miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: lituania

31 articole
Eveniment

Vize turistice tuturor rușilor care pot înota

Un parlamentar lituanian, Matas Maldeikis, le-a promis vize turistice tuturor rușilor care pot înota de la Sankt Petersburg la Klaipeda. El a făcut această glumă în contextul campaniei de interzicere a acordării de vize Schengen pentru cetățenii ruși. Vize turistice tuturor rușilor care pot înota „Lituania va elibera vize turistice tuturor rușilor care pot înota în stațiunile noastre de vacanță prin acest coridor maritim”, a scris Maldeikis pe Twitter. El a atașat la postare o hară pe care era punctat traseul de la Sankt Petersburg la Klaipeda, în Lituania. Site-ul ports.com susține că între cele două localități sunt, pe mare, 513 mile marine. Lithuania will issue tourist visas to all Russians who can swim to our holiday resorts via this sea corridor. #visabanforrussians pic.twitter.com/mHF1XQ8aNM— Matas Maldeikis MP ?? (@MatasMaldeikis) August 15, 2022 Lituania nu mai emite vize pentru ruși. Ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a declarat că ţara sa a încetat practic să mai elibereze vize de turism ruşilor şi eliberează doar vize din motive umanitare, se arată într-un interviu publicat luni de compania germană de media Deutsche Welle. EU countries could follow Lithuania's example and implement a visa ban for Russian tourists, the country's Foreign Minister Gabrielius Landsbergis told DW. https://t.co/MfmjCa3Cii— DW News (@dwnews) August 15, 2022 Maldeikis este membru al unui partid conservator de dreapta și un puternic susținător al relațiilor cu Taiwanul. În noiembrie 2021, a făcut parte dintr-o delegație de parlamentari din statele baltice care au vizitat Taiwanul. Mai multe țări nordice au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor. Apelul acestor țări a venit la o zi după ce președintele Volodimir Zelenski a spus că închiderea granițelor pentru turiștii ruși este cea mai importantă sancțiune. “Russians can wage a war against their neighbors, or they can travel freely to the West — but they should not be allowed to do both.” ⁦@DaliborRohac⁩ https://t.co/1kAcZVEXwm— Paul Massaro (@apmassaro3) August 16, 2022 Însă cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a anunțat că se opune unei astfel de măsuri. Citește și: Rusia a închis podul peste strâmtoarea Kerci. Oficial, există riscul atacurilor cu rachete. Neoficial: nomenklatura din Crimeea fuge

Lituania va acorda vize turistice tuturor rușilor care pot înota circa 500 de mile marine
Rusia versus NATO, un scenariu posibil (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Rusia versus NATO, un scenariu posibil

Rusia versus NATO, un scenariu posibil. Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a cerut miercuri UE şi în special NATO să nu alimenteze tensiunile prin blocada parţială asupra enclavei Kaliningrad, în timp ce Comisia Europeană a apreciat că nu este vorba despre o blocadă, ci despre inspecţii "specifice" şi "proporţionale" efectuate de Lituania, care nu mai permite tranzitul pe teritoriul său a unor mărfuri supuse sancţiunilor europene adoptate împotriva Rusiei după agresiunea acesteia împotriva Ucrainei, relatează agenţia EFE. Rusia versus NATO, un scenariu posibil "Aş dori să atenţionez membrii NATO şi politicienii din UE în faţa acestor retorici periculoase cu privire la conflict", a declarat diplomatul rus, răspunzând unei declaraţii a purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, care a asigurat că, dacă va fi nevoie, NATO ar putea pune în aplicare în Lituania articolul 5 din tratatul Alianţei. "Un atac împotriva unui membru (al NATO) ar constitui un atac împotriva tuturor", aşa cum este menţionat în respectivul articol, a amintit reprezentantul diplomaţiei americane. Rusia amenință cu un "răspuns practic" "Din nefericire, în Occident există forţe cu multă influenţă şi cu acces la putere care fac tot posibilul pentru a continua să alimenteze tensiunile cu Rusia. Este un lucru alarmant", a declarat vice-ministrul rus de externe. "Noi ne asumăm toate circumstanţele cu un grad extrem de responsabilitate", a mai spus Riabkov, insistând că prioritatea Rusiei este de a "evita un conflict direct între puterile nucleare". Citește și: Ministerul Apărării va cumpăra blindate 4X4 de 750 milioane de euro. Americanii de la Oshkosh și francezii de la Arquus, favoriți "Ne garantăm interesele noastre, vor exista măsuri de răspuns care acum sunt în proces de evaluare", a menţionat el, după ce purtătoarea de cuvânt a MAE rus Maria Zaharova declarase că răspunsul Moscovei faţă de restricţiile impuse de Lituania tranzitului către Kaliningrad "nu va avea caracter diplomatic, ci practic". CE: Nu e o blocadă, sunt inspecții În acest timp, Comisia Europeană a apreciat că aceste restricţii "nu sunt o blocadă" asupra exporturilor ruseşti, ci inspecţii "specifice" şi "proporţionale". "Lituania aplică măsuri restrictive pe care Uniunea Europeană le-a impus în mod unanim Rusiei (...) în ultimele luni, ca răspuns faţă de război", a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt comunitar Eric Mamer. Aceasta "nu este o blocadă", întrucât "furnizarea de produse esenţiale către Kaliningrad continuă fără obstacole", Lituania efectuând controale doar "asupra exporturilor ruse specifice", precum produsele din oţel sau materialele de construcţie, a mai motivat reprezentantul Comisiei Europene.

Lituania are încredere în NATO (sursa: lithuaniatribune.com)
Internațional

Lituania are încredere în NATO

Lituania are încredere în NATO. Amenințarea Rusiei de a pedepsi Lituania pentru că a blocat transporturile feroviare către enclava Kaliningrad, aflată sub controlul Moscovei, a dat emoții marți rezidenților care locuiesc de cealaltă parte a graniței și care au încredere în apartenența la NATO pentru a contracara orice potențială acțiune militară. Lituania are încredere în NATO Lituania a închis ruta pentru transportul de oțel și alte metale feroase, ceea ce spune că este obligată să facă în conformitate cu sancțiunile UE care au intrat în vigoare sâmbătă, stârnind furia oficialilor ruși care au amenințat cu un "impact negativ grav". "Nu se va întâmpla nimic rău… pentru că Lituania este în NATO și în Uniunea Europeană", a declarat el pentru Reuters. "Nu cred că ne vor ataca în mod agresiv", spune un localnic. Citește și: Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă Alți locuitori din orașul de frontieră de aproape 6.000 de locuitori au declarat că amenințările din partea Rusiei au umbrit alte probleme, cum ar fi inflația foarte mare care a afectat buzunarele multor lituanieni. "Lucrăm în apropiere de graniță, iar împușcăturile și manevrele sunt un pic îngrijorătoare", a declarat Galina Mateikuniene, o croitoreasă în vârstă de 52 de ani. "Ne este probabil mai mult teamă de război, de o invazie. Economia este economia". Kaliningrad, fostul port Koenigsberg, capitala Prusiei Orientale, a fost capturat de la Germania nazistă de către Armata Roșie în aprilie 1945 și cedat Uniunii Sovietice după cel de-al Doilea Război Mondial. Se află între Polonia și Lituania, membre NATO, potrivit Reuters. După ce Rusia a invadat Ucraina, Statele Unite și aliații săi au impus unele dintre cele mai severe sancțiuni din istoria modernă, o măsură pe care Kremlinul a catalogat-o ca fiind similară unei declarații de război economic.

Moscova, deranjată de atitudinea Lituaniei: Twitter @EmbassyofRussia
Internațional

Moscova, deranjată de atitudinea Lituaniei

Guvernatorul Kaliningradului a anunţat luni că ministerul rus de externe îl va convoca marţi pe şeful delegaţiei Uniunii Europene la Moscova, Markus Ederer, în legătură cu interzicerea de către Lituania a tranzitului de mărfuri spre Kaliningrad în conformitate cu sancţiunile europene impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, transmite Reuters. Moscova, deranjată de atitudinea Lituaniei Autorităţile de la Vilnius au interzis tranzitul de mărfuri pe teritoriul lituanian către şi dinspre exclava rusă situată între Lituania şi Polonia, invocând sancţiunile UE. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise "Aceasta este, desigur, o situaţie care poate fi rezolvată prin mijloace diplomatice, a declarat pentru televiziunea rusă Anton Alihanov, guvernatorul Kaliningradului. " Din câte ştiu, mâine Marcus Ederer, ambasadorul Uniunii Europene în Rusia, va fi chemat la ministerul de externe... şi va fi informat despre condiţiile corespunzătoare implicate aici", potrivit Agerpres. Nu a existat nicio confirmare oficială imediată din partea ministerului rus de externe cu privire la această convocare. Luni, Kremlinul a calificat drept "fără precedent" decizia Lituaniei de a interzice tranzitul unor bunuri către regiunea rusă Kaliningrad și a promis că va reacționa. Autoritățile lituaniene au interzis tranzitul de bunuri care sunt sancționate de Uniunea Europeană pe teritoriul său, care include singura rută feroviară între Rusia continentală și exclava Kaliningrad de la Marea Baltică. Printre bunurile interzise se numără cărbunele, metalele, materialele de construcție și tehnologia avansată.

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Foto: Facebook Olaf Scholz
Internațional

Regiunea baltică va fi întărită militar

Regiunea baltică va fi întărită militar. Germania este pregătită să-şi consolideze prezenţa militară în Lituania, a anunţat marţi cancelarul german Olaf Scholz, în timpul unei vizite la Vilnius, informează Reuters. "Suntem gata să ne consolidăm angajamentul şi să îl dezvoltăm în direcţia unei brigăzi de luptă robuste", a spus Scholz în faţa presei, după discuţiile avute cu preşedintele lituanian Gitanas Nauseda şi cu premierii eston şi leton. Regiunea baltică va fi întărită militar La rândul său, Nauseda a afirmat că liderii ţărilor baltice şi cancelarul german au convenit că apărarea în regiunea baltică trebuie să fie întărită prin sporirea efectivelor militare. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Olaf Scholz urmează să viziteze soldaţii germani staţionaţi în baza militară de la Rukla, unde Germania conduce un grup de luptă al NATO. Grupul a fost consolidat cu trupe germane şi norvegiene înaintea începerii războiului din Ucraina, numărul total al militarilor NATO desfăşuraţi la Rukla sporind de la 1.200 la 1.600, potrivit Agerpres. Lituania are frontieră comună cu exclava rusă Kaliningrad, dar şi cu Belarus, ţară al cărei teritoriu a fost folosit de armata rusă pentru a-şi lansa invazia împotriva Ucrainei. În prezent cinci ţări membre ale NATO (Estonia, Letonia, Lituania, Norvegia şi Polonia) au frontiere comune cu Rusia. Finlanda, care intenţionează să adere la Alianţa Nord-Atlantică, are o frontieră terestră de aproximativ 1.340 kilometri lungime cu Federaţia Rusă. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Cehii au donat peste 50 de milioane de euro ca să cumpere arme Ucrainei Foto: Twitter
Eveniment

50 milioane euro cumpere arme Ucrainei

Circa 120.000 de cetățeni cehi au donat peste 50 de milioane de euro ca să cumpere arme Ucrainei, scrie The Times. Inițiativă cehă a fost lansată de către Tomas Kopecny, ministrul adjunct al Apărării. Din 2014, el s-a ocupat de înzestrarea armatei cehe, ca director pentru cooperare industrială în cadrul acestui minister. Lituanienii au avut o inițiativă asemănătoare și, în trei zile și jumătate, au reușit să finanțeze achiziționarea unei drone militare turcești. Peste 50 de milioane de euro ca să cumpere arme Ucrainei Cu banii strânși, Kopecny a cumpărat deja armament - inclusiv armament greu, precum aruncătoare multiple de rachete - și l-a transferat în Ucraina. Campania „Sponsorizați un tanc” a început la 26 februarie, câteva zile după începutul invaziei rusești. "Czech crowdfunding appeal thought up by @TomasKopecny_CZ , deputy defense minister: 120,000+ Czechs gave €50+ million. Kopecny’s office has co-ordinated several dozen shipments of weapons, including howitzers and multi-launch rocket systems."https://t.co/NMFFBvJ2UE— Jakub Janda 楊雅嚳 (@_JakubJanda) May 31, 2022 Acum câteva zile, lituanienii au colectat peste 5 milioane de euro în cursul unei chete publice destinate cumpărării unei drone militare Bayraktar TB2 pentru Ucraina, în sprijinul acestei ţări care se apără împotriva invaziei ruse. Banii necesari achiziţionării dronei turceşti au fost strânşi în trei zile şi jumătate. „Este probabil pentru prima oară în istorie când cetăţenii unui stat pot cumpăra şi dona astfel de arme grele unui alt stat”, a declarat unul dintre organizatorii chetei, Andrius Tapinas, fondator al canalului local de televiziune online Laisves TV, aflat la originea acestei iniţiative. Russian troll factory claims they shot down Lithuania's crowdfunded Bayraktar drone after 3.5 minutes of flight.What an unbelievable shot! Unbelievable because the drone is still in the factory pic.twitter.com/eNQSlGckhg— Andrius Tapinas (@AndriusTapinas) May 30, 2022 Organizatorii unor astfel de colecte au nevoie de permisiune din partea guvernului lor și de un sistem de export configurat și pregătit. „Deoarece materialul militar este puternic controlat, guvernul trebuie să fie implicat de la început”, a spus Kopecny. Tapinas a primit permisiunea guvernelor turc și lituanian înainte de a-și lansa apelul. Citește și: George Simion a cerut să meargă în SUA, ca să aniverseze parteneriatul strategic alături de Laura Vicol și alți deputați. A fost refuzat: un bilet de avion costă 7.000 de euro

Lituanienii, milioane de euro pentru o dronă pentru Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Lituanienii milioane euro pentru dronă Ucraina

În trei zile și jumătate, lituanienii au strâns, din donații, cinci milioane de euro pentru a cumpăra o dronă pentru Ucraina, scrie agenția de presă Bloomberg. Cu acești bani va fi achiziționată o dronă produsă de Turcia, Bayraktar, deja celebră pentru modul eficient în care a fost folosită de armata Ucrainei în primele zile ale invaziei rusești. 5 million Eur. for Bayractar for @Ukraine. We did it in 3 days! ✌ Most donations of crowdfunding were small, between 10-500 €. #Lithuania #StandWithUkraine ??#Proud2beLithuanian pic.twitter.com/fq0P4QZTcl— #Lithuania ?? #StandWithUkraine ?? (@Lithuania) May 28, 2022 Lituanienii, milioane de euro pentru o dronă pentru Ucraina Campania a fost organizată de jurnalistul Andrius Tapinas și a devenit virală în națiunea baltică de 2,8 milioane locuitori. Donații au venit de la mii de oameni, inclusiv adolescenți, rezidenți ai unei case de bătrâni sau de la fostul președinte Dalia Grybauskaite. Lituanienii nu vor „să privească cum vechea Europa nu vrea să ajute Ucraina” să obțină arme, a spus Tapinas. Ukrainian defenders hear about Lithuanian initiative to buy Bayraktar for Ukraine. Their reaction: pic.twitter.com/QlZEqf1vaG— Andrius Tapinas (@AndriusTapinas) May 27, 2022 Campania a primit „undă verde” de la miniștrii Apărării din Lituania și Turcia. Săptămâna viitoare, autoritățile din Lituania vor merge în Turcia pentru a completa tranzacția. Petro Beshta, ambasadorul Ucrainei în Lituania, a salutat această campanie: „Este extraordinar. Să aducem drona Bayraktar pe front imediat”. Lituania, prima țară care s-a desprins de gazele rusești În aprilie, Lituania fost prima țară europeană care a oprit complet importurile de gaze din Rusia. „Dorind să obțină independența energetică deplină față de gazul rusesc și ca răspuns la șantajul energetic al Rusiei, după invadarea Ucrainei, Lituania s-a desprins complet gazul rusesc: sistemul de transport al gazului funcționează fără gaze rusești de la începutul acestei luni”, scrie MarketScreener. Ministrul Energiei, Dainius Kreivys, a spus că acesta este un punct de cotitură în istoria independenței energetice a Lituaniei: „Suntem prima țară din UE care avea contracte cu Gazprom și care-și asigură independența față de gazele rusești. Este rezultatul unei politici energetice consecvente pe termen lung și a deciziilor oportune privind infrastructura”. Președintele Gitanas Nauseda a spus că Lituania a înrerupt deja contractele de aprovizionare cu petrol și importă această materie primă din Arabia Saudită. Citește și: În timp ce Ciolacu anunță, la TV, oprirea angajărilor la stat, ministrul PSD Rafila mai vrea un secretar de stat și creșterea numărului de angajați la Sănătate

Lituania a întrerupt importurile de energie din Rusia Foto: Twitter
Internațional

Lituania a întrerupt importurile energie Rusia

Lituania a întrerupt, de azi, toate importurile de energie din Rusia. Livrările de gaze erau întrerupte din 2 aprilie, iar cele de electricitate au fost tăiate începând de azi. Și importurile de petrol din Rusia au fost stopate. Lituania a întrerupt importurile de energie din Rusia Țara va importa curent electric din Polonia, Suedia și Letonia. În ceea ce privește gazele, Lituania vrea să finalizeze până la sfârșitul anului 2022 trei terminale de gaz lichefiat și să aibă un exploatat în comun cu Suedia și Estonia. În mai, când Rusia a întrerupt furnizarea de gaze către Polonia, Lituania a ajutat-o să se aprovizioneze. „Nu numai că este o piatră de hotar extrem de importantă pentru Lituania în călătoria sa către independența energetică, dar este și o expresie a solidarității noastre cu Ucraina”, a spus ministrul lituanian al Energiei, Dainius Kreivys. Today ?? has stopped buying russian fossils and electricity. A crucial milestone towards energy independence, a great sign of dignity, and a motivating example for the rest of Europe.Thank you,??! ?? is ready to support you with our carbon-free electricity.@DainiusKreivys pic.twitter.com/6SnnjSlF02— German Galushchenko (@G_Galushchenko) May 22, 2022 Decizia Lituaniei a fost salutată, pe Twitter, de ministrul ucrainean al Energiei. Lituania a învățat din experiența în URSS La 6 mai, Washington Post scria cum s-a eliberat Lituania de dependența de gazele rusești. Publicația amintește că, în aprilie 1990, când Lituania a devebit independentă, URSS a oprit livrările de gaze, pentru două luni. „Am fost forțați să construim un terminal de gaze lichefiate, chiar dacă vecinul nostru este cea mai bogată țară din lume în gaze naturale”, a spus un fost ministru adjunct al ministrul Energiei, Roman Svedas, pentru Washington Post. „Este un paradox, dar în esență Putin a împins, așa cum împinge întreaga lume, să facă o alegere pentru valorile democratice”, a mai arătat el. „Planul privind gazele lichefiate a întâmpinat rezistență în Parlamentul Lituaniei, unde unii legiuitori au pus sub semnul întrebării înțelepciunea construirii unui proiect atât de costisitor într-o țară mică (...) Opoziție a apărut și atunci când Lituania a apelat la Chevron pentru a căuta gaze de șist (...) Pe autostrada principală de la ieșirea din Vilnius au apărut în mod misterios panouri împotriva exploatării gazelor de șist. Când jurnaliştii locali au investigat situația, unele companii de panouri publicitare au spus că le-a cumpărat o persoană privată, dar nu au numit persoana respectivă”, relatează Washington Post. Citește și: Șeful DNA, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 – 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”. Plus: explicații despre fuga din țară a inculpaților

Rusia "dușmanul" omenirii (sursa: tass.com)
Internațional

Rusia, "dușmanul" omenirii

Rusia, "dușmanul" omenirii. Decizia Lituaniei de a declara Rusia "un stat care susține și săvârșește terorismul" este provocatoare și extremistă, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, într-un comentariu la radio Sputnik din Rusia. Rusia, "dușmanul" omenirii "În țările care adoptă astfel de documente, declarații și declarații, iau astfel de măsuri extremiste - nu există o altă modalitate de a le numi. Toate aceste țări sunt membre ale NATO. În ultimele decenii, am văzut în mod repetat acțiunile ilegale și agresive ale NATO, care au dus la mari pierderi de vieți omenești", a spus Zakharova. "Acest lucru ar trebui tratat exact ca un element de provocare, extremism și ipocrizie politică", a adăugat ea. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite Parlamentul lituanian, Seimas, a adoptat marți o rezoluție prin care a declarat invazia Rusiei în Ucraina drept un "genocid" și Rusia drept autor de terorism. De asemenea, parlamentul a cerut înființarea unui tribunal internațional care să investigheze crime de război comise de Rusia în Ucraina. "Avem în mod clar motive pentru a numi acest lucru un act de genocid", a declarat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis într-un interviu acordat CNN. "Putin a declarat în mod clar că nu crede că Ucraina are dreptul de a exista ca țară și încearcă să își demonstreze punctul de vedere ucigând practic orașe întregi pline de civili."

Vytautas Landsbergis îi consideră pe Scholz și Steinmeier complici Foto: Twitter Victims of Communism
Internațional

îi consideră Scholz și Steinmeier complici

Un fost președinte al Lituaniei, Vytautas Landsbergis, îi consideră pe cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și pe președintele Frank-Walter Steinmeier complici la crimele din Ucraina, scrie Der Spiegel. Între 1990 și 1992, el a fost șeful statului lituanian, de la momentul declarării independenței la alegerile din noiembrie 1992. Lituania a fost primul stat ex-sovietic care și-a proclamat independența. Lituania își declară independența Foto: Twitter Landsbergis îi consideră pe Scholz și Steinmeier complici „În fiecare zi, în Ucraina, femei, copii, bătrâni sunt violați, torturați, împușcați sau uciși de bombe, iar cadavrele lor sunt lăsate să putrezească pe străzi. În fiecare zi în care plătiți pentru petrol și gaze rusești, plătiți pentru ca tancurile lui Putin să traverseze pământul ucrainean, plătiți pentru ca el să omoare, să demoleze și să distrugă.”, scrie Landsbergis, în scrisoarea transmisă, azi, la cabinetele lui Scholz și Steinmeier. Potrivit Der Spiegel, Landsbergis îi avertizează pe Steinmeier și Scholz să nu devină complici la aceste crime „prin inacțiune, indiferență, egoism sau frică”. Politicianul lituanian folosește același argument pentru a cere o extindere masivă a ajutorului militar din partea Germaniei: „În fiecare zi în care guvernul dumneavoastră refuză să vândă sau să furnizeze arme, tancuri, artilerie și muniții germane Ucrainei susțineți agresiunea Moscovei”. Fostul șef al statului lituanian le mai cere celor doi să interzică manifestațiile pro-ruse din Germania. Landsbergis a încheiat solicitând Germaniei să impună un embargou pe livrările rusești de gaze și petrol, să vândă arme Ucrainei și să oprească propaganda Kremlinului. Steinmeier rămâne acasă Preşedintele german Walter Steinmeier, care a fost criticat pentru relaţiile sale din ultimii ani cu Rusia, a declarat marţi că s-a oferit să se deplaseze în Ucraina împreună cu alţi şefi de stat, dar că i s-a transmis că vizita sa nu este binevenită la Kiev. Această călătorie urma să aibă loc împreună cu preşedinţii Poloniei şi celor trei ţări baltice (Estonia, Letonia şi Lituania): „Eram pregătit să merg, dar se pare, şi a trebuit să iau act, că prezenţa mea la Kiev nu este dorită.” Această vizită avea scopul „de a trimite un semnal puternic de solidaritate europeană comună cu Ucraina”, şi-a exprimat el regretul, potrivit Agerpres. Cotidianul Bild a relatat primul despre acest incident, citând în special un diplomat ucrainean cu afirmaţii foarte aspre la adresa preşedintelui din tabăra social-democrată (SPD): „Ştim cu toţii despre relaţiile strânse ale lui Steinmeier cu Rusia… Nu este binevenit pentru moment la Kiev. Vom vedea dacă asta se va schimba”. Citește și: GALERIE FOTO Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren, spre Kiev. Președintele Germaniei trebuia să fie în echipă, dar Zelenski l-a respins

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren Foto: Președinția Poloniei
Eveniment

Președinții la un pahar în tren

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren, spre Kiev: președinția poloneză publică fotografii cu cei patru șefi de stat, relaxați, în jurul unor pahare cu ceea ce, probabil, pare a fi alcool, înainte de întâlnirea cu Zelenski. Cei patru se deplasează în capitala Ucrainei cu trenul, așa cum au călătorit, printre alții, și premierul britanic Boris Johnson sau șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Împreună cu cei patru trebuia să fie și președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, dar regimul de la Kiev i-a transmis că nu este de acord cu vizita acestuia, datorită vechilor sale legături cu Vladimir Putin. Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren „Președintele polonez Andrzej Duda și președinții Estoniei, Lituaniei și Letoniei sunt în drum spre Kiev pentru a se întâlni cu președintele Ucrainei Volodimir Zelensky. Secretarul de stat, șeful Biroului pentru Politică Internațională Jakub Kumoch, a declarat că Polonia organizează călătoria și, împreună cu Ucraina, îi asigură logistica și securitatea. „Țările baltice sunt partenerii noștri cheie în problemele de securitate din regiune… am decis să mergem împreună la Kiev. Scopul nostru este să arătăm sprijinul președintelui Zelensky și apărătorilor Ucrainei într-un moment decisiv pentru această țară”, a declarat Jakub Kumoch”, se arată în comunicatul președinției poloneze. Foto: Președinția Poloniei On our way to Kyiv, to a city that has suffered terribly due to Russian war since my last visit. Together with Presidents @AndrzejDuda, @GitanasNauseda & @valstsgriba we visit #Ukraine to show strong support to ?? people, will meet dear friend President @ZelenskyyUa #SlavaUkraini pic.twitter.com/NPUqPize1R— Alar Karis (@AlarKaris) April 13, 2022 Steinmeier rămâne acasă Preşedintele german Walter Steinmeier, care a fost criticat pentru relaţiile sale din ultimii ani cu Rusia, a declarat marţi că s-a oferit să se deplaseze în Ucraina cu alţi şefi de stat, dar că i s-a transmis că vizita sa nu este binevenită la Kiev. Această călătorie urma să aibă loc împreună cu preşedinţii Poloniei şi celor trei ţări baltice (Estonia, Letonia şi Lituania): „Eram pregătit să merg, dar se pare, şi a trebuit să iau act, că prezenţa mea la Kiev nu este dorită.” Această vizită avea scopul „de a trimite un semnal puternic de solidaritate europeană comună cu Ucraina”, şi-a exprimat el regretul, potrivit Agerpres. Cotidianul Bild a relatat primul despre acest incident, citând în special un diplomat ucrainean cu afirmaţii foarte aspre la adresa preşedintelui din tabăra social-democrată (SPD): „Ştim cu toţii despre relaţiile strânse ale lui Steinmeier cu Rusia... Nu este binevenit pentru moment la Kiev. Vom vedea dacă asta se va schimba”. În ultimele două săptămâni, Steinmeier, care a fost în două rânduri ministru de externe pe vremea cancelarului conservator Angela Merkel, a făcut obiectul unor critici, la fel ca Angela Merkel pentru presupusa sa lipsă de fermitate în faţa Rusiei. El chiar recunoscuse la începutul lunii aprilie că a făcut o „greşeală” susţinând construcţia gazoductului Nord Stream 2, între Rusia şi Germania. Man kommt ja leichter an der Tür vom Berghain vorbei, als zu #Zelensky.— Frank-W. Steinmeier (@ChefSteinmeier) April 13, 2022 După refuzul lui Zelenski, Steinmeier a scris pe Twitter: „Este mai ușor să treci de ușa de la Bergheim, decât să ajungi la Zelenski”. Bergheim este un club celebru din Berlin, unde se intră foarte greu. Citește și: Bine a făcut Zelenski că i-a închis ușa în nas lui Steinmeier. Germania are bani, dar nu mai are credibilitate

Răpit și executat de soldații ruși (sursa: Twitter/@zaborona_media)
Internațional

Răpit și executat de soldații ruși

Răpit și executat de soldații ruși. Cineastul lituanian Mantas Kvedaravičius a fost răpit de soldații ruși, torturat și executat, potrivit Republica.it. Anterior, s-a raportat că acesta a fost ucis când o rachetă i-a lovit mașina în apropiere de Mariupol, Ucraina. Răpit și executat de soldații ruși Jurnalista ucraineană Albina Lvutina, care spune că adevăratele circumstanțe ale morții sale au fost ținute ascunse până când corpul său a fost recuperat și livrat în Lituania. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă "Soldați ruși fără inimă l-au răpit pe Mantas și l-au ucis. Și apoi l-au lăsat pur și simplu acolo". Corpul lui Kvedaravičius a ajuns marți în Lituania, după ce a fost transportat prin Rusia și Letonia. Acesta va fi examinat de experți criminaliști. https://twitter.com/zaborona_media/status/1512870736725164037?s=08&fbclid=IwAR0WWUZm11ADE9dzdiHtEUGsmX9cpEe7MoENJXuqfm8G405QB1_uMqtwpug Anterior s-a raportat că cineastul lituanian a fost ucis pe 2 aprilie în apropiere de Mariupol de o rachetă care i-a lovit mașina. Potrivit lui Lvutina, aceasta a fost o falsificare intenționată pentru a se asigura că trupul său poate fi recuperat din zonele controlate de Rusia. "Puțini oameni știau despre acest deces, dar odată ce mass-media a intrat în posesia informației, a fost imposibil să o stăpânească", a declarat Lvutina. "S-ar putea să nu fi descoperit niciodată adevărul sau chiar să nu ne fi luat rămas bun de la Mantas. El nu a fost ucis în mașina sa de o rachetă, așa cum a relatat presa. A fost împușcat". Mai mult, Kvedaravičius a fost ucis înainte de 2 aprilie, potrivit jurnalistei ucrainene. Când a apărut vestea morții sale, soția lui Kvedaravičius se afla la graniță și se pregătea să părăsească Rusia cu cadavrul, a declarat Lvutina. Parchetul general lituanian a declarat luni că va investiga moartea lui Kvedaravičius ca parte a unei anchete privind crimele de război comise în Ucraina.

Lecția Lituaniei pentru UE: fără Gazprom (sursa: ec.europa.eu)
Eveniment

Lecția Lituaniei pentru UE: fără Gazprom

Lecția Lituaniei pentru UE: fără Gazprom. Lituania, prima țară europeană care a oprit complet importurile de gaze din Rusia: datele de sâmbătă din sistemul lituanian de transport gaze arată că importurile au fost zero. Lecția Lituaniei pentru UE: fără Gazprom Dorind să obțină independența energetică deplină față de gazul rusesc și ca răspuns la șantajul energetic al Rusiei, după invadarea Ucrainei, Lituania s-a desprins complet gazul rusesc: sistemul de transport al gazului funcționează fără gaze rusești de la începutul acestei luni, potrivit presei internaționale. Citește și: BREAKING Lituania, prima țară din UE care a oprit complet importurile de gaze din Rusia Ministerul lituanian a anunțat că întregul consum energetic al Ucrainei se va face pe bază de importuri de gaz natural lichefiat la terminalul din portul Klaipeda, finanțat cu bani europeni. "Începând din această lună – fără gaz rusesc în Lituania", a scris pe Twitter și președintele țării, Gitanas Nauseda, adăugând și că Lituania rupe legăturile energetice cu țara agresoare. "Dacă noi putem, și restul Europei poate" "Dacă noi putem să o facem, atunci și restul Europei poate", a adăugat șeful statului lituanian. Anterior, Lituania a anunțat și că nu va permite importuri de gaz lichefiat din Rusia. Terminalul de gaz natural lichefiat din Klapeida, denumit "Independența", a fost inaugurat în 2014, tocmai pentru a opri dependența de gazul rusesc, pe care președinta de atunci, Dalia Grybauskaite a numit-o o "amenințare existențială". Totuși, Lituania nu va opri tranzitul gazului rusesc spre exclava Kaliningrad. Citește și: Germania înlocuiește Rusia cu Qatar pentru a-și asigura necesarul de energie

BREAKING Lituania, prima țară europeană care a oprit complet importurile de gaze din Rusia Foto: lrt.lt
Internațional

Lituania a oprit complet importurile de gaze din Rusia

Lituania, prima țară europeană care a oprit complet importurile de gaze din Rusia: datele de azi din sistemul lituanian de transport gaze arată că importurile au fost zero. „Dorind să obțină independența energetică deplină față de gazul rusesc și ca răspuns la șantajul energetic al Rusiei, după invadarea Ucrainei, Lituania s-a desprins complet gazul rusesc: sistemul de transport al gazului funcționează fără gaze rusești de la începutul acestei luni”, scrie MarketScreener. Lituania a oprit complet importurile de gaze din Rusia Acest fapt este confirmat de datele operatorului de sistem Amber Grid, care arată că pe 2 aprilie importurile de gaze rusești către Lituania, prin conexiunea Lituania-Belarus, erau 0 MWh. Toată cererea de gaze este acoperită prin terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) de la Klaipėda. Trei transporturi mari de gaze naturale lichefiate vor ajunge la terminal în fiecare lună, ceea ce ar trebui să fie suficient pentru toți clienții. Pentru perioada următoare, clienții au plasat comenzi pentru transportul gazelor doar de la terminalul Klaipėda GNL. Dacă va fi necesar, gazul poate fi livrat în Lituania și prin interconexiunea de gaze cu Letonia și prin interconexiunea de gaze cu Polonia, care va fi operațională începând cu 1 mai. Ministrul Energiei, Dainius Kreivys, a spus că acesta este un punct de cotitură în istoria independenței energetice a Lituaniei: „Suntem prima țară din UE care avea contracte cu Gazprom și care-și asigură independența față de gazele rusești. Este rezultatul unei politici energetice consecvente pe termen lung și a deciziilor oportune privind infrastructura”. Președintele Gitanas Nauseda a spus că Lituania a înrerupt deja contractele de aprovizionare cu petrol și importă această materie primă din Arabia Saudită. Datele Bruegel.org arată că Lituania depindea în procent de 68% de importurile de gaze rusești, în 2021, dar doar 11% din energie era produsă cu ajutorul gazelor. Însă obținerea independenței energetice este problematică. „Suntem în continuare conectați cu așa-numitul sistem Brell al fostei Uniuni Sovietice și această conexiune nu permite trecerea la diferite sisteme”, a arătat președintele Nauseda. Cu toate acestea, el a spus că procesul de ieșire a Lituaniei din Brell „va fi finalizat în 2025”. „Acum vom încerca să accelerăm acest proces pentru a ne deconecta mai repede”, a adăugat el. Citește și: Oprobriu public împotriva vedetelor din Rusia care suțin invazia din Ucraina: un site împarte celebritățile în „oameni” și „neoameni”

Semne de circulație care anunță că Minskul este ocupat Foto: Twitter
Internațional

Semne de circulație anunță că Minskul ocupat

Primarul din Vilnius, Remigijus Šimašius, susținut de Partidul Libertății, trolează invazia rusă a Ucrainei și ajutorul dat de regimul din Belarus pentru Putin. Semne de circulație care anunță că Minskul, capitala Belarus, este ocupat de Kremlin, au fost plasate la ieșirea din capitala Lituaniei. Această țară este învecinată cu Belarus. Semne de circulație care anunță că Minskul este ocupat „779 km până la Kievul liber. Minskul (temporar) ocupat de Kremlin este la 187 km. Un nou semn rutier în Vilnius. Vecini din Belarus, vă rog să vă treziți”, a scris Šimašius pe Twitter. Postarea sa a strâns circa 2.000 de like-uri și sute de redistribuiri. Rusia şi-a folosit aliatul Belarus ca rampă de lansare a invaziei sale în Ucraina la 24 februarie. Lukaşenko le-a transmis şefilor instituţiilor de apărare că trebuie să împiedice orice încercare - probabil a forţelor ucrainene - de a întrerupe liniile de aprovizionare ruseşti şi de a-i „lovi pe ruşi din spate”. În acelaşi timp, el a dispus specialiştilor din Belarus să asigure alimentarea cu electricitate a centralei nucleare de la Cernobîl, situată în Ucraina, a relatat BeITA. Citește și: George Simion cere naționalizarea petrolului. Plus un mesaj defetist pe fondul conflictului din Ucraina: românii nu au pentru ce lupta În urma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia Europeană a suspendat cooperarea cu Rusia și cu aliatul acesteia, Belarus, în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră ale Instrumentului european de vecinătate (CTF IEV), precum și în cadrul programului Interreg pentru regiunea Mării Baltice. 779 km to the free Kyiv. Minsk (temporarily) occupied by the Kremlin is 187 km away. A new road sign in Vilnius. Neighbors Belarusians, wake up please. pic.twitter.com/EaefSbzSNs— Remigijus Šimašius (@RemiSimasius) March 10, 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră