sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: marcel boloș

12 articole
Eveniment

Deblocarea PNRR, discuții cu Comisia Europeană

Deblocarea PNRR, discuții cu Comisia Europeană. Reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și cei ai Comisiei Europene vor purta săptămâna viitoare discuții esențiale privind deblocarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Deblocarea PNRR, discuții cu Comisia Europeană Ministrul Marcel Boloș a anunțat că acest moment este crucial pentru obținerea unei flexibilități mai mari în implementarea proiectelor strategice. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Ministrul a subliniat importanța unor proiecte-cheie care vor defini direcția de dezvoltare a României, axate pe modernizare, competitivitate și adaptabilitate la provocările viitorului. Aceste investiții sunt fie în derulare, fie în fază incipientă, dar toate au un impact major asupra economiei și infrastructurii naționale. Spitale regionale, acces la serviciile medicale Printre cele mai importante proiecte menționate se numără spitalele regionale din Iași, Cluj și Craiova, investiții de peste 1 miliard de euro din fonduri europene. Acestea vor prelua cazurile grave, reducând astfel presiunea asupra marilor centre universitare și limitând exodul pacienților către București sau alte țări. Proiectul Antibiotice Iași Un alt proiect major vizează industria farmaceutică autohtonă, printr-o investiție de peste 100 de milioane de euro în Antibiotice Iași. Acest program sprijină producția de medicamente esențiale și contribuie la reducerea dependenței de importuri. Sprijin pentru agricultură Ministrul Boloș a menționat și Azomureș, singurul producător de îngrășăminte pentru agricultură din România, care va beneficia de o investiție de 225 de milioane de euro. Oficialul a anunțat că se va implica personal pentru a accelera semnarea contractului de finanțare. Microelectronică și hidrogen verde România participă activ în Proiectul Important de Interes Comun European (IPCEI), ce vizează dezvoltarea tehnologiilor în microelectronică, baterii și hidrogen verde. Accelerarea acestor inițiative este esențială pentru consolidarea poziției României în industriile viitorului. Protonoterapie și tratament oncologic avansat Un alt proiect revoluționar este IFIN-HH - Protonoterapie. Aceasta va fi o investiție în tratamente inovatoare pentru cancer, ce oferă efecte secundare reduse și șanse mai mari de recuperare pentru pacienți. Transplant și terapii avansate Institutul Clinic Fundeni va beneficia de o infrastructură spitalicească nouă, dotată cu laboratoare performante și tehnologii moderne. I Investiția va permite realizarea transplantului multi-organ, transplantului medular și terapiilor celulare avansate, poziționând România ca un hub medical de referință. Institutul de microtehnologii Un alt proiect strategic vizează Institutul de Microtehnologii. Acesta sprijină cercetarea în microelectronică și nanotehnologii – domenii esențiale pentru industriile viitorului. Tehnologii sustenabile România va beneficia de un Institut de Hidrogen la ICSI Râmnicu Vâlcea, cu o finanțare de peste 130 de milioane de euro. Acesta va fi dedicat dezvoltării soluțiilor pentru producția, stocarea și utilizarea hidrogenului. Institutul Cantacuzino: reluarea producției de vaccinuri Institutul Cantacuzino va primi investiții majore pentru reluarea producției de vaccinuri și dezvoltarea unor noi produse farmaceutice. Proiectul este considerat o investiție strategică pentru sănătatea publică și independența României în producția de medicamente esențiale. Tehnologie pentru viitor Un alt proiect vizionar este Institutul de Inteligență Artificială, care va avea aplicații în procesarea avansată a datelor multimedia, securitate cibernetică și aplicații spațiale pentru utilizare civilă. Această inițiativă ar plasa România pe harta țărilor implicate activ în dezvoltarea AI.

Deblocarea PNRR, discuții cu Comisia Europeană (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Boloș România rămâne cu cota unică (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Economie

Boloș: România rămâne cu cota unică

Boloș: România rămâne cu cota unică. România rămâne în continuare cu cota unică, a afirmat, luni, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, el menţionând că nu s-a pus problema să se lucreze la impozitul progresiv. Boloș: România rămâne cu cota unică "Nu s-a pus problema ca să lucrăm la impozitul progresiv", a răspuns Marcel Boloş, unor întrebări ale jurnaliştilor adresate în conferinţa de la finalul şedinţei de Guvern. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul "În continuare rămânem cu cota unică, care ştim că a produs mult bine pentru toţi românii, care ştim că încurajează munca, care ştim că este în avantajul celor care îşi desfăşoară activitatea în câmpul muncii şi în felul acesta noi continuăm cu cota unică. Impozitul progresiv se potriveşte doar în perioadele în care statele sunt dezvoltate, au un anumit nivel de dezvoltare şi deocamdată România şi românii au nevoie de cota unică pentru a fi sprijiniţi în această perioadă grea pentru ceea ce înseamnă traiul de zi cu zi", a adăugat acesta. Nevoile României Întrebat de ce se recomandă acest tip de impozit de către Fondul Monetar Internaţional sau Banca Mondială, ministrul Finanţelor a explicat că, până la a ajunge la statutul de ţară dezvoltată, România are nevoie de implementarea bugetelor de investiţii. "Eu cred că de la particularităţile pe care le are România, de ţară în curs de dezvoltare, până la a ajunge la nivelul de statut de ţară dezvoltată, mai trebuie să ne implementăm cel puţin bugetele de investiţii, pentru Politica de Coeziune şi pentru ceea ce înseamnă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi e nevoie în continuare să apărăm cota unică, aşa cum este ea acum reglementată de Codul Fiscal", a declarat Boloş.

Boloș admite o posibilă criză financiară (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Eveniment

Boloș admite o posibilă criză financiară

Boloș admite o posibilă criză financiară. Există un semnal de îngrijorare în ceea ce priveşte încetinirea creşterii economice şi de aceea trebuie luate măsuri din timp pentru susţinerea dezvoltării, dar şi prudenţă, mai ales în cheltuirea banilor publici, susţine ministrul Finanţelor, Marcel Boloş. Boloș admite o posibilă criză financiară "Avem pe de o parte un volum de investiţii publice, de această dată foarte consistent. După cum ştiţi, Guvernul României pregăteşte un pachet de măsuri pentru a susţine producţia industrială şi activităţile de producţie industrială, care e mai mult decât necesar", a declarat Boloş, la Digi 24. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Ce vreau să spun este că, într-adevăr, există acest semnal de îngrijorare în ceea ce priveşte încetinirea creşterii economice. Tocmai de aceea trebuie luate măsuri din timp, pentru ca să susţinem dezvoltarea economică şi să alocăm aceste fonduri care ţin de sprijinul mediului de afaceri pe o perioadă de timp care să fie caracterizată de predictibilitate. Aşa cum am menţionat, semnalele îngrijorătoare vin din Europa Centrală, în special din zona Germaniei, unde într-adevăr s-au înregistrat scăderi ale volumului producţiei industriale cu 3,6%. E un fenomen pe care îl întâlnim şi în Austria, cu 1,5%", a adăugat acesta. Criza, o "contagiune financiară" Întrebat dacă acest fenomen se va extinde şi România, iar ţara ar putea intra în criză, Boloş a explicat că este un "fenomen de contagiune financiară", dar nu se pune problema de a ne confrunta cu o criză economică. "E un fenomen de contagiune, se cheamă financiară, dar şi contagiune între economiile ţărilor care au schimburi comerciale relevante şi de aceea noi trebuie să fim foarte prudenţi. (...) Nu aş putea spune acest lucru (că vom intra în criză n.r.) dar, cum spuneam, prudenţa este cea care ne îndeamnă să fim chibzuiţi, mai ales în cheltuirea banilor publici. Nu avem semnale de acest fel şi nu se pune problema în acest mod", a spus şeful de la Finanţe. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecţia de creştere economică pentru anul acesta, Produsul Intern Brut urmând să se cifreze la aproape 1.769 miliarde de lei. Potrivit Proiecţiei Principalilor Indicatori Macroeconomici, publicată de CNSP, pentru 2025 este estimat un avans al PIB de 3,5% iar pentru 2026 de 3,7%, urmând ca, din 2027 tendinţa să fie de scădere la 3,3%, respectiv 2,9% în 2028.

Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș Foto: Facebook
Eveniment

Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș

Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș: „Marcele, nu ne mai considera pe toţi prosti şi neinformați!”, i-ar fi spus prim-vicepreședintele PNl ministrului de Finanțe. Rareș Bogdan a contrazis astfel afirmația lui Boloș că, de la 1 decembrie, se vor tăia fondurile UE, dacă deficitul bugetar nu este limitat. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă De altfel, și fostul comisar european Corina Crețu, acum europarlamentar, a spus că nu există riscul tăierii fondurilor UE destinate României, această măsură implicând o procedură extrem de complexă. „Nu-l dăm afară pe domnul Boloş (...) I-am spus lui Marcel Boloş să nu se comporte ca un contabil, să se comporte ca un liberal responsabil. El este un liberal, este român, ştie interesul national al României, cunoaşte relaţiile noastre cu Comisia, ce se poate negocia sau nu şi nu cred că metoda elicopterul în care îi afectăm pe toi şi facem un talmeş-balmeş este una sănătoasă”, afirma, în iulie, Rareş Bogdan la Prima News. Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș „Marcel Boloș: De trei zile nu dorm, speram ca luna septembrie să nu o închid pe deficit! Am un minus de 7,5 miliarde de lei la încasare pe luna septembrie. O să opresc toate plăţile până la finalul anului, pentru că o să ni se suspende fondurile europene de la 1 decembrie! Rareș Bogdan: Marcele, te rog frumos, nu suntem la televizor aici. Nu ne mai considera pe toţi prosti şi neinformați! E o întreagă procedură aici, supravegherea ar începe peste 9 luni, nu ne taie nimeni fondurile! Nicidecum nu se suspendă pe loc! Marcel Boloș: Eu îmi dau demisia atunci, să vină Rareș Bogdan ministru de Finanțe, dacă poate să negocieze mai bine la Bruxelles! Marcel Ciolacu: Vă rog, domnule Rareș Bogdan, că-l blocați pe domnul ministru, găsim soluții aici”, relatează Antena 3 discuția. Citește și: Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru, tovarăș cu Savonea și aflat la șefia CSM. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual La 25 septembrie, Libertatea a publicat discuții din coaliția de guvernare în care țina criticilor PNL era tot Boloș: „Nicolae Ciucă: Predica ta financiară nu este înțeleasă de toată lumea. Mai bine taci! Marcel Boloș: Eu am fost de bună-credință! Nicolae Ciucă: Marcelino, nu mai fi!”.

"Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI (sursa: mfe.gov.ro)
Economie

"Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI

"Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI. Este vorba de Liliana Anghel, consiliera ministrului Marcel Boloș, cea care a elaborat cele patru variante ale proiectului de Ordonanță de Urgență privind reducerea cheltuielilor bugetare și reformă administrativă. Ordonață de Urgență pe care premierul Marcel Ciolacu, șeful PSD, vrea să și-o asume în parlament cu demisia pe masă. Reducere prin creștere DeFapt.ro a obținut ultima variantă a proiectului de Ordonanță din care rezultă că șefii de birou ar putea ajunge direct șefi de serviciu sau chiar directori, dacă au în subordine numărul de angajați aferenți fiecărei structuri. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV În plus, deși Ordonanța are clar în titlu cuvântul "reducere", valoarea voucherelor pentru angajații cu salarii de până în 8.000 de lei va crește de la 1.450 lei la 1.600 lei. Însă plata voucherelor de vacanța ar urma să fie suspendată în cursul anului 2024. În cazul polițiștilor, militarilor și angajaților din structurile de securitate națională se vor acorda vouchere de vacanță, dar nu vor fi decontate firmelor care au oferit servicii turistice. Specialiștii în tehnică legislativă consultați de către DeFapt.ro susțin că Liliana Anghel a elaborat un proiect de OUG plin de erori care încalcă Codul Administrativ, dar mai ales Constituția României. AICI, toate prevederile controversate ale ultimei variante a proiectului "austerității". Liliana Anghel, umbra lui Boloș Numele Lilianei Anghel a fost adus în atenția opiniei publice de Cristian Ghinea, fostul ministru al Fondurilor Europene din partea USR. La data de 20 martie 2023, Cristian Ghinea atrăgea atenția printr-o postare pe Facebook că o fostă secretară de stat în minister, care după demitere s-a prezentat drept colonel SRI și reprezentant al serviciului, urmează să fie angajată pe un post de director general în ministerul condus acum de Marcel Boloș. "Liliana Anghel a (re)devenit funcționar public luna trecută, când a luat un concurs pe funcție de execuție la direcția de implementare a…. PNRR. Cum ditamai colonelul nu putea rămâne pe funcție mică, Boloș a numit-o (cred că tot fără să știe) director general adjunct la autoritatea de management care va gestiona banii europeni pentru sănătate. De aici urma să sară încă o etapă azi, până în vârf. Doar că s-au panicat", susținea Cristian Ghinea. Câteva zile mai târziu, pe 24 martie, Liliana Anghel și-a depus declarația de avere din care rezultă că a primit funcția de director general adjunct la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. În același document menționează că în anul anterior primise un salariu de aproape 146.000 lei de la Unitatea Militară 0929, o unitate din București a Serviciului Român de Informații. Fragment din declarația de avere a Lilianei Anghel (sursa: integritate.eu) "Ordonanța austerității", concepută de colonel SRI Ministrul liberal Marcel Boloș a preluat Ministerul Finanțelor Publice, după ce a fost schimbat din funcția de ministru al Fondurilor Europene. O dată cu Marcel Boloș a ajuns la Ministerul Finanțelor Publice și colonelul SRI Liliana Anghel. Cum? Liliana Anghel s-a suspendat din funcția de director general adjunct la MIPE pentru a putea fi detașată pe funcția de consilier al ministrului Finanțelor Marcel Boloș. Din noua postură, colonelul SRI Liliana Anghel a elaborat Ordonanță de Urgență privind reducerea cheltuielilor bugetare și reforma administrativă. Fără să se consulte cu vreun specialist din Ministerul Finanțelor. Citește și: O femeie bolnavă de plămâni a fost tratată de diabet, la Spitalul Județean Galați – acuză familia. Ea a murit după ce a fost conectată la un aparat de oxigen defect Prima variantă a fost scursă "pe surse" către televiziunile centrale. Nici un politician nu și-a asumat varianta excesiv de dură a Ordonanței, nici măcar liberalul Marcel Boloș. "Chiar nu pot să răspund la această întrebare" Ulterior, Liliana Anghel a elaborat o nouă variantă, care a fost împrăștiată prin câteva ministere. De data aceasta, varianta aruncată "în piață" a fost un pic mai blândă. Apoi, funcționarii publici, cei vizați direct de reforma administrativă, s-au trezit în brațe cu o a treia variantă. Abia apoi, secretarii generali din ministere au fost chemați la consultări pe o altă variantă. Consultări la care colonelul Liliana Anghel a afișat o atitudine superioară și i-a ignorat complet. Contactată de către DeFapt.ro, colonelul SRI Liliana Anghel nu a negat că se află în spatele variantelor de proiect de Ordonanță de Urgență. "Chiar nu pot să răspund la această întrebare. Mulțumesc frumos!", a spus Liliana Anghel.

Boloș nu are vești despre PNRR (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Economie

Boloș nu are vești despre PNRR

Boloș nu are vești despre PNRR. Cadrul pentru continuarea proiectelor în programele cu finanţare din fonduri europene 2021-2027 a fost agreat cu Comisia Europeană, iar în scurt timp va ajunge în Guvernul României o ordonanţă de urgenţă în acest sens, a anunţat, luni seara, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş. Boloș nu are vești despre PNRR "Dragilor, zilele acestea sunt într-o vizită de lucru la Bruxelles pentru discuţii despre investiţiile strategice care se desfăşoară în acest moment în România. Peste tot pe unde am fost prin ţară am primit de la primari întrebarea . Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ei bine, am agreat astăzi cu Comisia Europeană cadrul pentru continuarea proiectelor în programele cu finanţare din fonduri europene 2021-2027, iar în scurt timp va ajunge în Guvernul României un OUG în acest sens. Practic, ne asigurăm că nu se vor bloca proiectele de infrastructură de transport (cum ar fi Sibiu-Piteşti), intrastructura de apă-canalizare, infrastructura locală şi judeţeană de transport, proiectele de investiţii în domeniul mobilităţii urbane, dar şi proiectele din domeniul investiţiilor în sănătate şi infrastructura educaţională", a notat Boloş, pe pagina sa de Facebook. Citește și: USL 2.0 închide România. Ipocrizia maximă: PNL dă PSD mandatul de premier în numele fondurilor PNRR, dar Planul este pus în pericol de pensiile speciale susținute de ambele partide Potrivit acestuia, beneficiarii publici vor avea asigurat cadrul de programare necesar, lucru care va fi operaţionalizat printr-o serie de modificări ale programelor 2021-2027. "Deci, nu vom întrerupe fluxurile financiare şi decontările aferente proiectelor acestora pe parcursul tranziţiei de la o perioadă de programare la alta", a dat Boloş asigurări.

Budăi, atac la PNRR Foto: Facebook
Politică

Budăi, atac la PNRR

Ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi, a lansat un atac neobișnuit de dur la adresa prevderilor PNRR: „Dacă am da puțin timpul înapoi, în 2020-2021 erau doi oameni la televizor, Marcel Ciolacu și Marius Budăi care strigau că acest PNRR scris la secret și nedezbătut nici cu sindicatele, nici cu societatea civilă va aduce lucruri rele pentru România. Din păcate avem dreptate”, a spus el, la postul B1 TV. Declarațiile sale contrazic flagrant afirmațiile ministrului PNL al Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care a spus că Guvernul ia în calcul tăieri de salarii sau concedieri în rândul bugetarilor. Budăi a atacat atât prevederile legate de pensii, cât și pe cele privind reducerea cheltuielilor de personal. Citește și: Guvernul ia în calcul tăieri masive de salarii sau concedieri în rândul bugetarilor, anunță ministrul Boloș. Cheltuielile de personal trebuie reduse cu 20% din 100 de miliarde de lei Budăi, atac la PNRR „Nu se poate ca un plan de reziliență și de relansare în România să vină cu astfel de măsuri, acea plafonare de 9,4% a cheltuielilor cu pensiile, la aceste lucruri care se discută acum despre veniturile salariale. Nu poți să faci reziliență cu salarii și venituri mici. Trebuie decizii clare în coaliție, nu s-a discut până acum despre reducerile cu cheltuielile salariale sau de reducerile mai ales cu prestațiile sociale, însă trebuie să conștientizăm originea răului, acei oameni care atunci erau la guvernare care au scris acest PNRR parcă împotriva cetățenilor români”, a afirmat demnitarul. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Întrebat fiind de faptul că România este „fruntașă” la cheltuielile salariale cu bugetarii, Budăi a spus că trebuie să se lupte pentru creșterea puterii de cumpărare. „Nu aș zice că este fruntașă. Nu se poate face o comparație serioasă între salariile din România și din restul UE. Încă trebuie să luptăm pentru a mări puterea de cumpărare a românilor, fie că sunt la privat, fie că sunt în sistemul bugetar, fie că sunt seniori ai României, fie copii. Vorbim de cheltuieli bugetare pentru utilități, pentru materiale dacă sunt locuri de scăzut pentru cheltuieli bugetare, asta înseamnă eficiență bugetară. Niciodată cât PSD a fost la guvernare nu a îmbrățișat o astfel de idee de înghețare măcar de venituri, dar nici de cum de tăieri”, a afirmat el. Potrivit lui Budăi, în coaliție nu s-a discutat de reduceri ale cheltuielilor de personal: „Nu s-a discutat acest aspect de disponibilizare până acum. Tot ceea ce înseamnă eficientizare trebuie să fie grija decidentului. Nu am avut astfel de discuții și nu vreau să le promovez”. Boloș: fie se taie salariile, fie se reduce numărul de bugetari Însă Marcel Boloș pare să-l contrazică pe Budăi. „Noi avem acum în momentul de față o cheltuială cu salariile în sistemul bugetar de în jur de 110 miliarde lei. Condiția pe care noi o avem, impusă în Planul Național de Redresare și Reziliență este cea referitoare la sustenabilitate, având în toate experiența și să zicem, procedura aceasta de negociere cu reforma privind pensiile speciale și modul în care pune problema Comisia Europeană pentru sustenabilitate pe aceste variante am spus posibile că ne îndreptăm fie o revizuire a salariilor în sistemul bugetar, fie o potențială reducere a numărului de bugetari, dar acest lucru îl va hotărî coaliția la momentul potrivit”,a afirmat, vineri, Marcel Boloș.

Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării și Digitalizării (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Politică

Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării

Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind numirea lui Marcel Boloş în funcţia de ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a informat Administraţia Prezidenţială. Potrivit sursei citate, ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţia de ministru de către Marcel Boloş arer loc, vineri, la ora 14,00, la Palatul Cotroceni. Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării „Cred că Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este un minister important în următoarea perioadă, dincolo de tematicile specifice aferente sectoarelor de cercetare și digitalizare, și din prisma fondurilor europene și de investiții pe care le are la dispoziție atât în PNRR, cât și în viitorul program operațional 2021-2027, respectiv Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF). Aceste două surse de finanțare pot aduce foarte multe beneficii sectoarelor de cercetare-dezvoltare și digitalizare din România. În PNRR vorbim de peste 1,8 miliarde de euro dedicate transformării digitale, unde avem proiecte foarte importante precum Cloud-ul Guvernamental și peste 750 de milioane de euro pentru sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare.”, a spus Boloș, la începutul săptămânii, într-un interviu pentru defapt.ro. „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” „La toate astea se adaugă, cred, peste 1,5 miliarde euro de pe viitorul program operațional de creștere inteligentă și digitalizare 2021-2027. Nu mai spun de restul fondurilor din PNRR, care contribuie la tranziția digitală, procentul investițiilor care contribuie la acest obiectiv fiind de circa 20,6% din totalul sumelor alocate. Citește și: EXCLUSIV Boloș: Trebuie să atragem 15 miliarde de euro până în decembrie 2023. Foarte dificilă această misiune Vorbim deci despre o sumă de peste 4 miliarde euro din fonduri europene. Aici, știindu-mă un om deschis către noi provocări și care am livrat peste tot pe unde am fost, când a fost vorba de fonduri europene și proiecte, cred că îmi găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv.”, a adăugat Boloș.

Un preot a fost propus ministru al Cercetării (sursă: cluj24.ro)
Eveniment

Un preot a fost propus ministru al Cercetării

Un preot a fost propus ministru al Cercetării, în locul lui Florin Roman, în guvernul condus de Bicolae Ciucă. Fostul ministru al Fondurilor Europene, Marcel Boloș, va fi numit în funcția de ministru al Digitalizării în Guvermul Nicolae Ciucă, potrivit cluj24.ro. Boloș este susținut de PNL și îl va înlocui pe Florin Roman, care a demisionat la sfârșitul anului trecut. Pe lângă pasiunea sa pentru contabilitate – finanțe, pe lângă studiile aprofundate în domeniu, care l-au recomandat ca director al Agenției de Dezvoltare Regională de Nord-Vest, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării și la cel al Transporturilor, dar și ministru, Marcel Boloș este și preot misionar ortodox. Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane lei Acesta a slujit la diverse biserici din județele Cluj și Bihor și în perioada în care era director în Primăria Oradea, în anul 2012, cele mai recente slujbe de Liturghie oficiate fiind anul trecut de Rusalii la Biserica din cartierul orădean Ioşia Nord cu hramul „Sfântul Duh Mângâietorul”, dar și la biserica din satul natal, Hodișu, care aparține comunei Poieni, din județul Cluj, chiar în ziua de Crăciun, unde a dat citire Pastoralei mitropolitului Andrei Andreicuț. Un preot a fost propus ministru al Cercetării în guvernul Ciucă „Ne aflăm într-o zi cu totul excepţională, cea a întemeierii Bisericii creştine, ziua în care Dumnezeu a voit ca noi să nu rămânem singuri pe pământ fără binecuvântarea şi harul Lui. În urma cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de suflete (FAp. 2, 41), care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină, în Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu”, a afirmat părintele Marcel Boloș în Cuvântul său de învățătură rostit de Rusaliile din 2021. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” Preoții clujeni care îl știu pe părintele Boloș au precizat că acesta oficiază slujbe doar la marile sărbători de peste an, Paști, Rusalii sau Crăciun, în funcție de timpul pe care îl are la dispoziție.

Miliarde de euro, disponibile pentru România, dar greu de absorbit, spune Marcel Boloș (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Eveniment

Miliarde de euro, disponibile pentru România

Zeci de miliarde de euro, disponibile pentru România din surse europene până în 2027. Numai în următoarele 23 de luni, rata de absorbție va trebui să fie de peste 600 de milioane de euro lunar. Într-un interviu pentru defapt.ro, Marcel Boloș, fostul ministru al Fondurilor Europene, a identificat obstacolele în calea acestui obiectiv. "Astăzi ne situăm cu absorbția la cam 56,7%" "De regulă când vorbim despre absorbția de fonduri europene, nu vorbim de sumele efectiv rambursate de la CE, vorbim de sumele solicitate la rambursare și pre finanțarea inițială, există un anume decalaj între momentul solicitării rambursării și rambursării efective, dar în cutuma generală include ceea ce am menționat. Citește și: EXCLUSIV Boloș, pesimist în privința PNRR: „Pentru România va fi dificil să atragă toată suma” Cred că atunci când am plecat eu de la minister, adică la sfârșitul lui 2020, rata de absorbție era circa 50,3%, în valoare nominală cam 15,5 miliarde euro dintr-o alocare totală de 30,8 miliarde, vorbind aici despre toate fondurile europene. Astăzi, alocarea la care ne raportam a fost suplimentată prin fondurile aferente REACT-EU și restul suplimentărilor din pachetul Next Generation EU pentru cadrul financiar 2014-2020, ajungând la circa 34,8 miliarde euro. Pe parcursul anului 2021 au intrat în țară 4,2 miliarde de euro, raportându-ne la noua alocare, astăzi ne situăm cu absorbția la cam 56,7%.", a detaliat Boloș. "Am lansat apeluri de proiecte de 8,5 miliarde de euro" "Cât am fost eu ministru, au intrat în țară 5,6 miliarde de euro, pe parcursul unui an și două luni. Dar cred că marele plus al pandemiei, din punct de vedere al flexibilităților create pe zona fondurilor europene la nivel european, a fost că în mandatul de ministru am putut lansa apeluri de proiecte în valoare de aproximativ 8,5 miliarde euro, sume care astăzi sunt în mare parte contractate și care vor genera absorbție în anii imediat următori. Pachetele CRII și CRII+ de la nivel european, ne-au permis în anul 2020 să orientăm fondurile nelansate și economiile din implementarea programelor către nevoile imediate date de pandemie: șomaj tehnic, investiții în infrastructura sanitară, stimulentul pentru personalul medical, susținerea companiilor prin granturi pentru capital de lucru. A fost un an interesant și bun pentru fondurile europene, pentru care de fiecare dată țin să le mulțumesc specialiștilor de la Ministerul Fondurilor Europene, pentru că s-a făcut mult bine pentru oameni și mediul de afaceri.", a arătat fostul ministru. "Provocările următorilor doi ani sunt imense" "Provocările următorilor doi ani sunt imense, pentru că avem de accelerat ritmul cum nu am mai facut-o până acum. La nivelul tuturor fondurilor europene, dacă astăzi avem 19,7 miliarde euro atrași, până la 31 decembrie 2023 trebuie să ajungem la 34,8 miliarde. Doar la nivelul MIPE și MLPDA prin programele gestionate trebuie să atragem undeva la aproape 11 miliarde de euro. Efortul instituțional, dar și al beneficiarilor, cât și portofoliul limitat de proiecte de la acest moment face foarte dificilă această misiune, dar nu imposibilă. Cât am fost ministru am utilizat la maximum mecanismul supracontractării, încercând să finanțăm zonele unde aveam proiecte în detrimentul altora unde acestea pentru moment lipseau din diferite motive – întârzieri ale apelurilor, întârzieri în pregătire sau maturitatea documentațiilor. Cred că a fost o decizie înțeleaptă, care a contribuit la creșterea absorbției în perioada respectivă, dar și după aceea.", a adăugat actualul consilier al premierului Nicolae Ciucă. "Va fi dificil, dar nu imposibil" "Dacă ne uităm înainte și vedem că avem încă aproximativ 80 de miliarde de euro, incluzând aici PNRR, programele operaționale viitoare, fondurile din agricultură și din zona tranziției juste, provocările sunt imense. Măsurile trebuie să vizeze urgent atât pregătirea de proiecte, alocarea de fonduri în acest sens, dar și închiderea negocierilor și pornirea rapidă a viitoarelor programe operaționale, cât și implementarea în termenele prevăzute a intervențiilor din cadrul PNRR. Va fi dificil, dar nu imposibil.", a pronosticat Boloș. "Se pierd timpi prețioși când sunt incluși prea mulți factori instituționali" Boloș a vorbit și despre Programul Operațional Regional: "Problema cred că vine de la faptul că necesitatea descentralizării a fost înțeleasă în România mult prea târziu. Mă uit la PO Regional 2007-2013 și văd că acolo nu au existat aceleași probleme ca astăzi și cred că acest lucru vine și datorită dimensionării aparatului care gestionează aceste fonduri în raport cu anvelopele bugetare sau alocările pe care le gestionează. Agențiile pentru Dezvoltare Regională au un rol foarte important, de aceea când am fost ministru am continuat procesul început de predecesoarea mea de la vremea respectivă, doamna ministru Roxana Mînzatu, respectiv descentralizarea fondurilor europene și transformarea ADR-urilor în autorități de management. Câteodată relația între centru și teritoriu nu a fost optimă, uneori fie în lansarea apelurilor, fie în etapele de contractare, fie de rambursare efectivă se pierd timpi prețioși când sunt incluși prea mulți factori instituționali, iar după două exerciții financiare regiunile au învățat să gestioneze fonduri europene." "Toate întârzierile inițiale le vedem acum" "Cu pre-finanțările încasate, la finalul anului 2021 programul a atras circa 3,7 miliarde euro dintr-un total de 6,9 miliarde, ceea ce înseamnă cred cam 54-55%. Ar mai rămâne cam 3,2 miliarde euro. Programul este supracontractat în prezent, iar dacă proiectele vor merge, sunt optimist în ceea ce privește închiderea programului cu rată de absorbție mare. Beneficiarii sunt mulți, la fel și proiectele, la acest moment, ele urmând să producă cheltuieli în următorii doi ani. Dacă ne gândim, perioada de programare a început mai târziu, cam prin 2016, ceea ce riscăm să se întâmple și acum dacă nu vom avea Acordul de Parteneriat cât mai repede aprobat. Toate întârzierile inițiale le vedem acum, dar cred că se poate recupera la cum arată lucrurile astăzi în ceea ce privește contractarea.", a spus Boloș. Regretul mandatului de ministru "În ceea ce privește POR, am un mare regret, măsurile 2.1 și 2.2 pentru investiții la nivelul mediului de afaceri. Când am plecat de la MIPE eram în discuții cu colegii de la MLPDA, respectiv AM POR să finanțăm acele portofolii de proiecte din listele de rezervă din PNRR, adică proiecte care deja există, fuseseră evaluate, deci trecuseră prin furcile caudine ale birocrației fondurilor europene, doar trebuiau contractate. A fost abandonat demersul ulterior, dar cred că ar fi fost o decizie înțeleaptă preluarea la finanțare a acestora, asta ar fi contribuit rapid și la absorbția pe PNRR.", a conchis ex-ministrul. "Noi încă trebuie să rezolvăm lucruri de bază precum accesul la utilități și asfaltul" Actualul consilier al premierului a vorbit și despre PNDL3: "Programul propus de Guvernul Cîțu a venit cu îmbunătățiri semnificative, în raport cu programele anterioare – PNDL 1 și 2. Este clar că trebuie să se asigure o complementaritate între investițiile care vor fi selectate la finanțare din cadrul PNDL. Adică să finanțezi din bugetul acestui program doar acele proiecte necesare în comunitățile locale, care nu pot fi finanțate prin PNRR și/sau programele operaționale. Sunt anumite tipuri de proiecte care nu pot fi finanțate din fonduri europene, datorită momentului istoric în care ne aflăm, paradigma europeană spre care trebuie să ne orientăm și noi viitoarele portofolii de investiții se referă la tranziția verde și digitală, dar noi încă trebuie să rezolvăm lucruri de bază precum accesul la utilități și asfaltul. Este clar că trebuie să asiguri o sursă de finanțare și pentru aceste categorii de investiții, dar nu fără să te uiți la sustenabilitatea investiției și la beneficiile pe care ea le aduce, în raport cu costurile, pentru că până la urmă vorbim de bani publici. Aici, în cazul guvernanței programului vor trebui asigurate mecanismele procedurale prin care autoritățile de management care finanțează proiecte din fonduri europene, să excludă din motive de eligibilitate date de regulamentele europene posibila finanțare a portofoliului de proiecte ce va fi finanțat în cadrul acestui program."

Din 1 iunie începe distribuirea voucherelor sociale (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Eveniment

Boloș, pesimist în privința PNRR

Marcel Boloș, pesimist în privința PNRR. Boloș este actual consilier al premierului Nicolae Ciucă, fost ministru al Fondurilor Europene și posibil viitor ministru la Digitalizare. Defapt.ro i-a adresat mai multe întrebări referitoare la absorbția fondurilor europene, la care Boloș a răspuns pe spații largi. În ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), tonul fostului ministru de la Fonduri Europene este mai degrabă pesimist. Mecanism de stimulare și recompensă Întrebat despre utilitatea stimulentelor salariale pentru funcționarii care lucrează cu fonduri europene, Marcel Boloș s-a pronunțat în favoarea acordării acestora. "De la începutul fondurilor europene în România există acest mecanism de stimulare și recompensă pentru funcționarii și angajații implicați în gestionarea programelor cu finanțare europeană și implementarea proiectelor cu fonduri europene. Problema discuției din spațiul public revine astăzi, cu ocazia implementării PNRR. Pe politica de coeziune, deci pe programele operaționale, acest stimulent există, nu doar pentru angajații din cadrul structurilor de gestiune fonduri europene, responsabile pentru gestionarea programelor, cunoscute generic sub denumirea de autorități de management și organisme intermediare, majoritatea fiind de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Lucrărilor Publice și Dezvoltării etc., dar și pentru angajații din ministere, agenții, primării, consilii județene și așa mai departe, practic orice instituție publică care implementează proiecte pe fonduri europene. Nuanța este că în acestea din urmă, primesc sporul de până la 50%, în funcție de orele în care sunt implicați în proiect, doar angajații ce pun osul la implementarea proiectelor europene, pe lângă activitatea pe care o desfășoară în mod curent.", a explicat actualul consilier al premierului. Boloș, pesimist în privința PNRR: Nu sunt bani pentru stimulente "Toate aceste sporuri sunt decontate de regulă din fondurile europene destinate asistenței tehnice, deci sunt suportate din bani europeni, deci nu văd o problemă ca cei implicați și care contribuie la implementarea proiectelor, în termen, la realizarea țintelor de absorbție, dacă acestea sunt realizate, repet, sa primească acest spor decontat din fonduri europene. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparat cu 3.000.000 EURO Problema cu sporurile pe PNRR derivă din faptul că acestea nu sunt decontate din fondurile europene, deci există o problemă. Dar având în vedere că majoritatea specialiștilor de care ai nevoie și pe care îi ai pe fonduri europene se află în structurile care primesc aceste sporuri, apare o problemă, pe care cred eu trebuie să o acoperi din resurse proprii.", a opinat Boloș. "Va fi foarte greu să atragi specialiști" "Cred că niște bani cheltuiți pentru atragerea acestor bani europeni în economia românească, în proiectele României, sunt de fapt o investiție făcută pentru aceste proiecte. Categoric pentru implementarea a încă 30 de miliarde euro, era necesară o suplimentare de resurse și o nevoie de a crește capacitatea administrativă, atât în ceea ce privește gestionarea acestor resurse, cât și în ceea ce privește echipele de implementare a investițiilor și reformelor de la nivelul instituțiilor statului. Problema cu PNRR-ul este alta, că acesta vine oarecum în filosofia care a fost elaborat cu crearea unui sistem de management și control paralel celui din fondurile europene clasice, din programele operaționale. Va fi foarte greu să atragi specialiștii din structurile actuale de fonduri europene să vină să lucreze în structurile de gestiune fonduri pe PNRR, iar în ceea ce privește resursele implicate în implementarea proiectelor, se vede că avem o problemă în actuala absorbție.", a insistat ex-ministrul. "Alte zone, sinecuri ale statului, despre care ar trebui să cârcotim" "Cred că dacă PNRR-ul s-ar fi bazat mai mult pe actualele structuri de gestiune fonduri, poate am fi câștigat timp prețios, în implementarea proiectelor, dar asta e altă discuție. Dar, ca și concluzie, susțin categoric să investim azi câteva milioane de euro, pentru a putea atrage câteva zeci de miliarde. Gândiți-vă doar că sunt în joc peste 80 de miliarde de euro, miza sunt proiectele, dezvoltarea României și o viață mai bună pentru cetățenii ei. Nu cred că sporurile unor funcționari care lucrează pentru aceste lucruri sunt o problemă. Dacă ar fi să fim obiectivi, cred că sunt alte zone, sinecuri ale statului, despre care ar trebui să cârcotim. Într-un stat unde majoritatea investițiilor publice, se bazează pe fonduri europene, cred că rolul celor care lucrează cu aceste fonduri și aceste investiții este unul foarte important.", a adăugat Marcel Boloș. "Ar fi superficial să spun că nu este nevoie de aceste alocări" În ce privește chestiunea împrumuturilor prin PNRR, Boloș crede că banii sunt necesari României. "Statele membre pot solicita împrumuturile până la 31.08.2023. Până acum, șapte țări au apelat la împrumuturi la nivelul planurilor naționale de redresare și reziliență: Cipru, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Slovenia și România, dintre care doar România și Italia au solicitat întreaga valoare alocată. PNRR-ul are clar definite intervențiile, adică investițiile și reformele care se vor finanța din tragerile de împrumut din cadrul mecanismului de redresare și reziliență. Vorbim aici de componente precum: managementul apei – 1,4 mld. euro, păduri și protecția biodiversității 0,4 mld. euro, managementul deșeurilor – 1,2 mld. euro, transport – 2,2 mld. euro, energie – 1,1 mld. euro, digitalizare mai puțin – 60 milioane euro, sprijin pentru sectorul privat și sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare – 2,5 mld. euro, fondul local – 0,9 mld. euro, turism și cultură – 0,45 mld. euro, social și educație – 0,8 mld. euro. Ar fi superficial să spun că nu este nevoie de aceste alocări și finanțări în sectoarele pentru care ele au fost obținute și incluse în cadrul PNRR. "Pentru România va fi dificil să atragă toată suma din cadrul PNRR" "De la primele discuții aferente elaborării PNRR, România a abordat strategia de a include în plan toată alocarea aferentă împrumuturilor. Problema capacității de absorbție se pune la nivelul tuturor fondurilor europene. Pentru România va fi dificil să atragă toată suma din cadrul PNRR, la care se adaugă și fondurile din viitoarele programe operaționale 2021-2027, dar nu imposibil. Pentru acest lucru este imperios necesar să creștem capacitatea administrativă de implementare a proiectelor, dar să și investim în pregătirea din timp a acestor proiecte. Necesitatea utilizării acestor bani există, dar dacă ne uităm în detaliul fiecărei intervenții așa cum a fost ea gândită și exclud din această discuție infrastructura de transport, de apă-canalizare, de educație și altele care sunt evidente ca fiind necesare, că o dezbatere publică și o analiză mai aprofundată vizavi de efectul de multiplicare în economie a investițiilor propuse ar fi fost necesară după ce a fost hotărâtă includerea lor în plan. Există discuția, de exemplu, vizavi de sistemele de irigații, cred că solicitarea de împrumuturi de către România pentru astfel de investiții, era absolut justificată.", a completat fostul ministru al Fondurilor Europene. "Linia se poate trage doar la finalul mandatului" Azi, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene este Dan Vîlceanu. Are Marcel Boloș încredere în capacitatea acestuia de a gestiona PNRR? "Domnul ministru are în față o serie de provocări importante, iar linia se poate trage doar la finalul mandatului. Domnul Vîlceanu vine după un mandat la ministerul de finanțe, deci cred că experiența de acolo categoric l-a ajutat să înțeleagă rolul extrem de important pe care îl au fondurile europene. La finalul anului trecut am reușit, sub coordonarea domnului premier să mișcăm împreună niște lucruri care trebuiau demult închise și cu un impact foarte mare pentru implementarea PNRR și a următorului exercițiu financiar și mă refer aici la cele două OUG-uri care reglementează cadrul de gestiune și fluxurile financiare, atât pentru PNRR, cât și pentru viitoarele programe operaționale.", a descris Boloș contextul. "Nu avem gata structurile de gestiune PNRR" "Să nu uităm că perioada de eligibilitate pentru PNRR a început la 1 februarie 2020, iar pentru programele operaționale la 1 ianuarie 2021. Iată-ne la sfârșitul lunii ianuarie 2022 fără să avem gata structurile de gestiune PNRR sau autoritățile de management pentru următoarele programe operaționale, sunt lucruri pe care domnul ministru le are de făcut într-o perioadă de timp foarte scurtă pentru că ele trebuiau oarecum reglate pe parcursul anului 2021, în paralel cu procesul de elaborare a PNRR și a programelor operaționale. Provocările cele mai mari sunt Acordul de Parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027 și aprobarea programelor operaționale, pentru a începe să implementăm proiectele. Nu doar domnul ministru are o misiune grea, cred că tot Guvernul României o are, iar pentru asta va trebui ca în perioada următoare lucrurile să se miște foarte foarte rapid.", a concluzionat consilierul lui Nicolae Ciucă.

Boloș: "Vom depune prima cerere de plată a PNRR în valoare de trei milioane de euro pe 31 mai" (sursa: gov.ro)
Eveniment

Marcel Boloș la Cercetare și Digitalizare

Marcel Boloș la Cercetare și Digitalizare este un scenariu din ce în ce mai aproape de realizare. Fostul ministru de la Fonduri Europene a declarat, într-un interviu pentru defapt.ro, că găsește "argumente pentru un răspuns pozitiv" în chestiune. Potrivit mai multor articole de presă, propunerea a venit de la premierul Nicolae Ciucă. Boloș, însă, a tot amânat luarea unei decizii, invocând o altă specializare profesională. Marcel Boloș la Cercetare și Digitalizare. Rolul PNRR Defapt.ro i-a adresat mai multe întrebări lui Marcel Boloș săptămâna trecută, atât despre situația fondurilor europene, cât și despre contextul politic. Actualul consilier al premierului a răspuns luni, 24 ianuarie, în mod consistent. Defapt.ro va publica în câteva episoade răspunsurile lui Marcel Boloș. În ceea ce privește acceptarea portofoliului de la Digitalizare, Boloș a făcut despre legătura cu fondurilor europene. "Cred că Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este un minister important în următoarea perioadă, dincolo de tematicile specifice aferente sectoarelor de cercetare și digitalizare, și din prisma fondurilor europene și de investiții pe care le are la dispoziție atât în PNRR, cât și în viitorul program operațional 2021-2027, respectiv Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF). Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Aceste două surse de finanțare pot aduce foarte multe beneficii sectoarelor de cercetare-dezvoltare și digitalizare din România. În PNRR vorbim de peste 1,8 miliarde de euro dedicate transformării digitale, unde avem proiecte foarte importante precum Cloud-ul Guvernamental și peste 750 de milioane de euro pentru sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare." "Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv" "La toate astea se adaugă, cred, peste 1,5 miliarde euro de pe viitorul program operațional de creștere inteligentă și digitalizare 2021-2027. Nu mai spun de restul fondurilor din PNRR, care contribuie la tranziția digitală, procentul investițiilor care contribuie la acest obiectiv fiind de circa 20,6% din totalul sumelor alocate. Vorbim deci despre o sumă de peste 4 miliarde euro din fonduri europene. Aici, știindu-mă un om deschis către noi provocări și care am livrat peste tot pe unde am fost, când a fost vorba de fonduri europene și proiecte, cred că îmi găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv.", a adăugat Boloș. Ex-ministrul de la Fonduri Europene nu a afirmat direct că ar accepta portofoliul, însă a oferit indicii clare. Reținerea lui Boloș De ce a amânat timp de două săptămâni un răspuns la propunerea premierului? "Reținerea a venit din faptul că sunt la bază finanțist, profesor universitar și cercetător în domeniul finanțelor publice, bugetului și investițiilor, că am lucrat în domeniul fondurilor europene, dezvoltării regionale și proiectelor de infrastructură, mai puțin în domeniul digitalizării. Dar cred că fondurile europene au un cuvânt important de spus, pentru aceste două domenii foarte importante pentru România – cercetarea și digitalizarea.", a completat Marcel Boloș. Poziția de ministru la Digitalizare este vitală pentru Executiv. Ieșirea rusinoasă din scenă a precedentului ministru, Florin Roman (PNL), în urma acuzațiilor de falsificare a CV-ului și de plagiat, a vulnerabilizat Guvernul. Mai mult, indecizia prelungită și incapacitatea de a găsi un ministru au adâncit criza. Cu atât mai mult cu cât sume importante prin PNRR nu pot fi accesate de instituție. Potrivit mai multor surse politice, este foarte probabil ca marți să fie votată în Biroul Politic Național al PNL confirmarea lui Boloș ca propunere pentru Ministerul Digitalizării. Marcel Boloș nu este membru PNL.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră