vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: lituania

29 articole
Internațional

NATO va apăra Lituania în cazul unui atac rusesc, arată Alianța după incidentul dronei cu explozibil

Drone rusești în Lituania, NATO reacționează. Alianța Nord-Atlantică a transmis miercuri un mesaj clar către autoritățile de la Vilnius: incidentele cu drone rusești care au pătruns pe teritoriul Lituaniei sunt tratate cu „cea mai mare seriozitate”. NATO afirmă că rămâne „vigilentă și pregătită să apere fiecare centimetru al teritoriului aliat”. Drone rusești în Lituania, NATO reacționează Mark Rutte, a avut o discuție oficială cu ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, privind recentele încălcări ale spațiului aerian de către drone rusești. Citește și: Interes redus pentru funeraliile lui Iliescu: peste o mie de persoane au venit la catafalc. La catafalcul Regelui Mihai au venit zeci de mii „NATO ia aceste incidente foarte în serios. Rămânem vigilenți și pregătiți să apărăm fiecare centimetru al teritoriului NATO”, a transmis un purtător de cuvânt al Alianței printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale. Lituania cere întărirea apărării antiaeriene Marți, în urma incidentelor, Lituania a solicitat NATO consolidarea capacităților de apărare antiaeriană. Incidentul care a declanșat îngrijorările a avut loc pe 28 iulie, când o dronă rusească, dezorientată de sistemele de război electronic ale Ucrainei, a deviat de la traseu, a traversat Belarusul și s-a prăbușit într-o bază militară din Lituania. Dispozitivul a fost descoperit abia după câteva zile. Dronă Gerbera, replică a modelului iranian Shahed, găsită în Lituania Conform șefului Statului Major al armatei lituaniene, drona căzută era un model Gerbera – o replică din lemn a dronei kamikaze iraniene Shahed, utilizată frecvent de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Deși în mod obișnuit aceste drone sunt folosite ca momeli pentru a păcăli sistemele de apărare, cea prăbușită în Lituania transporta aproximativ 2 kilograme de explozibil. Panică în Lituania după o altă dronă intrată din Belarus Un incident similar a avut loc pe 10 iulie, când o altă dronă a pătruns în spațiul aerian lituanian venind tot dinspre Belarus. Deși ulterior s-a constatat că nu reprezenta un pericol real, momentul a provocat panică în rândul autorităților. Premierul de atunci, Gintautas Paluckas, și președintele parlamentului, Saulius Skvernelis, au fost evacuați temporar în adăposturi antiaeriene. Premierul Paluckas a demisionat ulterior, într-un context politic tensionat. Cum deturnează Ucraina dronele rusești: GPS spoofing și război electronic Pentru a combate atacurile cu drone, Ucraina folosește nu doar apărarea aeriană clasică, ci și tehnologii avansate de război electronic. Printre acestea se numără și metoda denumită „GPS spoofing” – o tehnică ce interferează cu sistemele de navigație ale dronelor, deturnându-le de la traseu. Astfel, dronele își pierd direcția și se prăbușesc departe de țintele inițiale, uneori chiar în afara Ucrainei, cum a fost cazul din Lituania.

Drone rusești în Lituania, NATO reacționează (sursa: Facebook/NATO)
Polonia a reinstaurat controale la granițe (sursa: Facebook/Tomasz Siemoniak)
Internațional

Polonia reintroduce controale la frontierele cu Germania și Lituania din cauza imigrației

Polonia a reinstaurat controale la granițe. Începând din noaptea de duminică, 7 iulie, Polonia a reinstaurat controale la granițele cu Germania și Lituania, într-o măsură destinată să limiteze imigrația ilegală. Polonia a reinstaurat controale la granițe Decizia vine în contextul intensificării dezbaterilor politice interne, dar și al tensiunilor cu Berlinul pe tema migranților respinși la frontieră. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Ministrul de interne al Poloniei, Tomasz Siemoniak, a anunțat că au fost instalate 52 de puncte de control la frontiera cu Germania și 13 la granița cu Lituania. Acestea vor funcționa inițial timp de 30 de zile, până pe 5 august, dar perioada ar putea fi extinsă. Controalele vor fi aleatorii și vizează în principal vehiculele cu mai mulți pasageri, potrivit autorităților de frontieră. Varșovia reacționează la respingerile făcute de Germania Premierul polonez Donald Tusk a justificat măsura prin schimbarea „practicii de la granița polono-germană” din ultima lună. Acesta a acuzat autoritățile germane că refuză migranților accesul pe teritoriul Germaniei, chiar și pentru solicitarea de azil. Tusk a descris situația drept una care generează „tensiuni și un sentiment justificat de asimetrie”. Presiuni de securitate la granița cu Lituania Controalele la frontiera cu Lituania sunt motivate de autoritățile poloneze prin necesitatea opririi migrației „orchestrate de Moscova și Minsk”. Potrivit Varșoviei, rutele migratorii dinspre Belarus, Letonia și Lituania spre Polonia s-au intensificat, alimentând temerile legate de manipularea geopolitică a crizei migranților. Controverse interne și opoziție naționalistă vocală Subiectul imigrației a fost central în campania electorală care l-a adus la președinție pe Karol Nawrocki, susținut de opoziția naționalist-populistă. Criticii guvernului Tusk, în special din rândul extremei drepte, îl acuză că a cedat în fața Berlinului, permițând „invazia” de migranți. La sfârșitul lunii iunie, grupuri de extremă dreaptă au organizat „patrule de cetățeni” la frontiere, demers condamnat de autorități ca fiind ilegal. Berlinul propune controale comune, Polonia refuză Pentru a evita un „ping-pong” de solicitări de azil între cele două țări, ministrul german de Interne a declarat că se află în contact cu partea poloneză și a propus realizarea de controale comune la frontieră. Varșovia a respins însă săptămâna trecută această idee, preferând menținerea controlului unilateral asupra granițelor.

Polonia și Lituania salută decizia CCR Foto: MAE
Politică

Polonia și Lituania salută decizia CCR

Polonia și Lituania salută decizia CCR de a opri interferența străină în alegerile din România. Și ministerul de Externe al Franței a emis, azi, un comunicat în care își exprimă îngrijorarea față de probele care arată „ingerințe din partea Rusiei, în special prin rețeaua TikTok, care au vizat alterarea integrității procesului electoral aflat în desfășurare”. Citește și: Avalanșă de meme-uri după decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale: de la Georgescu anunțând „Vând cal” la Iohannis cerând soției să despacheteze Polonia și Lituania salută decizia CCR „Salutăm faptul că a fost găsită o soluție în conformitate cu Constituția României și că democrația a prevalat. Alegerile libere și corecte, fără interferențe străine, sunt un drept inalienabil al tuturor cetățenilor din țările democratice. Polonia va continua să colaboreze cu România ca stat membru de încredere al UE și aliat NATO pentru a proteja securitatea ambelor țări și a cetățenilor noștri”, a scris ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, pe Twitter. We welcome the fact that a solution in line with the Romanian Constitution was found and democracy prevailed (1/3).— Radek Sikorski (@radeksikorski) December 6, 2024 „Curtea Constituțională a #României dezvăluie dovezi alarmante de interferență străină în alegeri. Aceste constatări necesită concluzii serioase. Suntem solidari cu aliatul nostru, România”, a postat, pe Twitter, ministerul de Externe al Lituaniei. The Constitutional Court of #Romania reveals alarming evidence of foreign interference in elections. These findings demand serious conclusions. We stand in solidarity with our ally, Romania.— Lithuania MFA | #StandWithUkraine (@LithuaniaMFA) December 6, 2024 Franța urmărește cu mare atenție desfășurarea procesului electoral din România, un partener strategic important în cadrul UE și NATO, și o națiune prietenă. În acest context, exprimăm îngrijorarea noastră profundă în urma publicării de către Administrația Prezidențială a unor documente declasificate care menționează – arată ingerințe din partea Rusiei, în special prin rețeaua TikTok, care au vizat alterarea integrității procesului electoral aflat în desfășurare”, a transmis ministerul francez de Externe.

În Lituania, social-democrații promit sprijinul Ucrainei (sursa: Facebook/Vilija Blinkevičiūtė)
Internațional

În Lituania, social-democrații promit sprijinul Ucrainei

În Lituania, social-democrații promit sprijinul Ucrainei. Partidul Social Democrat din Lituania a obținut o victorie clară în al doilea tur al alegerilor parlamentare, devansând conservatorii aflați la putere. Campania electorală a fost dominată de preocupările privind creșterea costului vieții și inegalitatea socială, iar social-democrații, conduși de Vilija Blinkeviciute, și-au câștigat susținerea prin angajamente sociale puternice. Noua putere a promis sprijin ferm pentru Ucraina. Majoritate parlamentară și planuri de coaliție Social-democrații au obținut 52 de locuri în Parlamentul de 141 de membri și intenționează să formeze o coaliție majoritară alături de Uniunea Democratică „Pentru Lituania” (14 mandate) și Uniunea Populară a Agricultorilor Lituanieni (8 mandate), ceea ce le-ar asigura o majoritate absolută de 74 de locuri. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Programul social-democraților include creșterea pensiilor, impozitarea progresivă și taxe pe bunurile de lux, alături de finanțarea crescută pentru servicii sociale. Blinkeviciute, cunoscută pentru experiența sa în sectorul public și apelurile sale pentru sprijinirea celor vulnerabili, este considerată o candidată solidă pentru postul de prim-ministru, deși va trebui să renunțe la mandatul său din Parlamentul European. În Lituania, social-democrații promit sprijinul Ucrainei Deși schimbarea guvernului aduce un nou curs politic intern, sprijinul Lituaniei pentru Ucraina va rămâne neclintit. În timpul campaniei, toate partidele majore au susținut alocarea a 3% din PIB pentru apărare, reflectând temerile de securitate ale țării baltice față de Rusia. Lituania se află în topul țărilor care oferă asistență militară Ucrainei, cu 1,64% din PIB dedicat acestui scop. Excluderea populiștilor din alianța guvernamentală Social-democrații au exclus orice colaborare cu partidul populist „Zori pe Neman”, condus de Remigijus Zemaitaitis, care s-a aflat în centrul unei controverse pentru comentarii considerate antisemite. Zemaitaitis, care a obținut 20 de mandate, neagă acuzațiile și afirmă că și-a exprimat opinii doar despre politica Israelului în Gaza. Speranțele alegătorilor Lituanienii speră la reforme sociale care să reducă inegalitățile. Tomas Valiunas, un tânăr student de 18 ani, dorește investiții în infrastructură și reducerea inegalităților, în timp ce pensionara Valerija Zaltauskiene așteaptă creșterea pensiilor. Într-o țară cu una dintre cele mai mari rate de inegalitate din Europa, aceste schimbări sunt văzute ca esențiale pentru îmbunătățirea condițiilor de viață.

Lituanienii votează duminică pentru alegerile legislative (sursa: Facebook/Gitanas Nausėda)
Internațional

Lituanienii votează duminică pentru alegerile legislative

Lituanienii votează duminică pentru alegerile legislative. Duminică, cetățenii Lituaniei sunt invitați la urne pentru primul tur al alegerilor legislative, care ar putea aduce o schimbare de guvern, dar fără modificări majore în politica externă a țării. Lituanienii votează duminică pentru alegerile legislative Toate principalele partide politice din Lituania susțin un sprijin puternic pentru Ucraina și doresc să întărească apărarea împotriva amenințărilor din partea Rusiei. Citește și: STENOGRAME Vanghelie despre Geoană: Îl știu cum știu chiloții de pe mine. „Dobitocul căștigă, mă…”, crede fostul primar al Sectorului 5 Conform sondajelor de opinie, Partidul Social Democrat, care a condus între 2012 și 2016, are șanse să înlocuiască actualul guvern condus de Uniunea Patriei, un partid de centru-dreapta. Cu toate acestea, nu se așteaptă schimbări semnificative în politica externă, deoarece toate formațiunile politice susțin continuarea sprijinului pentru Ucraina și creșterea cheltuielilor pentru apărare, care se situează la aproximativ 3% din PIB. Rezultatele așteptate ale partidelor Social-democrații sunt favoriți, cu aproximativ 20% din voturi, în timp ce Uniunea Patriei ar putea obține în jur de 15%. Se estimează că șase sau șapte partide vor depăși pragul electoral, inclusiv un nou partid populist, Dawn of Nemunas, condus de Remigijus Zemaitaitis, care se confruntă cu acuzații pentru comentarii antisemite. Președintele Lituaniei susține o colaborare guvernamentală Președintele Gitanas Nauseda, reales în mai cu sprijinul social-democraților, a sugerat că ar fi în favoarea unei schimbări de guvern. El și-a exprimat dorința ca autoritățile să colaboreze pentru a rezolva problemele cetățenilor. Nauseda a avut întâlniri cu liderii majorității partidelor, cu excepția conservatorilor, cu care a avut conflicte frecvente în timpul mandatului lor de patru ani. Opoziția și planurile sale economice Mai multe partide de opoziție s-au aliat împotriva conservatorilor. Lidera social-democraților, Vilija Blinkeviciute, a declarat că timpul conservatorilor "a trecut". Social-democrații au promis măsuri economice, cum ar fi creșterea impozitelor progresive, reducerea taxelor pentru familiile cu copii, majorarea pensiilor și eliminarea TVA-ului la produsele alimentare. Controversele partidului populist Dawn of Nemunas Alegerile sunt influențate și de controversa din jurul noului partid populist Dawn of Nemunas, condus de Remigijus Zemaitaitis, care este acuzat de comentarii antisemite și este în prezent judecat pentru incitare la ură. Zemaitaitis neagă acuzațiile și afirmă că a criticat doar politicile guvernului israelian. Majoritatea partidelor politice lituaniene au promis să-l excludă din orice coaliție de guvernare.

Țările nordice ridică un „zid” împotriva dronelor rusești Foto: Twitter
Eveniment

Țările nordice ridică un „zid” împotriva dronelor

Țările nordice ridică un „zid” împotriva dronelor rusești, a anunțat Lituania acum câteva zile. Pe teritoriul românesc au căzut cel puțin cinci drone militare de la începerea agresiunii rusești asupra Ucrainei. Una dintre ele era o dronă Shahed. Restul ar fi fost drone de supraveghere, potrivit autorităților militare din România. Citește și: Piedone pare că s-a predat: „Că voi fi primar la Capitală sau că nu voi fi… Dumnezeu știe!” Țările nordice ridică un „zid” împotriva dronelor Ministrul de interne Agne Bilotaite a anunțat acest plan după discuții cu omologii săi din statele baltice Estonia și Letonia, precum și din Finlanda, Norvegia și Polonia. „Acesta este un lucru complet nou - un zid de drone care se întinde din Norvegia până în Polonia, iar scopul este de a folosi dronele și alte tehnologii pentru a ne proteja frontierele", a declarat ea pentru agenția de presă BNS. „Nu este vorba doar despre infrastructuri fizice, sisteme de supraveghere, ci şi despre drone şi alte tehnologii, care ne-ar permite să ne protejăm contra provocărilor unor ţări ostile şi să împiedicăm contrabanda”, a adăugat ministrul lituanian. Pe lângă desfăşurarea de drone pentru supravegherea frontierelor, aceste ţări ar utiliza sisteme pentru interceptarea dronelor inamice. Ministrul de interne lituanian nu a precizat un calendar pentru acest proiect. În România au căzut, de la începerea conflictului din Ucraina, cel puțin cinci drone. Ultimul incident s-a înregistrat în Insula Mare a Brăilei, la zece kilometri de Brăila. Romania ar urma să producă drone militare, la Brasov, după un acord semnat de compania de stat Carfil cu Periscope Aviation din Statele Unite.

Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă (sursa: Facebook/Gitanas Nausėda)
Internațional

Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă

Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă. Lituanienii votează duminică în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale la finalul unei campanii dominate de probleme de apărare, ţara încercând să-şi consolideze securitatea în faţa Rusiei vecine. Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă Ţara baltică cu o populaţie de 2,8 milioane de locuitori, o fostă republică sovietică învecinată cu exclava rusă puternic militarizată Kaliningrad, se teme că ar putea fi următoarea ţintă dacă Moscova ar câştiga războiul împotriva Ucrainei. Citește și: Geoană, declarație riscantă despre Ucraina: insinuează că România ar fi trebuit să blocheze exportul grânelor ucrainene. O astfel de decizie ar fi produs satisfacție la Moscova "Înţelegerea de către Lituania a ameninţării ruse este unanimă şi incontestabilă, iar principalii candidaţi sunt de acord cu aceasta", a afirmat Linas Kojala, directorul Centrului de Studii Est-Europene din Vilnius. Sondajele îi conferă preşedintelui în exerciţiu, Gitanas Nauseda, fost bancher în vârstă de 59 de ani, un avantaj confortabil faţă de ceilalţi şapte candidaţi, printre care prim-ministrul Ingrida Simonyte şi un cunoscut avocat, Ignas Vegele. Actualul președinte, favorit în primul tur În primul tur, Gitanas Nauseda ar urma să obţină peste 35% din voturi, potrivit unui ultim sondaj care îi creditează cu 12% din voturi pe Ignas Vegele şi 10% pe Ingrida Simonyte. Lituania este unul dintre cei mai fermi susţinători ai Ucrainei, care de peste doi ani se apără împotriva unei invazii pe scară largă declanşată de Rusia în februarie 2022. Ţara baltică îşi exprimase anterior deschiderea faţă de ideile preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la desfăşurarea de trupe terestre occidentale în Ucraina. Cu toate acestea, alte state - inclusiv Germania - resping cu fermitate această idee.

Patriarhul ecumenic Bartolomeu, nouă lovitură dată Moscovei Foto: Patriarhia ecumenică
Eveniment

Patriarhul ecumenic Bartolomeu, nouă lovitură Moscovei

Patriarhul ecumenic Bartolomeu, nouă lovitură dată Moscovei: se oferă să-i ajute pe ortodocșii din Lituania să iasă de sub tutela patriarhului Rusiei, Kiril. Patriarhul ecumenic era deja într-un conflict dur cu patriarhia rusă, întrucât a recunoscut biserica ortodoxă ucraineană autocefală, desprinsă de Moscova. În Lituania, țară cu circa 2,7 milioane de locuitori, erau, înainte de invazia rusă în Ucraina, circa 100.000 de credincioși ortodocși. Citește și: Patriarhul rus Kiril le cere preoților să facă mai mult pentru război, material și spiritual. Ce ar trebui preoților să le spună soldaților ruși care merg la moarte Patriarhul ecumenic Bartolomeu, nouă lovitură dată Moscovei Bartolomeu a declarat marţi că va colabora cu autorităţile lituaniene pentru a înfiinţa o nouă filială a Bisericii Ortodoxe în statul baltic, astfel încât credincioşii să nu se mai afle exclusiv sub dependenţă de Moscova, relatează Reuters. „Astăzi se deschide în fața noastră o nouă perspectivă și posibilitatea de a lucra împreună pentru înființarea Exarhatului Patriarhiei Ecumenice în Lituania", se arată într-un comunicat al patriarhiei ecumenice, după vizita lui Bartolomeu în Lituania, la Vilnius, citat de Orthodox Times. Premierul lituanian Ingrida Simonyte a declarat că unii dintre credincioşii ortodocşi din ţara sa, inclusiv refugiaţi ucraineni şi belaruşi, au obiectat faţă de statutul actual al Bisericii de acolo ca ramură a Bisericii Ortodoxe Ruse."Este firesc şi uman ca, în condiţiile în care Rusia şi-a început agresiunea la scară largă din Ucraina cu sprijinul deschis şi activ al Patriarhului Kiril al Moscovei, unii ortodocşi lituanieni să nu mai poată, cu conştiinţa împăcată, să rămână parte a Patriarhiei Moscovei", a declarat Simonyte. Kiril este un susţinător fervent al ceea ce Moscova numeşte "operaţiune militară specială" în Ucraina. Biserica Ortodoxă Rusă nu a făcut niciun comentariu imediat, precizează Reuters.

Ignitis donează 10% din profitul din 2022 către Ucraina Foto: Facebook Ignitis grupe
Eveniment

Ignitis donează 10% din profitul din 2022 către Ucraina

Holdingul energetic lituanian Ignitis donează 10% din profitul extraordinar din 2022 către Ucraina, anunță Financial Times. Potrivit unei postări pe Twitter a ambasadei Lituaniei la Londra, ar fi vorba 12 milioane de euro. Ignitis donează 10% din profitul din 2022 către Ucraina Banii se vor duce direcționat către refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei, grav afectată de bombardametele rusești. Managerul Ignitis, Darius Maikštėnas, a trimis însă o scrisoare către cele mai mari holdinguri energetice din lume, cerându-le să-i urmeze exemplul. „Din cauza acțiunilor Rusiei, prețul gazelor naturale a ajuns la cote fără precedent în 2022, iar prețul energiei electrice pe bursele europene a crescut dramatic. Toate acestea au dus la profituri suplimentare de sute de miliarde de dolari la companiile energetice, rezultatul nu al investițiilor sau al strategiilor de afaceri, ci al prețurilor mai mari din cauza războiului. Astăzi, am prezentat o propunere la Adunarea Generală Anuală a Acționarilor Ignitis Group de a aloca aproximativ 10% din profitul suplimentar de anul trecut ca ajutor pentru recuperarea și reconstrucția infrastructurii energetice din Ucraina. Vă îndemnăm să urmați exemplul și să alocați o parte din profiturile dumneavoastră din 2022 pentru Ucraina. Credem că împărțirea profiturilor cu țara care suferă consecințele războiului care a dus la obținerea acestor profituri este, din punct de vedere moral, corect. Împreună putem face mai mult. Dacă fiecare dintre noi contribuie, putem ajuta în mod semnificativ această țară aflată în dificultate și îi putem accelera redresarea”, a scris managerul Ignitis. Pe lista celor cărora li s-a adresat Ignitis se află Exxon, MOL, CEZ, Enel, Iberdrola sau mai multe companii din Polonia, dar nici una din România. @FT: ?? Ignitis Group will ask its annual meeting for approval to pay about 10% of its extra profits from 2022, or €12mn, to help rebild #Ukraine’s energy infrastructure. CEO @darmaik urges 50 energy groups in the US and Europe to follow suit. ?https://t.co/mldoSkywTe— Embassy of Lithuania in the UK (@LTEMBASSYUK) February 28, 2023 Ignitis Group este deținută, în majoritate, de statul lituanian, prin ministerul de Finanțe.

Lituanienii au donat 14 milioane de euro pentru a cumpăra radare, pentru Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Lituanienii au donat milioane de euro pentru radare

Lituanienii au donat 14 milioane de euro pentru a cumpăra radare, pentru Ucraina, anunță serviciul BBC în limba rusă. Potrivit informațiilor de pe rețelele sociale, un prim radar a ajuns deja în Lituania, unde ucrainenii vor învăța să le folosească. Alte șapte urmează să fie furnizate în următoarele zile. Lituanienii au donat milioane de euro pentru radare Pe 24 februarie, când s-a marcat un an de la invazia Rusiei, postul de radio lituanian LRT a finalizat campania de strângere de fonduri pentru procurarea radarelor. Suma strânsă a depășit de aproape trei ori pe cea stabilită inițial, scrie Newsmaker Moldova. Let’s Radar! Lithuanians prove again that we are 100% on when it comes to supporting #Ukraine!Lithuanian people, businesses, ?? communities & many good willed people donated an astounding 14,000,000 euros to protect Ukraine’s skies!We ?? are with Ukraine until victory! pic.twitter.com/nEyeyg8rXC— Lithuania MFA | #StandWithUkraine (@LithuaniaMFA) February 25, 2023 Campania a fost anunțată la începutul lunii ianuarie și s-a încheiat pe 24.02, cu un concert-telemaraton „Radarom”, care a fost transmis în direct. Locuitorii lituanieni și reprezentanții mediului de afaceri care au dorit să doneze bani au putut-o face prin apelarea unui număr special. Potrivit postului de radio LRT, numai în ultima jumătate de oră a telemaratonului au fost donați peste jumătate de milion de euro. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a adresat un mesaj în timpul evenimetului: „Să ne amintim – acum un an se vorbeau de tot felul de lucruri – patru, cinci zile, două săptămâni, poate reușesc reușesc să reziste sau poate nu. Astăzi spunem că monstrul nu mai poate continua lupta și cade treptat în disperare”, a menționat acesta. Sistemul radar cumpărat de Lituania Foto: Twitter Potrivit unor estimări, 14 milioane de euro sunt suficiente pentru 14 sisteme radar. Citiți și: În trei zile și jumătate, lituanienii au strâns cinci milioane de euro pentru a cumpăra o dronă pentru Ucraina. Inițiativa, a unui jurnalist Anul trecut, Lituania a strâns bani și pentru achiziționarea unei drone de luptă Bayraktar pentru Ucraina. Atunci au fost adunați aproximativ 6 milioane de euro, dar producătorul turc de drone, a declarat că o va oferi gratuit, cu condiția ca majoritatea banilor strânși să fie folosiți ca ajutor umanitar pentru ucraineni, iar restul să fie folosiți pentru a dota aparatul cu arme.

Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina Foto: Facebook Kaja Kallas
Internațional

Estonia, Lituania Danemarca, sprijin militar Ucraina

Estonia, Lituania și Danemarca au anunțat azi noi forme de sprijin militar masiv pentru Ucraina, raportat la resursele acestor state. În acest timp, Germania și SUA se împing reciproc să doneze tancuri Ucrainei și caută diferite motive ca să nu o facă. Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina Astfel, pachetul furnizat, azi de Estonia - zeci de obuziere, peste o sută de arme antitanc, echipamente de sprijin pentru artilerie, lansatoare de grenade și muniții - este în valoare de 113 milioane de euro. În total, ajutorul furnizat Ucrainei este de circa 370 de milioane de euro, adică peste 1% din PIB acestui stat baltic. „Toate țările trebuie să își analizeze stocurile și să se asigure că industriile sunt capabile să producă mai mult și mai repede. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei are un preț – un preț pe care noi îl plătim în euro, dar ucrainenii îl plătesc cu viețile lor”, a declarat premierul estonian Kaja Kallas. BREAKING:Lithuania will donate dozens of L-70 anti-aircraft guns, ammunition and two Mi-8 helicopters.The value of Lithuania’s military aid package for Ukraine at Ramstein will be EUR 125 million.???? pic.twitter.com/u8eZIlW8ib— Visegrád 24 (@visegrad24) January 19, 2023 Estonia a cedat vechile sisteme de tunuri autopropulsate, dar este în curs să le înlocuiască cu echipamente produse în Coreea de Sud, K9 Thunder. Lituania a anunțat, tot azi, un ajutor militar de 120 de milioane de euro. Pachetul trimis Ucrainei include două elicoptere Mi-8. Denmark sends all of its 19 French CAESAR self-propelled howitzers to Ukraine?????https://t.co/3lYxU978Pe pic.twitter.com/X3ASN4juSf— Special Kherson Cat ??? (@bayraktar_1love) January 19, 2023 Danemarca va dona toate cele 19 sisteme de tunuri autopropulsate de tip Caesar. Ajutoarele militare trimise Kievului de această țară sunt în jur de 600 de milioane de euro, în total, până acum. Letonia a anunțat, tot azi, că va instrui 2.000 de soldați ucraineni, în diferite specialități. Citește și: Administrația Biden nu vrea să ofere Ucrainei tancuri Abrams, dar începe să accepte ideea că ar putea trimite rachete cu care Kievul să lovească Crimeea – presă

Patriarhul lui Putin nu a fost lăsat să intre în UE Foto: Facebook
Eveniment

Patriarhul lui Putin nu a fost lăsat să intre în UE

Patriarhul lui Putin, Chiril, se plânge că nu a fost lăsat să intre în UE: el a făcut acest anunț la o întâlnire la Moscova cu Întâiestătătorul Bisericii Asiriene Catolice Apostolice din Răsărit, Mar Ava III. Patriarhul lui Putin nu a fost lăsat să intre în UE „A fost luată o decizie fără precedent: să nu lași patriarhul să intre pe teritoriul Uniunii Europene. Acest lucru nu s-a întâmplat nici în timpul Războiului Rece. Se pune întrebarea: de ce? Dacă ei au dreptate, iar dacă eu greșesc invitați-mă la televizor, intrați cu mine într-un dialog, dovediți-vă adevărul”, a spus patriarhul, citat de Newsmaker.md. „Le este frică de asta, pentru că dreptatea este de partea noastră, nu a lor. Au o poziție foarte slabă – în general, poziția de a izola este întotdeauna slabă. Noi suntem deschiși comunicării cu cei care ne iubesc și cu cei care nu ne iubesc”, a adăugat el. El a legat această decizie de recenta adunare plenară a Consiliului Mondial al Bisericilor din orașul german Karlsruhe, explică Radio Libertatea, secțiunea în limba rusă. Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, în discursul său din 31 august de la această reuniune, a criticat aspru Biserica Ortodoxă Rusă, acuzând-o că sprijină războiul din Ucraina. Potrivit lui Chiril, Steinmeier „nu a reușit să influențeze adunarea și să discrimineze împotriva Bisericii Ruse”, dar ulterior au decis să nu-l lase pe patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse să intre în Europa. mai arată Radio Libertatea. Liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Chiril, a fost exceptat de la sancţiunile aplicate de Uniunea Europeană Rusiei, la început de iunie. Ungaria s-a opus includerii patriarhului rus pe lista neagră prevăzută în cel de-al şaselea pachet de sancţiuni propus de Bruxelles, relatează AFP. Citește și: Spionaj electronic masiv la Cop27: sute de ofițeri egipteni au supravegheat reuniunea. Britanicii au venit cu telefoane „burner”. Delegația germană s-ar fi plâns de spionajul agresiv Viktor Orban a declarat că Ungaria nu susține sancționarea patriarhului Kiril, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, pentru că este o „chestiune de libertate religioasă”. Însă, la 23 iunie, Lituania, țară Schengen, i-a interzis să intre pe teritoriul ei.

Musk, în defensivă în fața trolingului pro-Ucraina Foto: Twitter Tesla
Eveniment

Musk, în defensivă fața trolingului pro-Ucraina

Elon Musk, în defensivă în fața trolingului pro-Ucraina: el a scris pe Twitter că a cheltuit 80 de milioane USD pentru a ajuta această țară, prin sistemele Starlink. Musk precizează că a ajutat Rusia cu zero dolari. Musk, în defensivă în fața trolingului pro-Ucraina Presa din Ucraina susține că acțiunile Tesla au scăzut cu 9% după ce patronul companiei a lansat un plan de pace care prelua o serie de argumente ale Kremlinului privind apartenența Crimeei la Rusia. „Susțin în continuare Ucraina, însă sunt convins că escaladarea masivă a războiului va aduce mari daune Ucrainei și, posibil, întregii lumi”, a scris Musk, după avalanșa de critici. We gave Starlinks to Ukraine & lost $80M+ in doing so, while putting SpaceX & myself at serious risk of Russian cyberattack.What have you done besides tweet?— Elon Musk (@elonmusk) October 3, 2022 El a arătat, într-un răspuns transmis disidentului rus Gary Kasparov, fost campion mondial la șah, că cheltuielile companiei SpaceX pentru lansarea și susținerea Starlink în Ucraina sunt de circa 80 de milioane de dolari, iar susținerea financiară pe care ar fi acordat-o Rusiei, zero. „Tu ce ai făcut în afară de a scrie pe Twitter?”, îl întreabă Musk pe Kasparov. Garry Kasparov, arestat și bătut de poliția rusă Foto: Twitter Însă Kasparov a fost arestat și bătut de poliția rusă pentru că a protestat împotriva regimului Putin. Dear @elonmusk, when someone tries to steal the wheels of your Tesla, it doesn't make them legal owner of the car or of the wheels. Even though they claim both voted in favor of it. Just saying. https://t.co/0eEjCydqu1— Gitanas Nausėda (@GitanasNauseda) October 3, 2022 „„Dragă @elonmusk, când cineva încearcă să fure roțile Tesla-ului tău, asta nu-l face proprietarul legal al mașinii sau al roților. Chiar dacă el susține că ambele roți au votat în favoarea furtului. Doar zic”, i-a transmis patronului Tesla și Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei. Citește și: Cum încearcă Putin să își mascheze eșecul militar din estul și sudul Ucrainei: Kremlinul va fixa granițele regiunilor anexate după noi „consultări” cu populația locală Musk vs Zelenski Iată ce a propus patronul Tesla: „Pacea Ucraina-Rusia: Refacerea alegerilor din regiunile anexate sub supravegherea ONU. Rusia pleacă dacă aceasta este voia poporului.Crimeea face parte oficial din Rusia, așa cum a fost din 1783 (până la greșeala lui Hrușciov).Aprovizionarea cu apă în Crimeea asigurată.Ucraina rămâne neutră” Replica lui Zelenski a fost: „Care @elonmusk îți place mai mult?– Unul care sprijină Ucraina– Unul care susține Rusia”

Lituania va acorda vize turistice tuturor rușilor care pot înota circa 500 de mile marine
Eveniment

Vize turistice tuturor rușilor care pot înota

Un parlamentar lituanian, Matas Maldeikis, le-a promis vize turistice tuturor rușilor care pot înota de la Sankt Petersburg la Klaipeda. El a făcut această glumă în contextul campaniei de interzicere a acordării de vize Schengen pentru cetățenii ruși. Vize turistice tuturor rușilor care pot înota „Lituania va elibera vize turistice tuturor rușilor care pot înota în stațiunile noastre de vacanță prin acest coridor maritim”, a scris Maldeikis pe Twitter. El a atașat la postare o hară pe care era punctat traseul de la Sankt Petersburg la Klaipeda, în Lituania. Site-ul ports.com susține că între cele două localități sunt, pe mare, 513 mile marine. Lithuania will issue tourist visas to all Russians who can swim to our holiday resorts via this sea corridor. #visabanforrussians pic.twitter.com/mHF1XQ8aNM— Matas Maldeikis MP ?? (@MatasMaldeikis) August 15, 2022 Lituania nu mai emite vize pentru ruși. Ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a declarat că ţara sa a încetat practic să mai elibereze vize de turism ruşilor şi eliberează doar vize din motive umanitare, se arată într-un interviu publicat luni de compania germană de media Deutsche Welle. EU countries could follow Lithuania's example and implement a visa ban for Russian tourists, the country's Foreign Minister Gabrielius Landsbergis told DW. https://t.co/MfmjCa3Cii— DW News (@dwnews) August 15, 2022 Maldeikis este membru al unui partid conservator de dreapta și un puternic susținător al relațiilor cu Taiwanul. În noiembrie 2021, a făcut parte dintr-o delegație de parlamentari din statele baltice care au vizitat Taiwanul. Mai multe țări nordice au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor. Apelul acestor țări a venit la o zi după ce președintele Volodimir Zelenski a spus că închiderea granițelor pentru turiștii ruși este cea mai importantă sancțiune. “Russians can wage a war against their neighbors, or they can travel freely to the West — but they should not be allowed to do both.” ⁦@DaliborRohac⁩ https://t.co/1kAcZVEXwm— Paul Massaro (@apmassaro3) August 16, 2022 Însă cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a anunțat că se opune unei astfel de măsuri. Citește și: Rusia a închis podul peste strâmtoarea Kerci. Oficial, există riscul atacurilor cu rachete. Neoficial: nomenklatura din Crimeea fuge

Rusia versus NATO, un scenariu posibil (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Rusia versus NATO, un scenariu posibil

Rusia versus NATO, un scenariu posibil. Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a cerut miercuri UE şi în special NATO să nu alimenteze tensiunile prin blocada parţială asupra enclavei Kaliningrad, în timp ce Comisia Europeană a apreciat că nu este vorba despre o blocadă, ci despre inspecţii "specifice" şi "proporţionale" efectuate de Lituania, care nu mai permite tranzitul pe teritoriul său a unor mărfuri supuse sancţiunilor europene adoptate împotriva Rusiei după agresiunea acesteia împotriva Ucrainei, relatează agenţia EFE. Rusia versus NATO, un scenariu posibil "Aş dori să atenţionez membrii NATO şi politicienii din UE în faţa acestor retorici periculoase cu privire la conflict", a declarat diplomatul rus, răspunzând unei declaraţii a purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, care a asigurat că, dacă va fi nevoie, NATO ar putea pune în aplicare în Lituania articolul 5 din tratatul Alianţei. "Un atac împotriva unui membru (al NATO) ar constitui un atac împotriva tuturor", aşa cum este menţionat în respectivul articol, a amintit reprezentantul diplomaţiei americane. Rusia amenință cu un "răspuns practic" "Din nefericire, în Occident există forţe cu multă influenţă şi cu acces la putere care fac tot posibilul pentru a continua să alimenteze tensiunile cu Rusia. Este un lucru alarmant", a declarat vice-ministrul rus de externe. "Noi ne asumăm toate circumstanţele cu un grad extrem de responsabilitate", a mai spus Riabkov, insistând că prioritatea Rusiei este de a "evita un conflict direct între puterile nucleare". Citește și: Ministerul Apărării va cumpăra blindate 4X4 de 750 milioane de euro. Americanii de la Oshkosh și francezii de la Arquus, favoriți "Ne garantăm interesele noastre, vor exista măsuri de răspuns care acum sunt în proces de evaluare", a menţionat el, după ce purtătoarea de cuvânt a MAE rus Maria Zaharova declarase că răspunsul Moscovei faţă de restricţiile impuse de Lituania tranzitului către Kaliningrad "nu va avea caracter diplomatic, ci practic". CE: Nu e o blocadă, sunt inspecții În acest timp, Comisia Europeană a apreciat că aceste restricţii "nu sunt o blocadă" asupra exporturilor ruseşti, ci inspecţii "specifice" şi "proporţionale". "Lituania aplică măsuri restrictive pe care Uniunea Europeană le-a impus în mod unanim Rusiei (...) în ultimele luni, ca răspuns faţă de război", a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt comunitar Eric Mamer. Aceasta "nu este o blocadă", întrucât "furnizarea de produse esenţiale către Kaliningrad continuă fără obstacole", Lituania efectuând controale doar "asupra exporturilor ruse specifice", precum produsele din oţel sau materialele de construcţie, a mai motivat reprezentantul Comisiei Europene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră