrocardiografice, recomandăm un consult cardiologic care poate fi făcut tot la „Marius Nasta”, pentru că în ambulator avem medic cardiolog care poate să asigure acest consult. Fragment din Ghidul OMS, tradus de Institutul „Marius Nasta” din Capitală. Este nevoie de kinetoterapeuți în secțiile de pneumologie Defapt.ro: Credeți că ar fi necesar să avem centre de recuperare post-COVID? Am văzut că în alte țări se fac. Dr. Beatrice Mahler: Din punctul meu de vedere, recuperarea respiratorie este obligatorie pentru toate afecțiunile pulmonare și cred că este momentul să privim recuperarea respiratorie ca și parte componentă a tratamentului oricărei afecțiuni pulmonare pentru că orice pacient care ajunge în spital cu o boală pulmonară în primul rând nu va avea toleranță la effort, pentru că nu va mai poate respira. Asta înseamnă câteva zile de repaos, câteva zile în care el se decondiționează și acești pacienți care sunt vârstnici, au afecțiuni cronice, dacă nu reușesc să-și mențină activitatea zilnică, au o scădere a masei musculare extrem de importantă. Prin urmare, este foarte bine ca din primele momente în care medicul consider că afecțiunea respiratorie s-a stabilizat, pacientul să beneficieze de ajutorul kinetoterapeutului. Nu este recuperarea medicală la care mă refer eu cea pe care o recomandă medicul de balneofizioterapie, care se face în centre de recuperare pe care le are România, în stațiunile pe care le avem, vorbesc despre recuperarea sub supravegherea medicului pneumolog, prin exerciții pe care le supraveghează kinetoterapeutul, astfel încât de cele mai multe ori, din studiile care sunt în acest moment la nivelul Uniunii Europene, se evidențiază că pacientul își crește toleranța la efort mai repede, datorită kinetoterapiei, și recuperarea și externarea lui se face mult mai rapid. De asemenea, aceste programe de recuperare respiratorie, dacă sunt efectuate anual, asigură pe termen lung un beneficiu. Termen lung în boala respiratorie înseamnă să nu ți se interneze pacientul în următorul an cu altă acutizare, pentru că la fiecare acutizare, de câte ori el necesită tratament antibiotic, practic se pierde o parte din funcția pulmonară, care nu se mai recuperează. Plămânul nu se reface. Se vindecă, dar nu se reface. Defapt.ro: Dar noi avem astfel de programe de recuperare respiratorie? Dr. Beatrice Mahler: Pe site-ul spitalului „Marius Nasta” o să vedeți ghidul de recuperare al pacientului COVID (OMS) tradus în limba română, avem și o broșură cu sfaturi pe care o dăm pacienților noștri post-COVID. Sunt multe centre de pneumologie din România care au astfel de programe, însă, din păcate, în acest moment, legislația pe care o are România nu ne permite să angajăm kinetoterapeuți în secțiile de pneumologie. Sigur, probabil că Ministerul Sănătății, care cunoaște această situație, din câte am înțeles, lucrează la modificări legislative, și aștept să văd care sunt propunerile, pentru că sistemul de reorganizare, sistemul de structură de personal dintr-o unitate sanitară nu a fost modificat din 2010, iar medicina și procedurile medicale și procedurile de tratament s-au schimbat și adaptarea sistemului românesc este obligatorie în acest moment. Defapt.ro: Deci, soluția ar fi acum schimbarea legislației, pentru a putea fi angajați kinetoterapeuți în secții. Dr. Beatrice Mahler:Da, ca să putem face compartimente de recuperare respiratorie în care pacientul cu boală pulmonară, sub îndrumarea medicului pneumolog și cu exercițiile efectuate cu kinetoterapeutul, să poată să-și câștige mai repede independența. Defapt.ro: Asta ar fi valabil pentru toate bolile pulmonare, nu doar pentru COVID? Dr. Beatrice Mahler: Da, absolut, pentru toate bolile pulmonare. Sistemul există în Franța, nu am inventa nimic, pur și simplu am aduce plusvaloare și plus calitatea actului medical, pentru că actul medical în spital nu trebuie făcut exclusiv de medic, sigur, prescripția medicală, diagnosticul sunt obligatorii să fie făcute de medic, dar pacientul are nevoie de psiholog, de kinetoterapeut, de nutritionist. UMF „Carol Davila” pregătește acest tip de asistență medical superioară, trebuie doar să deschidem oarecum sistemul pentru ca acești oameni să vină în echipă, alături de medic. Nu avem o statistică oficială cu numărul de români care se luptă cu sindromul long-COVID România nu are o statistică privind numărul de pacienți care au trecut prin COVID și care se confruntă cu long-COVID, a arătat medicul Virgil Musta, care a atras atenția că în România nu există educația de a merge la doctor cel puțin o dată pe an pentru o evaluare, de aceea este greu de obținut o statistică. În opinia dr. Musta, cei care merg la doctor cu simptome long-COVID sunt cei care „probabil au simptome care îi deranjează foarte mult”. Un indicator referitor la numărul românilor care se confruntă cu long-COVID îl reprezintă relatările de pe grupurile de pacienți de pe Facebook, a arătat dr. Musta. Medicul a atras, însă, atenția că pericolul cu grupurile de pacienți este că, în loc să se adreseze specialistului, „se adresează medicului Facebook, ceea ce este periculos”. 60% din pacienți s-au informat despre long-COVID de pe Facebook. 40% nu s-au dus la un control, deși aveau sechele după boală Un sondaj efectuat în ianuarie 2022 de Asociația „Din grijă pentru client”, efectuat pe 220 de pacienți care au avut COVID-19, arată că 57 la sută se confruntă după trecerea prin boală cu oboseala cronică, iar o treime vorbește despre probleme neurologice și căderea părului. Un pacient din cinci s-a plâns de afecțiuni respiratoria, cardiovasculare sau dureri musculare. Peste 45 la sută dintre pacienții din sondaj au rămas cu probleme de anxietate sau depresie, însă doar 8 la sută au apelat la consiliere psihologică. 60 la sută dintre pacienți au citit informații despre long-COVID pe rețelele de socializare, iar 19 la sută au primit o recomandare de la medicul de familie pentru o evaluare post-COVID. Aproape 40 la sută dintre pacienți nu au făcut nici o investigație, deși au acuzat simptome long-COVID.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră