vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: justitie

22 articole
Eveniment

Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție

Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție - „programul actualizat 2024” față de „programul inițial 2024” - care vor ajunge, în acest an, la astronomica sumă de șase miliarde de lei. Pentru comparație, salariile plătite de ministerul Sănătății - care are în subordine câteva zeci de spitale mari - vor fi de doar 2,67 miliarde de lei, un plus de circa 12% față de programul inițial pentru 2024. Însă, la cruciala Curte Constituțională, Executivul a crescut de peste două ori cheltuielile cu salariile. Citește și: Misterioasa poză de la Paris în care Sorina Docuz se află lângă un bărbat care pare a fi geamănul lui Marcel Ciolacu „Gata, funcționează justiția, hai să o lăsăm în pace! O lăsăm să funcționeze…”, spunea premierul Marcel Ciolacu la 22 octombrie. Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție Informațiile apar în raportul ministerului de Finanțe privind execuția bugetară pe trimestrul III. De exemplu, cheltuielile cu salariile plătite de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) - care gestionează bugetul tuturor instanțelor de judecată - vor 3,6 miliarde de lei. Potrivit ultimelor date din raportul anual al CSM, în România sunt puțin peste 4.000 de judecători. Cum a crescut Guvernul cheltuielile cu salariile din Justiție, în 2024: ICCJ: de la „programul inițial” de 2,8 miliarde la 3,68 miliarde „program actualizat”. Creșterea este de peste 30%. În 2023, salariile ICCJ au consumat doar 2,6 miliarde de lei. Curtea Constituțională: guvernul crește cu 120% cheltuielile salariale anuale, de la ceva peste 24 de milioane de lei la 53,3 milioane de lei Ministerul Public (procurorii): de la 1,38 miliarde de lei la 1,7 miliarde de lei. Creșterea este de circa 25%. CSM: de la 165 milioane de lei la 221 milioane de lei. Majorare de aproximativ 30% față de programul inițial. Ministerul Justiției: de la 353 milioane de lei la 380 milioane de lei În total, aceste cheltuieli sunt de circa șase miliarde de lei. Față de proiectul inițial, Guvernul a alocat acestor salarii circa 1,3 miliarde de lei.

Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție Foto: Inquam/Octav Ganea
Personalul din Justiție, fără majorare salarială (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Eveniment

Personalul din Justiție, fără majorare salarială

Personalul din Justiție, fără majorare salarială. Luni, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât că personalul din familia ocupațională „Justiție” nu va primi majorarea de 5% a indemnizației de încadrare brute lunare, programată să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024. Personalul din Justiție, fără majorare salarială În decizia ÎCCJ se precizează: Citește și: EXCLUSIV Legătura financiară dintre Ciolacu și nepotul care s-a îmbogățit pe spatele statului: șeful PSD a „albit” 100.000 de euro investindu-i în afacerile nepotului sub formă de împrumut „Admite sesizarea formulată de Tribunalul București - secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și stabilește că: în interpretarea și aplicarea art. I alin. (1) și alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, personalul din familia ocupațională 'Justiție', ale cărui drepturi salariale au fost calculate prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, fără a se ține cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, nu beneficiază de majorarea de 5% a indemnizației de încadrare brute lunare, începând cu 1 ianuarie 2024.” Structurile subordonate, excluse de la majorare În plus, ÎCCJ a admis sesizările altor instanțe, inclusiv Tribunalul Vâlcea și Curtea de Apel Târgu Mureș, clarificând că structurile subordonate APIA și Inspecției Muncii nu vor beneficia de majorarea de 5%, față de nivelul din decembrie 2023. Excepția o reprezintă cazurile unde, prin aplicarea ordonanței, s-ar ajunge la o majorare mai mică decât procentul prevăzut, caz în care se aplică procentul de 5%. Decizia ÎCCJ este obligatorie Conform instanței supreme, decizia este obligatorie pentru toate instituțiile implicate. ÎCCJ a fost sesizată de mai multe instanțe pentru a clarifica dacă personalul din „Justiție”, cu salarii recalculated pe baza unei valori de referință specifice, poate beneficia de această majorare. Această hotărâre subliniază interpretarea strictă a dispozițiilor OUG 115/2023 și limitează aplicabilitatea majorărilor salariale în anumite sectoare publice, începând cu 2024.

Justiția română oferă puțină protecție online (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Justiția română oferă puțină protecție online

Justiția română oferă puțină protecție online. Magistrații din Iași au fost confruntați cu un caz neobișnuit în care A.A. a solicitat Judecătoriei Pașcani un ordin de protecție împotriva unei cunoștințe vechi, M.D.B. Justiția română oferă puțină protecție online Potrivit plângerii, pe 8 octombrie, M.D.B. a publicat pe pagina sa de Facebook un mesaj acuzând compania la care A.A. lucra de „terorism cu arme albe de tortură”, doar pentru că aceasta era angajată acolo. Citește și: Ciolacu, ultimul pas înainte de divorț: a făcut „partaj voluntar” al bunurilor din Buzău. Motivația sa: „apropierea campaniei” În plus, M.D.B. a trimis e-mailuri și petiții către DIICOT, Poliție și Tribunal, susținând că A.A., împreună cu fratele și sora sa, ar fi „dealeri de droguri”, „teroriști”, „prostituate de lux”, „agenți ai serviciilor Al-Quaida” și „securistă”. Aceste acuzații au pus-o pe A.A. într-o situație dificilă la locul de muncă, fiind obligată să ofere explicații și primind avertismentul că trebuie să rezolve situația sau să demisioneze. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nicușor Dan atrage atenția asupra justiției (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan atrage atenția asupra justiției

Nicușor Dan atrage atenția asupra justiției. Subiectul „justiție” pare să fi dispărut din mentalul colectiv a susținut primarul Capitalei. Nicușor Dan atrage atenția asupra justiției Primarul Capitalei, Nicușor Dan, prezent la evenimentul de lansare a programului USR și al Elenei Lasconi pentru alegerile prezidențiale și parlamentare, a declarat că subiectul „justiție” pare să fi „dispărut” din atenția publicului. Citește și: Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB. Doar în opt luni de guvernare Ciolacu ea a crescut cu 102,58 miliarde de lei „Când zici justiție, zici și anticorupție. Pare că subiectul acesta a dispărut din mentalul colectiv, cumva,” a afirmat primarul, subliniind lipsa de seriozitate cu care este percepută astăzi ideea de plângere penală. „Se mai întâmplă în exercițiul zilnic, în administrație publică, să apară replica: 'Hai să scriem o plângere penală'. Și în loc ca lumea să fie serioasă, izbucnește în râs.” Exemplul Cathedral Plaza Nicuşor Dan a evidențiat cazul Cathedral Plaza, unde o autorizație de construcție a fost semnată în doar cinci secunde, în timp ce procesele pentru demolare au durat 18 ani și ar putea mai dura doi ani până la finalizare. „E o diferență de energie între cineva care a semnat în cinci secunde și alții care muncesc 20 de ani ca să repare, tocmai pentru că acela care a semnat în cinci secunde a fost conștient că nu o să pățească niciodată nimic. Acesta este lucrul pe care trebuie împreună să îl schimbăm”, a declarat edilul. România va avea nevoie de lideri responsabili Nicuşor Dan a atras atenția asupra provocărilor economice pe care România le va întâmpina în anii următori și a subliniat necesitatea ca țara să fie guvernată de „niște oameni responsabili”, cu orientare spre dreapta politică. „Urmează niște alegeri și urmează niște ani dificili pentru România. Și contextul global și trecutul recent vor aduce României o uriașă provocare economică. În contextul acesta, e nevoie ca de aer ca România să fie guvernată de niște oameni responsabili. Și când zic responsabili, zic dreapta.” Reforma instituțiilor din România Primarul a evidențiat drumul lung parcurs de România după 1989 pentru a construi instituții solide, remarcând că acest proces necesită lideri reformiști și angajament continuu. „Ca să schimbi modul în care funcționează lucrurile și în care toată lumea s-a învățat că funcționează lucrurile, e nevoie de reformiști și mă bucur că sunteți în continuare pe baricade.” Mesaj de apreciere pentru USR Nicușor Dan a mulțumit USR pentru colaborarea fructuoasă din Consiliul General și pentru eforturile comune din campaniile electorale. El a subliniat uriașa responsabilitate pe care o au membrii și susținătorii USR pentru viitorul României: „Asta vreau să vă transmit: uriașa responsabilitate pe care o aveți, și voi, și colegii voștri din filiale, pentru modul în care va fi România în următorii ani.”

Pensionat "special" la 40 de ani (sursa: Facebook/Alina Gorghiu)
Investigații

Pensionat "special" la 40 de ani

Liberala Alina Gorghiu, ministra Justiției, este consiliată în cele mai fierbinți probleme juridice de unul dintre cei mai tineri pensionari speciali din țară: Florin Bălăceanu. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Fost comisar șef de poliție, Bălăceanu s-a pensionat "special" la 40 de ani, iar statul îi plătește acum o pensie anuală de 150.000 lei, echivalentul a peste 30.000 de euro. Adică de două ori mai mult decât salariul anual pe care îl primea înainte de pensionare. Acum, fostul comisar cumulează pensia specială cu salariul primit de la Ministerul Justiției. Înainte de a ajunge în slujba Alinei Gorghiu, Florin Bălăceanu l-a consiliat pe procurorul Nicolae Andrei Solomon în activitatea acestuia de la Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Magistrații de la CSM îl suspectau neoficial că îi filează, dar Florin Bălăceanu a precizat pentru DeFapt.ro că nu avea nici o legătură cu astfel de practici. Pensionat "special" la 40 de ani Florin Bălăceanu este un personaj discret în lumea justiției. În 2017, era încadrat ca ofițer de poliție judiciară la Direcția de Investigații Criminale a Poliției Române, dar era detașat la Direcția Națională Anticorupție – Structura de Combatere a Corupției. Atunci avea 39 de ani, era comisar șef și primea un salariu anual de 72.000 lei. În vara anului 2018, la vârsta de 40 de ani, și-a depus actele de pensionare. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe cererea de pensionare specială că Bălăceanu a și fost angajat pe funcția de consilier la Consiliul Superior al Magistraturii. Pensia specială anuală: 150.000 de lei Conform unei declarații de avere depuse în septembrie 2019, Florin Bălăceanu a menționat că pentru perioada ianuarie – mai 2018, timp în care a fost detașat la DNA, primise un salariu de 57.000 lei. De la Direcția de Investigații Criminale, primise 6.300 lei pentru perioada mai – iunie. În total, în primele șase luni ale anului 2018, a primit un salariu de 63.300 lei. Iar pentru perioada iulie – decembrie 2018 a primit o pensie specială de 65.400 lei. Pensia aferentă anului 2019 a fost de 132.000 lei. Apoi, în 2020, i-a crescut pensia la 136.800 lei, în timp ce încasa de la CSM 71.000 lei. Pensia specială i-a crescut la 142.992 lei în anul 2022, iar în 2023, la 150.000 lei. Dublu față de salariul menționat în declarația de avere din 2017. "Era un pic imoral ținând cont de vârsta mea fragedă" La solicitarea DeFapt.ro, Florin Bălăceanu a explicat că s-a pensionat la vârsta de 40 de ani cu gradul de comisar șef. "Nu pot să afirm decât un singur lucru. Părăsirea mea a sistemului a fost un act unilateral, chiar dacă pare că a fost un pic imoral, dar a fost perfect legal. A fost un anumit context, mai mulți factori care țin strict de persoana mea și de relațiile mele. Nu aș dori să dezvolt acest subiect. Ține de latura personală și profesională. Era un pic imoral ținând cont de vârsta mea fragedă, de experiența care putea să fie în continuare în beneficiul poliției. Îmi place să cred că de experiența mea s-a beneficiat și se beneficiază în sistemul de justiție. De fapt și Poliția este o rotiță în angrenajul urmăririi penale. Dar am ales să nu mă mai valorific în Poliție", a explicat Florin Bălăceanu. Consilier al vicelui CSM La Consiliul Suprem al Magistraturii, Bălăceanu l-a consiliat pe procurorul Nicolae Andrei Solomon. Acesta din urmă a fost vicepreședintele Consiliului Suprem al Magistraturii până în ianuarie 2023. Apoi, fostul comisar a fost luat sub aripa protectoare a liberalei Alina Gorghiu, ministra Justiției, care l-a angajat pe funcția de consilier personal. Pentru munca prestată în slujba Alinei Gorghiu, Florin Bălăceanu a primit în anul 2023 nu mai puțin de 85.994 lei, bani pe care îi cumulează cu pensia specială. Întrebat ce atribuții i-a dat Gorghiu, consilierul Florin Bălăceanu a spus că ministra "încearcă să valorifice experiența mea profesională pe linia de urmărire penală, pe partea de relație cu sistemul judiciar. Pe partea pe care mi-am desfășurat activitatea, pe partea de legislație". Neagă că ar fi fost informator în CSM Surse din cadrul CSM susțin, sub protecția anonimatului, că mai mulți magistrați îl bănuiau pe Florin Bălăceanu că a fost angajat special pentru a obține informații compromițătoare despre ei. Dar fără a avea vreo dovadă în sensul acesta. Întrebat despre acest aspect, Florin Bălăceanu a negat orice implicație. "Dacă ar fi fost vreo anchetă penală pe la CSM, aș fi putut eu să spun? Eu aveam biroul pe același etaj cu domnul Mateescu (Bogdan Mateescu, președintele CSM - n.r.). Dânsul, ca să plece din clădire, trebuia să treacă prin fața biroului meu", a precizat Florin Bălăceanu.

Ucis pe stradă, nu există vinovați (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ucis pe stradă, nu există vinovați

Ucis pe stradă, nu există vinovați. După aproape opt ani, cazul pensionarului ucis în centrul Iașiului de un panou publicitar smuls de vânt a primit soluția din partea justiției. Ucis pe stradă, nu există vinovați De această dată, mortul nu a fost găsit vinovat, dar nimeni nu va plăti pentru moartea lui. Unul dintre inculpați a murit și el între timp. Citește și: Cel mai inutil minister din România, pe care PSD l-a înființat pentru Firea, a reușit să bage în faliment singura societate pe care o administra Pentru al doilea, a intervenit prescripția răspunderii penale. Sentința nu este definitivă, dar apelul este inutil. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Interlopul decedat Corduneanu, neatins de justiție (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Interlopul decedat Corduneanu, neatins de justiție

Interlopul decedat Corduneanu, neatins de justiție. Unul dintre cei mai cunoscuți lideri din lumea interlopă din România, Constantin "Costel" Corduneanu, a murit înainte ca justiția română să izbutească să îi demonstreze măcar o faptă de crimă organizată. Interlopul decedat Corduneanu, neatins de justiție În noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2010, după miezul nopții, un elicopter al Ministerului Afacerilor Interne începea să survoleze Iașiul. Citește și: Cadavrul liderului interlop Costel Corduneanu, depus într-un restaurant din Iași pentru priveghi, deși legea interzice acest lucru La sol, zeci, poate sute de mașini și dube – cu aproape 1.000 de polițiști, jandarmi și procurori – luau cu asalt apartamente și case din Iași și împrejurimi. Județul experimenta cea mai amplă acțiune împotriva crimei organizate din istoria sa: îngenuncherea clanului Corduneanu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Internațional

Inteligenţa artificială va transforma sistemul judiciar

Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie a SUA, judecătorul John Roberts, apreciază, într-un raport de sfârşit de an publicat duminica aceasta, că inteligenţa artificială va transforma sistemul judiciar. El s-a referit la riscuri precum invadarea vieţii private şi "dezumanizarea dreptului". Citește și: Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc: „A intrat în «Clubul 2% pe lună» alături de repetenții clasei”, scrie Asociația Pro Infrastructură Inteligenţa artificială va transforma sistemul judiciar Roberts şi-a dedicat raportul anual - în care de obicei abordează "o problemă relevantă pentru întregul sistem judiciar federal" - subiectului IA, iar după ce a făcut o trecere în revistă a tehnologiilor care l-au modernizat în ultimele decenii, s-a întrebat dacă "judecătorii vor deveni desueţi.'' "Prevăd că judecătorii umani vor mai rămâne o vreme. Dar cu aceeaşi încredere prevăd că activitatea judiciară, în special la nivel de proces, va fi afectată semnificativ de IA'', a comentat magistratul american în document. Supreme Court Chief Justice John Roberts has expressed concerns about the increasing presence of artificial intelligence in the US judicial system, warning that it could dehumanize the law and jeopardize fair treatment in the justice system.https://t.co/4crqofiSci— BussinFeed (@BussinFeed) January 1, 2024 Printre altele, el a considerat că IA va schimba modul în care acţionează judecătorii, motiv pentru care înţelegerea lor asupra rolului acestei tehnologii în cauzele pe care le judecă va fi importantă, şi a anticipat, de asemenea, creşterea accesului la informaţii pentru avocaţi şi alte părţi din sistem. Printre ameninţările legate de utilizarea sa, Roberts consideră că IA "riscă să invadeze dreptul la confidenţialitate şi să dezumanizeze dreptul".

Funcționarii Imigrărilor expulzează nejustificat muncitori străini (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Funcționarii Imigrărilor expulzează nejustificat străini

Funcționarii Imigrărilor expulzează nejustificat muncitori străini. Singura soluţie cunoscută de Serviciul de Imigrări la problemele legate de muncitorii străini veniţi la muncă în Iaşi pare a fi expulzarea. Funcționarii Imigrărilor expulzează nejustificat muncitori străini Asta, deşi pentru firmele locale, aflate în mare criză de forţă de muncă, ei sunt la mare căutare iar formalităţile pentru aducerea lor aici la muncă durează adesea şi şase luni de zile. La Iaşi, într-o singură zi, magistraţii Curţii de Apel au anulat două decizii de expulzare, în cazul unui indian şi a unui libanez. Citește și: Ce averi consistente au făcut, în capitalism, judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Gh. Ursu și au făcut apologia ceaușismului. Au conturi în valută, pentru care Ursu a fost arestat Primul depusese online documentaţia necesară prelungirii dreptului de şedere în ţară, dar când a fost chemat şi la ghişeu, nu avea la el chitanţele de plată a taxelor aferente, în original. Continuarea, în Ziarul de Iași.

În Grecia, partidul premierului Mitsotakis câștigă majoritatea Foto: Twitter
Internațional

partidul premierului Mitsotakis câștigă majoritatea

Grecia: partidul de dreapta al premierului Mitsotakis câștigă majoritatea în Parlament. Duminică, partidul său a obţinut 40,56% din voturi la al doilea scrutin în cinci săptămâni. Acest lucru îi oferă majoritatea absolută pe care o dorea pentru a guverna fără a fi nevoit să formeze o alianţă cu un alt partid. Dreapta a obţinut un rezultat mai bun decât în urmă cu patru ani, când a ajuns la putere cu 39,85% din voturi, una dintre cele mai bune performanţe ale sale de la restaurarea democraţiei în 1974. În noul parlament, ea va avea 158 din cele 300 de locuri. Grecia: partidul premierului Mitsotakis câștigă majoritatea „În timpul campaniei sale, Mitsotakis a promis în repetate rânduri că va reorganiza sistemul de sănătate și justiția, care sunt printre cele mai greoaie sisteme din Europa. «Nu va fi ușor», a declarat Dimitris Papadimitriou, profesor de științe politice la Universitatea Manchester din Marea Britanie. «Pentru a face acest lucru, el se va întâlni cu cele mai puternice grupuri de interese din Grecia și cu o birocrație super-rezistentă»”, a scris Financial Times. „Mitsotakis a promis, de asemenea, reforme în sistemul judiciar, sănătate și educație și a promis reduceri suplimentare în sectorul public supradimensionat al țării”, a arătat și CNN. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro „Grecia este pe punctul de a-și recăpăta statutul de «investment grade» la mai mult de 12 ani după ce a pierdut acest important rating de credit, ceea ce marchează o răsturnare bruscă de situație pentru o economie care a fost zguduită în timpul crizei datoriilor suverane din zona euro”, scria Goldman Sachs, acum o lună.

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției: după jaful de 760.000 euro la Unifarm, fostul director Adrian Ionel ia un an de închisoare, cu amânare Foto: Inquam Photos / George Călin
Eveniment

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției: după jaful de 760.000 euro la Unifarm, fostul director Adrian Ionel ia un an de închisoare, cu amânare a executării pedepsei. Curtea de Apel l-a condamnat doar pentru instigare la fals intelectual. Magistraţii l-au achitat de celelalte acuzaţii aduse de DNA, pentru care fusese condamnat, în primă instanţă, la şase ani şi opt luni de închisoare. Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției De asemenea, judecătorii au decis încetarea procesului penal, ca urmare a prescrierii faptelor, pentru infracţiunea de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane. În acelaşi dosar, Daniela Lizica Maria Radu, fost şef serviciu comercial al CN Unifarm SA, a primit tot un an cu amânare (la instanţa de fond primise 4 ani şi 4 luni închisoare cu executare). De asemenea, judecătorii au respins acţiunea civilă formulată de compania Unifarm împotriva celor doi. Potrivit DNA, Adrian Ionel ar fi pretins suma de 760.000 euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziţie a echipamentelor de protecţie împotriva infectării cu virusul COVID-19 - 250.000 de combinezoane şi trei milioane de măşti chirurgicale. Contractul a fost încheiat cu o firmă privată, în prima jumătate a lunii martie 2020, cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute în Legea 98/2016 privind achiziţiile publice, atât sub aspectul modului în care a fost negociat, cât şi al modului în care a fost atribuit, practic fără nicio procedură. „Deoarece societatea comercială furnizoare nu ar fi achitat intermediarului nicio sumă din procentul de 18 % convenit iniţial, inculpatul Ionel Eugen Adrian, în calitate de director general al C.N. Unifarm S.A, a decis rezilierea unilaterală a contractului. Totuşi, anterior, firma respectivă ar fi reuşit să livreze cantităţile de 1 milion de măşti chirurgicale (neconforme cu standardele stipulate în contract) şi 25.920 de combinezoane din totalul echipamentelor menţionate în contract, pentru care CN Unifarm SA a achitat suma de 2.380.000 lei (reprezentând doar valoarea măştilor respective)”, mai explică procurorii. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”

Justiția viitorilor pensionari speciali, indulgentă cu doctorița Cun Foto: Crișana
Eveniment

Justiția viitorilor pensionari speciali

Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată că a luat nu mai puțin de 272 de șpăgi, doctoriţa Emilia Cun, de la Serviciul de Expertiză Medicală a casei de pensii Bihor, a scăpat cu o pedeapsă de trei ani de închisoare, cu suspendare. Decizia a fost pronunțată de Tribunalul Bihor, dar poate fi atacată la Curtea de Apel Oradea. Justiția viitorilor pensionari speciali Faptele de care este acuzată doctorița Cun s-ar fi petrecut într-o singură lună, între 18 mai și 15 iunie 2015, când a fost sub supraveghere și, la final, arestată. În această perioadă, mita încasată a fost de mită de cel puţin 28.770 lei, 900 euro şi 10.000 forinți. „Potrivit informațiilor menționate în hotărârea Tribunalului Bihor, erau zile în care peste 20 de persoane lăsau plicul cu „atenții” – între 50 de lei și 400 de lei pe pacient – la cabinetul doctoriței.Procurorii arătau că, în schimbul șpăgilor, medicul Emilia Cun nu ar fi făcut altceva decât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu: întocmea decizii medicale asupra capacității de muncă a persoanelor care solicitau încadrarea într-un grad de invaliditate, efectua revizuirea medicală a pensionarilor de invaliditate aflați în evidență ori întocmea formularele de concluzii medicale la revizuire ori referitoare la concediile medicale”, scrie Bihon.ro. „Majoritatea martorilor audiaţi au invocat practica din acea vreme, recunoştinţa faţă de modul de îndeplinire a atribuţiilor profesionale. O minoritate au recunoscut influenţa din partea altor persoane (fie tot pacienţi, fie alte cunoştinţe) sau au avut experinţe personale negative, în care nu au dat sume de bani, (ca urmare – n.n.) fiindu-le solicitate diverse alte acte medicale sau analize, fiind trimişi la comisia de evaluare din altă localitate etc”, arată Tribunalul Bihor. Rețea de medici care expertizau pensionările pe caz de invaliditate În timpul anchetei, Emilia Cun a formulat un denunț împotriva lui Leontin Țîrle, fost director al Casei de Pensii Bihor. Doctorița relata că, în perioada 2014 – 2015, i-a dat diferite sume lui Țîrle, care știa că banii reprezintă ”atenții” de la pacienți pentru medici. Ca urmare a acestor mărturisiri, fostul șef de la Pensii a fost condamnat, în 2021, la patru ani de închisoare cu executare, iar sentința lui Cun a fost diminuată. În 2015, la casa de pensii din Bihor a fost descoperită o rețea de medici care luau șpagă. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli „Doctorii au fost acuzaţi că au transformat locul de muncă într-un sistem de fraudare a fondului de pensii, semnând, contra cost, deciziile de încadrare într-un grad de invaliditate, pe baza cărora solicitanţii primesc pensiile, indiferent dacă beneficiarii aveau sau nu acest drept. Ancheta a pornit în 2015, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, şi a fost preluată în acelaşi an de procurorii DNA care, ulterior, au identificat în total 25 de persoane care au făcut parte din "mafia" experţilor”, scrie Bihoreanul.

Pedeapsă - un an, proces - nouă ani (sursa: caploiesti.ro)
Justiție

Pedeapsă - un an, proces - nouă ani

Pedeapsă - un an, proces - nouă ani. Ion P. şi soţia lui au fost reclamaţi în februarie 2011 că, în perioada august – octombrie 2009, ar fi cumpărat marfă de la o firmă plătind-o cu trei file cec în valoare totală de aproape 70.000 lei, fără acoperire. Pedeapsă - un an, proces - nouă ani În 2019, trecuseră deja zece ani de la comiterea faptei, deci răspunderea penală era deja prescrisă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Soţii P. au fost achitaţi de acuzaţia de înşelăciune şi s-a constatat prescrierea pentru acuzaţia de folosire de cecuri fără acoperire. Citește și: Cât plătea Dan Diaconescu pentru sex cu minore gemene: 300-400 de lei pe partidă. Fostul jurnalist a fost prins din întâmplare: s-au găsit înregistrări într-un telefon dintr-o speță de furt De la începerea urmăririi penale şi până la pronunţarea sentinţei definitive a Curţii de Apel Ploieşti (foto) trecuseră opt ani, opt luni şi cinci zile. Continuarea, în Ziarul de Iași.

ONU încearcă să impună "justiția climei" (sursa: Twitter/United Nations)
Mediu

ONU încearcă să impună "justiția climei"

ONU încearcă să impună "justiția climei". Adunarea Generală a ONU a adoptat miercuri o rezoluţie "istorică" prin care se cere justiţiei internaţionale să clarifice "obligaţiile" statelor în lupta împotriva schimbărilor climatice. ONU încearcă să impună "justiția climei" Progresul "istoric", "un moment de reper", "triumful diplomaţiei internaţionale în domeniul climei": ONG-urile şi o serie de state dintre cei 130 de susținători ai textului au salutat acest text adoptat prin consens în cei mai fermi termeni. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) va trebui să răspundă la problema "obligaţiilor care revin statelor" în protecţia sistemului climatic, "pentru generaţiile prezente şi viitoare". "Împreună, scrieţi Istorie", a afirmat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, apreciind că şi fără caracter obligatoriu, viitorul aviz al organului judiciar al Naţiunilor Unite ar putea ajuta guvernele să "ia măsurile climatice mai curajoase şi mai puternice de care lumea are nevoie disperată". Nu există reguli obligatorii În urmă cu o săptămână, experţii ONU în climă (Giec) au avertizat încă o dată că încălzirea globală ar trebui să atingă pragul de +1,5°C faţă de epoca preindustrială până în 2030-2035, cel mai ambiţios obiectiv al acordului de la Paris, o menţionare clară a urgenţei de a acţiona radical în acest deceniu pentru a asigura un "viitor locuibil" pentru umanitate. În timp ce angajamentele naţionale ale statelor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră conform Acordului de la Paris nu sunt obligatorii, rezoluţia subliniază importanţa altor texte internaţionale, cum ar fi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. "Această rezoluţie pune în centru drepturile omului şi echitatea între generaţii în ceea ce priveşte schimbările climatice - două elemente cheie de obicei absente din discursul general", a declarat pentru AFP Shaina Sadai, de la Uniunea Oamenilor de Ştiinţă preocupaţi. "Pondere legală şi morală" Deşi opiniile CIJ, organul judiciar al ONU, nu sunt obligatorii, ele au o pondere legală şi morală semnificativă, adesea luate în considerare de instanţele naţionale. Rezoluţia se referă, de asemenea, la "acţiunile" statelor responsabile de încălzirea globală şi la "consecinţele juridice" ale "obligaţiilor" lor faţă de micile state insulare, precum şi faţă de popoarele de astăzi şi de mâine. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Aceasta este o problemă centrală în lupta celor mai sărace ţări pentru finanţarea "pierderilor şi daunelor" pe care le suferă, dar de natură să jignească unele ţări care se opun oricărei idei de "reparaţii" pentru responsabilitatea lor în încălzirea globală.

Gabriel Oprea, achitat pentru moartea polițistului (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Gabriel Oprea, achitat pentru moartea polițistului

Gabriel Oprea, achitat pentru moartea polițistului. Tribunalul Bucureşti a dispus, luni, achitarea fostului ministru de Interne Gabriel Oprea pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, în legătură cu accidentul rutier din anul 2015 care a dus la decesul poliţistului Bogdan Gigină. Gabriel Oprea, achitat pentru moartea polițistului Potrivit deciziei instanţei, Gabriel Oprea a fost achitat în baza art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, respectiv "fapta nu există". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe de altă parte, Petre Mazilu, administratorul firmei General MPM Impex SRL, responsabil cu execuţia unei lucrări la instalaţia subterană de gaze, care nu era semnalizată corespunzător la nivelul străzii, a fost condamnat la doi ani şi opt luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă. Acesta are de efectuat şi muncă neremunerată în folosul comunităţii la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 5 sau în cadrul Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti, pe o perioadă de 100 de zile lucrătoare. De asemenea, firma General MPM Impex SRL a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 330.000 lei, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă. Prescripție în octombrie Pe latură civilă, instanţa a respins, ca neîntemeiate, acţiunile civile exercitate de membrii familiei poliţistului, respectiv părţile civile Gigină Cornel-Relucă, Gigină Carmen şi Ciuciu (fostă Gigină) Ioana-Raluca împotriva lui Gabriel Oprea şi părţilor responsabile civilmente Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor Publice, dar şi acţiunea civilă exercitată de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti împotriva lui Oprea. În acest sens, a fost ridicat sechestrul pus pe bunurile lui Oprea. În schimb, tribunalul a dispus ca Petre Mazilu şi compania General MPM Impex SRL să achite familiei Gigină daune materiale şi morale în sumă totală de peste 350.000 euro. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel. Însă, după deciziile CCR şi ÎCCJ referitoare la eliminarea prescripției speciale, şi în acest caz mai funcționează doar prescripția generală, au precizat surse judiciare pentru Libertatea. În cazul infracțiunii de care e acuzat Gabriel Oprea, termenul de prescriere este de opt ani de la data comiterii faptei. Cu alte cuvinte, în octombrie 2023, indiferent care va fi stadiul procesului, fostul ministru de Interne scapă de orice răspundere penală în acest dosar. Trimis în judecată acum cinci ani Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de DNA, în mai 2018, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă dosarul acestuia s-a plimbat pe la mai multe instanţe din motive de procedură, la Judecătoria Sectorului 1 şi apoi Tribunalul Bucureşti. "În seara de 20 octombrie 2015, agentul de poliţie Gigină Bogdan-Cosmin, în vârstă de 28 de ani, a fost implicat într-un accident de circulaţie pe o stradă din municipiul Bucureşti, în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecinţă a unui traumatism cranio-cerebral şi facial cu fractură craniană, leziuni care au cauzat decesul. La momentul producerii accidentului, victima Gigină Bogdan-Cosmin făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a ministrului Oprea Gabriel, care preceda în trafic autoturismul în care se afla ministrul. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea Gabriel se deplasa către locuinţa sa", susţine DNA. Deschidea coloana oficială Motociclistul deschidea coloana oficială şi trebuia să ajungă în intersecţii înainte de restul coloanei, să se asigure că traficul este oprit, după care, în momentul apropierii restului coloanei, să se deplaseze cu viteză sporită către următoarea intersecţie pentru a repeta acest proces. După ce coloana a ajuns în intersecţia străzii Ştirbei Vodă cu Calea Plevnei, poliţistul Gigină a accelerat către următoarea intersecţie, cea cu Splaiul Independenţei, unde a intrat cu motocicleta într-o groapă din carosabil, săpată de muncitorii firmei General MPM Impex SRL. Conform DNA, accidentul rutier care a determinat decesul poliţistului Gigină s-a produs ca urmare a nerespectării de către Gabriel Oprea, Petre Mazilu şi General MPM Impex SRL a dispoziţiilor legale şi a măsurilor de prevedere pentru exercitarea unor activităţi - activitatea de însoţire a ministrului de către poliţişti rutieri în cazul lui Oprea, respectiv activitatea de realizare a unor lucrări în carosabil în cazul firmei şi administratorului acesteia. Oprea a cerut și motociclist "Concret, începând cu preluarea, la începutul anului 2014, a funcţiei de ministru al Afacerilor Interne, inculpatul Oprea Gabriel a dispus - cu încălcarea dispoziţiilor legale privind însoţirea demnitarilor de către Poliţia Rutieră - însoţirea sa permanentă de către un dispozitiv de Poliţie Rutieră, iar din luna iunie 2015 a dispus ca din acest dispozitiv să facă parte şi un poliţist rutier motociclist. În acest mod, ministrul de Interne de la acea dată, Oprea Gabriel, şi-a conferit, în mod discreţionar, neprevăzute de cadrul legal, a căror exercitare a presupus punerea unor poliţişti rutieri în situaţii de risc sporit şi totodată a impus ca deplasarea echipajelor de Poliţie Rutieră să se facă în regim de viteză sporită", spuneau procurorii. În opinia procurorilor, Gabriel Oprea i-a pus pe poliţiştii rutieri care au executat această acţiune de însoţire într-o situaţie permanentă de risc sporit, obligându-i să participe la o activitate ce avea un potenţial ridicat de producere a unor evenimente rutiere. Neglijență la semnalizarea gropii "Referitor la inculpaţii Mazilu Petre şi General MPM Impex SRL, a rezultat că aceştia, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind executarea semnalizării rutiere, nu au luat măsuri pentru instruirea angajaţilor cu privire la modalitatea corectă de realizare a semnalizării rutiere aferente lucrărilor executate pe partea carosabilă şi au pus la dispoziţia angajaţilor semne rutiere realizate artizanal, neconforme standardelor de siguranţă, faptă care a avut ca urmare realizarea total necorespunzătoare a semnalizării rutiere aferente unei lucrări executate pe strada Ştirbei Vodă din Bucureşti, în zona în care s-a produs accidentul", mai susţineau procurorii. Din probele administrate a rezultat că cei trei inculpaţi au prevăzut posibilitatea producerii unui accident rutier letal, însă au apreciat, fără temei, că un astfel de rezultat nu se va produce. Anchetatorii au luat în calcul faptul că, la momentul producerii accidentului, victima făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a ministrului de Interne, circula cu o viteză de 84 km/h în condiţii de vizibilitate redusă determinate de întuneric şi ploaie, iar dinamica producerii accidentului şi lipsa unor manevre de frânare conduc la concluzia că poliţistul nu a văzut obstacolele de pe carosabil. Drepturi autoconferite "Faţă de aceste elemente de fapt s-a verificat caracterul ilicit şi culpabil al următoarelor acţiuni care au dus la decesul victimei: prezenţa victimei ca motociclist într-o coloană oficială; viteza de deplasare şi neadaptarea acesteia la condiţiile meteorologice; modalitatea deficitară de semnalizate a obstacolelor existente pe carosabil. Cu privire la primele două cauze - prezenţa victimei ca motociclist într-o coloană oficială, viteza de deplasare şi neadaptarea acesteia la condiţiile meteorologice - a rezultat că aceste activităţi au fost determinate şi că îi sunt imputabile inculpatului Oprea Gabriel", explica DNA. Potrivit procurorilor, Gabriel Oprea este cel care a impus, folosindu-se de ascendentul funcţiei sale şi conferindu-şi în mod discreţionar drepturi neprevăzute de cadrul legal ce reglementează însoţirea demnitarilor, ca deplasarea să se facă cu viteză foarte ridicată, ceea ce a contribuit la producerea accidentului rutier care a dus la decesul victimei. Semne nereflectorizante "Cu privire la cea de a treia cauză a accidentului rutier, respectiv modalitatea deficitară de semnalizare a obstacolelor existente pe carosabil, a rezultat că această cauză a accidentului este imputabilă societăţii comerciale General MPM Impex SRL (care executa pe suprafaţa carosabilă o lucrare la instalaţia subterană de gaze naturale) şi lui Mazilu Petre, administratorul societăţii comerciale. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia A rezultat că semnele de circulaţie nu erau reflectorizante şi că erau amplasate la aproximativ 11,5 metri înainte de zona lucrărilor. Potrivit prevederilor legale, semnele de circulaţie trebuiau să fie reflectorizante. Obligaţia de a asigura şi folosi semnalizare reflectorizantă şi de a o amplasa potrivit prevederilor normative în materie revine administratorului firmei General MPM Impex SRL Mazilu Petre", preciza DNA.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră