vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: mandat

29 articole
Justiție

Alina Bica, fără să execute nici o zi de închisoare, liberă definitiv: mandatul de arestare, retras

Alina Bica, mandat de arestare retras de către Curtea de Apel București. Este vorba de mandatul european de executare a pedepsei și de mandatul european de arestare emise în numele Alinei Bica. Citește și: EXCLUSIV Filiera italiană - România a pregătit celule de lux pentru "vedetele" care se sustrag executării sentințelor. Deținuții obișnuiți au ploșnite, mizerie, abuzuri, sancționate de CEDO Curtea de Apel București a argumentat că fosta șefă DIICOT și-a executat integral pedeapsa de patru ani în Italia. Alina Bica, mandat de arestare retras Conform hotărârii Secției a II-a Penale, instanța a admis contestația la executare formulată de judecătorul delegat și, în baza jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (decizia C-305/22 din 4 septembrie 2025), a stabilit că sentința penală nr. 1057/29.11.2016, pronunțată de Înalta Curte, a fost executată în întregime.  Citește și: Partidul susținut de George Simion în R. Moldova ar putea să-și piardă locurile în Parlament Instanța a dispus retragerea MEPI nr. 90/27.11.2019 și a mandatului european de arestare nr. 48/27.11.2019, emise de Tribunalul București.  Decizia este definitivă. Fosta șefă DIICOT se află în Italia, iar autoritățile italiene au refuzat punerea în aplicare a mandatului. A fugit în Italia, unde a executat pedeapsa în libertate În mai 2023, Ministerul Justiției a publicat lista „fugarilor” români, menționând cazul Alinei Bica. Împotriva fostei șefe DIICOT a fost emis de Tribunalul București un mandat european de arestare pentru punerea în executare a pedepsei de patru ani de închisoare, primită definitiv pentru infracțiunea de favorizare a infractorului. Ulterior, Bica a fost localizată în Italia, iar autoritățile române au transmis mandatul european de arestare. Totuși, instanțele italiene au refuzat predarea, hotărând ca pedeapsa să fie recunoscută și executată pe teritoriul italian, prin măsuri de probațiune. Condamnarea Alinei Bica a rămas definitivă în noiembrie 2019, când Înalta Curte de Casație și Justiție a respins apelul acesteia la sentința de patru ani de închisoare cu executare.

Alina Bica, mandat de arestare retras (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Ministra Buzoianu își poate pierde mandatul (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Ministra USR Buzoianu își poate pierde mandatul la votul moțiunii, o amenință colegii din PSD

Ministra Buzoianu își poate pierde mandatul. Deputatul PSD Marius Budăi a lansat critici dure la adresa ministrului Mediului, Diana Buzoianu, acuzând-o că blochează avizarea Hidrocentralei de la Pașcani. Social-democratul a cerut ca documentul de mediu, singurul lipsă pentru finalizarea proiectului, să fie emis de urgență. Ministra Buzoianu își poate pierde mandatul Budăi i-a reproșat premierului Ilie Bolojan că permite „joaca politică absurdă” a ministrei din echipa sa, amintind că hidrocentrala a fost declarată proiect strategic național în CSAT. Citește și: Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari „Mofturile de mediu invocate de doamna Buzoianu sunt absurde”, a scris deputatul pe Facebook. Deputatul a avertizat că, dacă proiectul rămâne blocat, a avertizat: „Nu vă bazaţi pe votul meu la moţiunea simplă împotriva ministrei Mediului!” Argumente economice și de siguranță pentru Moldova Parlamentarul a subliniat că hidrocentrala va produce energie ieftină și curată, va deservi irigațiile din zonă și va ajuta la prevenirea inundațiilor care au afectat frecvent Moldova. Budăi a acuzat Guvernul că nu ține cont de nevoile oamenilor din regiune.

China ar trimite trupe în Ucraina (sursa: mfa.gov.cn)
Internațional

China, gata să trimită trupe în Ucraina sub mandat ONU. Reacții împărțite în Europa

China ar trimite trupe în Ucraina. Potrivit unor surse diplomatice europene, citate de WELT AM SONNTAG, guvernul de la Beijing ar accepta să participe doar în cazul în care desfășurarea trupelor s-ar face pe baza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite (ONU). China ar trimite trupe în Ucraina La Bruxelles, propunerea Chinei stârnește opinii divergente. Citește și: Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm Pe de o parte, implicarea unor state din Sudul Global, precum China, ar putea crește acceptarea unei misiuni internaționale în Ucraina. Pe de altă parte, diplomați europeni avertizează că Beijingul ar putea profita de prezența în teren pentru acțiuni de spionaj sau pentru a adopta o poziție clar prorusească în caz de conflict. Deși Italia pledează de luni de zile pentru o astfel de soluție, majoritatea statelor europene nu sunt dispuse să susțină ferm acordarea unui mandat ONU pentru eventualele trupe de pace. Rusia și China, condiții pentru negocieri Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat recent că discuțiile privind garanțiile de securitate pentru Ucraina nu pot avea loc fără participarea Rusiei și, posibil, a Chinei. Acesta a contrazis poziția președintelui american Donald Trump, care susținuse că Moscova nu ar percepe aceste garanții ca pe o problemă. Președintele Volodimir Zelenski a respins însă implicarea Chinei, afirmând că Ucraina dorește garanții doar din partea statelor dispuse să ofere sprijin real. Legăturile economice și militare dintre Moscova și Beijing China a sprijinit indirect Rusia de la începutul războiului, prin achiziții masive de petrol și prin furnizarea de componente electronice utilizate la fabricarea armelor de precizie. Cele două țări își definesc parteneriatul drept unul „fără limite”. Ce înseamnă garanțiile de securitate pentru Ucraina Pentru statele occidentale, garanțiile de securitate nu se reduc doar la o promisiune de apărare militară, similară articolului 5 din Tratatul NATO. Acestea includ instruirea forțelor ucrainene, livrări de armament, sprijin pentru industria de apărare, schimb de informații, sancțiuni economice, cooperare financiară și un parcurs gradual spre aderarea la Uniunea Europeană. Monitorizarea unui eventual armistițiu În cazul unui armistițiu, oficiali europeni sugerează că, spre deosebire de trecut, supravegherea ar putea fi realizată în mare parte cu drone. Rămâne de stabilit dacă misiunea ar trebui să se limiteze la raportarea încălcărilor, precum în cazul Acordurilor de la Minsk, sau dacă trupele ar trebui să intervină direct în caz de atacuri. Îngrijorări privind retragerea trupelor americane În paralel, la sediul NATO din Bruxelles există neliniște legată de planurile Washingtonului de a reduce prezența militară din Europa. Potrivit informațiilor, SUA ar putea retrage între 40.000 și 70.000 de soldați din cei aproximativ 100.000 staționați pe continent. Aceste trupe ar urma să fie redistribuite pe teritoriul american, pentru misiuni de securitate la granițe sau în marile orașe. În plus, Alianța ia în calcul o revizuire mai rapidă a planificării de apărare, ceea ce ar putea însemna noi responsabilități pentru armatele europene.

Locul întâlnirii dintre Putin și Zelenski (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Întâlnirea Putin-Zelenski, sub spectrul mandatului de arestare pe numele președintelui rus

Locul întâlnirii dintre Putin și Zelenski. După summitul de la Washington, unde Donald Trump, Volodimir Zelenski și șapte lideri europeni – între care Emmanuel Macron, Mark Rutte și Ursula von der Leyen – s-au reunit pentru a discuta despre viitorul conflictului din Ucraina, atenția se îndreaptă acum spre o posibilă întâlnire directă între Vladimir Putin și președintele ucrainean. Deși liderul de la Kremlin a acceptat în principiu ideea, data și locul reuniunii rămân incerte, mai ales că pe numele liderului rus a fost emis un mandat de arestare internațional. Locul întâlnirii dintre Putin și Zelenski Putin a propus ca summitul să aibă loc la Moscova, însă sugestia a fost respinsă categoric de Zelenski, sprijinit de SUA și Uniunea Europeană. Citește și: Tanczos Barna recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile falite Washingtonul a avansat varianta Budapestei, mizând pe relația apropiată dintre Viktor Orbán și cei doi președinți, rus și american. Propunerile europene: Geneva și Viena Președintele francez Emmanuel Macron a pledat pentru Geneva, invocând neutralitatea Elveției și precedentul întâlnirii dintre Joe Biden și Putin din 2021. La rândul său, cancelarul austriac Christian Stocker a propus Viena, argumentând prin „tradiția diplomatică” a capitalei și rolul său de gazdă pentru organizații internaționale precum OPEC, AIEA sau OSCE. Problema mandatului de arestare internațional al lui Putin Cea mai delicată chestiune rămâne însă mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională împotriva lui Vladimir Putin, acuzat de deportarea copiilor ucraineni în Rusia. Austria și Elveția au transmis că, în cazul unui summit, ar putea acorda imunitate temporară liderului de la Kremlin pentru a-i permite să participe. Totuși, această situație subliniază dificultatea organizării unui eveniment de asemenea amploare, în condițiile în care prezența lui Putin este limitată strict la țările care nu recunosc CPI sau care acceptă să îi ofere protecție juridică. Urmează decizia finală Rămâne de văzut ce stat va găzdui acest summit inedit. Ultimele negocieri oficiale între Rusia și Ucraina au avut loc la Istanbul, dar atunci Putin a preferat să nu participe fizic, spre deosebire de Zelenski. De data aceasta, mandatul de arestare internațional planează asupra oricărei tentative de dialog la cel mai înalt nivel.

Lukașenko anunță că nu mai candidează (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko nu mai vrea să candideze la președinția Belarusului, stat pe care îl conduce din 1994

Lukașenko anunță că nu mai candidează. Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat, într-un interviu publicat vineri de revista americană Time, că nu intenționează să obțină un nou mandat prezidențial. Lukașenko anunță că nu mai candidează Liderul de la Minsk, în vârstă de 70 de ani, se află la putere din 1994 și își aliniază politica externă cu cea a Moscovei, fiind un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Mandatul său actual, început după alegerile din ianuarie 2024, criticate de comunitatea internațională ca fiind nici libere, nici corecte, va expira în 2030. Proteste și represiune în Belarus După alegerile din 2020, contestate de opoziție și considerate fraudate, Belarusul a fost zguduit de un val masiv de proteste reprimate violent de autorități. La cinci ani distanță, organizațiile pentru drepturile omului atrag atenția că, deși la mijlocul anului 2024 au fost eliberați unii deținuți politici, aproximativ 1.200 rămân în închisori. Mesaj privind succesiunea și direcția politică Lukașenko a afirmat că succesorul său ar putea urma un drum diferit, dar nu ar trebui „să arunce pur și simplu lucrurile peste bord”. Totodată, a negat ferm că fiul său cel mai mic, Nikolai, ar fi pregătit pentru a-i lua locul, respingând categoric speculațiile și glumind că acesta „s-ar simți jignit” de o astfel de întrebare.

Cine sunt noii judecători ai CCR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Tablagiul Busuioc a depus jurământul la Curtea Constituțională. Cine sunt ceilalți doi noi membri

Cine sunt noii judecători ai CCRl. Mihai Busuioc, Asztalos Csaba și Dacian Cosmin Dragoș sunt noii judecători ai Curții Constituționale a României (CCR). Cine sunt noii judecători ai CCR Ceremonia de depunere a jurământului a avut loc duminică, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan, a premierului Ilie Bolojan, a președintelui Senatului, Mircea Abrudean, a vicepreședintei Camerei Deputaților, Raluca Turcan, și a membrilor CCR. Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă Mandatul noilor judecători a început duminică pentru două dintre nominalizări și urmează să înceapă luni pentru cea de-a treia. Mihai Busuioc, propus de grupul PSD din Senat, îl înlocuiește pe Marian Enache. Asztalos Csaba, propus de grupul UDMR din Camera Deputaților, a fost numit în locul unui judecător al cărui mandat a expirat. Dacian Cosmin Dragoș, propus de președintele Nicușor Dan, își va începe oficial mandatul luni. Nouă judecători cu mandat unic Potrivit articolului 142 din Constituția României, CCR este formată din nouă judecători numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi reînnoit. Nominalizarea acestora se face astfel: 3 de către Camera Deputaților 3 de către Senat 3 de către Președintele României Președintele Curții este ales prin vot secret pentru un mandat de 3 ani. CCR se înnoiește cu o treime din componență o dată la trei ani, conform prevederilor legii organice. Astfel, se asigură o continuitate echilibrată în activitatea Curții. Condițiile pentru a deveni judecător constituțional Pentru a putea fi numit judecător la CCR, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele criterii: Studii juridice superioare Competență profesională ridicată Cel puțin 18 ani de experiență în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior Funcția de judecător constituțional este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția celei de cadru didactic în învățământul juridic superior (art. 143 și 144 din Constituție). Cei șase judecători care își continuă mandatele la CCR Pe lângă noii membri, șase judecători își continuă activitatea la Curtea Constituțională: Simina Tănăsescu – numită de președintele României în 2019 Cristian Deliorga – numit de Senat în 2019 Gheorghe Stan – numit de Camera Deputaților în 2019 Mihaela Ciochină – numită de președintele României în 2022 Laura Iuliana Scântei – numită de Senat în 2022 Bogdan Licu – numit de Camera Deputaților în 2022

Nicușor Dan începe mandatul de președinte (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

FOTO Nicușor Dan și-a început mandatul de președinte. Iohannis și AUR au boicotat ceremonia

Nicușor Dan începe mandatul de președinte. Luni, 26 mai, Nicușor Dan a devenit oficial al cincilea președinte al României, în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Cotroceni. Momentul a fost marcat de o ceremonie militară în ploaie, ovații și discursuri solemne. De la ceremonie au lipsit parlamentarii AUR și Klaus Iohannis. Nicușor Dan începe mandatul de președinte Pe Platoul Marinescu, garda i-a prezentat onorul noului președinte, în timpul unei ploi neîntrerupte. Citește și: Mișcare strategică a lui Nicușor Dan, în favoarea lui Băluță, care susține intrarea PSD la guvernare Nicușor Dan a fost aplaudat de cei prezenți, printre care s-au aflat Alfred Simonis, Ludovic Orban, Vlad Gheorghe, Tanczos Barna, Cătălin Predoiu, dar și fiica sa. În interiorul Palatului Cotroceni, președintele a fost întâmpinat de Ilie Bolojan, președintele interimar, cu care a avut o scurtă discuție. Jurământul de învestitură în plenul Parlamentului Înainte de sosirea la Cotroceni, Nicușor Dan a depus jurământul în plenul reunit al Parlamentului, devenind astfel președintele ales al României. Ceremonia solemnă a inclus intonarea imnului și validarea alegerilor de către președintele Curții Constituționale, Marian Enache. „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea... Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, a rostit noul președinte, cu mâna dreaptă pe Biblie și Constituție. Prezențe marcante și absențe notabile La ceremonie au participat membri ai Guvernului, foști președinți ai României – Emil Constantinescu și Traian Băsescu – Familia Regală, membri ai Curții Constituționale și reprezentanți ai cultelor religioase. Patriarhul Daniel a oferit binecuvântarea sa pentru noul mandat. Parlamentarii AUR au absentat de la eveniment, motivând că nu pot gira „o lovitură împotriva suveranității poporului”. Absent a fost și Klaus Iohannis. Apel la reformă și implicare civică În discursul susținut în fața Parlamentului, Nicușor Dan a subliniat că România are nevoie de o „schimbare fundamentală” și i-a încurajat pe cetățeni să mențină o presiune pozitivă asupra instituțiilor. Printre prioritățile menționate s-au numărat reducerea birocrației și digitalizarea administrației; reformarea procesului de accedere în funcția publică; reformă administrativ-teritorială și electorală; investiții în sănătate și educație; combaterea corupției și reformarea Inspecției Judiciare; eficientizarea sistemului de pensii și prestații sociale; modernizarea instituțiilor de mediu, inclusiv Romsilva. Orientarea europeană și transatlantică În materie de politică externă, noul președinte a pledat pentru consolidarea relațiilor trans-atlantice. Acesta a susținut participarea la arhitectura europeană de apărare și reducerea dependențelor critice în energie și tehnologie. 13 consilieri prezidențiali, eliberați din funcție În aceeași zi, președintele interimar Ilie Bolojan a semnat decretele de eliberare din funcție pentru 13 consilieri prezidențiali și de stat. Astfel s-a marcat tranziția completă către noul mandat prezidențial. Nicușor Dan: de la olimpic la președinte Născut pe 20 decembrie 1969, la Făgăraș, Nicușor Dan este fost olimpic internațional la matematică, cu două medalii de aur (1987, 1988). A urmat studii universitare în Franța și a obținut titlul de doctor la Universitatea Sorbona. A fost cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române și a fondat mai multe instituții educaționale și civice, printre care Asociația Salvați Bucureștiul și Uniunea Salvați România (USR). Cariera politică și ascensiunea la președinție A candidat pentru prima dată la Primăria Capitalei în 2012. A fost ales primar în 2020 și reales în 2024. A devenit președinte al României în urma alegerilor din mai 2024, câștigând al doilea tur cu 53,6% din voturi (6.168.642 voturi). Primele declarații ca președinte: guvernare și responsabilitate În prima sa declarație de presă ca președinte, Nicușor Dan a afirmat că prioritatea este formarea unui guvern susținut de o majoritate parlamentară. Referitor la posibila intrare a PSD în guvern, a declarat că „în fața interesului național, un partid nu poate spune nu”.

Nicușor Dan preia mandatul de președinte (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Nicușor Dan își preia luni, 26 mai, mandatul de președinte după ce va depune jurământul în Parlament

Nicușor Dan preia mandatul de președinte. Luni, 26 mai, președintele ales Nicușor Dan va depune jurământul în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, într-o ședință solemnă programată la ora 12:00. Nicușor Dan preia mandatul de președinte Evenimentul va începe cu intonarea Imnului național, după care președintele Curții Constituționale, Marian Enache, va prezenta hotărârea privind validarea alegerii noului președinte. Citește și: Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie - analiză Ziarul Financiar Nicușor Dan va rosti jurământul conform articolului 82 din Constituție, marcând oficial începutul mandatului prezidențial. Ceremonie oficială cu invitați de rang înalt La ședința solemnă participă membrii Guvernului, ai Curții Constituționale, foști președinți ai României, membri ai Familiei Regale, reprezentanți ai cultelor religioase și ai instituțiilor centrale, precum și europarlamentari, oficiali europeni și ambasadori acreditați în România. Patriarhul Daniel va oferi binecuvântarea religioasă pentru noul mandat prezidențial. Ceremonia se va încheia cu primul mesaj oficial adresat plenului de către Nicușor Dan în calitate de șef al statului. Predarea mandatului, la Palatul Cotroceni După depunerea jurământului, la ora 13:30, la Palatul Cotroceni va avea loc ceremonia militară de învestitură. Cinci minute mai târziu, este programată ceremonia oficială de predare-primire a mandatului prezidențial. Administrația Prezidențială a precizat că aceste momente marchează tranziția formală a funcției de președinte al României către Nicușor Dan. Regulile învestirii, stabilite de Constituție și Parlament Potrivit Regulamentului comun al Camerelor Parlamentului, ședința solemnă este convocată în termen de 24 de ore de la validarea rezultatului de către CCR. Președinții celor două Camere prezidează ședința și dau cuvântul președintelui CCR pentru prezentarea raportului. Jurământul depus este consemnat într-o declarație oficială a Parlamentului, prin care se ia act de începerea exercitării mandatului prezidențial, conform articolului 73 din Regulamentul comun.

Pensiile speciale ale președintelui Curții Constituționale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Pensiile speciale ale lui Marian Enache: 102.600 de lei lunar net. Enache, finalul mandatului la CCR

Pensiile speciale ale președintelui Curții Constituționale. Președintele Curții Constituționale, Marian Enache, va ieși la pensie la finalul acestui an, devenind unul dintre cei mai privilegiați pensionari din Iași. Pensiile speciale ale președintelui Curții Constituționale Acesta va încasa o pensie specială ca fost președinte al CCR și o altă pensie specială aferentă mandatului său de parlamentar. Citește și: Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie - analiză Ziarul Financiar În plus, va beneficia și de o pensie standard pentru activitatea sa ca avocat. În total, suma cumulată a pensiilor sale va echivala cu veniturile a 36 de români de rând. Continuarea, în Ziarul de Iași

Trump exclude un al treilea mandat (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump spune că nu-și dorește un al treilea mandat și că preferă să lase locul "unui mare republican"

Trump exclude un al treilea mandat. Donald Trump a abordat subiecte cheie într-un interviu difuzat duminică în cadrul emisiunii „Meet the Press with Kristen Welker” de la NBC News. Printre temele discutate: intenția de a candida din nou, situația TikTok și respectarea Constituției americane. Trump exclude un al treilea mandat Donald Trump a declarat că nu intenționează să candideze pentru un al treilea mandat, adăugând că planul său este să predea ștafeta „unui mare republican”, după ce își va încheia cei patru ani de mandat. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Nu asta încerc să fac”, a spus Trump, menționând că vrea doar patru ani „foarte buni”, în limita impusă de Constituția americană. Cu toate acestea, analiștii remarcă faptul că Trump a făcut anterior aluzii la o posibilă extindere a influenței sale politice și după acest termen. TikTok: termenul-limită ar putea fi prelungit Trump a anunțat că este dispus să prelungească termenul de 19 iunie acordat companiei chineze ByteDance pentru a-și ceda operațiunile TikTok din SUA, dacă nu se va ajunge la un acord până la acea dată. Aplicația video este utilizată de peste 170 de milioane de americani, iar Trump a recunoscut că are o „slăbiciune” pentru TikTok, susținând că l-a ajutat să câștige electoratul tânăr în alegerile din 2024. Trump a acordat deja două amânări în privința interdicției impuse de Congres. Planul inițial prevedea formarea unei noi entități americane pentru operațiunile TikTok, însă tranzacția a fost suspendată după reacțiile negative ale Beijingului, generate de majorarea tarifelor vamale impusă de Trump. Senatori democrați pun sub semnul întrebării legalitatea prelungirii termenului și avertizează că soluțiile propuse până acum nu respectă legislația americană. Potrivit unei surse apropiate investitorilor ByteDance, discuțiile pentru o soluție sunt în desfășurare, dar conflictul comercial dintre SUA și China rămâne un obstacol major. Trump, evaziv privind respectarea Constituției Întrebat dacă toți oamenii din SUA au dreptul constituțional la un proces echitabil, Trump a răspuns evaziv: „Nu știu. Nu sunt avocat. Nu știu.” El a justificat poziția prin faptul că o astfel de garanție ar presupune „milioane de procese” pentru imigranții aflați ilegal în SUA. Trump a afirmat că avocații săi vor urma hotărârile Curții Supreme. În context, presa amintește că administrația Trump a făcut presiuni pentru expulzarea rapidă a migranților, iar Curtea Supremă a intervenit pentru a bloca temporar unele deportări, inclusiv în cazul unor migranți venezueleni acuzați că fac parte din bande criminale. Cazul Abrego Garcia Un alt exemplu invocat este cazul lui Kilmar Abrego Garcia, un salvadorian deportat din greșeală de administrația Trump. Judecătorii federali au cerut guvernului să faciliteze revenirea acestuia în SUA, însă, până în prezent, Abrego Garcia se află într-un centru de detenție din El Salvador. Judecătorul federal care analizează dosarul a cerut explicații suplimentare din partea administrației.  

Horațiu Potra, dat în urmărire internațională (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Horațiu Potra și fiul, mandate de arestare în lipsă. Mercenarul lui Georgescu ar fi fugit în Dubai

Horațiu Potra, dat în urmărire internațională. Horațiu Potra, fiul său, Dorian Potra și Alexandru Potra, o rudă, au fost dați în urmărire după ce instanța supremă a emis, sâmbătă, mandate de arestare în lipsă pe numele lor. Horațiu Potra, dat în urmărire internațională Pe numele lui Horaţiu Potra, al fiului acestuia, Dorian Potra şi a unei rude, Alexandru Potra, au fost emise mandate de arestare în lipsă potrivit unui anunţ publicat de Poliţia Română. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Conform Poliției Române, Horațiu Potra ar fi plecat din țară și s-ar afla în Dubai. Dosarul privind finanțarea campaniei electorale Anchetatorii au efectuat miercuri dimineață 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Timiș, Ilfov și Cluj, în cadrul unui dosar complex. Acuzațiile vizează finanțarea ilegală a campaniei electorale, constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum și promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime împotriva umanității. Arsenal militar descoperit la percheziții În locuințele folosite de Potra și apropiații săi, anchetatorii au descoperit un adevărat arsenal militar: 10 grenade defensive, 19 grenade ofensive, un lansator de grenade, 15 pistoale, 6 pistoale mitralieră, o pușcă mitralieră și sute de cartușe. Într-un seif ascuns sub podea, au fost găsite teancuri de bani și lingouri de aur. Planul de destabilizare a statului Procurorii susțin că gruparea lui Horațiu Potra plănuia să se infiltreze în protestele izbucnite după anularea alegerilor prezidențiale pentru a provoca haos. Planul ar fi fost coordonat de Călin Georgescu și apropiații săi în cadrul unei întâlniri secrete desfășurate la ferma din Ciolpani. Potra și mercenarii săi au fost interceptați pe 8 decembrie 2024, în drum spre București, însă ulterior judecătorii l-au pus în libertate pe liderul grupului. Mercenarii lui Potra Parchetul descrie grupul de mercenari ca fiind o unitate bine organizată, specializată în destabilizare, lupte urbane și utilizarea armelor letale. Anchetatorii subliniază că acești indivizi au experiență în zone de conflict, inclusiv în Congo, și sunt antrenați în tactici de diversiune și gherilă urbană. Autoritățile consideră că tentativa de infiltrare în proteste era doar prima etapă a unui plan paramilitar bine pus la punct, menit să submineze autoritățile democratice și să genereze un risc major pentru securitatea națională.

Încheierea mandatului lui Iohannis, ceremonia oficială (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Eveniment

Încheierea mandatului lui Iohannis, ceremonia oficială

Încheierea mandatului lui Iohannis, ceremonia oficială. Președintele demisionar Klaus Iohannis își încheie oficial mandatul miercuri, 12 februarie, la Palatul Cotroceni. Ceremonia va avea loc la ora 12:00, pe Platoul Marinescu, conform Administrației Prezidențiale. Interimatul va fi preluat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, care va asigura funcția de șef al statului până la organizarea alegerilor prezidențiale. Încheierea mandatului lui Iohannis, ceremonia oficială Luni, Klaus Iohannis a anunțat demisia sa, în contextul în care Parlamentul demarase procedura de suspendare din funcție. Citește și: Cel mai dezastruos sistem IT al statului, cel gestionat de CNAS, a costat un miliard de lei. IT-iștii nu vor să lucreze la CNAS nici pentru 3.900 de euro pe lună Fostul președinte a explicat că această procedură ar fi creat o criză politică inutilă. "Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!", a declarat Iohannis. Totodată, el a criticat inițiativa suspendării, susținând că aceasta ar fi afectat imaginea României: "Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers, când președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii." Curtea Constituțională confirmă vacantarea funcției Marți, Curtea Constituțională a confirmat oficial vacantarea funcției de președinte al României. În urma acestei decizii, interimatul va fi preluat de Ilie Bolojan, președintele Senatului. Klaus Iohannis a fost ales șef al statului pentru două mandate, iar cel de-al doilea ar fi trebuit să se încheie pe 21 decembrie 2024. Totuși, în urma anulării alegerilor prezidențiale de către CCR, mandatul său a fost prelungit până la alegerea unui nou președinte. Ilie Bolojan preia interimatul Ilie Bolojan va exercita atribuțiile prezidențiale până în luna mai, când vor fi organizate alegerile prezidențiale. Primul tur al alegerilor va avea loc pe 4 mai 2025. Al doilea tur este programat pentru 18 mai 2025. După preluarea interimatului la Cotroceni, Ilie Bolojan urmează să se suspende din funcția de președinte al PNL, pentru a evita un conflict de interese.

Parlamentarii ieșeni, viața de după mandat (sursa: Pexels/Alfie Sta)
Eveniment

Parlamentarii ieșeni, viața de după mandat

Parlamentarii ieșeni, viața de după mandat. Mai mult de jumătate dintre parlamentarii ieșeni din mandatul anterior nu mai fac parte din Legislativul ales pe 1 Decembrie. Parlamentarii ieșeni, viața de după mandat Printre aceștia, Iulia Scântei a devenit judecător la Curtea Constituțională, iar Liviu Brătescu, după o scurtă perioadă ca senator, a revenit la cariera de cercetător. Citește și: Bolojan se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției „Ziarul de Iași” a aflat planurile de viitor ale foștilor senatori și deputați. Singurul mandat de senator PNL Iași a fost ocupat succesiv de cei doi, marcând schimbări majore pentru fiecare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Klaus Iohannis invocă legalitatea prelungirii mandatului (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Politică

Klaus Iohannis invocă legalitatea prelungirii mandatului

Klaus Iohannis invocă legalitatea prelungirii mandatului. Președintele Klaus Iohannis a subliniat miercuri, înainte de Summitul UE - Balcanii de Vest de la Bruxelles, că prelungirea mandatului său la Cotroceni, în contextul anulării scrutinului prezidențial, este reglementată clar de Constituție. Klaus Iohannis invocă legalitatea prelungirii mandatului „Cum să plec dacă Constituția îmi spune trebuie să stau? Nu este o alegere. Dacă aș pleca, ar trebui să plec prin demisie”, a explicat președintele. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Iohannis a adăugat că o eventuală demisie ar necesita o justificare „extrem, extrem de solidă pentru un interes public”, subliniind că nu ar lua această decizie pentru avantajul unui politician sau al altuia. Aplicarea articolului 82 din Constituție Klaus Iohannis a evidențiat că situația mandatului său este reglementată expres de articolul 82 din Constituție, care stabilește că mandatul unui președinte se încheie numai în momentul în care noul președinte depune jurământul. „Curtea Constituțională nu mi-a prelungit mie mandatul, cum eronat vehiculează unii politicieni, care probabil nu au avut timp să citească articolul din lege, chit că este numai un rând. Curtea Constituțională a subliniat că există acest articol și acesta se aplică, atât”, a explicat președintele. Iohannis a adăugat că respectarea legii nu este o alegere personală: „Curtea Constituțională de fapt a spus: atenție, este lege și legea se aplică! Asta a spus Curtea Constituțională și asta fac eu. Eu nici nu pot să plec. (...) Lucrurile sunt constituțional clare, legal clare.” Apel pentru organizarea alegerilor prezidențiale În contextul dezbaterilor publice, Klaus Iohannis a făcut un apel la organizarea alegerilor prezidențiale cât mai curând posibil: „Nu cred că o tergiversare ar ajuta la ceva”, a subliniat acesta. Președintele a criticat politicienii care contestă aplicarea legii, susținând că aceștia doresc să pară „salvatorii națiunii”. Legalitatea, în centrul discuției Declarațiile lui Klaus Iohannis consolidează poziția sa conform legii și Constituției, clarificând situația mandatului prezidențial în absența unui nou scrutin. Președintele își reafirmă angajamentul de a respecta prevederile legale și solicită urgentarea procesului electoral pentru a evita prelungirea incertitudinii politice.

Vaslui, primul parlamentar UDMR din istorie (sursa: Facebook/Dr. Nelu Tataru)
Eveniment

Vaslui, primul parlamentar UDMR din istorie

Vaslui, primul parlamentar UDMR din istorie. UDMR a câștigat în premieră un mandat de deputat în județul Vaslui. Vaslui, primul parlamentar UDMR din istorie UDMR a scris istorie la Vaslui, obținând primul mandat de deputat, prin Boglarka Kantor, originară din Gheorgheni, județul Harghita. Citește și: Nicușor Dan nu spune nu unei candidaturi la prezidențiale: „Există disponibilitatea de a discuta” Mandatul a fost obținut prin redistribuire, Uniunea primind 544 de voturi la Camera Deputaților. În același timp, PNL, e marele pierzător al alegerilor din Vaslui. Pentru prima dată, PNL nu va avea niciun reprezentant din județul Vaslui în Parlament, marcând un recul semnificativ pentru partid în această zonă. PSD domina reprezentarea parlamentară Partidul Social Democrat a obținut două mandate de deputat și unul de senator. Adrian Solomon, președintele organizației județene, continuă cu al cincilea mandat de deputat. Ana Rinder, manager al Spitalului Județean de Urgență Vaslui, și-a adjudecat primul mandat de parlamentar. La Senat, PSD va fi reprezentat de Victoria Stoiciu, consilier în Cancelaria Prim-ministrului. AUR, a doua forță politică Alianța pentru Unirea Românilor a câștigat un mandat de deputat prin Laura Gherasim, originară din Vaslui, dar stabilită în București. AUR continuă să atragă susținerea electoratului local, clasându-se pe locul al doilea în preferințele vasluienilor. USR, două mandate: un deputat și un senator USR a câștigat la redistribuire: Mihai Botez, președintele organizației județene, revine în Camera Deputaților pentru al treilea mandat. Cătălin Mîndru, fost viceprimar în perioada 2020-2024, va reprezenta partidul în Senat. S.O.S România și POT Raisa Enachi, deputat ales în 2020 pe listele AUR, câștigă un al doilea mandat din partea S.O.S România. S.O.S România obține și un post de senator prin Cristian Bem, candidat din Voluntari. Andrei-Ionuț Teslariu va reprezenta POT în Camera Deputaților, marcând o premieră pentru această formațiune în Vaslui.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră