sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: marian enache

19 articole
Politică

Simion propune retragerea decorațiilor acordate judecători CCR

După Elena Lasconi, și George Simion propune retragerea decorațiilor acordate de Iohannis unor judecători CCR. Printre ei se află însă și judecătoarea care l-a condamnat pe Adrian Năstase la închisoare cu executare, Livia Stanciu. Tot ea este cea care l-a condamnat pe fostul senator PSD Cătălin Voicu. Citește și: Cel mai dezastruos sistem IT al statului, cel gestionat de CNAS, a costat un miliard de lei. IT-iștii nu vor să lucreze la CNAS nici pentru 3.900 de euro pe lună Simion propune retragerea decorațiilor acordate unor judecători CCR „Să curățăm țara de oamenii care au servit interese străine”, ar fi spus George Simion, citat de BZI. „George Simion, liderul AUR, a anunțat că îi va propune președintelui ales de popor, Călin Georgescu, să demareze procedura de retragere a decorațiilor acordate de Klaus Iohannis unor judecători ai Curții Constituționale și altor persoane care nu fac cinste țării. Simion a criticat dur modul în care fostul președinte a utilizat distincțiile naționale, afirmând că acestea au fost oferite unor indivizi care au trădat interesul național și au servit interesele străinilor”, scrie BZI. Luni, preşedinta USR, Elena Lasconi, a spus că următorul preşedinte ar trebui să retragă decoraţiile acordate de către Klaus Iohannis preşedintelui Curţii Constituţionale a României, Marian Enache, precum şi judecătorilor CCR Livia Stanciu şi Attila Varga. „Singurul motiv pentru care Iohannis i-a decorat pe Marian Enache şi pe alţi doi judecători CCR este că i-au permis să îşi prelungească viaţa bună de la Cotroceni pe banii românilor. Toţi cei trei se pregătesc să primească la încheierea mandatelor şi câte o primă în valoare de 6 indemnizaţii lunare. O sumă care poate ajunge şi la circa 50.000 de euro! Următorul preşedinte al României are obligaţia să retragă aceste decoraţii în prima zi de mandat. Eu asta voi face, dacă voi primi încrederea românilor. Mai mult, voi susţine o reformă din temelii a Curţii Constituţionale, ca să scăpăm de politrucii din această instituţie şi să aducem un pic de dreptate. Ajunge! E nedrept că s-au anulat alegerile prezidenţiale pe baza unor compuneri, fără nicio dovadă concretă, e nedrept că Iohannis a rămas agăţat de Cotroceni, e nedrept că politrucii primesc decoraţii, pensii speciale şi prime de zeci de mii de euro”, a scris Lasconi pe Facebook.

Simion propune retragerea decorațiilor acordate unor judecători CCR Foto: Facebook
PSD a anulat alegerile fiindcă nu i-a convenit rezultatul Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

PSD a anulat alegerile fiindcă nu i-a convenit rezultatul

Cel mai influent cotidian german, Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), sugerează că PSD a anulat alegerile, fiindcă nu i-a convenit rezultatul, iar amestecul rusesc este nedovedit. Articolul, scris de Michael Martens, corespondentul pentru Europa de Est, se intitulează: “Mitul amestecului rusesc“. Articolul a fost tradus și de RADOR, agenția radioului public. Citește și: Delir de grandoare al Liei Olguța Vasilescu: Târgul de Crăciun din Craiova ar fi avut două milioane de vizitatori din toată lumea, se laudă Primăria “Alegerile prezidențiale din România au fost anulate. Se presupune că au fost fraudate de Kremlin. Sau clasa politică de la București a jucat la noroc?“, afirmă Martens în debutul articolului. Acesta se întreabă de ce ar vrea Rusia să influențeze doar alegerile prezidențiale, nu și pe cele parlamentare, care au fost validate. PSD a anulat alegerile fiindcă nu i-a convenit rezultatul Amintind de susținerea oferită de PSD lui George Simion - fără a-l nominliza - în speranța că acesta va putea fi bătut în turul II al prezidențialelor, FAZ scrie: “Principalul partid de guvernare a subestimat furia populației față de formațiunile politice consacrate. În aroganța lor, strategii PSD pur și simplu nu și-ar fi putut imagina că propriul lor candidat va fi respins de populație“. Martens apreciază că se încearcă ”distragerea atenției de la propriul eșec” al partidelor tradiționale și se inventează ”un pretext pentru anularea unui scrutin al cărui rezultat nu a fost pe placul celor de la putere”. FAZ amintește că președintele CCR, Marian Enache, este strâns legat, politic, de PSD, iar din dosarul său de securitate mai sunt doar coperțile, nu și filele care să arate ce legături au existat. “Fost aparatchik (...), Iliescu a făcut ca oamenii vechilor structuri comuniste să se infiltreze mai ușor în noul stat” în care “biografiile care încep în cercurile Securității și duc la poziții influente (...) nu sunt neobișnuite”, explică cotidianul german. Martens scrie și de Toni Greblă, de legăturile sale cu PSD și amintește că acesta “a participat la o sărbătoare privată cu bărbați din cercul lui Georgescu, la sfârșitul anului 2022“. FAZ a discutat și cu istoricul Oliver Jens Schmitt, care predă la Viena, care a afirmat că “fără sprijinul structurilor de stat din România, ascensiunea bruscă a lui Georgescu ar fi greu de imaginat”, astfel că sfatul lui Schmitt este ca motivele succesului acestui outsider ”să fie căutate nu doar în Rusia ci și în România”. “Mulți oameni au sentimentul că alegerile au fost anulate nu din cauza ingerinței Rusiei, ci pentru că rezultatul nu a fost cel așteptat de guvernanții de la București”, încheie Martens, apreciind că este posibil ca aceștia să nu se fi înșelat.

Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Marian Enache, șeful CCR, avut dosar de turnător, dar susține că a fost victima Securității

Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut. Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, figurează cu dosar Fond Rețea la Securitate, dar Serviciul Român de Informații susține că "dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Istoricul Mihai Demetriade a explicat pentru DeFapt.ro că această sintagmă se referă la faptul că dosarul a fost distrus, adică nu mai există fizic. Cel mai probabil, dosarul a fost distrus în decembrie 1989 la ordinul generalului Iulian Vlad, care a ordonat distrugerea arhivei Securității. Însă a rămas numărul de dosar: 7259/Vaslui. Citește și: Șeful CCR câștigă anual din trei pensii speciale mai mult decât din salariul de la Curtea Constituțională. Total: peste 100.000 de lei lunar. Pe ce a „spart” Marian Enache 135.000 de euro în 2023, an în care s-a însurat La solicitarea DeFapt.ro, judecătorul Marian Enache a negat orice colaborare cu Securitatea înainte de decembrie 1989. Mai mult, se consideră o victimă a Securității: susține că el și familia sa au fost supravegheați pentru că aveau rude în străinătate și presupuse legături cu cetățenii străini. Motiv pentru care nu a fost lăsat să plece în străinătate. Avocat înainte de 1989 Marian Enache, actualul președinte al Curții Constituționale a României, și-a început cariera la vârsta de 23 de ani, în anul 1977, ca avocat în Baroul Iași, la scurt timp după ce a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității "Al. I. Cuza” din Iași. Ulterior, a activat ca avocat în Baroul Vaslui, până în 1990. În toată această perioadă, studenții de la Drept, avocații și angajații din sistemul de justiție erau în atenția specială a Direcției I a Securității. Istoricul Mihai Demetriade a explicat, la solicitarea DeFapt.ro, că Direcția I a Departamentului Securității Statului (DSS) avea printre atribuții și supravegherea domeniului justiție. "De la studenți la drept până la avocați, procurori, toți cei care lucrau în zona asta. Grefieri, habar n-am, toată lumea. Supravegherea presupunea forme de urmărire, forme de supraveghere în dosarul de obiectiv. De exemplu, dacă lucrai la Tribunalul Bârlad, Tribunalul Bârlad avea un dosar de obiectiv în care erau urmăriți toți cei care lucrau acolo. De la stenodactilografă până la președintele tribunalului", a precizat Mihai Demetriade. Mai mult, Justiția avea propria rețea informativă. Astfel, în calitate de student la Drept, respectiv de avocat la Iași și Bârlad, Marian Enache nu avea cum să scape de atenția specială a Securității. Membru CPUN, FSN, juristul lui Iliescu Imediat după Revoluția din Decembrie 1989, îl regăsim pe avocatul Marian Enache membru în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN). Apoi, pe 11 iunie 1990, a ajuns vicepreședinte al Adunării Deputaților în calitate de deputat din partea Frontului Salvării Naționale (FSN). O lună mai târziu, a fost desemnat de FSN să facă parte dintr-o echipă de 28 de parlamentari pentru a redacta proiectul Constituției României. Tot în anul 1990, deputatul Marian Enache a fost trimis într-un stagiu de documentare în Drept constituțional comparat în Franța, Spania și Italia. Ulterior, pe 15 ianuarie 1993, președintele României Ion Iliescu l-a numit în funcția de consilier de stat, director al Direcției juridice. A stat pe funcție până la data de 18 iunie 1993, dată la care a fost numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova. Meleșcanu, Voiculescu, Oprea Trei ani mai târziu a fost rechemat în țară, ocazie cu care a câștigat un mandat de deputat la Iași pe listele Partidului Democrației Sociale din România (PDSR). În anul 1997, a lăsat partidul lui Ion Iliescu pentru a ocupa funcția de vicepreședinte al Alianței pentru România, formațiune politică condusă atunci de Teodor Meleșcanu. Marian Enache a activat ca avocat în Baroul București în perioada 1998 – 2010, dar în paralel a continuat să cocheteze cu politica. În 2008, a fost recuperat de Dan Voiculescu, care l-a înregimentat în Partidul Conservator. A candidat pentru o funcție de senator, dar nu a fost ales. Apoi a ajuns în UNPR, partid condus de generalul Gabriel Oprea, care l-a făcut deputat în anul 2012. La finalul mandatului, în anul 2016, a fost numit judecător la Curtea Constituțională pe o perioadă de nouă ani, cu sprijinul PSD. Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut În urma candidaturii la Senat din 2008, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a emis o adeverință în care se menționează că "nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau colaborator al Securității". Dar, în baza Notei de Constatare nr. S/DI/I/585 din data de 23.02.2009, întocmită de către Direcția de Specialitate, din cadrul CNSAS, se regăsesc următoarele informații: "SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (Fond Rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Întrebat ce înseamnă că Marian Enache a avut un "dosar Fond Rețea", istoricul Mihai Demetriade a explicat: "Neștiind ce era în coperțile alea, nu ne putem pronunța. Ce putem spune este ce putea însemna un dosar de rețea. Un dosar de rețea putea însemna construcția unui instrument de intimidare și șantaj. Adică să fi fost un dosar de… nici nu știm ce a fost… de informator. Sunt mai multe forme de colaborare. Putea să constituie un real dosar de informator și atunci avem de a face cu un exponent al poliției politice. Dar și aici este o discuție. Această calitate e probată doar dacă documentele din acel dosar privesc încălcarea unor drepturi și libertăți. Altminteri nu vorbim de asta". SRI spune că a predat tot ce a primit Serviciul Român de Informații, instituția care a informat CNSAS că dosarul nu s-a păstrat în arhivă, a transmis la solicitarea DeFapt.ro următoarele: "Instituţiei noastre i s-a atribuit sarcina preluării spre conservare şi folosinţă a fondurilor de arhivă ce priveau securitatea naţională ale fostelor organe de informaţii cu competenţă pe teritoriul României. Astfel, au fost preluate de către SRI toate documentele existente la acea dată, create de către structurile interne ale Securității". Ulterior, documentele preluate de la Securitate au fost transferate către CNSAS, conform legislației care reglementează accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste și Securității. Pe scurt, dosarul 7259/Vaslui nu a fost preluat de SRI. Demetriade: "Dosarul a fost distrus" Întrebat dacă există poibilitatea ca dosarul să nu fi fost predate către CNSAS, istoricul Mihai Demetriade a spus că este exclus. "De ce spun ? Pentru că un deținător legal de materiale de arhivă, când spune expresia , asta înseamnă că el nu mai există fizic la deținător. Nu cred, adică nu cred, aproape aș spune cu certitudine e cu totul și cu totul implauzibil să crezi că SRI are acest dosar și nu l-a păstrat pentru că ai presupune că o instituție a statului minte într-un act oficial. (…) Rezultă de acolo că dosarul ăsta s-a distrus, nu mai există fizic. Nu a fost identificat fizic, s-a distrus. S-a distrus masiv în 1989 și nu avem o evidență exhaustivă, deplină, totală a dosarelor distruse. Aici e o problemă". Operațiune dictată de generalul Iulian Vlad Istoricul a explicat și contextul care a dus la distrugerea dosarelor Securității. "Practic, a fost o operațiune coordonată de șeful Departamentului Securității Statului (DSS), fostul general Iulian Vlad, de distrugere sistematică a arhivei. Ofițerii de Securitate au început să ardă dosare în toate județele țării. Au făcut asta fie în incinta inspectoratelor, fie în afara orașelor, fie le-au îngropat. În diverse formule. Pentru că România nu avea o tehnică de distrugere, adică mașini de tocat la tot pasul, au preferat să le ardă în sobe, în butoaie de tablă, le-au ars în afara municipiilor și așa mai departe. Din cauza asta, multe dosare nu se mai află fizic în arhiva CNSAS", a declarat Mihai Demetriade. Enache nu știe cum opera Securitatea Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, a transmis la solicitarea DeFapt.ro că nu are cunoștință de existența concretă a vreunui dosar cu referire la o potențială colaborare a sa organele de Securitate înainte de 1989. "În ceea ce privește adeverința eliberată de CNSAS, prin care SRI a comunicat că figurez cu un dosar care nu s-a păstrat în arhivă, precizez că nu am cunoștință de modul de lucru prin care își desfășura activitatea această instituție", a precizat judecătorul Marian Enache. Mai mult, președintele CCR a negat orice legătură cu Securitate. Inclusiv că ar fi fost recrutat de Securitate sau că ar fi dat și semnat note informative. "Eu însumi și familia mea am fost supravegheați de fosta Securitate" Enache a mers chiar mai departe: susține că avut de suferit atât el, cât și familia sa, de pe urma abuzurilor făcute de Securitate în regimul comunist. "Eu însumi și familia mea am fost supravegheați de fosta Securitate, motivat de faptul că aveam rude în străinătate și presupuse legături cu cetățenii străini. Nu am primit niciodată aprobare până în 1989 să merg în străinătate pentru a-mi vizita rudele. Deși aveam documentația legală necesară de chemare din partea acestora, cererile depuse oficial în acest sens nu mi-au fost aprobate. În acest context, după 1989 nu am primit explicații în privința acestor refuzuri de aprobare a cererilor de plecare în străinătate", a mai transmis Marian Enache. Răspunsul președintelui CCR pentru DeFapt.ro (sursa: CCR)

Șeful CCR, pensii speciale peste salariu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Șeful CCR, pensii speciale peste salariu

Șeful CCR, pensii speciale peste salariu. Marian Enache, președinte al Curții Constituționale, câștigă de aproape două ori mai mult din pensii decât din salariul de la CCR. Șeful CCR, pensii speciale peste salariu Potrivit declarației de avere depuse anul acesta, Enache a primit în 2023 un salariu de puțin peste 473.000 de lei de la CCR. Citește și: Pensiile speciale ale lui Marian Enache, șeful CCR, suspectat că a turnat la Securitate, au crescut cu peste 50% într-un an, ajungând la sume astronomice. Salariul s-a majorat cu 25% Adică aproape 40.000 de lei lunar, echivalentul a opt mii de euro. Tot în 2023, însă, Enache a încasat din pensii speciale peste 762.000 de lei. Pensia specială de magistrat al CCR și cea de avocat i-au adus 679.800 de lei, iar mandatele de parlamentar, aproape 83.000 de lei. S-a însurat la 69 de ani Dar, în 2023, Enache a avut și cheltuieli. Astfel, din contul bancar în care deținea 326.000 de euro au dispărut 135.000 de euro, lăsându-l pe șeful CCR cu doar 191.000 de euro. Cel mai probabil, suma a fost cheltuită pe un apartament cumpărat în Iași, orașul natal al lui Marian Enache. Motivul achiziției pare să fi fost mariajul la 69 de ani: anul trecut, șeful CCR s-a căsătorit cu o ieșeancă, medic și profesor universitar.

Pensiile speciale ale șefului CCR, Marian Enache, au crescut cu 50% Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Pensiile speciale ale șefului CCR au crescut cu 50

Pensiile speciale ale șefului CCR, Marian Enache, suspectat că a fost turnător la Securitate, au crescut cu peste 50%, într-un an, ajungând la sume astronomice: acesta a încasat în anul fiscal 2023 două pensii speciale, care au ajuns, net, la peste 761.000 de lei. Citește și: Un fost turnător al Securității este, probabil, cel mai bine plătit bugetar din România. Doar pensia i-a crescut cu circa 85.000 de lei într-un an CCR a respins, în repetate rânduri, diferitele tentative de a abroga sau diminua pensiile speciale. Toți judecătorii CCR pot beneficia de pensie specială. Marian Enache a fost consilierul lui Ion Iliescu și acum apare frecvent alături de Marcel Ciolacu, la diferite evenimente publice. De la 1 ianuarie 2024, pensiile obișnuite s-au indexat cu doar 13,8%. Pensiile speciale ale șefului CCR au crescut cu 50% În medie, doar din pensiile speciale Enache a încasat în medie, net, circa 63.500 de lei pe lună, adică peste 12.500 de lei. Datele apar în ultima sa declarație de avere, depusă în iunie 2024, dar care cuprinde date din anul fiscal 2023. În anul fiscal 2022, cele două pensii speciale încasate de șeful CCR - una de “magistrat“, pentru că este membru al CCR și alta de fost parlamentar - au însumat circa 495.000 de lei. În consecință, pensiile sale au crescut cu 52-53%. Și salariul lui Marian Enache s-a majorat cu peste 25%. În anul fiscal 2022 acesta era, net, anual, de 374.725 de lei. În 2023, a ajuns la 473.298 de lei. În total, Enache - un fost avocat obscur din Vaslui, care a făcut carieră după 1990 alături de Ion Iliescu - a încasat de la stat peste 1,2 milioane de lei, în 2023. În 2009, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a precizat că Marian Enache a avut dosar de rețea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS.

Cine sunt judecătorii CCR prinși când ieșeau de la PSD Foto: B1 TV
Politică

Cine sunt judecătorii CCR prinși când ieșeau de la PSD

Cine sunt judecătorii CCR fotografiați alături de un senator PSD: Marian Enache, fost consilier al lui Ion Iliescu, cu un dosar de Securitate dispărut în mod misterios, și o bogată ex-senatoare PNL, promovată în politică de Relu Fenechiu, fostul ministru liberal al Transporturilor, care a stat la pușcărie mai mulți ani, fiind condamnat pentru corupție. Citește și: Judecătoarea CCR Scântei, cu 730.000 de lei de la ministerul liberalului Virgil Popescu, se justifică: Am luat ca notar Cine sunt judecătorii CCR prinși când ieșeau de la PSD Marian Enache a fost consilier la Cotroceni al fostului președinte Iliescu, între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador în Republica Moldova. În 2016, PNL a contestat numirea lui Enache la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. În 2009, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a precizat că Marian Enache a avut dosar de rețea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Enache câștigă 15.000 EUR lunar din salariu și două pensii speciale. El avea și certificat de revoluționar, deși la Vaslui nu s-a tras un foc de armă, în decembrie 1990. O declarație de avere din 2018 arată că Marian Enache a încasat, în 2017, și pensie de avocat – 22.119 lei, și indemnizație de revoluționar – 12.492 de lei. Fenechiu, creatorul politic al grupării de la Iași Judecătoarea CCR Iulia Scântei a ajuns în politică cu ajutorul controversatului Relu Fenechiu. Prima ei funcție publică a fost de consilier la cabinetul premierului Tăriceanu, după care a ajuns secretar general la ministerul Justiției,când ministru era un alt client al lui Relu Fenechiu, Tudor Chiuariu. Citește și: „Băieții deștepți” știau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu „În timp ce era secretar general la Ministerul Justiției, Iulia Scântei obține calitatea de notar public, în urma unui concurs cu scandal, printre examinatori fiind un coleg de serviciu.În 2014, Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv la cinci ani cu suspendare pentru corupție. Tot în 2014, Tudor Chiuariu este condamnat la 3 ani și șase luni cu suspendare tot pentru corupție”, scria Ziare.com în 2022. Avere uriașă, contracte cu statul controlat de colegii de partid DeFapt.ro a arătat, tot în 2022, că biroul notarial al lui Scântei a făcut sume uriașe din contracte cu instituții de stat, controlate de PNL: „Senatoarea Laura Iuliana Scântei, în calitatea de notar, a primit un onorariu de aproximativ 365.000 de lei de la Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie (SAPE). cționarul unic al (SAPE) este ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, colegul de partid al senatoarei Scântei”. „Statul, țepuit la notariatul Scântei (CCR). Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) a cumpărat un parc eolian cu aproape 15 milioane de euro, bani publici, dar centralele eoliene sunt încă ipotecate pentru o datorie de aproximativ 667.000 de euro. Cu toate acestea, Bogdan Stănescu susține că a plătit toți banii și nu există vreo o ipotecă, deși documentele oficiale îl contrazic. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că această afacere a fost legalizată la cabinetul notarului Iulia Scântei, fostă senatoare PNL, în prezent judecătoare la Curtea Constituțională. Întâmplător sau nu, SAPE este deținută integral de Ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, colegul de partid al Iuliei Scântei”, a mai arătat DeFapt.ro. În tablouri, sculpturi, bijuterii și ceasuri, Iulia Scântei a investit, până în 2022, 180.000 de euro. Iar apartamente are nu mai puțin de patru, potrivit declarației de avere.

Doi judecători CCR, fotografiați în timp ce ieșeau din biroul PSD Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Doi judecători CCR, fotografiați în timp ce ieșeau din biroul PSD

Doi judecători ai CCR au fost fotografiați lângă biroul PSD de la grupul din Parlament. Unul dintre ei este Marian Enache, președintele CCR, care a fost consilierul lui Iliescu și deputat al PSD. Celălalt este Iuliana Scântei, fost senator PNL. UPDATE 21.00: Judecătorii arată că au participat la simularea procesului lui Rudolf Eichmann. Pe 12 martie 2024, începând cu ora 09:30, în Sala de plen a Camerei Deputaților, prima zi a Conferinței Internaționale Laude-Reut a debutat cu un proiect special de excepție - "Mock Trial of Human Rights". Acesta constă în simularea procesului lui Adolf Eichmann, ofițer nazist responsabil cu implementarea „Soluției Finale”. La eveniment a participat și senatorul Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției. Doi judecători CCR, fotografiați în timp ce ieșeau din biroul PSD În imaginile distribuite de postul B1 TV se vede că, lângă cei doi judecători, de pe ușa grupului PSD iese senatorul PSD Robert Cazanciuc. Citește și: „Băieții deștepți” știau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu „E aceeași clădire, dar sunt circuite diferite și intrări complet separate. Deci, este intenția clară de a face o vizită acolo (...) Din ce pare, din ce am văzut acolo, pare a fi o întâlnire prin care există o consultare a unora dintre membrii CCR de către unii dintre decidenții politici din Parlamentul României, ai unui partid politic”, a spus parlamentarul USR Adrian Wiener, la B1 TV. „Nu văd nici pe departe ceea ce se insinuează că puterea legislativă ar dori să influențeze puterea judecătorească. Este un dialog între oameni politici care coordonează activitatea parlamentară și reprezentați ai Curții Constituționale”, a declarat Adrian Vigheciu, consilier PSD al municipiului București. Foto: Captură video Marian Enache a fost consilier al fostului președinte Iliescu, între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador la Chișinău. În 2016, PNL a contestat numirea sa la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. În 2009, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a precizat că Marian Enache a avut dosar de rețea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Oficial, din 1977 în 1990, Enache ar fi fost avocat.

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50% Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50

Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR, plus sporurile lor, au crescut cu aproape 50%, arată informațiile publice de pe site-ul Curții Constituționale, publicate la „Transparența veniturilor de natură salarială”. Și pensiile speciale pe care mulți judecători le cumulează cu salariul, vor crește, probabil. Citește și: Un localnic din Bihor a fost bătut, încătușat și amendat de poliție fiindcă a sesizat la 112 transporturile ilegale de pietriș. Transporturile, escortate chiar de polițiști Pe șest, salariile judecătorilor de la CCR au crescut cu 50% Ce arată datele de pe site-ul CCR: În septembrie 2022, președintele CCR, Marian Enache, fost consilier al lui Ion Iliescu, suspectat că a turnat la Securitate, avea un salariu brut de 29.663 de lei și multiple sporuri în valoare totală de circa 12.400 de lei. În total, septembrie 2022: circa 42.000 de lei. În septembrie 2023, când s-au publicat ultimele liste salariale, Enache avea un salariu brut de 47.074 de lei, ceea ce a ridicat și sporurile sale la suma de circa 15.000 de lei. În total, septembrie 2023: circa 62.000 de lei. El mai beneficiază de diurnă și decontarea cheltuielilor de chirie și transport, dar sumele nu sunt precizate. Enache are mai multe terenuri lângă București, dar nu a trecut în declarația de avere nici o locuință. Și judecătorii CCR au înregistrat creșteri substanțiale ale veniturilor salariale: de la un total de circa 41.500 de lei în septembrie 2022 la puțin sub 60.000 de lei în septembrie 2023. Secretarul general al CCR: brut, 26.200 de lei, lunar, în septembrie 2022. Însă, în septembrie 2023, avea aceleași venituriu salariale. Președintele CCR, Marian Enache, are două pensii speciale - de magistrat și de parlamentar - a căror valoare totală a fost în anul fiscal 2022 de puțin sub 500.000 de lei. Președintele CCR, Marian Enache, deține peste 7.400 de metri pătrați de teren în două comune de lângă București. Cel mai valoros teren, de peste 1.100 de metri pătrați, se află la Corbeanca. Într-un cont bancar, Enache a pus în anul fiscal 2022 suma de 68.000 de euro (diferența dintre 258.000 de euro, cât era suma din cont în declarația din 2022, și 326.000 de euro, sumă declarată în 2023). Adică peste 5.600 de euro economisiți, lunar, în medie.

Șeful CCR, Enache, moșier lângă București (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Șeful CCR, Enache, moșier lângă București

Șeful CCR, Enache, moșier lângă București. Președintele CCR, Marian Enache, deține peste 7.400 de metri pătrați de teren în două comune de lângă București. Cel mai valoros teren, de peste 1.100 de metri pătrați, se află la Corbeanca. Șeful CCR, Enache, moșier lângă București Terenurile sunt cumpărate între 2007 și 2017. Cinci dintre acestea (trei agricole și două intravilane) se află în comuna prahoveană Gorgota, la granița cu județul Ilfov. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Gorgota este cunoscută prin satul component Potigrafu, devenit celebru în urma filmării unor scene din filmul hollywoodian "Cold Mountain" cu Nicole Kidman și Jude Law în anii 2000. Citește și: Deși are 47.000 lei/lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, ia și trei sporuri și o indemnizație. Enache a avut dosar de turnător, care a dispărut La Gorgota, Enache deține în jur de 6.300 de metri de teren: aproape 2.700, intravilan, și 3.600, agricol. Valoarea de piață a terenurilor intravilane este de aproximativ 40.000 de euro iar cea a terenurilor agricole, în jur de 20.000 de euro. Terenul de la Corbeanca, intravilan, este cel mai scump: are o suprafață de 1.116 de metri pătrați și poate depăși 100.000 de euro. Terenurile deținute de Marian Enache (sursa: ccr.ro)

Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic

Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic. Președintele Curții Constituționale trăiește ca un nabab: din câștigurile lunare de peste 15.000 de euro, vreo 6.000 de euro se pun la ciorap și restul se cheltuie cu o medie de 300 de euro pe zi. Venituri de 871.000 de lei în 2022 Cel puțin așa s-a întâmplat în ultimii doi ani fiscali încheiați, 2021 și 2022. Citește și: Deși are 47.000 lei/lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, ia și trei sporuri și o indemnizație. Enache a avut dosar de turnător, care a dispărut Astfel, în 2022, Marian Enache a declarat venituri de 871.000 de lei (din salariul de la CCR, două pensii speciale și o indemnizație parlamentară), echivalentul a 175.000 de euro. În medie lunară, ar fi vorba de venituri de 14.600 de euro. Într-un cont bancar, Enache a pus în ultimul an fiscal 68.000 de euro (diferența dintre 258.000 de euro, cât era suma din cont în declarația din 2022, și 326.000 de euro, sumă declarată în 2023). Adică peste 5.600 de euro economisiți, lunar, în medie. Așadar, diferența dintre venituri și economii (14.600 EUR minus 5.600 EUR) o reprezintă cheltuielile lunare ale șefului CCR: 9.000 de euro. Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic În medie zilnică, reiese că, în 2022, Marian Enache a cheltuit 300 de euro. În fiecare zi. Cam 1.500 de lei. Aproape un salariu minim pe economie. Cum președintele CCR nu a declarat bijuterii, obiecte de artă, vehicule de un fel sau altul și nici măcar nu deține o casă iar achiziții imobiliare nu a mai făcut din 2017, este greu de spus pe ce se duc 300 de euro pe zi, în medie. Poate că Enache mănâncă zilnic la restaurante de lux sau își face concedii exorbitante în paradisuri tropicale. Sau poate donează sume importante ONG-urilor. Numai 260 de euro pe zi în 2021 În declarația de avere din 2022 (pentru anul fiscal 2021), Marian Enache a declarat venituri de "doar" 773.000 de lei, echivalentul a 155.000 de euro (o medie lunară de aproape 13.000 de euro). În același document, actualul șef al CCR a declarat un cont de 258.000 de euro, mai mare cu 61.000 de euro decât cel din anul anterior, care era de 197.000 de euro. Așadar, la un venit de aproape 13.000 de euro lunar, Enache a pus deoparte puțin peste 5.000 de euro lunar. Reiese, deci, că cheltuielile lunare ale judecătorului CCR în 2021 au fost de aproximativ 8.000 de euro, peste 260 de euro zilnic. Declarațiile de avere ale lui Enache din mandatul de la Curtea Constituțională pot fi consultate aici.

Președintele CCR încasează trei sporuri și o indemnzație Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Președintele CCR încasează trei sporuri și indemnzație

Deși are un salariu brut de puțin peste 47.000 lei/ lună și două pensii speciale - una de magistrat și alta de fost parlamentar - președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație, arată datele publicate chiar pe site-ul CCR. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Cel mai consistent dintre sporurile lui Enache este cel pentru „condiții vătămătoare de muncă”, deși sediul CCR se află în Palatul Parlamentului, într-o zonă centrală a Bucureștiului. Enache a avut „dosar de rețea” la Securitate, dar acesta a dispărut. Citește și: Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubiri către familia celui ucis, plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Condamnatul, în Italia, unde râde de stat Într-o adeverință din 19 mai 2009 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) instituția precizează că nu are date că Marian Enache a fost colaborator al Securității după ce Serviciul Român de Informații (SRI) a comunicat că „domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, spune Europa Liberă. Președintele CCR încasează trei sporuri și o indemnzație CCR a respins constant modificările la legile pensiilor speciale. Ce primește, de la stat, președintele CCR Marian Enache: Pensie specială de magistrat - 438.965 de lei în anul fiscal 2022 Pensie specială de deputat - 55.536 de lei în anul fiscal 2022 Un salariu (indemnizație) brut de 47.074 de lei pe lună, potrivit datelor din septembrie 2023. Spor de solicitare neuropsihică - 5.884 de lei/ lună Spor pentru păstrarea confidențialității - 1.176/ lună Spor de condiții vătămătoare - 7.061 lei/ lună Indemnizație de doctorat - 950 de lei pe lună În total, Enache câștigă lunar circa 62.000 de lei, fără pensiile speciale. Recent CCR a respins legea care interzicea cumulul pensiei cu salariu - cum se întâmplă atât în cazul lui Enache, cât și a majorității judecătorilor de la CCR. Citește și: Medicul Chirițescu din Roman câștiga peste 19.000 de lei pe lună, dar nu venea deloc sau stătea doar două ore la serviciu. Are o avere uriașă, inclusiv două BMW-uri și două vile „Curtea (Constituțională n.r.) a considerat că dispoziţiile criticate referitoare la interdicţia cumului pensiei cu salariul contravine dreptului fundamental la muncă garantat de Constituţie. În aceste condiţii, legea se întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curţii Constituţionale, în temeiul articolului 147 din Constituţia României”, a explicat președintele CCR, Marian Enache.

Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale Foto: Inqaum/ Octav Ganea
Eveniment

Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale

Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD. Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Mureș, controlat de subprefectul Pălășan, omul de casă al „baronului” local PSD Vasile Gliga. „Baronul” și-a făcut fata deputată și șefă PSD Mureș și ginerele, senator Dar și un fost consilier al lui Ion Iliescu, Marian Enache, acum președinte al CCR. Citește și: Motivul halucinant pentru care Colegiul Medicilor nu vrea să-i ancheteze pe medicii de la spitalul Urziceni, unde o gravidă a născut pe trotuar. Vinovată: asistenta Enache, care a avut beneficiat și de avantajele unui certificat de revoluționar, a fost suspectat și de faptul că, pe vremea când era avocat la Vaslui, a fost turnător al Securității. Citește și: CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale și creștea vârsta de pensionare El ar fi autorul raportului de respingere a noii legi de tăiere a pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului Alina Corbu este cea care conduce ÎCCJ, instituția care a atacat la CCR proiectul de lege de tăiere a pensiilor speciale. Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale În 2014, Corbu a fost acuzată de DNA că i-a spus unei alte inculpate din dosar că este interceptată de procurori. Ea a fost trimisă în judecată, a câștigat procesul, dar dosarul a fost secretizat, așa că nu se știe care a fost motivul achitării. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a analizat doctoratul ei și a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Însă, în perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, scria G4Media în 2022. „În 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc «bani negri»”, scria Newsweek România, în 2019. Tatăl lui Corbu a fost primar PSD. Recent, Curtea de Apel București a stabilit ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit în dosarul DNA în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată, a arătat Europa Liberă România. Dublu pensionar special, revoluționar și, probabil, turnător Președintele CCR, Marian Enache a fost consilier al fostului președinte, între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador la Chișinău. În 2016, PNL a contestat numirea sa la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. În 2009, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a precizat că Marian Enache a avut dosar de rețea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Enache a bifat de-a lungul carierei politice cinci partide: FSN (1990-1992), FDSN (1992-1997), ApR (1997-2002), PC (2008-2012) și UNPR (2012-2016). Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” În 2022, el a primit de la statul român: un salariu de judecător la CCR - 374.000 lei/an - pensia de judecător la CCR - 439.000 lei/an - și pensia de ex-deputat - circa 55.000 de lei. De altfel, toți judecătorii CCR sunt sau vor fi beneficiari ai pensiilor speciale. Doi dintre ei, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, au fost plasați la CCR cu influența politică a lui Liviu Dragnea. Un altul, Bogdan Licu, a fost acuzat de plagiat. El a cerut și a câștigat în instanță dreptul de a renunța benevol la titlul de doctor, dar a negat că a plagiat. Și Licu a fost plasat în CCR cu sprijinul PSD.

CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale Foto: CCR
Eveniment

CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale

CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale și creștea vârsta de pensionare a beneficiarilor. Judecătorii CCR sunt ei înșiși beneficiari ai unor pensii speciale uriașe. Unii dintre ei, precum președintele CCR, Marian Enache, cumulează această pensie cu cea de parlamentar. În plus, pensia se acordă de la momentul la care sunt îndeplinite condițiile de pensionare, deci majoritatea judecătorilor CCR o cumulează cu salariul. CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale Curtea Constituţională a discutat, miercuri, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” Judecătorii CCR au decis că legea este constituțională în ansamblul ei, dar are și articole care încalcă Constituția. În aceste condiții, legea se va întoarce la Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR. Pe 29 iunie, ÎCCJ a anunţat că a decis să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu, dar şi a legii privind cumulul pensiei cu salariul. Ambele legi au trecut în 28 iunie de Parlament, fiind în faza de control al constituţionalităţii, înainte de a fi trimise preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. Potrivit unor surse citate de SpotMedia, raportor al raportului de respingere a legiide reducere a pensiilor speciale ar fi fost Marian Enache, fost consilier al lui Ion Iliescu și deputat PDSR. Raportul invocă „independența Justiției” pentru a respinge textele care prevedeau ca baza de calcul a pensiei de serviciu să fie media veniturilor întregii cariere și să nu mai fie actualizată conform veniturilor celor în activitate, iar vechimea viitorilor pensionari să fie de 25 de ani efectiv în magistratură.

CCR va respinge tăierea pensiilor speciale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

CCR va respinge tăierea pensiilor speciale

CCR va respinge, mâine, proiectul de lege privind tăierea pensiilor speciale, afirmă surse Spotmedia. Acest site a obținut raportul de respingere, raport elaborat de însuși președintele CCR Marian Enache, benefiar a două pensii speciale - de magistrat și de fost parlamentar. De altfel toți judecătorii CCR sunt sau vor fi beneficiari ai unor pensii speciale uriașe, de 25-30.000 lei/lună, pe care le vor putea cumula cu salariul de la această curte. CCR va respinge tăierea pensiilor speciale Raportul invocă „independența Justiției” pentru a respinge textele care prevedeau ca baza de calcul a pensiei de serviciu să fie media veniturilor întregii cariere și să nu mai fie actualizată conform veniturilor celor în activitate, iar vechimea viitorilor pensionari să fie de 25 de ani efectiv în magistratură. Nici recalcularea pensiilor aflate în plată n-ar fi posibilă, arată documentul publicat de Spotmedia. Recalcularea ar fi posibilă doar în condiții de criză economică. Puteți citi aici întregul articol Spotmedia: „Exclusiv Pensiile speciale la CCR - Raportul președintelui Curții pregătește daună totală (document)” La 29 iunie, Adunarea Generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pe legea eliminării pensiilor speciale. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă", spunea, în ianuarie Eugen Rădulescu, fost director în cadrul BNR. Citește și: Marțea neagră a sectorului privat: proiect de OUG cu măsurile de spoliere pentru a acoperi gaura de la buget. Afectați: proprietarii de locuințe, microîntreprinderile, IT-iștii

Probabil cel mai bine plătit bugetar: Marian Enache, încadrat în poză de foștii colegi de partid Năstase și Văcăroiu Foto: Pro TV
Politică

Probabil cel mai bine plătit bugetar

Probabil cel mai bine plătit bugetar este un revoluționar de Vaslui, lansat politic de Ion Iliescu și judecător la CCR din 2016. Avocatul Marian Enache este acum chiar președintele CCR. Probabil cel mai bine plătit bugetar Statul român îi plătește un salariu și două pensii, ambele speciale. În total, de la stat, el încasează circa 880.000 de lei pe an: salariu de judecător la CCR, 374.725 lei, pensia de judecător - 438965 lei și cea de deputat - 55.536 de lei. O declarație de avere din 2018 arată că el a încasat, în 2017, și pensie de avocat - 22.119 lei, și indemnizație de revoluționar - 12.492 de lei. Marian Enache era avocat la Vaslui, dar, după 1990, a fost membru CPUN și a fost preluat de Ion Iliescu, care l-a susținut să fie parlamentar, consilier prezidențial și apoi ambasador în Republica Moldova. „Dan Voiculescu l-a cooptat pentru scurtă vreme în Partidul Conservator. Gabriel Oprea l-a recuperat şi i-a oferit un loc eligibil pe listele UNPR la alegerile din 2012. Liviu Dragnea l-a propulsat la CCR”, a scris jurnalistul Sebastian Zachmann pe blogul său. Enache a fost deputat FSN in 1990-1992 si PDSR in 1996-2000. Însă, în 1997 a părăsit PDSR și a trecut la ApR, formațiunea lui Teodor Meleșcanu. În 2012 a ajuns deputat din nou, de data aceasta pe listele UNPR, partidul lui Gabriel Oprea. Critic cu pensiile speciale ale altora „Într-o adeverință din 19 mai 2009 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) instituția precizează că nu are date că Marian Enache a fost colaborator al Securității după ce Serviciul Român de Informații (SRI) a comunicat că „domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, a arătat Europa Liberă. Citește și: Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion: diplomă dubioasă, sponsorizări de la oamenii SIE și înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora „Omul a avut un dosar de rețea, asta înseamnă că a fost recrutat de Securitate ca informator. Nu știm însă care a fost natura acestei recrutări, când și în ce context a avut ea loc. Prin urmare, nu avem posibilitatea și nici nu este etic să speculăm asupra naturii acestei colaborări”, a declarat pentru Europa Liberă Mihai Demetriade, istoric și consilier superior la CNSAS. În septembrie 2022, el spunea, că, în afară de magistrați, „pentru restul pensiilor speciale, o decizie a CCR trebuie să fie și adecvată. Voi urmări ca deciziile CCR să fie adecvate și realităților socio – economice, fără a încălca prevederile constituționale și legile. În general, trebuie să avem decizii echilibrate și cu măsură. La militari, lucrurile trebuie chibzuite. Și la adoptarea legilor și la pronunțarea deciziilor. Pentru militari, Legiuitorul trebuie să se gândească foarte bine dacă nu este justificat să aibă pensii, indemnizații”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră