miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: mapn

92 articole
Investigații

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie. Afacerile lui Pițurcă jr. au crescut de 13,5 ori în primul an de pandemie. Firmei Pav Green Energy, patronată în acte de Alexandru Pițurcă și al cărei nume apare în scandalul măștilor neconforme vândute Ministerului Apărării Naționale, i-a crescut cifra de afaceri în primul an de pandemie de la aproximativ 559.000 lei la peste 7,55 milioane lei. Procurorii DNA i-au reținut în cursul zilei de luni pe antrenorul Victor Pițurcă și pe Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm. Primul a fost acuzat de cumpărare de influență. Gabriel Țuțu a fost acuzat de acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență și fals intelectual. Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie Alexandru Victorio Pițurcă, fiul lui Victor Pițurcă, este unic asociat și administrator al firmei Pav Green Energy, care are ca obiect principal de activitate producția de energie electrică. La capitolul "activități secundare", firma lui Pițurcă jr se ocupă de la cultivarea cerealelor și creșterea animalelor până la lucrări de construcții și activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea. În anul fiscal 2019, conform datelor de la Ministerul Finanțe, a raportat o cifră de afaceri netă de aproximativ 559.000 lei și un profit net de 71.408 lei. Totul, cu zero angajați. În primul an de pandemie, afacerile companiei au crescut spectaculos. Cifra de afaceri netă a ajuns în anul fiscal 2020 la peste 7,55 milioane lei iar profitul a fost de aproape 1,7 milioane lei. De data aceasta, numărul mediu de angajați declarați a crescut de la zero la cinci. În anul fiscal 2021, adică în cel de-al doilea an de pandemie, cifra de afaceri netă a firmei Pav Green Energy a fost de 17,86 milioane lei. De peste 2,3 ori mai mare față de primul an de pandemie. Iar profitul net declarat a fost de peste 6,22 milioane lei cu doar patru angajați. Practic, în doar doi ani, profitul a crescut de la puțin peste 71.000 de lei la 6,2 milioane lei, adică de 85 de ori. Generalii MApN au apelat la intermediari În anul 2020, adică în primul an de pandemie, șeful Direcției Medicale din cadrul Ministerului Apărării Naționale, generalul D.P., s-a ocupat de achiziția măștilor medicale. Acesta i-a ordonat șefului Farmaciilor din cadrul Direcției Medicale să găsească transport și banii necesari pentru achiziția măștilor, potrivit Prosport.ro. Șeful farmaciilor a luat legătura cu Riccardo și Andrea Barsanti ca să le intermedieze relația cu furnizorii chinezi. Generalii MApN și-au dat seama că nu au banii necesari și așa ar fi fost cooptat Victor Pițurcă. Prin intermediul firmei lui Pițurcă jr, Victor Pițurcă ar fi plătit transportul măștilor. Firma lui Alexandru Pițurcă a virat banii către o altă companie, ALLODIUM SA, care la rândul ei a achitat închirierea avionului de la Forțele Aeriene din Ucraina. Totodată, au fost plătite și echipamentele medicale către firma China Sichuan Ling Tong Intelligence Enviromental Protection Industry Co. Ltd. Citește și: Țuțu de la Romarm a cerut doar 50.000 de lei ca să favorizeze firme care livrau măști. Dar voia și introducerea în circuit a firmei unui prieten, care să ia 40% din profit Chinezii au livrat echipamentele către Helios, firma lui Vasile Neacșu, un apropiat al lui Victor Pițurcă. Iar de aici, măștile au ajuns în ograda Ministerului Apărării Naționale. Ulterior, s-a constatat că măștile erau neconforme și nu au putut fi folosite. Procurorii militari încă investighează această controversată afacere, din care o parte s-a disjuns la Direcția Națională Anticorupție. În acest nou dosar au fost reținuți Gabriel Țuțu, șeful Romarm, și antrenorul Victor Pițurcă.

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie (sursa: Inquam Photos/Mircea Manole)
MApN, numai un militar ucrainean rănit tratat în România (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

MApN, numai un militar ucrainean rănit

MApN, numai un militar ucrainean rănit. Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a anunțat că peste 1.000 de militari ucrainieni grav răniți în război au fost trimiși pentru tratament în mai multe state, inclusiv România. La solicitarea Defapt.ro, Ministerul Apărării Naționale a transmis că doar un militar ucrainean a fost tratat în sistemul spitalicesc militar românesc, la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central "Dr. Carol Davila" din București. 1.000 de militari în 12 țări Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a făcut public rezumatul unui bilanț pe anul 2022, în urma invadării Ucrainei de către Rusia. El a mulțumit medicilor ucrainieni pentru eroismul de care au dat dovadă în primele zece luni de război. Medici care au salvat viețile militarilor ucrainieni, dar și a civililor aflați în situații complicate. Raportul publicat de Valeri Zalujnîi mai arată că peste 1.000 de militari ucrainieni grav răniți au fost transportați și tratați la spitalele militare din Franța, Olanda, Irlanda, Norvegia, Danemarca, Spania, Polonia, Germania, Italia, România, SUA și Israel. Zalujnîi a mai transmis că 29.000 de militari ucraineni au primit medalii din partea autorităților din Ucraina. Și doar 160 de militari au primit titlul de "Erou al Ucrainei". MApN, numai un militar ucrainean rănit Defapt.ro a solicitat oficial Ministerului Apărării Naționale să transmită câți militari ucrainieni au fost tratați în spitalele militare românești de la începutul războiului din Ucraina și câți se află internați în acest moment. Ministerul Apărării Naționale a precizat că "în luna mai 2022, un militar ucrainean a fost tratat la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central din București" (situație despre care s-a făcut referire și un comunicat de presă în mai 2022; potrivit acestuia, MApN a preluat doi pacienți, dar unul a fost internat la "Bagdasar-Arseni", doar celălalt a fost tratat într-un spital militar românesc). În plus, Ministerul Apărării Naționale a mai transmis că "La această dată, în spitalele militare din România nu sunt internați militari ucraineni. Niciun militar ucrainean nu a decedat în spitalele militare din România". Citește și: Escaladare gravă din partea Moscovei: Putin trimite rachete hipersonice Zircon imposibil de interceptat în Atlantic, la distanță mică de țărmurile SUA. Foarte probabil, sunt nucleare Costurile aferente tratamentului medical acordat militarului ucrainean tratat la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central "Dr. Carol Davila" au fost suportate de către statul român în conformitate cu Ordonanța Urgență nr. 15 din 27 februarie 2022. Ordonanța prevede "acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, aceștia au dreptul la asistență medicală gratuită și tratament corespunzător, prin sistemul național de asistență medicală și de prim ajutor calificat, în conformitate cu prevederile Titlului IV din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare".

Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat (sursa: elbitsystems.com)
Investigații

Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat

În urma publicării textului de mai jos, Ministerul Apărării a trimis un drept la replică, acesta poate fi citit integral la finalul articolului. _______________________ Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat. 384 milioane de euro va plăti Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, pentru achiziția a șapte sisteme de drone Watchkepeer X de la firma israeliană Elbit Systems. Cu peste 100 de milioane de euro mai mult față de suma estimată la început de MApN, adică 277 milioane euro, și aprobată de Parlamentul României în anul 2020. Defapt.ro a scris în exclusivitate că același sistem de drone a fost ofertat inițial de producătorul U-TacsS, un joint – venture format din Elbit și francezii de la Thales, dar acesta nu îndeplinea toate cerințele tehnice cerute de MApN. Motiv pentru care ministerul a anulat prima procedură de achiziție a sistemelor de drone. Ulterior, după ce procedura de achiziție a fost reluată, același sistem de drone a fost oferit Ministerului Apărării direct de israelienii de la Elbit Systems care, de data aceasta, îndeplinea cerințele tehnice, dar la un preț mult mai mare. Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat Actualul premier Nicolae Ciucă se afla la conducerea Ministerului Apărării în anul 2020. În acel an, a cerut acordul Parlamentului României pentru a achiziționa șapte sisteme de drone. Și l-a primit. Ulterior, în anul 2021, premierul Florin Cîțu a emis Hotărârea de Guvern nr. 912 din 19 august 2021 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. Specialiștii în achiziții ai Ministerului Apărării Naționale au estimat atunci valoarea contractului la aproximativ 277 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro De achiziție s-a ocupat compania Ministerului Apărării, Romtehnica, condusă de controversatul Nicolae Nasta, prietenul lui Nicolae Ciucă. Inițial, au fost depuse trei oferte. Printre ofertanți s-a aflat și compania U-TacS cu sistemul de drone Watchkepeer X. Toate ofertele au fost respinse, într-un final. Oferta depusă de U-TacS a fost respinsă ultima. Motivul: sistemul ofertat nu îndeplinea toate cerințele tehnice cerute de parte română. Aproape două miliarde, fără TVA Prima procedură de achiziție a fost anulată în iunie 2022, dar a fost reluată la scurt timp, în august. De data aceasta, valoarea estimată a contractului a fost crescută de Romtehnica de la 277 de milioane de euro la 354 milioane de euro, fără TVA. Ceea ce înseamnă că valoarea estimată a fost majorată cu aproximativ 77 milioane de euro. Acum, la finalul anului, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că acordul cadrul de furnizare a celor șapte sisteme „UAS tactic-operativ clasa II” a fost atribuit firmei israeliene Elbit Systems. Atenție, nu producătorului britanic U-TacS. „Acordul-cadru, care a fost atribuit prin derularea unei proceduri specifice organizate potrivit dispozițiilor H.G. nr. 912/2021 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferentă programului de înzestrare , are o durată de cinci ani și are ca obiect atribuirea de contracte subsecvente de furnizare a maxim șapte sisteme UAS Watchkeeper X în valoare totală de aprox. 1,891 miliarde lei, fără TVA”, a transmis Ministerul Apărării. Ce se va fabrica în România Potrivit Ministerului Apărării, furnizarea celor șapte Sisteme UAS Watchkeeper X care vor intra în dotarea Armatei României se va realiza în condițiile protejării interesului esențial de securitate al statului român. Compania Elbit Systems Ltd fiind obligată, conform acordului încheiat, să realizeze și să consolideze pe teritoriul național, la nivelul unor operatori economici din industria de apărare, o capacitate de producție, integrare, testare și mentenanță în domeniul militar pentru sistemele livrate. „Începând cu primul sistem UAS Watchkeeper X, producția structurii platformei aeriene și producția structurii containerului stației terestre de comandă-control, precum și producția de componente electrice și mecanice din compunerea sistemului se vor realiza pe teritoriul României, la operatori economici din industria națională de apărare”, menționează Ministerul Apărării. De abia de la al treilea sistem UAS Watchkeeper X, producția tuturor sistemelor electrice și mecanice aferente acestuia se va realiza în România. „Totodată, operațiunile de mentenanță de nivel complex pe durata ciclului de viață al sistemelor UAS Watchkeeper X vor fi realizate de operatori economici din industria națională de apărare, astfel încât în situații de criză și război să nu fie necesară executarea acestor operațiuni în afara teritoriului național”, susține MApN. Cum a dispărut U-TacS? Sistemul UAS Watchkeeper X este produs oficial de compania britanică U-TacS, un joint-venture creat de compania israeliană Elbit și francezii de la Thales. În iulie 2021, U-TacS a semnat cu Aerostar Bacău un memorandum de înțelegere pentru crearea unui consorțiu care să producă dronele Watchkeeper X. Consorţiul urma să includă şi companiile Thales Systems România, Romaero SA şi Institutului Naţional de Cercetare Aerospaţială din România „Elie Carafoli”, potrivit unui comunicat al U-TacS. Însă, din comunicatul de presă al Ministerul Apărării rezultă că contractul a fost semnat direct cu firma israeliană Elbit Systems, fără să se facă vreo referire la compania U-TacS sau la francezii de la Thales. Mai mult, înainte de anunțarea de către MApN a câștigătorului, Sistemul UAS Watchkeeper X era promovat intens în presa românească de Cristian Sfichi, director Aerospace Defence & Security în cadrul Thales România. Acesta explica pentru Hotnews că la proiectarea Whatchkeeper au fost aplicate toate cerințele armatei britanice, printre care și necesitatea ca sistemul să poată să decoleze și să aterizeze de pe piste neamanejate, de iarbă sau din zone neamenajate ca aeroport. Thales și Elbit, no comment iritat Pentru a afla de ce a fost scoase din joc compania U-TacS, respectiv francezii de la Thales, l-am contactat pe directorul Cristian Sfichi de la Thales România care, până acum, se bucura de o mare influență la nivelul Ministerului Apărării. „Noi n-am participat la licitația asta. Deci, băteți la o ușă... Trebuie să vă duceți înspre Elbit. Nu am ce să comentez. N-am ce să comentez! Nu sunt în poziția în care să vă pot explica sau să vă pot comenta eu proiecte la care nu am participat. Repet, nu am ce să comentez pe subiectul acesta”, a spus nervos Cristian Sfichi. Ciudată reacția acestuia, în contextul în care promova dronele Watchkeeper X cu orice ocazie. Am urmat sfatul directorului Cristian Sfichi și l-am sunat Tzvi Avraham, reprezentantul grupului Elbit. Acesta a spus că nu vrea să fie băgat în chestia asta și să luăm legătura cu un anume Bogdan, cel care se ocupă de partea de PR. Însă nu a mai trimis numărul acestuia. Compania, totuși, a publicat un comunicat. ______________________ Drept la replică În legătură cu articolul publicat în data de 21 decembrie 2022, sub semnătura domnului Petru Zoltan, intitulat „EXCLUSIV Dronele cumpărate de MApN s-au scumpit în doi ani cu peste 100 de milioane de euro, până la 384 de milioane de euro fără TVA”, în vederea informării corecte a publicului, vă adresăm rugămintea de a publica următorul drept la replică: Articolul menționat induce în mod eronat ideea că valoarea la care a fost atribuit acordul-cadru pentru furnizarea produsului „Sistem UAS tactic-operativ clasa II” ar fi fost crescută în mod nejustificat de către autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naționale („Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat”, cităm din articol) și, la fel de eronat, că o companie britanică, U-TacS, care ar fi oferit un produs mult mai ieftin, ar fi fost exclusă abuziv din procedurile de achiziție. Având în vedere faptul că autorul materialului jurnalistic a solicitat MApN un punct de vedere doar DUPĂ publicarea articolului pe platforma defapt.ro, considerăm necesare clarificările de mai jos. 1. Cu privire la așa-zisa descalificare a producătorului britanic U-TacS din procedurile de achiziție: MApN nu a solicitat un anumit sistem UAS-TO, ci a elaborat specificații tehnice de achiziție care să asigure competiția în cadrul procedurii specifice de achiziție. Compania U-TacS nu a participat în calitate de candidat sau ofertant la niciuna din cele două proceduri specifice menționate mai sus, drept urmare, nu a ofertat un produs anume. La procedura specifică organizată în perioada 24.09.2021-19.04.2022, U-TacS a avut calitatea de terț susținător al candidatului Elbit Systems Ltd, iar în procedura specifică organizată în perioada 16.08-20.12.2022, U-TacS a avut calitatea de subcontractant. Ca atarea, afirmațiile din articolul citat pe această temă sunt speculații care nu au legătură cu realitatea. 2. Cu privire la valoarea acordului: Având în vedere dispozițiile H.G. nr. 912/2021 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare "Sistem UAS tactic-operativ clasa II", potrivit cărora efectuarea plăților se va face în lei, estimarea prețurilor unitare ale sistemelor și a prețului total pentru acordul-cadru a fost realizată, în toate etapele, în lei, pornind de la informațiile obținute în perioada de fundamentare a programului de înzestrare. Aceste informații au relevat faptul că sistemele UAS-TO pot fi furnizate numai de operatori economici externi care au comunicat valori estimate ale sistemelor exprimate în USD și EURO. Astfel, prețurile unitare estimate în valută, aferente sistemelor UAS-TO au constituit baza de la care s-a realizat conversia în lei, acestea fiind menținute pe parcursul ambelor proceduri specifice derulate. Diferența dintre valorile estimate în lei a fost generată, în principal, de: · fluctuația semnificativă a cursului valutar din perioada 2021-2022. · introducerea în configurația sistemelor de drone, suplimentar față de configurația inițială din perioada de fundamentare, a sistemelor de armament; Iată detaliile: Conform prevederilor legale, MApN a solicitat Parlamentului României și a primit, în luna aprilie 2020, aprobarea prealabilă în vederea derulării procedurilor specifice de achiziție pentru programul de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. La acel moment, în baza cerințelor operaționale stabilite de structurile beneficiare, valoarea acordului-cadru a fost estimată la 276,7 milioane USD. În aceste costuri au fost incluse șapte sisteme de drone și pachetul logistic inițial necesar operării și mentenanței fiecărui sistem în primii doi ani de operare. În baza primirii aprobării prealabile a Parlamentului, structurile competente ale MApN au demarat procedurile legale pentru fundamentarea procedurilor de achiziții. În cadrul acestui proces, având în vedere evoluțiile din mediul de securitate, structurile beneficiare au identificat nevoia ca aceste sisteme de drone să fie înzestrate și cu capacități de lovire, de aceea configurația sistemelor a fost suplimentată cu sisteme de armament compatibile, ceea ce, evident, a generat o creștere a costurilor estimate inițial. Prima procedură specifică derulată de MApN, prin intermediul C.N. Romtehnica S.A., în perioada 24.09.2021-19.04.2022, a fost organizată în baza prevederilor H.G. nr. 912/2021, în vederea atribuirii unui acord-cadru de furnizare a produsului. Costurile estimate pentru achiziția celor șapte sisteme nu au fost de 277 de milioane de EURO, așa cum greșit afirmă autorul articolului, ci de aproximativ 1,46 miliarde lei, fără TVA (echivalent aprox. 347 milioane USD, la o paritate de 4,2 lei/1 USD), incluzând, pe lângă pachetul logistic inițial necesar operării și mentenanței fiecărui sistem în primii doi ani de operare, și sistemele de armament. În cadrul etapei I a procedurii specifice, au depus candidaturi companiile I.A.I. și Elbit Systems Ltd din Israel. În urma parcurgerii etapei I a procedurii specifice, numai Compania Elbit Systems Ltd a îndeplinit toate criteriile de calificare prevăzute în H.G. 912/2021, fiind selectată și invitată să participe cu ofertă la etapa a II-a a procedurii specifice. Elbit Systems Ltd a depus o ofertă, însă aceasta a fost declarată neconformă, iar procedura a fost anulată în baza dispozițiilor cap B, pct. I, 17, lit. c) din anexa la hotărârea de guvern menționată mai sus. În perioada 16.08-20.12.2022, MApN, prin intermediul C.N. Romtehnica S.A., a organizat a doua procedura specifică, tot în baza prevederilor H.G. nr. 912/2021, la care a participat un singur operator economic – Elbit Systems Ltd, a cărui ofertă depusă a fost evaluată și declarată ca fiind câștigătoare. Valoarea estimată pentru acordul-cadru a fost de aproximativ 1,74 miliarde lei (cu același echivalent de aprox. 347 milioane USD, dar la o paritate de 5 lei/1 USD). Valoarea finală de 1,891 miliarde lei a rezultat în urma derulării procedurii de achiziție, în cadrul căreia prețurile unitare ofertate și prețul total ofertat au fost mai mari cu 9% decât prețurile unitare estimate și prețul total estimat. Potrivit dispozițiilor H.G. nr. 912/2021, oferta este inacceptabilă dacă „...c) preţul unitar, fără TVA, pentru oricare din variantele prevăzute la cap. B pct. I.11, inclus în propunerea financiară, depăşeşte preţul unitar estimat prevăzut în documentaţia de atribuire pentru respectiva variantă şi nu există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare; d) preţul unitar, fără TVA, pentru oricare din variantele prevăzute la cap. B pct. I.11, inclus în propunerea financiară, depăşeşte preţul unitar estimat prevăzut în documentaţia de atribuire pentru respectiva variantă şi, deşi există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea acordului-cadru de achiziţie publică respectiv, se constată că acceptarea unei astfel de oferte ar conduce la depăşirea cu peste 10% a respectivului preţ unitar prevăzut în documentaţia de atribuire”. Având în vedere faptul că MApN a identificat posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare, oferta a fost declarată câștigătoare, fiind îndeplinite condițiile legale. În concluzie, costurile programului de achiziție nu au fost exagerate sau crescute în mod nejustificat, iar compania britanică menționată de jurnalist nu a avut niciodată calitatea de ofertant sau candidat în procedurile specifice derulate de MApN.

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene (sursa: MBDA)
Investigații

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene de 677 milioane de euro. Aceasta este valoarea maximă a celor 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene pe care vrea să le cumpere Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica. Principalii producători ai sistemelor de rachete portabile sunt francezii de la MBDA și Thales, americanii de la Raytheon, compania suedeză SAAB, dar și polonezii de la Mesko. România, sisteme de rachete portabile antiaeriene Parlamentul a aprobat la sfârșitul lunii iunie a.c. programul de înzestrare cu rachete portabile antiaeriene (MANPADS) pentru Armata Română. Valoare a fost estimată inițial la 662,5 milioane euro. Programul constă în achiziția a 231 de sisteme de rachete, suportul logistic și echipamente specifice de instruire și antrenament. Ulterior, pe 16 august 2022, procedura de achiziție a fost făcută publică în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Din informațiile făcute publice în SEAP, valoarea estimată a contractului a crescut la 677,298 milioane euro. Cu aproape 15 milioane de euro mai mult față de estimarea inițială. Prețul final va fi stabilit în urma derulării licitației restrânse la care pot participa maximum zece companii. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 28 septembrie 2022. Marile companii, ocupate cu Ucraina Livrarea primelor 12 sisteme de rachete portabile în primul an de la semnarea contractului subsecvent este aproape imposibilă pentru marile companii de profil. De ce? Pentru că invadarea Ucrainei de către Rusia a generat comenzi de armament la nivel internațional pentru următorii cinci ani. Cu toate acestea, compania franceză MBDA și-a anunțat intenția de a participa la licitația restrânsă. Francezii vor oferi sistemul de rachete portabile Mistral 3 cu rază foarte scurtă de acțiune. Sistemul poate fi operat de unul sau doi militari, în funcție de mediul tactic. Racheta Mistral, complet digitală, a fost concepută pentru a satisface toate ramurile forțelor armate. Compania franceză susține că rata de succes dovedită este de 97% și o fiabilitate mai mare decât orice altă rachetă de apărare antiaeriană. Raytheon deja a livrat împotriva Rusiei Compania americană Raytheon ar putea participa la licitație cu sistemul de rachete FIM 92- Stinger. Acest sistem a devenit operațional la începutul anilor 1980, atunci când a fost înlocuit sistemul FIM-43 Redeye. De la începutul lunii februarie, mii de rachete Stinger au fost livrate în Ucraina după ce această țară a fost invadată de Rusia. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro Raytheon a oprit producția sistemelor Stinger anul trecut, înainte de a primi o comandă de 340 milioane de dolari de la Pentagon. Această comandă a fost prima după 18 ani. Ulterior, SUA au mai plasat o comandă, de 625 milioane de dolari, pentru Ucraina. Contractul a fost atribuit pe 27 mai 2022, ca parte din Inițiativa de Asistență în Securitate a Ucrainei. Greg Hayes, CEO Raytheon, spunea în primăvara acestui an că „există un stoc limitat de materiale pentru Singer, iar unele dintre componente nu mai sunt disponibile pe piață”. Motiv pentru care Raytheon trebuie să reproiecteze o parte din componentele electronice. Starstreak și Piorun, posibili câștigători Ucraina a mai primit sistemele de rachete portabile britanice Starstreak, produse de la francezii de la Thales, dar și Piorun, produse de polonezii de la Mesko. Sistemul Piorun a intrat în dotarea forțelor armate poloneze în 2019. Astfel de rachete au fost vândute și către guvernul SUA. Sistemul de rachete britanic Starstreak a fost promovat continuu după ce a fost livrat militarilor ucrainieni în lupta cu invadatorii ruși. Racheta Starstreak sol-aer cu rază scurtă de acțiune a fost construită de compania franceză Thales pentru armata britanică. Sistemul RBS 70 NG al suedezilor de la SAAB a fost conceput în 1977, dar de atunci a fost îmbunătățit continuu. În 2019, armata braziliană a efectuat primele trageri cu ultima versiune a sistemului de la SAAB.

Naval Group, submarine în locul corvetelor (sursa: Facebook/Vasile Dîncu)
Investigații

Naval Group, submarine în locul corvetelor

Naval Group, submarine în locul corvetelor. Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, îi momește pe francezii de la Naval Group cu o comandă pentru două submarine Scorpène, în timp ce compania olandeză Damen așteapta unda verde pentru semnarea contractului privind achiziția celor patru corvete. Francezii de la Naval Group au câștigat un contract de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete, dar partenerul local, Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, a blocat deocamdată semnarea contractului. Pentru a mai îndulci eșecul francezilor în România, Ministerul Apărării a anunțat că va cumpăra cel puțin două elicoptere produse de francezi, la pachet cu cele două submarine. Naval Group, submarine în locul corvetelor Ministrul Vasile Dîncu a anunțat că România analizează posibilitatea de a achiziționa de la compania franceză Naval Group două submarine Scorpène (cost estimativ: 450 de milioane de dolari pe bucată) și două elicoptere. Declarația a fost făcută după ce o delegație a Naval Group a participat la o întâlnire cu reprezentanții Forțelor Navale Române pentru a discuta detaliile tehnice ale celor două submarine. Bazele acestei afaceri au fost puse în primăvara acestui an în urma unor discuții între președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul francez al Apărării Florence Parly. E nevoie de aprobarea Parlamentului „În principiu, ne-am gândit la două. Două submarine şi două elicoptere în acest moment. S-ar putea să fie mai multe elicoptere, de exemplu, dar este vorba şi de caracteristici tehnice. (...) Bineînţeles că cineva care vrea să cumpere nu ia produsul standard, mai ales dacă este un produs pe care îl ai, îl comanzi, un produs nou. Evident că vrei să pui pe el tot ce este mai nou, ai cerinţe. Şi atunci cred că, până într-o lună, maxim două, în septembrie, vom avea, probabil, o hotărâre prin care vom cere aprobarea parlamentului pentru asemenea tipuri de capabilităţi”, a declarat ministrul Vasile Dîncu într-un interviu pentru Digi24. Această afacere este greu de realizat pentru că francezii ar trebui să adapteze submarinele pentru caracteristicile Mării Negre. Mai mult, inițierea programului de înzestrare a armatei cu noi elicoptere este prevăzut după anul 2030. "Lebăda neagră" Bosânceanu În timp ce negociază noi achiziții pentru dotarea Armatei Române, Ministerul Apărării Române se confruntă cu o criză fără precedent generată de contractul pentru achiziția celor patru corvete. Francezii de la Naval Group au câștigat licitația pentru construcția celor patru corvete la finalul anului 2018 pentru suma de 1,2 miliarde euro. De atunci au trecut aproape patru ani, timp în care semnarea contractului a fost tergiversată. În primă fază, compania olandeză Damen a contestat în instanță procedura de licitație. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare Ulterior, semnarea contractului a fost tergiversată de Ministerul Apărării, sub conducerea generalului Nicolae Ciucă, actualul premier al României. Asta în contextul în care ultimii doi premieri Ludovic Orban, respectiv Florin Cîțu, au promis omologilor francezi că vor semna contractul. Surpriza a venit, însă, la finalul anului trecut, atunci când Naval Group și partenerul local Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, au fost chemați să semneze contractul: Bosânceanu, a refuzat să semneze contractul. "Cum distribuim banii și riscurile" Laurent Mourre, vicepreședinte pe Europa și America de Nord la Naval Group, a declarat pentru Hotnews.ro că negocierile pentru semnarea contractului se poartă între Naval Gropul, Șantierul Naval Constanța și statul român. Însă, în ultimele opt luni, negocierile dintre Naval Group și Șantierul Naval Contanța au fost blocate. „Nu s-a ajuns la o concluzie referitor la modul cum distribuim banii și riscurile, iar fiecare consideră că are dreptate”, a declarat Laurent Mourre. Cu toate acestea, ministrul Apărării Vasile Dîncu a păsuit asocierea franco-română de mai multe ori cu privire la semnarea contractului. Ultimul termen pentru semnarea contractului a fost stabilit pentru luna septembrie. Dar deocamdată nimeni nu știe ce se va întâmpla cu contractul în cazul în care Gheorghe Bosânceanu se va opune în continuarea parafării achiziției. Damen se consideră deja câștigătoare Compania olandeză Damen, clasată pe locul secund la licitația pentru corvete, este condusă pe plan local de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Acesta a declarat în repetate rânduri că societatea pe care o reprezintă este pregătită oricând să construiască cele patru corvete pentru Forțele Navale Române, dacă francezii nu vor semna contractul. „Damen e unul din competitorii care și-a continuat extinderea valabilității ofertei finale și așteptăm cu mare speranță decizia MApN. Noi credem că navele trebuie făcute în România”, a spus Gheorghe Savu. Dar pentru Damen este greu să mai mențină prețul deja oferit, de 1,255 miliarde de euro, din cauza faptului că s-au scumpit echipamentele și tehnica militară de proveniență americană cu care urma să doteze corvetele. Scumpirile au fost generate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Mai mult, un anunț în acest sens a fost făcut și de Departamentul de Stat al SUA.

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco (sursa: Facebook/MApN)
Investigații

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco. Compania italiană a fost penalizată cu 12 milioane lei de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu a respectat graficul de livrare al camioanelor și remorcilor necesare Armatei Române. Până în ianuarie 2022, Ministerul Apărării trebuia să primească 514 camioane și remorci, dar compania italiană a livrat mai puțin cu 61 de vehicule. De atunci, MApN le tot așteptă. Ministerul Apărării Naționale a atribuit firmei italiene un prim contract subsecvent de peste un miliard de lei, parte a unui contract cadru de 3,42 de miliarde de lei, în baza căruia trebuie să primească 942 de vehicule până în ianuarie 2024. Potul: 700 de milioane de dolari În primăvara anului 2019, compania italiană IVECO Defense Vehicles SpA a câștigat un contract cadru de 3,42 miliarde de lei, echivalentul a 700 de milioane de dolari, în baza căruia urma să livreze Armatei Române un număr de 2.902 camioane și 363 de remorci până în 2026. Tot atunci, s-a semnat primul contract subsecvent, pentru 942 de vehicule, în valoare totală de 1.015.676.538 lei, fără TVA. Adică în jur de 208 milioane euro. Conform contractului, compania italiană trebuia să livreze cele 942 de vehicule în baza unui grafic de livrări începând cu anul 2020 până în anul 2024. Însă compania nu a putut să respecte primul termen de livrare, motiv pentru care a trimis Ministerului Apărării o primă solicitare de forță majoră în primăvara anului 2020 invocând pandemia. Forța majoră, invocată „Prima solicitare de forță majoră a fost solicitată de către compania IVECO DV în luna martie 2020. Din toate solicitările de forță majoră pe care compania le-a făcut, a fost implementat prin act adițional o singură suspendare a contractului pentru o perioadă de 42 de zile, conform documentelor probante oficiale depuse în acest sens, fapt ce a condus la decalarea corespunzătoare a termenului de livrare”, a transmis Ministerul Apărării Naționale la solicitarea Defapt.ro. Cu toate că Ministerul Apărării Naționale a acceptat să decaleze graficul de livrare cu 42 de zile, compania italiană nu a respectat nici noii termeni ai contractului. De exemplu, după aplicarea perioadei de forță majoră, până la data de 26 ianuarie 2021, compania trebuia să livreze 253 de vehiculele aferente anului 2020. Un an mai târziu, adică în ianuarie 2022, compania italiană trebuia să furnizeze Armatei Române alte 261 de vehicule. În total, 514 camioane și remorci. Peste 100 de milioane de dolari, prima plată Conform răspunsului transmis de Ministerul Apărării Naționale, compania italiană IVECO a livrat cele 253 de vehicule aferente anului 2020, plus alte 200 din lotul de 261 de vehicule prevăzute a fi livrate până în ianuarie 2022. Ceea ce înseamnă că în ianuarie 2022 a livrat cu 61 de vehicule mai puțin decât cele prevăzute în contract. De atunci au trecut aproape șase luni, timp în care Armata Română așteaptă diferența de camioane. Pentru primele 443 de vehicule livrate, Ministerul Apărării Naționale le-a plătit italienilor peste 495,4 milioane de lei, echivalentul a peste 100 de milioane de dolari. MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco După aproape șase luni de întârziere, Ministerul Apărării Naționale a decis să impună penalități companiei italiene pentru nerespectarea graficului de livrări. „Având în vedere contextul geo-politic, pandemic și economic actual, graficul de livrare nu a putut fi respectat de compania italiană. În acest sens, au fost percepute penalități pentru întârziere în cuantum de aproximativ 12 milioane de lei la data de 03.06.2022”, se arată în răspunsul Ministerului Apărării. Ministru al Apărării în anul 2020 era generalul Nicolae Ciucă, actualul premier și noul șef al liberalilor. În februarie 2020, ministrul Nicolae Ciucă se lăuda pe contul său de Facebook cu „afacerea IVECO”. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc „Camioanele IVECO pentru Armata României au fost achiziţionate în mai multe secvenţe. Am avut o secvenţă, un contract subsecvent, ca să vorbim mai concret, în care am achiziţionat 173 de astfel de mijloace, ulterior, atunci când au fost create condiţiile tehnice să poată să fie derulată procedura şi încheierea un contract-cadru pentru achiziţia atât a autocamioanelor, cât şi a platformelor derivate necesare înzestrării Armatei României, s-a întâmplat şi astăzi vorbim despre un contract de aproximativ 2.900 de camioane, într-un prim acord de 942 de camioane”. Producție în România Mai mult, actualul premier Nicolae Ciucă spunea că „din elementele de angajament ale furnizorului pot să menţionez că, începând cu cel de-al 301-lea camion, acestea se vor produce în România. (…) Nu este vorba de speranţa noastră, ci este vorba de obligativitatea din contract pentru că, încă o dată, cel de-al 301-lea mijloc auto trebuie să fie integrat în România”. Camioanele IVECO sunt asamblate la o fabrică ridicată de compania italiană în localitatea Petrești, din județul Dâmbovița. Investiția în fabrica de 9.000 mp a fost estimată la 50 de milioane de euro și a fost realizată în cadrul programului de offset aferent contractului cadru. Fabrica are cinci linii de asamblare cu o capacitate de 440 de vehicule pe an.

MApN, blindate de 750 milioane euro (sursa: Arquus)
Investigații

MApN, blindate de 750 milioane euro

MApN, blindate de 750 milioane euro. Ministerul Apărării Naționale se pregătește să cumpere peste 1.000 de blindate 4X4 a căror valoare estimată se învârte în jurul sumei 3,7 miliarde de lei, echivalentul a 750 de milioane de euro. Licitația urmează să fie lansată în toamna acestui an. Până la lansarea oficială a procedurii de achiziție, cel puțin șase companii străine și-au anunțat intenția de a intra în cursa pentru adjudecarea contractului. Favoriți sunt americanii de la Oshkosh și francezii de la Arquus, care vor veni cu blindatele JLTV, respectiv Sherpa. Surpriza ar putea veni din partea companiei Nurol, din Turcia. MApN, blindate de 750 milioane euro La finalul anului trecut, Secretariatul General al Guvernului a publicat o Notă de Fundamentare și un proiect de Hotărâre de Guvern privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice pentru achiziția de „autovehicule tactice blindate de tip ușor”. Citește și: Incendiu puternic la rafinăria rusă Novoşakhtinsk, aflată la mai puțin de zece kilometri de graniţa cu Ucraina Practic, Ministerul Apărării Naționale vrea să cumpere 1.059 de blindate ușoare pentru mai multe tipuri de misiuni. Această achiziție a fost estimată la aproape 3,7 miliarde de lei, fără TVA. Adică în jur de 750 milioane de euro. Ce spune nota de fundamentare Conform Notei de Fundamentare, nerealizarea înzestrării cu autovehicule tactice de tip ușor „conduce la imposibilitatea planificării, conducerii, coordonării, controlului și evaluării acțiunii forțelor în cadrul următoarelor tipuri de operații: operații de tip combat – operații pentru neutralizarea amenințărilor majore, operații de securitate – operații pentru facilitarea stabilizării, operații în sprijinul păcii”. Totodată, se vor „produce efecte negative de natură operațională și tehnică, iar structurile beneficiare ale Armatei Române nu vor fi în măsură să asigure” diverse tipuri de transporturi militare, inclusiv evacurarea și protecția răniților, Condiții restrictive la licitație Ministerul Apărării Naționale a prevăzut în cele două documente mai multe condiții restrictive, motiv pentru care acest contract a ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la câștigătorul licitației. Printre aceste condiții obligatorii, MApN a cerut firmelor care voiau să participe la licitație să facă dovada că ar fi livrat în ultimii șapte ani înainte de licitație cel puțin 1.059 de produse similare către „armate din cel puțin două state care la data livrării erau membre NATO”. În plus, se mai cerea să se facă dovada că au livrat cel puțin 278 de blindate ușoare într-un interval de 12 luni. Producătorii au contestat cerințele Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară a considerat că această cerință este foarte restrictivă, motiv pentru care solicitat modificarea acestei sintagme. Ministerul Apărării a decis ulterior să includă și statele Uniunii Europene. În legătură cu numărul de blindate livrate într-un interval de 12 luni, MApN a clarificat acest aspect menționând că ofertanții trebuie să facă dovada că au livrat cel puțin 278 de blindate în orice interval de 12 luni din ultimii șapte ani. Toate modificările și completările vor fi incluse în actul normativ, atunci când acesta va fi adoptat de Guvern. Americanii de la Oshkosh vin cu JLTV După ce s-au eliminat și modificat cerințele restrictive, mai multe companii străine și-au anunțat intenția de a participa la licitație. Principalii favoriții sunt americanii de la Oshkosh, care vor încerca să vândă Armatei Române celebrele blindate ușoare JLTV. În octombrie 2020, ministrul Apărării de atunci, Nicolae Ciucă, adică actualul premier, a solicitat Guvernului Orban să semneze un contract de tipul „Guvern la Guvern” cu SUA pentru a cumpăra blindate Oshkosh JLTV pentru dotarea Forțele pentru Operații Speciale ale României. Francezii de la Arquus vin cu Sherpa Compania franceză Arquus, parte a grupului AB Volvo, ar oferi Armatei Române celebrele blindate Sherpa, care sunt disponibile în mai multe configurații. Blindatul ușor poate fi dotat cu mitralieră de 12,7 mm, aruncător de grenade de 40 mm sau lansator de rachete antitanc. Francezii susțin că, în cazul în care vor câștiga licitația, au un „plan cuprinzător” prin care vor să semneze mai multe parteneriate pe plan local, cu companiile din industria de apărare românească. În urma acestor parteneriate ar rezulta „un grad crescut de cooperare între industriile europene de apărare, prin crearea de parteneriate reciproc avantajoase, pe noi piețe”. Șeful vânzărilor pe Europa, Edouard Penning Reef, a spus că Arquus vrea într-o primă fază să livreze un număr mic de blindate 4x4 produse în Franța, acolo unde partenerii din industria de apărare românească ar urma să fie pregătiți. Apoi ar urma transferul de tehnologie în România. În cea de-a doua fază, ar urma ca blindatul Sherpa să fie asamblat în România cu componente produse pe plan local. Ulterior, blindatele ar urma să fie produse integral la Uzina Automecanica Moreni. Turcii de la Nurol oferă NMS 4x4 Producătorul turc Nurol Makina, parte a grupului Nurol, va licita cu blindatele NMS 4X4, mașina de luptă prezentată la târul de armament „Black Sea Defense and Aerospace” de la București. „Nurol Makina este deschisă unei colaborări depline cu industria românească de apărare, de la cooperarea pentru dezvoltarea de sisteme și subsisteme și chiar dezvoltarea unei linii complete de asamblare a vehiculelor de luptă în România. Parametrul care va determina nivelul cooperării noastre sunt proiecțiile guvernului român. Avem deja numeroase colaborări cu industria românească de apărare și ne dorim să adăugăm noi companii în ecosistemul nostru. De asemenea, suntem deschiși pentru transfer de know-how pentru asamblarea vehiculelor și activități legate de testare ”, a declarat Emre Akin, Strategic Planning and Market Development Director, Nurol Makina. Grupul Nurol, cu afaceri în construcții, minerit, imobiliare, servicii financiare și industria de apărare, este condusă de familia Carmikli. În anul 2010, familia Carmikli a deschis oficial hotelul Sheraton Batumi din orașul georgian Batum, eveniment la care a participat și Recep Tayyip Erdogan, pe atunci premierul Turciei. AM General vine cu Humvee NXT 360 La licitație ar putea participa și firma americană AM General, producătorul emblematicelor blindate Humvee. Această companie va oferi Armatei Române blindatul Humvee NXT 360. Blindatul american a fost construit pe o platformă Humvee și beneficiază de îmbunătățiri suplimentare la suspensii și motor. Americanii îl descriu ca „robust și agil în același timp”, dar va avea aceeași versatilitate pentru a se potrivi cerințelor multiple ale misiunii: de la scaune pentru 2, 4 și 6 pasageri, cu spațiu pentru personal și echipamente de misiune. General Dynamics și Thales Pe lista firmelor care ar urma să participe într-o primă fază la licitație se mai află americanii de la General Dynamics și francezii de la Thales. Compania americană propune modelul Eagle, care se află deja în dotarea militarilor danezi, olandezi, elvețieni și nemți. Francezii de la Thales vor propune modelul Hawkei. Blindatul Hawkei poate executa misiuni de comandă şi control, război electronic, legătură, supraveghere şi recunoaştere. Prețul unui blindat poate ajunge la peste 880.000 de dolari. Modelul este dotat cu motor diesel Steyr cuplat la o cutie automată şi poate fi dotat cu diverse sisteme de armament începând cu o mitralieră de 12,7 mm.

Donație de un milion pentru MApN (sursa: Facebook/Ministerul Apărării)
Eveniment

Donație de un milion pentru MApN

Donație de un milion pentru MApN. Compania americană Harris Global Communications va dona Forțelor Aeriene Române un Laborator de Instruire Sisteme de Comunicații și Informatică pentru Forțele Aeriene evaluat la aproximativ un milion de dolari pentru a scăpa de obligațiile de offset rezultate în urma contractelor primite de la Ministerul Apărării. Defapt.ro a dezvăluit că, în anul 2020, compania de stat Romtehnica, controlată de Ministerul Apărării Naționale, a atribuit firmei americane contracte în valoare de aproximativ 50 de milioane lei, echivalentul a peste zece milioane euro. Conform obligațiilor de offset, compania americană era obligată să investească în economia românească 80% din valoarea contractelor militare. Donație de un milion pentru MApN Pe masa premierului Nicolae Ciucă se află un proiect de Hotărâre de Guvern prin care statul român urmează să accepte o donație în bunuri de aproximativ un milion de dolari de la compania americană Harris Global Communications. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale La articolul 1 din documentul citat se menționează că "se acceptă pentru statul român, donația bunului mobil cu valoarea totală de piață de 973.182 USD, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, făcută de căre Harris Global Communications Inc din SUA ca operațiune compensatorie". Ministerul Apărării Naționale, prin Unitatea Militară 01838 Boboc, îndeplinește formalitățile de acceptare a donației în numele statului român. Donație pentru Forțele Aeriene Conform anexei, compania Harris Global Communications va dona un Laborator de Instruire Sisteme de Comunicații și Informatică pentru Forțele Aeriene compus din zece stații radio de diferite tipuri și o platformă de instruire prin simulare (hardware și software). Această donație se face pentru a scăpa de obligațiile de offset rezultate din acordurile de compensare nr. 253, 254 și 255 din data de 11.02.2021. Companiile care vând statului echipamente și tehnică militară de minim trei milioane de euro sunt obligate să reinvestească direct și indirect în economia românească minim 80% din valoarea contractelor. Procentul real este cuprins între 20 și 50% în funcție de tipul investiției, pentru că i se aplică un coeficient de multiplicare cuprins între 0,5 și 5. 50 de milioane de lei pentru Harris La finalul anului 2019, compania Harris Global Communications a primit un contract de peste 17 milioane de lei pentru a livra Armatei Române diverse tipuri de echipamente de comunicații. Contractul a fost atribuit direct de Romtehnica, companie de stat controlată de Ministerul Apărării și condusă de controversatul Nicolae Nasta. În cursul anului 2020, americanii de la Harris Global Communications au mai primit cinci contracte a căror valoare cumulată depășește 32 de milioane de lei. În total, valoarea contractelor ajunge la aproximativ 50 de milioane de lei, puțin peste zece milioane de euro.

MIG-urile 21 Lancer rămân la sol (sursa: flicr.com)
Eveniment

MIG-urile 21 Lancer rămân la sol

MIG-urile 21 Lancer rămân la sol. Activităţile de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR din dotarea Forţelor Aeriene Române au fost suspendate, începând de vineri, prin ordin al şefului Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu. Potrivit MApN, măsura a fost luată în scopul îmbunătăţirii siguranţei aeronautice, având în vedere incidenţa considerabilă a evenimentelor şi accidentelor de aviaţie înregistrate pe timpul exploatării aeronavelor MiG-21 LanceR, soldate cu mai multe victime şi aeronave avariate sau distruse. MIG-urile 21 Lancer rămân la sol În perioada suspendării activităţilor de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR, Forţele Aeriene Române vor continua să execute Serviciul de luptă Poliţie Aeriană cu aeronavele F-16 din dotare, sprijinite de aeronavele aliate dislocate în România, în cadrul misiunii de Poliţie Aeriană Întărită (Enhanced Air Policing) sub comandă NATO. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30% De asemenea, sistemele de apărare cu baza la sol din dotare vor executa misiunile de Poliţie Aeriană sub comandă naţională, precum şi în cadrul Sistemului NATO Integrat de Apărare Aeriană şi Împotriva Rachetelor (NATO Integrated Air and Missile Defence System), indică MApN. În acelaşi timp, au fost dispuse măsuri pentru accelerarea demersurilor în vederea achiziţionării celor 32 de aeronave F-16 din Norvegia, care vor constitui, în perioada următoare, încă două escadrile. Proiectul legii de aprobare a acestei achiziţii a parcurs etapa de transparenţă legislativă şi se află în circuitul de avizare, urmând a fi prezentat Parlamentului în cel mai scurt timp, se menţionează în comunicat. Resursa disponibilă a aeronavelor din cadrul celor trei escadrile de avioane multirol F-16, care vor fi operate de Forţele Aeriene, asigură operarea lor pentru o perioadă de minim 10 ani şi vor constitui o capabilitate operaţională aeriană de tranziţie către aeronavele F-35, de generaţia a V-a, evidenţiază MApN.

Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală (sursa: Facebook/Naval Group)
Investigații

Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală

Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală. România se confruntă cu o criză de securitate fără precedent la Marea Neagră, declanșată de invazia Ucrainei de către Rusia. În paralel, afaceristul Gheorghe Bosânceanu, cel care controlează Șantierul Naval Constanța, refuză să semneze contractul de 1,2 miliarde de euro pentru construcția corvetelor militare, câștigat în asociere cu francezii de la Naval Group. Damen sau acord guvernamental? Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, le-a cerut public celor două firme să semneze contractul până la sfârșitul lunii aprilie, atunci când expiră oferta depusă de acestea. Citește și: Încă o lună de suspans în afacerea corvetelor MApN. Naval Group și SNC încă nu se înțeleg În cazul în care cele două companii nu vor ajunge la o înțelegere, contractul ar putea fi atribuit olandezilor de la Damen, companie clasată pe locul secund la licitație. Totodată, Ministerul Apărării Naționale analizează și varianta atribuirii contractului direct guvernului francez printr-o procedură de tipul "Guvern la Guvern", în urma căreia contractul ar urma să ajungă la Naval Group. Bosânceanu nu ar mai fi mulțumit de profit Francezii de la Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, au câștigat la finalul anului 2018 o licitație de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete militare necesare Forțelor Navale Române. Pe locul secund s-a clasat compania olandeză Damen, cu o ofertă de 1,25 miliarde de euro. Grupul olandez a contestat în instanță procedura de licitație, dar și rezultatul acesteia. Fără succes. Ulterior, la finalul anului 2021, Ministerul Apărării Naționale a solicitat asocierii dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța să semneze contractul. Dar, de data aceasta, afaceristul Gheorghe Bosânceanu a refuzat să semneze contractul cu Ministerul Apărării Naționale. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Nemulțumirea lui Bosânceanu ar fi fost generată de valoarea profitului și de anumite riscuri care ar fi putut fi să apară în timpul derulării contractului. Francezii de la Naval Group și-ar fi asumat integral riscurile și ar fi mărit marja de profit care ar fi urmat să ajungă la Șantierului Naval. Dar Gheorghe Bosânceanu nu a fost mulțumit. Ziua în care francezii s-au rugat de Gheorghe În seara zilei de 28 februarie 2022, la orele 24.00, oferta depusă de francezii de la Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța urma să expire. Motiv pentru care trebuie reînnoită, astfel încât asocierea să nu fie scoasă din joc. Cu câteva ore înainte de expirarea termenului, partea franceză și oficialii români au intrat în alertă pentru că Bosânceanu refuza să semneze prelungirea ofertei. De abia în jurul orelor 22.00, cu două ore înainte de expirarea termenului limită, afaceristul român și-a dat acordul pentru prelungirea ofertei cu încă două luni. Adică până pe 28 aprilie 2022. Aprilie, ultima strigare Vasile Dîncu, ministrul Apărării, a spus în emisiunea "Talk News" că România nu mai are răbdare în privinţa semnării contractului pentru construcția celor patru corvete. "Din păcate, de mai bine de patru ani avem procese, apoi o perioadă de negociere foarte lungă. E o asociere dintre români şi francezi care, după cum văd în ultima vreme, nu funcţionează foarte bine. La cererea celor doi asociaţi, am mai făcut o prelungire de două luni. În foarte scurt timp, însă, la finalul lunii următoare va trebui să vedem dacă, într-adevăr, cei care au câştigat această licitaţie sunt în stare să prezinte o ofertă viabilă pentru noi. Dacă nu, va trebui să căutăm o altă soluţie", a spus ministrul Vasile Dîncu. La jumătatea lunii martie, ministrul Vasile Dîncu a declarat că așteaptă răspunsul pentru semnarea contractului din partea asocierii dintre Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa, asociere care mai are câteva lucruri "minime" de negociat. "Probabil că finalul lunii aprilie este momentul când vom putea lua o decizie finală", a precizat Vasile Dîncu la Baza Aeriană 57 de la Mihail Kogălniceanu. Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală De atunci și până în prezent, negocierile dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța nu s-au deblocat. Surse apropiate de această afacere susțin că este foarte puțin probabil ca cei doi asociați să ajungă la o înțelegere, din cauza pretențiilor ridicate ale afaceristului Gheorghe Bosânceanu. În acest context, au fost luate în calcul mai multe variante pentru dotarea Forțelor Navale Române cu corvete și modernizare celor două fregate românești. Cea mai plauzibilă variantă ar fi atribuirea contractului companiei olandeze Damen, cea care s-a clasat pe locul doi la licitație. "O altă variantă luată în calcul este semnarea unui contract de tipul G2G (Guvern la Guvern - n.r.) între România și Franța, în urma căruia corvetele ar urma să fie produse într-un timp record de Naval Group", susțin sursele citate. În acest caz, însă, contractul ar putea fi atacat în instanță de compania Damen, a cărei filială din România este condusă de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției de Informații a Armatei. Șantierul Naval Constanța din Insulele Marshall Șantierul Naval Constanța este controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu prin intermediul companiei off shore Resource International SA, înregistrată în paradisul fiscal din Insulele Marshall. Ceilalți acționari sunt SIF Moldova cu 2,02% din acțiuni și SIF III Transilvania, cu 0,73%. Ministerul Apărării Naționale, prin Romtehnica, a cerut la un moment dat numele acționarilor reali din spatele companiei Resource International. Nu le-a primit, dar a acceptat o declarație dată pe propria răspundere de Gheorghe Bosânceanu, din care rezultă că el ar controla firma din Insulele Marshall, susțin surse din MApN.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Palavragiul candidat Macron și corvetele MApN

Fără să-l întrebe cineva, președintele Franței, Emmanuel Macron, a dat o probă de îndemânare în chestiuni de politică externă pe 27 martie a.c. Când a spus că nu va folosi la adresa omologului său rus calificativele pe care președintele de peste ocean, Joe Biden, i le-a lipit lui Putin: "măcelar", "criminal de război", "dictator sângeros". În același timp, cu consecvența aristocratului pomădat și parfumat care se scarpină apăsat din cauza mâncărimilor produse de păduchii bine hrăniți sub peruca bogată, Macron a dat asigurări că pregătește o misiune umanitară în Mariupol. Te poți întreba cam ce/cine crede președintele francez că a provocat tragedia din Mariupol: o cometă, dinozaurii, King Kong, buba neagră, un tsunami din Marea Azov? Orice răspuns și-ar da la întrebarea asta Macron, e clar că nici unul nu e "Putin". Deși, evident, acesta e și singurul răspuns corect în viziunea a nu mai puțin de 39 de state care au sesizat Curtea Penală Internațională în legătură cu crime de război în Ucraina executate de forțele ruse de ocupație. Culmea, Franța e una din țările care au reclamat aceste crime de război. Dar președintele Franței, care a organizat recent o ediție informală a Consiliului European la Versailles, rămâne un politicos. Un soi de terapeut neutru care la câteva zile vorbește la telefon cu Vladimir Putin. Potrivit chiar declarațiilor post-factum ale lui Macron, fără nici un efect. Sau poate că vorbesc despre profiturile companiilor franceze care se încăpățânează să părăsească Rusia. Ce vrea, așadar, Emmanuel Macron să obțină din acest balet ridicol? În chestiunea invadării Ucrainei, dacă președintele francez vrea să pozeze în mediator, nu-i iese. A mai încercat și în 2019, în format "Normandia", fără succes. Sigur, au ieșit niște poze frumoase, folosite acum de toată presa care vrea să ilustreze o posibilă întâlnire Zelenski - Putin. În plus, acum Turcia s-a poziționat mult mai bine pentru acest rol. Poate că, pentru electoratul francez, procedurile la care apelează Macron au succes. Actualul președinte al Franței își dorește un nou mandat și are șanse, arată sondajele, să-l câștige. Este foarte posibil ca locurile de muncă asigurate de companiile franceze care au operațiuni în Rusia să conteze în balanța alegerilor prezidențiale. Probabil că Macron se uită acum la Ucraina având în gând strategia prin care să o învingă pe Marine Le Pen, principala lui piedică în calea unui nou mandat. Ciudat este, tocmai pentru că Le Pen este suspectată (și, uneori, chiar cu probe) că este finanțată tocmai de Moscova, o distanțare a lui Macron de Kremlin ar fi părut mai logică decât luarea în brațe a lui Putin cu instrumentele psihologului diplomatic de dimanche. Pe de altă parte, ultimii ani ne-au arătat că Franța a fost la un pas să uite că este țară NATO: după presiuni enorme, a acceptat în ultima clipă să nu îi vândă Rusiei două nave de război Mistral. Sigur, nu Macron era atunci președinte al Franței, dar ce vedem azi arată că relația ruso-franceză este adâncă. Iar frustrarea că Franța a pierdut chiar în mandatul actualului președinte contracte uriașe cu Australia pentru submarine nucleare, după încheierea pactului AUKUS, ne poate da o indicație despre motivele care stau în spatele acțiunilor uneori pompieristice ale lui Emmanuel Macron. În ce ne privește, comportamentul liderului francez poate genera, informal, o prelungire la nesfârșit a incertitudinii afacerii corvetelor. Deși tranșată de mai bine de doi ani atât tehnic, cât și financiar, în favoarea companiei statului francez Naval Group, licitația pentru patru corvete destinate Armatei române nu a dus nici până azi la semnarea unui contract. Anularea licitației ar fi un dezastru: termenul de livrare ar fi prelungit încă și mai mult iar România, cel mai probabil, ar plăti penalități care pot ajunge până la jumătate de miliard de euro către Naval Group. Iar România aproape că nu există militar în Marea Neagră. Însă mișcările strategice ale lui Emmanuel Macron din această perioadă pot duce, în subterane, și la acest verdict. Da, în ciuda faptului că grupul de luptă al NATO constituit în România se va afla sub comandă franceză.

România, complet expusă atacurilor aeriene joase. În imagine, tipul de dronă prăbușită la Zagreb (sursa: Twitter/OSINTdefender)
Investigații

România, complet expusă atacurilor aeriene joase

România, complet expusă atacurilor aeriene joase. O dronă care a plecat din Ucraina și s-a prăbușit în capitala croată Zagreb a trecut pe deasupra României timp de trei minute. Timp în care nu s-a întâmplat absolut nimic ca aceasta să fi fost interceptată. Ministerul Apărării nu doar că a confirmat trecerea dronei, dar și-a arătat și neputința. România, complet expusă atacurilor aeriene joase "Cu privire la informațiile referitoare la evoluția în spațiul aerian al României, în cursul nopții de joi, 10 martie, al unei aeronave fără pilot, facem următoarele precizări: Sistemul de supraveghere a spațiului aerian al României a reperat joi, 10 martie, un obiect aerian de dimensiuni reduse, cel mai probabil de tip aeronavă fără pilot (dronă), care a evoluat în spațiul aerian național pentru o perioadă de timp foarte scurtă, sub trei minute. Citește și: Ambasada Rusiei la București face liste negre cu românii care ar discrimina ruși în România. Kuzmin cere informații, pe care le va lua „în considerare în cel mai atent mod” Aeronava a intrat în spațiul aerian al României, venind dinspre Ucraina, în jurul orei 23.23 și a părăsit spațiul aerian național în jurul orei 23.26, îndreptându-se către Ungaria. Evoluția acestui obiect aerian pentru un timp foarte scurt în spațiul aerian național, viteza ridicată, înălțimea de zbor redusă, asociate cu relieful accidentat și condițiile meteo de la acel moment, nu au permis utilizarea altor măsuri procedurale pentru identificarea în zbor a acestui obiect aerian", a arătat MApN într-un comunicat. AN-2 ucrainean contrabandist, la plimbare prin România În august 2021, un aparat AN-2 ucrainean, cel mai probabil folosit pentru contrabanda cu țigări, s-a plimbat prin România timp de aproape o oră. La întoarcerea în Ucraina, a fost interceptat de grănicerii vecini. Și în acel caz, scuzele MApN au fost execrabile. "În data de 7 august, ora 06.28, Centrul de Operaţii Aeriene a fost informat de către Structura Poliţiei de Frontieră Vicovul-de-Sus, că o patrulă a observat şi a auzit un aparat de zbor de mici dimensiuni care a survolat frontiera de stat din Ucraina în România. Ca urmare a informării primite, au fost luate măsurile specifice prevăzute în planurile elaborate pentru astfel de situaţii, cu accent pe întărirea supravegherii aeriene în zonă, concomitent cu reanalizarea înregistrărilor informaţiilor furnizate de radarele în funcţiune. Din analiza informaţiilor la dispoziţie nu au rezultat date care să confirme, în mod obiectiv, utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional în zona de referinţă", spunea MApN. Fraza "Din analiza informaţiilor la dispoziţie nu au rezultat date care să confirme, în mod obiectiv, utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional în zona de referinţă" se traduce, simplu, prin aceea că radarele Forțelor Aeriene nu au detectat aparatul de zbor ucrainean. MApN admite: Aeronave dificil de detectat Cum a fost, totuși, posibil? A explicat tot Ministerul Apărării. "Supravegherea spaţiului aerian naţional, pe timp de pace, în zona frontierei de Nord a ţării noastre, se realizează cu mijloace specializate din cadrul Forţelor Aeriene Române şi a altor instituţii cu responsabilităţi în domeniu din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională (SNAOPSN). Mijloacele de radiolocaţie din dotarea Forţelor Aeriene Române, destinate supravegherii asigură, potrivit misiunii încredinţate, descoperirea şi urmărirea aeronavelor care evoluează în spaţiul aerian naţional. Cu toate acestea, în funcţie de caracteristicile terenului şi condiţiile meteorologice din zona de dispunere a radarelor, a suprafeţelor de reflexie şi a caracteristicilor de zbor ale aeronavelor, pot apărea situaţii de diminuare a distanţelor şi înălţimilor de descoperire. În situaţii particulare, pe timp de pace, evoluţia unor aeronave de mici dimensiuni şi cu suprafeţe reduse de reflexie, în proximitatea frontierei de stat poate fi dificil de detectat, pentru perioade reduse de timp şi la înălţimi de zbor foarte mici." Apărarea a promis că se pregătește mai bine În finalul comunicatului MApN menționat, se arăta că lucrurile urma să stea mai bine în viitor: "În scopul întăririi apărării spaţiului aerian naţional şi evitării situaţiilor specificate anterior, Statul Major al Forţelor Aeriene colaborează permanent cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu prin luarea unor măsuri specifice precum: repoziţionare de radare şi reconfigurare a parametrilor de descoperire, intensificarea zborurilor de antrenament, cercetare şi observare în proximitatea frontierei de stat şi suplimentarea periodică a forţelor şi mijloacelor din serviciul de luptă pentru creşterea capacităţii de reacţie împotriva mijloacelor aeriene care evoluează la înălţimi şi viteze mici." Faptele, însă, contrazic, din nou, un minister al Apărării din NATO. Misterul dronei sovietice Drona militară ce probabil aparține armatei ucrainene a trecut joi noapte prin spațiile aeriene ale României, Ungariei și Croației, prăbușindu-se în Zagreb, unde a provocat o explozie care a speriat locuitorii capitalei croate, fără a exista vreo victimă. "A venit în Croația din direcția Ungariei, iar în Ungaria din direcția României. A zburat timp de câteva minute în Croația, apoi a căzut", a spus premierul croat Andrej Plenkovic, citat de Hotnews.ro. Potrivit unui expert al site-ului The Drive, "imaginile apărute public sugerează că a fost vorba de o dronă de recunoaștere Tu-141 'Strizh'", de fabricație sovietică. Drona ar avea o viteză de croazieră de circa 1.000 de km/h și o rază de operare de 1.000 de km.

Ordine false de încorporare, trimise prin poștă. Sursă: Facebook MAPN
Eveniment

Ordine false de încorporare trimise prin poștă

Ordine false de încorporare, trimise prin poștă oamenilor în județul Vâlcea, relatează presa locală. Ordine false au primit și oamenii din Cluj-Napoca și din Brașov, a avertizat joi Ministerul Apărării Naționale. MApN a precizat că persoanele care primesc astfel de hârtii trebuie să anunțe la Biroul de Recrutare. Acum două săptămâni, a circulat un alt fake news, privind încorporarea la Baza Deveselu. Citește și: Antena3 și RomâniaTV au indus și stimulat panica de la benzinării. A3 a pomenit obsesiv frica de război, RTV a invocat scenarii neprobate Ordine false de încorporare, trimise prin poștă în județul Vâlcea, în Brașov și Cluj Publicațiile locale din județul Vâlcea au avertizat, joi, că mai mulți oameni au primit prin poștă așa-zise ordine de încorporare. Și în municipiile Brașov și Cluj-Napoca, au apărut astfel de ordine false. Ministerul Apărării a sesizat Poliția. Sursa: MApN Ministerul Apărării a emis de acum trei zile un avertisment, publicând un astfel de „ordin”, pentru județul Vâlcea: „Documentul din imagine, fals de la un capăt la altul, se pretinde a fi un așa-zis "ordin de încorporare" emis de Centrul Militar Județean. Nimic din ceea ce se poate citi în acest document nu corespunde realității. Am sesizat autoritățile competențe pentru investigarea acestui fals, creat cu intenția evidentă de a manipula și crea panică. Dacă primiți așa ceva prin poștă, în primul rând sunați și anunțați la Centrul Militar Județean/ Biroul de informare Recrutare din zona dumneavoastră, la numerele de telefon disponibile aici: https://www.recrutaremapn.ro/contactbir.php”, arată MApN. Citește și: Șoșoacă și Flux 24 rostogolesc ultima minciună a Kremlinului: „Scandalul laboratoarelor biologice secrete din Ucraina” În ce condiții pot primi cetățenii ordine de încorporare „Singura situație în care cetăţenii încorporabili sau rezerviştii pot primi ordine de chemare pentru prezentarea la centrele militare este prevăzută de Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, care, la articolul 51, menționează că „centrele militare pot chema recruţii şi militarii rezervişti pentru precizarea unor date în legătură cu situaţia lor militară o dată pe an”. Această procedură nu vizează toți rezerviștii și se desfășoară în fiecare an, fără să aibă legătură cu situația de securitate din Ucraina. Aceste ordine de chemare sunt înmânate, conform prevederilor art. 45, alin. (1) lit. a) din aceeași lege, de către reprezentanții structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne”, arată Ministerul Apărării. În România serviciul militar obligatoriu a fost suspendat prin Legea nr. 395 din 16 decembrie 2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat. Executarea serviciului militar redevine obligatorie doar în situația decretării stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu (art. 3 din legea menționată), precizează MApN.

Afacerea corvetelor, o lună de suspans (sursa: Facebook/Naval Group)
Investigații

Afacerea corvetelor, o lună de suspans

Afacerea corvetelor, o lună de suspans. Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, susține că asocierea franco - română dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța a solicitat un termen de grație de aproximativ o lună de zile pentru a se decide dacă va semna contractul de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete militare. Afacerea corvetelor, o lună de suspans Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că afaceristul Gheorghe Bosânceanu, cel care controlează Șantierul Naval Constanța, a refuzat semnarea contractului. Motivul: divergențe de ordin financiar pe care le are cu partenerul francez. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro În cazul în care francezii de la Naval Group vor rata semnarea contractului, va fi o nouă lovitură pentru președintele Emmanuel Macron, aflat în pragul alegerilor prezidențiale. Francezii au mai pierdut un contract, în valoare de 50 de miliarde de euro. Franța urma să livreze 12 submarine cu propulsie convențională. Dar întrega afacere s-a transformat într-un scandal diplomatic pe axa Franța – Australia – Marea Britanie – SUA. Totul, după semnarea pactului AUKUS. Divergențe între Naval Group și SNC În urmă cu aproximativ o săptămână, ministrul Vasile Dîncu declara după întâlnirea cu ministrul francez al Forțelor Armate, Florence Parly, că urmează să fie găsită o "soluție rapidă" pentru finalizarea achiziției de corvete. Anterior, MApN chemase asocierea franco-română să semneze contractul pentru construcția corvetelor. Se întâmpla la jumătatea lunii decembrie a anului trecut. Francezii de la Naval Group aveau mandat să semneze contractul, însă reprezentantul Șantierului Naval Constanța, directorul Radu Rusen, a refuzat să semneze documentele. Motivul: între cele două companii asociate există divergențe cu privirile la anumite riscuri rezultate din derularea contractului, dar și unele de natură financiară. Acum, ministrul Vasile Dîncu a declarat, într-un interviu pentru Europa FM, că semnarea contractului pentru construcția celor patru corvete militare a fost amânată cu aproximativ o lună de zile. „Asocierea dintre Naval Group și șantierul naval Constanța a mai cerut un termen pentru un răspuns final în jur de o lună de zile. Suntem interesați cu toții ca acest contract să se realizeze, este vorba despre înzestrarea importantă pentru Forțele Navale Române. Evident că le dăm voie să negocieze în continuare”, a spus Vasile Dîncu, potrivit Europa FM. Damen așteaptă la cotitură Asocierea franco – română are la dispoziție aproximativ o lună de zile pentru a rezolva divergențele legate de contractul de 1,2 miliarde de euro. În cazul în care Șantierul Naval Constanța va refuza să semneze documentele, Ministerul Apărării Naționale este obligat să atribuie contractul ofertantului clasat pe locul al doilea. Deci companiei olandeze Damen Schelde Naval Shipbuilding, care deține șantierul naval Galați și controlează șantierul naval Mangalia. Oferta depusă de olandezi pentru construcția celor patru corvete este de 1,255 miliarde euro. Compania olandeză Damen este condusă în România de generalul (r) Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei.

MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" (sursa: Facebook/Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu)
Investigații

MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu"

2,5 miliarde de euro. Aceasta este suma pe care România o va investi în următorii 20 de ani pentru modernizarea bazei aeriene "Mihail Kogălniceanu", folosită de trupele NATO staționate la Marea Neagră. MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu". Ministerul Apărării Naționale a organizat o primă licitație de aproximativ 430 de milioane de euro pentru modernizarea bazei militare. MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" În cursa pentru adjudecare contractului s-au înscris șapte grupuri de firme. Dar oficialii MApN au acceptat doar oferta depusă de un consorțiu din care face parte și firma Strabag SRL. Compania mama din Austria îl are acționar direct pe oligarhul rus Oleg Deripaska, aflat pe lista de sancțiuni a SUA. Prima licitație a fost suspendată până la decizia Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor. 12,17 miliarde lei pentru "Kogălniceanu" Ministerul Apărării Naționale, sub conducerea ministrului Gabriel Leș, a solicitat Guvernului Dăncilă să emită o Hotărâre de Guvern pentru a aproba modernizarea infrastructurii de la baza aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Prin Hotărârea de Guvern 781 din noiembrie 2019 s-a aprobat alocare unei sume de peste 12,17 miliarde de lei. Adică în jur de 2,5 miliarde de euro. Banii urma să fie alocați etapizat într-o perioadă de 20 de ani. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR „Finanțarea obiectivului de investiții se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse de finanțare legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii”, se menționează în Hotărârea de Guvern. Baza MK, într-o stare jalnică În Nota de Fundamentare aferentă Hotărârii de Guvern se atrage atenția asupra mai multor deficiențe de la Baza Aeriană 57 "Mihail Kogălniceanu". De exemplu, baza aeriană operează zborurile pe aeroportul civil, care se află într-o stare avansată de degradare și care nu corespunde cerințelor de utilizare pentru un aeroport militar. O altă problemă constatată de specialiști este legată de "capacitățile de depozitare a combustibilului turboreactor în rezervoarele fixe existente pe aerodrom asigură la limită cantitățile necesare operării aeronavelor aflate în dotarea unității". "Platforma existentă destinată staționării navelor grele este subdimensionată, neasigurând spațiile de siguranță necesare, iar calea de rulaj ce leagă pista de decolare-aterizare de această platformă nu permite rulajul aeronavelor grele în cazul încărcării acestora la capacitate maximă", se menționează în Nota de Fundamentare. Specialiștii au mai constatat că aerodromul nu dispune de locuri special amenajate și utilate destinate verificării la sol a motoarelor și nici "de spații destinate adăpostirii aeronavelor, mijloacelor de aerodrom și de deservire". Șapte oferte, șase descalificări În primăvara anului 2021, Ministerul Apărării Naționale a inițiat o licitație pentru a achiziționat "Servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu". Durata de execuție a contractului a fost stabilită la 106 luni. Adică opt ani și zece luni. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Pentru acest contract au fost depuse documente de calificare de către șapte consorții. De exemplu, Aduro Impex a depus documente de calificare împreună cu Bog'Art și Strabag SRL. Un alt consorțiu era format din Astaldi și GSP Offshore. Porr Construct a depus documentația împreună cu Rizzani de Echer și ICM. În cursa pentru contract s-au mai înscris asocierea dintre Electrogrul și Makyol, dar și compania Concelex. În urma analizării documentelor depuse de cele șapte consorții, Ministerul Apărării Naționale a decis să descalifice șase ofertanți. Aceștia au decis ca procedura de licitație să fie continuată doar cu consorțiul format din Aduro Impex, Bog'Art și Strabag. Contestație la CNSC: MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" Firma Concelex, nemulțumită de decizia MApN, a decis să conteste procedura de achiziție la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Mai mult, au cerut suspendarea procesului de achiziție până la o decizie finală în acest caz. Reprezentanții companiei Concelex au constatat mai multe nereguli în cadrul procedurii, motiv pentru care au cerut CNSC să constate că ar fi fost descalificați ilegal. În plus, au arătat că asocierea Aduro Impex, Bog'Art și Strabag a depus o parte din documente cu o întârziere de trei luni. Cătălin Beniamin Vișan, reprezentantul firmei Concelex, susține în contestație că "acestei asocieri i-au fost permise, în mod discrepant și cu încălcarea tratamentului egal, atât depunerea unei declarații inițiale, și ulterior, depunerea documentelor de calificare (inclusiv cu depășirea cadrului SEAP) cât și completarea documentației de calificare inițială". Tot el mai susține că contracandidații săi nu au îndeplinit cerința minima obligatorie privind experiența similară în lucrări similare de construcții de aerodromuri, piste de decolare/aterizare, suprafețe/platforme de manevră/staționare aeronave. Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Deripaska, acționar la Strabag prin companii off shore Firma Strabag SRL este controlată de alte două firme din grupului austriac Strabag. Acționarii majoritari ai grupului Strabag SE sunt: familia Haselsteiner cu 28,3%, Raiffeisen și Uniqa Group dețin cumulat 29,5%, iar MKAO "Rasperia Trading Limited" are o cotă de 27,8%. Ultima companie este deținută de oligarhul rus Oleg Deripaska, un apropiat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Rapoartele publice ale companiei Strabag arată că Oleg Deripaska deține proprietatea și controlul asupra Melisantis Limited, o altă companie cu acțiuni la Strabag, prin intermediul unui mandatar. Mandatarul Bradmion Holdings Ltd. a înlocuit C&P Trustees Limited și C&P Corporate Services Limited în calitate de administratori pentru Oleg Deripaska. "O astfel de înlocuire a mandatarului nu a avut nici un efect asupra controlului deplin și dreptului de proprietate efectiv al domnului Oleg Deripaska asupra Melisantis Limited", se menționează în raport. Deripaska, pe lista de sancțiuni a SUA Oligarhul Oleg Deripaska este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Prietenia cu Vladimir Putin i-a adus în anul 2018 includerea pe lista neagră de sancțiuni a SUA. Tot pe lista de sancțiuni au fost incluse și două companii la care Oleg Deripaska este acționar. Este vorba de Rusal, gigantul rusesc din indstria aluminiului, și compania mamă En+ Group. Autoritățile din SUA au renunțat la sancțiunile împotriva celor două companii, dar nu și împotriva lui Deripaska. Numele lui Oleg Deripaska a apărut și în ancheta procurorului special Robert Mueller privind imixtiunea Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Potrivit raportului publicat în primăvara anului 2019, fostul șef al campaniei lui Donald Trump, Paul Manafort, a lucrat pentru Deripaska, reprezentându-l în "afaceri și probleme personale în țările în care a avut investiții". Totodată, el a fost acuzat că a promovat interesele companiei de aluminiu Rusal. Mai mult, Deripaska l-a împrumutat cu zece milioane de dolari pe Manafort. Ulterior, acesta din urmă avea să fie condamnat la închisoare. A fost grațiat de Trump în toamna anului 2020.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră