miercuri 28 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: justitie

89 articole
Justiție

Cum ține gașca Savonea Justiția sub control: 65% din funcțiile de conducere, date prin delegare

Cum ține gașca Savonea Justiția sub control: 65% din funcțiile de conducere, date prin delegare, arată datele judecătoarei Ramona Grațiela Milu din CSM. Informațiile ei au fost publicate de site-ul clujust.ro. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Cum ține gașca Savonea Justiția sub control Milu scrie despre situații de „delegare dublă”, respectiv delegarea în funcții de conducere a unor judecători aflați deja în delegare în funcții de execuție de la alte instanțe. Ea oferă două exemple de la controversata Curte de Apel București: judecătoarea Pencea Adriana, delegată în funcție de execuție de la Tribunalul Giurgiu și delegată ca vicepreședinte al Curții de Apel București pentru o perioadă mai mare de un an judecătoarea Udrea Mirela Zina, delegată în funcție de execuție de la Tribunalul Giurgiu și delegată ca președinte al Secției a IV-a civilă a Curții de Apel București pentru o perioadă mai mare de un an Potrivit lui Milu, „actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional”.  Ce arată analiza judecătoarei din CSM: Din 657 funcții de conducere (președinte, vicepreședinte de instanță, președinți de secții), 430 sunt ocupate prin delegare, respectiv 65,44%. La acestea se adaugă 7 funcții de conducere la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Nu este prevăzută o procedură transparentă și concurențială pentru delegare, în care judecătorii să se poată înscrie sau să își exprime acordul. Doar în situații izolate a existat o formă de competiție informală, determinată de manifestarea interesului mai multor colegi În anul 2025, în cadrul Secției pentru judecători: au fost dispuse 345 delegări în funcții de conducere; au fost aprobate 521 prelungiri de delegări. Un record a fost înregistrat în ședința din 9 iulie 2025, când s-au dispus: 50 delegări și 91 prelungiri de delegări „Susțin, de principiu, revenirea la ocuparea prin concurs a funcțiilor de vicepreședinte, similar funcțiilor de președinte, așa cum prevedea legislația anterioară anului 2022. Orice funcție de conducere trebuie să fie ocupată printr-o procedură obiectivă și competitivă, care să confere legitimitate, profesionalism și autoritate reală”, propune judecătoarea. 

Cum ține gașca Savonea Justiția sub control Foto: Inquam/Octav Ganea
Recorder îl acuză de dezinformare pe șeful DNA, după afirmațiile de la postul lui Dan Voiculescu Foto: Captură YouTube
Eveniment

Recorder îl acuză de dezinformare pe șeful DNA, după afirmațiile de la postul lui Dan Voiculescu

Recorder îl acuză de dezinformare pe șeful DNA, după afirmațiile de la postul lui Dan Voiculescu: „Afirmația procurorului-șef al DNA Marius Voineag «Înțeleg că reportajul (Recorder – n.red.) era făcut cu un an și ceva înainte» este o dezinformare”, afirmă acest site de investigații într-o precizare transmisă către G4Media.  Citește și: Șeful DNA, interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, unde a atacat Recorder Voineag a vrut să sugereze, când a afirmat că „reportajul era făcut cu un an și ceva înainte”, că acesta a fost publicat înainte ca el să fie reconfirmat la conducerea DNA. Mandatul actualului șef al DNA expiră în martie 2026. Recent, ministerul Justiției a demarat procedurile de numire a unor noi șefi ai parchetelor. „Realitatea e că nu prea cred în coincidențe, iar timingul spune totul. Sunt atacuri în cascadă. Nu suntem naivi”, a susținut Voineag la postul Antena 3, controlat de facto de Dan Voiculescu.  Recorder îl acuză de dezinformare pe șeful DNA, după afirmațiile de la postul lui Dan Voiculescu „Afirmația procurorului-șef al DNA Marius Voineag «Înțeleg că reportajul (Recorder – n.red.) era făcut cu un an și ceva înainte» este o dezinformare. Deși e rostită din biroul de conducere al unuia dintre cele mai importante parchete din țară, ea nu se bazează pe nicio probă. Materialul «Justiție capturată» a fost documentat și creat în perioada februarie 2024 – decembrie 2025. În acest timp au fost realizate zeci de interviuri – majoritatea fiind filmate pe parcursul anului 2025 -, au fost citite și indexate mii de pagini de documentație (dosare, literatură de specialitate, arhive de presă), au fost create elemente grafice explicative, au fost trimise solicitări de interviuri către persoanele menționate în material, inclusiv către procurorul-șef al DNA, care a refuzat dialogul cu reporterii Recorder. În toamna anului 2025, materialul a intrat într-un proces de editare video și de fact-checking, etapă care s-a închieiat în ziua de 9 decembrie 2025, zi în care am și publicat documentarul”, arată Recorder. 

Votanții PSD și AUR au încredere în Justiție (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Votanții PSD și AUR au mai multă încredere în Justiție decât media națională, sondaj

Aproximativ un sfert dintre români (25,5%) declară că au foarte multă sau destul de multă încredere în Justiție, potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research. Dintre aceștia, 9,5% spun că au foarte multă încredere, iar 16% afirmă că au destul de multă. În schimb, o majoritate covârșitoare, 70,5%, declară că au destul de puțină, foarte puțină sau deloc încredere în sistemul judiciar, în timp ce 4% nu știu sau nu răspund. Votanții PSD și AUR au încredere în Justiție Datele sondajului arată că votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 18 și 44 de ani, precum și cei cu educație primară manifestă un nivel de încredere în Justiție ușor peste media națională. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme La polul opus, neîncrederea este mai pronunțată în rândul votanților USR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din marile orașe. Sprijin masiv pentru ideea unei Justiții independente În ciuda nivelului scăzut de încredere, românii susțin covârșitor ideea unui sistem de Justiție independent. Nu mai puțin de 92,3% dintre respondenți consideră că este foarte important sau destul de important ca România să aibă o Justiție independentă, dintre care 73,7% apreciază acest lucru drept foarte important. Doar 3,5% consideră independența Justiției neimportantă sau deloc importantă, iar 4,2% nu știu sau nu răspund. Percepția independenței față de influențele politice Aproape un sfert dintre români (23,7%) cred că sistemul de Justiție din România este independent de influențe politice, în timp ce 67,4% sunt de părere că Justiția este vulnerabilă la presiuni politice. Restul respondenților fie nu știu (8,6%), fie nu au răspuns (0,4%). Cei care percep Justiția ca fiind mai independentă decât media sunt în special votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural. În schimb, votanții USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din marile orașe, precum și angajații la stat sunt mult mai sceptici în privința independenței sistemului judiciar. Scade încrederea că legea este aplicată egal pentru toți Percepția privind aplicarea egală a legii s-a deteriorat semnificativ față de anul trecut. Doar 16,6% dintre români cred, în ianuarie 2026, că legea este aplicată în foarte mare sau destul de mare măsură pentru toți cetățenii, în scădere de la 19,8% în aprilie 2025. În schimb, 80,2% consideră că legea este aplicată în mică măsură, foarte mică măsură sau deloc, față de 68,5% în aprilie 2025. Ponderea celor care cred că legea nu este aplicată corect a crescut accelerat, semnalând o erodare a încrederii în funcționarea statului de drept. Diferențe politice și sociale în percepția aplicării legii Românii care cred într-o aplicare mai echitabilă a legii sunt, peste medie, votanții PSD și PNL, precum și tinerii sub 30 de ani. De cealaltă parte, votanții USR și AUR și locuitorii din orașele mici sunt cei mai convinși că legea nu este aplicată egal pentru toți cetățenii. Metodologia sondajului Datele au fost colectate în perioada 12–15 ianuarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane adulte, neinstituționalizate. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Un paradox al Justiției românești Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază existența unei rupturi structurale între atașamentul normativ față de ideea de Justiție independentă și experiența concretă a cetățenilor. Potrivit acestuia, tocmai grupurile mai educate și mai conectate la viața publică sunt cele mai critice, nu din dezinteres, ci din așteptări ridicate și evaluări informate. „Justiția este percepută mai degrabă ca un ideal necesar decât ca o realitate funcțională. Această discrepanță reprezintă un risc major pentru coeziunea socială și încrederea în statul român, cu potențialul de a alimenta revoltă, cinism civic sau retragere din participarea democratică”, a declarat Remus Ștefureac.  

Mario Iorgulescu, protejat de Savonea, își bate joc: „Justiția din România n-are ce să-mi facă mie” Foto: captură video
Justiție

Mario Iorgulescu, protejat de Savonea, își bate joc: „Justiția din România n-are ce să-mi facă mie”

Mario Iorgulescu, protejat de Savonea, își bate joc: „Justiția din România n-are ce să-mi facă mie”, a spus el, într-un live pe rețelele sociale. În iunie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis recursul în casaţie al lui Mario Iorgulescu, iar dosarul a fost rejudecat la Curtea de Apel.   În favoarea lui Iorgulescu ar fi decis Lia Savonea și Adriana Ispas, în timp ce Dan-Andrei Enescu a vrut să respingă recursul. Ulterior, Curtea de Apel i-a redus sentința la opt ani de închisoare, de la 15 ani.  Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Mario Iorgulescu, protejat de Savonea, își bate joc: „Justiția din România n-are ce să-mi facă mie” Acum, Iorgulescu - refugiat în Italia - a făcut un live alături de Fulgy, fiul lăutarilor Ioniță și Viorica de la Clejani, implicat în scandaluri legate de consumul de droguri și internat în urmă cu 5 ani la Spitalul Clinic de Psihiatrie Obregia. „Ăla era drogat mort și nu zic nimic. Era drogat mort, era culpă comună. Dacă se respecta legea, era culpă comună. Nici el n-avea ce să caute pe stradă cu 10 grame de cocaină în sânge. Justiția din România n-are ce să-mi facă mie că am acte de handicap. În cel mai rău caz mă duc la pârnaie. Și nici la pârnaie n-au ce să-mi facă pentru că și acolo am protecție”, a susținut Iorgulescu, citat de Golazo.  Acum câteva zile, Iorgulescu a dat un interviu pentru CanCan în care a spus: „Eu cu tata am fost mereu o echipă, ieșeam la șprițuri împreună, beam împreună, plecam noaptea câte 3-4 zile de acasă, nu dădea de noi”. 

Italia, referendum pentru reforma justiției (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Internațional

Cum poate fi reformat CSM: membrii, trași la sorți, nu aleși. Sistemul poate fi aplicat în Italia

Italia va organiza în zilele de 22 și 23 martie un referendum privind o reformă constituțională a sistemului judiciar, care prevede separarea carierelor judecătorilor și procurorilor. Informația a fost transmisă de agenția ANSA. O reformă-cheie pentru guvernul Giorgiei Meloni Separarea carierelor judecătorilor și procurorilor reprezintă una dintre reformele emblematice ale coaliției de dreapta conduse de premierul Giorgia Meloni. Citește și: Apropiata lui Savonea, șefa Curții de Apel București, se autoinvită la Cotroceni. Deocamdată, Nicușor Dan o ține la ușă Referendumul este considerat un test politic major pentru guvern, înaintea alegerilor legislative programate în 2027. Opoziție puternică din partea magistraților și a stângii Reforma se confruntă cu o opoziție vehementă atât din partea corpului magistraților, cât și a partidelor de centru-stânga. Criticii avertizează că modificările ar putea afecta independența justiției și echilibrul puterilor în stat. Argumentele guvernului: prevenirea conflictelor de interese Executivul italian susține că separarea carierelor este necesară pentru a preveni conflictele de interese și pentru a elimina riscul de partizanat politic. Guvernul a acuzat magistrații de intervenții nejustificate în domenii sensibile, precum lucrările publice sau politicile de imigrație. Potrivit sondajelor, italienii sunt profund divizați în privința acestei reforme, un subiect care alimentează dezbateri aprinse în politica italiană de mai multe decenii. Acuzații privind controlul politic asupra procurorilor Sistemul judiciar și opoziția de centru-stânga acuză guvernul că încearcă să limiteze autonomia procurorilor și să influențeze tipul de infracțiuni care pot fi investigate. Aceste acuzații au fost respinse de executiv. Poziția Giorgiei Meloni înainte de referendum Săptămâna trecută, Giorgia Meloni a respins speculațiile potrivit cărora un rezultat favorabil la referendum ar putea duce la convocarea de alegeri anticipate. Premierul a precizat că nu va demisiona în cazul unui eșec al reformei. Ce se schimbă în cariera magistraților Reforma justiției a fost aprobată de Parlamentul italian în luna octombrie, însă, întrucât presupune modificarea Constituției, trebuie validată prin referendum național. În prezent, magistrații acced în sistem printr-un examen unic și pot schimba, pe parcursul carierei, rolul de judecător cu cel de procuror. Reforma propune ca viitorii magistrați să aleagă de la început între cele două cariere, fără posibilitatea de transfer ulterior. Două consilii distincte pentru judecători și procurori Un alt element esențial al reformei îl reprezintă scindarea actualului consiliu care supervizează numirile și procedurile disciplinare în două organisme autonome distincte. Membrii acestora ar urma să fie desemnați prin tragere la sorți, nu prin alegeri, o măsură menită să limiteze influența grupurilor de presiune.

Apropiata lui Savonea, Liana Arsene, șefa Curții de Apel București, se autoinvită la Cotroceni Foto: Inquam/Gyozo Baghiu
Politică

Apropiata lui Savonea, șefa Curții de Apel București, se autoinvită la Cotroceni

Apropiata lui Savonea, Liana Arsene, șefa Curții de Apel București, se autoinvită la Cotroceni, dar, deocamdată, președintele Nicușor Dan o ține la ușă. Arsene a explicat la Antena 3 ce lecții despre statul de drept vrea să-i țină lui Nicușor Dan.  Citește și: EXCLUSIV România a plătit avocaților 1,4 milioane de euro pentru a bloca un tablou de El Greco la New York. Pictura, revendicată și de un oligarh rus apropiat de Trump Apropiata lui Savonea, șefa Curții de Apel București, se autoinvită la Cotroceni „Am cerut o discuție cu președintele țării, am făcut și o solicitare scrisă, probabil că agenda domniei sale este încărcată. Urmează, mă gândesc, să fiu și eu primită. În acest moment, l-aș ruga pe domnul președinte ca, atunci când susține că sistemul de justiție este condus prin teroare, când sistemul de justiție este condus prin presiune, este condus prin persecuție, să se gândească că răul care se face nu este la adresa acelor magistrați, ci este răul care vizează sistemul de justiție în ansamblu său. Este un rău care șubrezește, care erodează statul de drept”, a spus ea la Antena 3. „Dacă cetățenii nu mai au încredere că hotărârea judecătorească este rezultatul legii și al aplicării legii și al independenței și obiectivității judecătorului, atunci statul de drept este în pericol. Statul de drept nu este în pericol cu o justiție independentă și imparțială, nu este în pericol cu un corp al judecătorilor puternici, este în pericol cu o putere judecătorească coordonată politic”, a mai perorat șefa CAB. 

PSD răspunde furios la acuzațiile împotriva ministrului Marinescu: Emilia Șercan, o impostoare Foto: Inquam/George Calin
Politică

PSD răspunde furios la acuzațiile împotriva ministrului Marinescu: Emilia Șercan, o impostoare

PSD răspunde furios la acuzațiile împotriva ministrului Radu Marinescu, despre care Pressone a scris, azi, că și-a plagiat masiv doctoratul: Emilia Șercan, autoarea articolului, ar fi o impostoare, care și-a plagiat lucrarea de licență, afirmă partidul de guvernământ. Formațiunea condusă de Grindeanu anunță că îl susține pe plagiatorul Marinescu „fără rezerve”.  Citește și: Maia Sandu și Zelenski au izolat Transnistria: nimic nu intră, nimic nu iese, fără control - presa ucraineană Reacția PSD vine după ce o analiză publicată de PressOne, semnată de jurnalista Emilia Șercan, susține că peste 56% din teza sa de doctorat ar fi plagiată. Potrivit investigației, aproximativ 140 din cele 247 de pagini ale lucrării ar conține texte preluate din alți autori, fără indicarea corespunzătoare a surselor. PSD răspunde furios la acuzațiile împotriva ministrului Marinescu: Emilia Șercan, o impostoare „PSD îl susține fără rezerve pe ministrul Justiției Radu Marinescu și condamnă manevra josnică prin care acesta a fost acuzat de plagiat, imediat după ce a anunțat că numirile șefilor la parchetele de rang înalt nu vor fi de natură politică. Este în mod evident un atac politic menit să determine înlăturarea ministrului. Dacă demersul ar fi fost de bună credință, acuzațiile la adresa ministrului ar fi fost formulate în momentul numirii sale la conducerea Ministerului Justiției, nu fix acum când a declanșat procedurile legale pentru numirea șefilor de parchete, afirmând că nu va permite imixtiuni politice! Lucrarea sa de doctorat a fost deja validată de Comisia de doctorat și CNATDCU, care au considerat că textul a respectat normele academice și legislația în vigoare la acel moment. Nu poți acuza pe cineva că a încălcat o lege care nu era în vigoare la acel moment! O persoană nu se poate substitui instituțiilor în drept ale statului și nu poate da verdicte care contrazic în mod vădit hotărârile oficiale ale acestor instanțe, cu atât mai puțin atunci când persoana în cauză este ea însăși o impostoare și și-a plagiat propria lucrare de licență. Ca atare, PSD îi acordă ministrului Radu Marinescu susținerea politică totală pentru îndeplinirea mandatului și se va opune categoric oricăror tentative de subordonare politică a Justiției”, anunță PSD, într-un comunicat de presă. 

Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan (sursa: Prima TV)
Eveniment

Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan

Peste jumătate din teza de doctorat în Drept a ministrului Justiției, Radu Marinescu, este plagiată, potrivit unei analize realizate de PressOne. 140 din 247 de pagini, copiate Investigația arată că 56,68% din conținutul lucrării intitulate „Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil” este copiat din alte surse. Concret, 140 din cele 247 de pagini ale tezei conțin fragmente preluate fără atribuire corespunzătoare. Citește și: Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense Radu Marinescu a obținut titlul de doctor în Drept în anul 2009, la Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității din Craiova, avându-l ca coordonator științific pe profesorul Ion Dogaru. Analiza PressOne indică faptul că cea mai mare parte a materialului plagiat provine din trei lucrări distincte, iar în unele cazuri pasajele copiate cuvânt cu cuvânt se întind pe până la 25 de pagini consecutive. „Eu nu consider că am plagiat” Metoda identificată este cea mai frecvent întâlnită în tezele de doctorat ale demnitarilor români: plagiatul de tip copy-paste. Această tehnică presupune preluarea integrală a textului fără folosirea ghilimelelor și fără menționarea autorului original, încălcând standardele academice de redactare a unei lucrări științifice. Într-o declarație pentru PressOne, ministrul Justiției a respins acuzațiile de plagiat, afirmând: „Eu nu consider că am plagiat. Asta pot să vă spun”. De asemenea, Radu Marinescu a susținut că teza sa a fost realizată „în conformitate cu normele timpului și sub coordonarea unui profesor academician reputat”.

Mircea Marian
Opinii

Care-i problema cu Nicușor Dan: Cotroceniul e ultimul bastion de rezistență și trebuie compromis

Problema cu Nicușor Dan este destul de simplă. Deranjează. Simplul fapt că respiră aerul Cotroceniului deranjează.    La peste șase luni de la instalarea sa, PSD - să convenim că aceasta este denumirea unei grupări transpartinice din politică, business, justiție, cu un control masiv asupra presei și al cărei interes este să jefuiască resursa publică fără să riște pușcăria - continuă să controleze România.   Bolojan, desi evident din alta ligă, este blocat de PSD, plus ca in varful PNL exista inca o majoritate pesedizata. Protocolul coalitiei majoritare a fost astfel scris incat Bolojan nu poate face nici un pas major fara OK-ul prealabil al PSD. Eu, cand l-am citit atent, am ramas siderat: sunt doua filtre obligatorii prin care Guvernul poate fi blocat de PSD, sedintele coalitiei si vicepremierii.   Justitia este controlata intr-o maniera ceausista de Savonea, cu Inspectia Judiciara pe post de Securitate.   Exista, deci, un singur centru de putere complet independent de PSD, necontrolabil: Cotroceniul.   Si atunci gruparea denumită oficial PSD a deschis două directii de atac, pentru a distruge acest cuib de rezistență:   a) il izoleaza, ii blocheaza prnicipalul instrument de exercitare a puterii: numirile la SRI si SIE, care trebuie aprobate de Parlament.   b) toata presa controlata de PSD et. co se duce dupa Nicusor Dan, la fiecare pas. Război de uzură, Moscow style.   Va dau un exemplu: daca critica majorarea TVA, scria Tapalaga ca ataca guvernul Bolojan, nu vrea “reforme”. Daca sustinea majorarea, il loveau cu angajamentul din campanie…Patul lui Procust, da?   Deci, aceasta este miza bataliei: sa decredibilizeze singurul centru de putere, Cotroceniul, care ar putea ca, pe termen lung, sa refaca lupta cu coruptia, iar cei ce fura acum fara nici o teama sa mai ajunga si la puscarie. Va spun, fiindca am 35 de ani de presa in spate: jaf/coruptie si puscarie, astea sunt cele mai mari probleme, sunt cuvintele cheie care vă ajută să înțelegeți cum gândește așa-zisul PSD. 

Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles Foto: Facebook Victor Ponta
Politică

Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles

Fostul premier și președinte al PSD, Victor Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles, a susținut el într-o intervenție la România TV, postul prietenului său, Sebastian Ghiță.  Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles „România a fost în 2025 capturată pe bucăți de către o grupare politică, se numesc USR, acum cu Bolojan, cu ei, cu alții, care e de fapt controlată din afara țării. Ei nu sunt un partid care a câștigat alegerile, cum e într-o democrație. Lor nu le-a dat poporul niciodată nicio încredere, au luat 8-10%, la primărie 10%. Dar având sprijinul total al Bruxelles-ului, Paris-ului, Vienei, l-au capturat pe premierul Ilie Bolojan, pe care îl întrebi: ce faceți? Măresc taxele, tai de la persoanele cu dizabilități”, a perorat Ponta. El nu a explicat de ce Bolojan, USR sau Bruxelles-ul și-ar dori să crească taxele și să „taie” de la persoane cu dizabilități.  „USR face ce făceau comuniștii în 1945. Când au pus guvernul Petru Groza, parcă seamănă fizic guvernul cu Petru Groza, au preluat armata, externele, economia, acum că suntem în altă epocă mediul este important (...)  Premierul Bolojan este prizonierul lor în totalitate, probabil 2026 va fi bătălia să captureze și pe Nicușor Dan, Înalta Curte și DNA, iar oamenii vor avea mai puțini bani cu care vor putea plăti mai puțin, pentru că facturile vor fi și sunt deja mai mari, pentru că mâncarea și medicamentele costă mai mult, pentru că benzina costă mai mult”, a concluzionat fostul premier, care în această legislatură a fost ales deputat pe listele PSD. 

Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție” erau tolerate de UE Foto: Captură video
Politică

Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție” erau tolerate de UE

Fostul premier PNL Călin Popescu Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție”, din 2010 în 2020, erau tolerate de conducerea UE: el relatează o întâlnire cu fostul președinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și, după discuțiile de la Bruxelles, a ajuns la concluzia că chiar Comisia Europeană „gira” situația din România.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Într-un interviu pentru Ionuț Cristache, difuzat de platforma Gândul, fostul lider liberal, un aliat constant al PSD, mai afirmă că reportajul Recorder a fost o diversiune care are ca scop „încercarea de a-i îndepărta pe cei care azi sunt judecători în instanțe și au curajul să judece cu legea și numai cu legea”.  Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție” erau tolerate de UE „Toate abuzurile care s-au întâmplat în justiție în anii 2010, din 2010 până în 2020, am constatat că erau bine cunoscute la Bruxelles. Da, da, erau bine cunoscute și tolerate. Erau girate, erau făcute cu girul Comisiei Europenecare nu a ridicat mecanismul de cooperare și verificare, pentru că ăsta era un instrument cu care România era ținută, să zicem, la colț. Adică era ținută la respect.România nu îndrăznea să ridice gura în această privință. Eu am avut, la un moment dat, în 2019, la începutul anului, o întâlnire cu președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker (...) Și, cu acel prilej, Juncker mi-a confirmat că știe de implicarea servicilor secrete în actul de justiție.Mi-a spus mai mult de atâta, că avea anumite informații în legătură cu modul în care funcționau serviciile de informații, inclusiv în ceea ce-l privește. Avusese anumite informații foarte interesante. Și i-am cerut lui Juncker să ridice mecanismul de cooperare și verificare. Și Juncker mi-a spus: până la sfârșitul mandatului, care lua sfârșitul în 2019, osă ridicăm mecanismul de cooperare și verificare. Trebuie să vă spun că la sfârșitul întrevederii, unul din consilierii lui a venit și mi-a spus: domnule președinte, vă dau un sfat. Nu mai ridicați aceste chestiuni în spațiu public, legate de abuzurile care se întâmplă în justiție în România. Pentru că probabil îi deranja la ureche, așa cum v-am spus, făcute cu acordul Comisiei. Și i-am spus, adică cum îmi cereți ca să pun gunoiul sub preș? Și persoana respectivă mi-a spus, da. Și eu am zis, cu așa ceva nu sunt de acord. Nu sunt de acord să tac din gură când astfel de abuzuri se petrec în țara mea. Și mi-a spus, bine, faceți cum credeți”, a relatat Tăriceanu, potrivit Gândul. 

Comitetul pentru reforma justiției, prima reuniune (sursa: Facebook/Guvernul României)
Justiție

Reforma justiției intră în analiză la Guvern: numiri, promovări, completuri de judecată, în discuție

Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției s-a întrunit marți, pentru prima dată, la Palatul Victoria. La debutul lucrărilor, premierul Ilie Bolojan a susținut o intervenție în care a subliniat importanța dialogului instituțional și a cooperării cu reprezentanții sistemului judiciar și ai societății civile. Ilie Bolojan: Justiția trebuie privită ca serviciu public Potrivit unui comunicat al Guvernul României, premierul a precizat că participarea sa la începutul lucrărilor reflectă respectul față de toți cei implicați și seriozitatea cu care Executivul tratează acest demers. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Ilie Bolojan a arătat că scopul acestor întâlniri este identificarea acelor prevederi legislative care pot fi îmbunătățite, subliniind totodată că justiția trebuie abordată ca un serviciu public, în beneficiul direct al cetățeanului. Numiri, promovări și completuri de judecată Conform comunicatului oficial, Comitetul și-a asumat ca obiectiv stabilirea unor soluții normative concrete pentru problemele semnalate în dezbaterea publică, inclusiv prin investigații jurnalistice și petiții formulate de magistrați. Printre cele mai frecvent invocate teme se numără: procedurile de desemnare a conducerilor instanțelor și parchetelor; promovarea în cadrul profesiei; delegarea și detașarea magistraților; modificarea componenței completurilor de judecată; competența de cercetare a faptelor de corupție din interiorul sistemului judiciar. Volumul de muncă și lipsa de predictibilitate legislativă În cadrul discuțiilor au fost evidențiate și probleme structurale, precum volumul ridicat de muncă al magistraților, generat de deficitul de personal, condițiile de lucru din instanțe și parchete, precum și lipsa de predictibilitate a legislației. Totodată, a fost analizată oportunitatea demarării procedurilor pentru realizarea unui audit independent privind repartizarea dosarelor în sistemul judiciar. Calendar pentru modificări legislative și recomandări internaționale Membrii Comitetului au convenit asupra unui calendar care prevede formularea unor soluții legislative concrete într-un termen accelerat. O nouă reuniune este programată pentru data de 5 ianuarie 2026, iar redactarea unui act normativ este avută în vedere până la debutul următoarei sesiuni parlamentare. Procesul va lua în considerare inclusiv propunerile magistraților, precum și recomandările formulate de OECD și Comisia de la Veneția. Participare extinsă: Guvern, magistrați și societate civilă La reuniune au participat reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului, Administrației Prezidențiale, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției. De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale magistraților și ai organizațiilor neguvernamentale active în domeniul justiției, precum Expert Forum, Declic și Funky Citizens. Întâlnirea a beneficiat și de participare online, inclusiv din partea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, Asociației Magistraților din România și a Uniunii Naționale a Barourilor din România. Reuniunea marchează începutul unui proces amplu de revizuire a legislației din justiție, anunțat de Guvern ca fiind unul deschis, consultativ și orientat spre soluții concrete.

Petiție pentru reforma sistemului judiciar (sursa: Facebook/Funky Citizens)
Eveniment

Bolojan a primit petiția cu 210.000 de semnături pentru reforma sistemului judiciar

Reprezentanții Comunitatea Declic și ai Funky Citizens au participat, marți, la prima reuniune a grupului de lucru constituit de Guvern pentru modificarea legilor Justiției. Întâlnirea marchează debutul unui proces de consultare anunțat ca fiind orientat spre soluții concrete și reforme structurale. Petiție cu 210.000 de semnături Cu acest prilej, reprezentanții societății civile i-au înmânat premierului Ilie Bolojan o petiție semnată de peste 210.000 de cetățeni, prin care se solicită reformarea profundă a sistemului judiciar din România. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Documentul exprimă o cerere fermă pentru corectarea disfuncționalităților cronice din Justiție și pentru recâștigarea încrederii publice. Propuneri legislative elaborate cu experți din domeniul juridic În cadrul grupului de lucru, experții Declic și Funky Citizens au prezentat un prim pachet de propuneri legislative, realizat în urma consultărilor cu specialiști în drept, foști magistrați, avocați și reprezentanți ai asociațiilor profesionale din Justiție. Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea campaniilor Declic, a subliniat că participarea organizației are la bază un mandat civic clar: Justiția trebuie să funcționeze pentru cetățean, nu împotriva lui. Aceasta a cerut un calendar realist, dar accelerat, pentru adoptarea unor măsuri urgente, luna ianuarie fiind indicată drept termen rezonabil pentru primele corecții legislative. Funky Citizens: „Justiția nu trebuie să fie o loterie” Elena Calistru, președinta Funky Citizens, a atras atenția asupra efectelor concrete ale disfuncțiilor din sistem: dosare prescrise, hotărâri nepublicate și mutări netransparente ale judecătorilor, toate acestea erodând grav încrederea publică. Mesajul organizației este clar: nu se cer privilegii, ci reguli care să funcționeze pentru toți – magistrați, cetățeni și stat – într-un sistem judiciar credibil și eficient. Cine sunt experții care au participat la grupul de lucru Din partea celor două organizații au fost prezenți: Diana Ionescu, lector universitar doctor la Facultatea de Drept a Universitatea Babeș-Bolyai Roxana Mândruțiu, avocat Declic și partener fondator al Cabinetului de Avocatură RCM Law Office Adrian Rista, expert Funky Citizens, avocat și activist civic cu peste 15 ani de experiență în domeniul statului de drept și al bunei guvernanțe Cele patru axe majore ale reformei Justiției Reformele propuse de Declic și Funky Citizens se concentrează pe patru direcții principale: Magistrați independenți prin proceduri transparente Repartizarea aleatorie reală a dosarelor, limitarea mutărilor discreționare, reformarea colegiilor de conducere și redefinirea funcțiilor de conducere ca mandate manageriale temporare. O Justiție care funcționează pentru cetățean Digitalizare unitară, acces electronic la dosar, publicarea în timp real a hotărârilor, transmisii live în cauze relevante și reducerea barierelor procedurale. Soluții juste fără penalizarea societății Clarificarea regimului prescripției, adaptarea pedepselor la impactul social real și eliminarea impunității de facto pentru infracțiuni grave. Procese corecte și eficiente Simplificarea procedurilor, acces în timp real la probe și sancționarea întârzierilor nejustificate. Digitalizarea Justiției, între transparență și risc sistemic Experții Declic avertizează că digitalizarea Justiției trebuie să devină o garanție instituțională, nu o vulnerabilitate. Printre propuneri se numără reformarea infrastructurii ECRIS, audit tehnic extern independent și trasabilitate completă a operațiunilor, pentru a asigura transparența repartizării dosarelor. Principiile care stau la baza reformei Cele zece direcții de reformă sunt construite pe cinci principii fundamentale: independența reală se construiește procedural; transparența este o garanție de integritate; responsabilitatea trebuie să fie previzibilă; digitalizarea este infrastructură de putere; Justiția este un serviciu public. Investigațiile Recorder și presiunea publică pentru reformă Petiția pentru reforma Justiției a fost lansată în urma investigațiilor realizate de Recorder, care au documentat capturarea sistemică a sistemului judiciar. Peste 200.000 de cetățeni au cerut măsuri concrete, inclusiv demiteri și anchete privind corupția din magistratură, vizând inclusiv oficiali precum Cătălin Predoiu și șeful DNA, Marius Voineag.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla

Ca în orice sistem, și în justiție există reguli și există oameni care le aplică. În acest moment, regulile din justiție (după schimbările legislative din 2022) favorizează vârful piramidei de putere: câștigătorul ia tot. Unde câștigătorul este cel/cea care, împreună cu un grup de loiali, controlează Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție. Iar oamenii din sistem (majoritatea lor) acceptă acest fatalism. Unii, din comoditate. Alții, din oportunism. O a treia categorie, pentru că sunt șantajabili. Pentru o gripare a acestui angrenaj infernal ar fi nevoie de două schimbări majore: una de legislație, cealaltă - de resurse umane. Anunțatul referendum al lui Nicușor Dan printre magistrați ne va da câteva indicii despre capacitatea de schimbare de atitudine a resursei umane din justiție. Eu sunt foarte sceptic că procurorii și judecătorii vor da semnalul unei revoluții din interior. Rămânem, deci, cu scenariul legislativ în joc. Adică suntem la mâna majorității parlamentare care nu poate ocoli, în nici o variantă, PSD și AUR. Partidul lui George Simion s-a poziționat deja foarte clar: apără actuala organizare a sistemului de justiție. Despre PSD nu știm, încă, ce susține, conducerea de azi a social-democraților părând catatonică sau intrată într-un program de protecție a martorilor când vine vorba de magistrați. Așadar, orice încercare de amendare a legilor după care funcționează parchetele și instanțele are nevoie de voturile PSD. Iar partidul lui Grindeanu așteaptă. Unii spun că puterea acumulată de Savonea & co a ajuns să-i sperie până și pe mafioții din Kiseleff și că vechile rețele politico-judiciare nu mai funcționează de când capii CSM și ÎCCJ au înțeles că nu mai au nevoie de politicieni. Ar fi, poate paradoxal, singura șansă ca mecanismul feudal din justiție să fie demantelat: angoasa pesediștilor că nu mai au nici un rol în manipularea dosarelor. Pe termen cel puțin mediu, însă, nu se va schimba nimic în sistemul de justiție din România. Politicienii știu asta, oengiștii știu asta, jurnaliștii știu asta. Și, evident, magistrații știu și ei. Așa că toți cei care urlă că trebuie să se pogoare Iisus răzbunătorul de la Cotroceni să dea cu biciul în negustorii de dosare din templul dreptății sunt, în cel mai bun caz, farisei. Dintre ei, unii nu au fost primiți în secta lui Iisus, alții prestează la alte secte.  Dar la Cotroceni nu există nici un Iisus și e bine că e așa.

Cum se va desfășura referendumul din justiție (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Cum se va desfășura referendumul din justiție: magistrații vor primi plicuri nominale (surse)

Referendumul din justiție anunțat de președintele Nicușor Dan este deja planificat și organizat în detaliu de către Administrația Prezidențială, potrivit unor surse politice. Plicuri nominale cu întrebarea, răspunsurile pot fi anonime Potrivit acestor surse, fiecare judecător și procuror va primi câte un plic nominal în care se va afla întrebarea referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii: "CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?". Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Totuși, fiecare magistrat va putea răspunde anonim. Referendumul inițiat de Nicușor Dan, însă, este doar o parte din strategia prezidențială în ce privește justiția. Conform surselor menționate, președintele consideră că este nevoie de schimbări legislative.  Secția specială pentru magistrați trebuie să dispară Pe de o parte, aceste schimbări ar trebui să vizeze Inspecția Judiciară și scoaterea acestui organism de sub influența Consiliului Superior al magistraturii. Pe de altă parte, ar fi nevoie ca magistrații să poată fi cercetați penal ca orice cetățean, adică nu de către secția specială care există acum, ci de către DNA sau DIICOT, în funcție de caz. În plus, magistraților ar trebui să li se evalueze activitatea constant, în mod obiectiv, pentru a elimina deciziile subiective referitoare la carierele acestora. Secția de judecători a CSM, miezul problemei Sursele indicate arată că aceste schimbări legislative ar putea întruni majoritate parlamentară, sub presiune publică și politică. Totuși, înainte de schimbările legislative, primele modificări ar fi cele din secția de judecători a CSM, compusă în majoritate de loiali ai găștii Liei Savonea. După cum susțin sursele politice menționate, această secție a Consiliului este creditată de către Cotroceni ca fiind la originea jocurilor toxice din justiție.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră