sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: mandat

18 articole
Politică

PNL amenință PSD că Ciucă își va depune mandatul

PNL amenință PSD că Ciucă își va depune mandatul la 26 mai, conform protocolului, indiferent de încheierea sau nu a negocierilor. Surse politice arată că liberalii nu vor să amâne „rotativa”, în timp ce PSD dorește ca transferul de putere de la Palatul Victoria să se realizeze abia după finalizarea grevei profesorilor și găsirea unei soluții pentru pensiile speciale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online PNL amenință PSD că Ciucă își va depune mandatul „Ne dorim cu toţii o tranziţie rapidă, iar premierul a anunţat că pe data de 26 mai îşi depune mandatul. Ca atare, tranziţia rapidă este foarte importantă, fără să mai facem discuţii publice pentru a nu bloca administraţia. Premierul a anunţat şi va anunţa public când îşi va depune mandatul. E mai puţin importantă ziua”, a afirmat președintele Senatului, Alina Gorghiu. Înă un lider UDMR a apreciat, azi, că va dura timp până când problemele ridicate de PSD se vor rezolva. „Dacă mergem pe declaraţia dânsului (Marcel Ciolacu - n.r.) şi negocierile sunt suspendate, până în momentul în care găsim o rezolvare la aceste probleme, poate că vor dura. Nu ştiu să vă spun exact, dar nu cred că vom reuşi să le rezolvăm foarte rapid”, a afirmat Csoma Botond, liderul deputaților UDMR. „Aşteptarea mea este ca această negociere să se finalizeze până săptămâna viitoare, să se intre efectiv în procedurile care se vor finaliza, sper, în puţine zile, cu un nou Guvern, prin care se realizează aşa numita rotaţie, prim-miniştrii să se schimbe şi ministerele să se ocupe cu oameni performanţi”, spunea Klaus Iohannis, la 17 mai. Citește și: Economist: O creștere cu 10% a salariilor profesorilor înseamnă un efort bugetar anual de 1,3 miliarde lei. Anvelopa pensiilor speciale: 12 miliarde lei!

PNL amenință PSD că Ciucă își va depune mandatul Foto: Inquam/ Octav Ganea
Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Mandat de arestare pe numele Putin

Mandat de arestare pe numele Putin. Fostul procuror internaţional Carla Del Ponte a cerut Curţii Penale Internaţionale (CPI) să emită rapid un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, ca urmare a operaţiunilor sale armate din Ucraina, transmite sâmbătă AFP. Mandat de arestare pe numele Putin "Putin este un criminal de război", a declarat jurista din Elveţia, în vârstă de 75 de ani, care a investigat crime de război în Rwanda şi în fosta Iugoslavie, într-un interviu acordat cotidianului Le Temps. Emiterea unui mandat de arestare internaţional este necesară pentru ca Putin şi alţi conducători ruşi să răspundă pentru crimele comise în Ucraina de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie, spune ea. În cinci săptămâni de război, mii de ucraineni au fost ucişi, câteva milioane de ucraineni au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele şi cartiere întregi din unele oraşe au fost distruse de bombardamente, aminteşte AFP. Citește și: De ce tolerează România un diplomat agresiv precum ambasadorul rus Kuzmin? Bulgaria, Polonia, țările baltice colcăie de spioni ruși deghizați în diplomați care sunt expulzați Pentru Carla Del Ponte, emiterea unui mandat de arestare este semnalul că "o activitate de investigare a fost efectuată". "Este singurul instrument care există şi care permite arestarea autorului unei crime de război şi aducerea lui în faţa" justiţiei internaţionale, explică ea. Putin ar scăpa numai dacă nu ar părăsi Rusia "Emiterea unui astfel de mandat nu înseamnă că Putin va fi arestat; dacă rămâne în Rusia, acest lucru nu se va întâmpla niciodată. Însă îi va fi imposibil să iasă din ţară, iar acesta ar fi un semnal important care arată că numeroase state sunt împotriva lui", explică Del Ponte. Parchetul CPI, cu sediul la Haga, a deschis la 3 martie o anchetă preliminară privind posibile crime de război în Ucraina, după ce a primit sprijinul a peste 40 de state membre ale tribunalului. "Trebuie găsite şi dovezi care să incrimineze înalţi responsabili politici şi militari. Dificultatea constă tocmai în a ajunge la vârful lanţului de comandă pentru a stabili cine a planificat, ordonat şi executat aceste crime de război", a mai declarat Del Ponte. Nici Rusia, nici Ucraina nu sunt membre ale CPI.

Sergio Mattarella, reales președinte al Italiei (sursa: ultimanotiziedalmondo.it)
Internațional

Sergio Mattarella, reales președinte al Italiei

Sergio Mattarella, reales președinte al Italiei sâmbătă pentru un al doilea mandat. Totul, în urma unui maraton parlamentar care a scos la iveală diviziuni profunde între partidele aflate guvernare, într-o perioadă critică pentru relansarea post-COVID-19, informează AFP şi dpa. Sergio Mattarella, 80 de ani, al cărui mandat urma să se încheie pe 3 februarie, a fost reales pentru un al doilea mandat de şapte ani. A obţinut majoritatea absolută de 505 de voturi din partea celor 1.009 senatori, deputaţi şi responsabili regionali chemaţi să voteze. Sergio Mattarella, reales președinte al Italiei În zilele de dinaintea acestui vot, nu era clar dacă Mattarella, 80 de ani, va candida din nou pentru un mandat de şapte ani. Iniţial, el respingea această idee. "Vreau să-i mulţumesc preşedintelui Matterella pentru decizia lui (de a candida - n.r.), aceasta este o decizie de generozitate pentru Italia. Aceasta este o zi frumoasă pentru Italia", a declarat liderul Partidului Democrat, Enrico Letta, înainte de vot. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză Partidele aflate la putere în Italia i-au cerut sâmbătă lui Sergio Mattarella să rămână preşedinte pentru un al doilea mandat, după ce au eşuat în găsirea unui candidat de compromis în urma mai multor tururi de scrutin desfăşurate săptămâna aceasta în parlament. Premierul Mario Draghi a avut o convorbire sâmbătă cu Mattarella şi i-a spus că trebuie să rămână în funcţie "pentru binele şi stabilitatea ţării", a indicat o sursă guvernamentală. Premierul Draghi voia funcția Mult timp considerat drept favorit, premierul Mario Draghi şi-a văzut şansele diminuându-se, numeroşi parlamentari refuzând să voteze în favoarea sa de teama că se va sparge coaliţia guvernamentală, amestecând dreapta şi stânga, ceea ce ar duce la declanşarea alegerilor legislative anticipate. Preşedintele Republicii italiene, ales pentru şapte ani, nu are decât un rol onorific, dar poate avea o influenţă decisivă asupra desemnării premierului şi poate dizolva parlamentul. De asemenea, el prezidează Consiliul Superior al Magistraturii, numeşte o treime dintre membrii Curţii Constituţionale şi dispune de dreptul de graţiere. Republica italiană a avut până acum 12 preşedinţi. Doar unul dintre ei, Giorgio Napolitano (2006-2015), a mai obţinut până acum un al doilea mandat, potrivit Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră