vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: iulian fota

7 articole
Politică

Fost secretar de stat în MAE: ministerul este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică”

Un fost secretar de stat în MAE, Iulian Fota, scrie, pe Facebook, că ministerul de Externe este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică profesională”. El spune că doar 25% din angajații ministerului sunt dedicați și inteligenți.  Fota a fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul de Externe din februarie 2022 în februarie 2024. Între 2009 și 2014, el a fost consilier prezidențial pentru securitate națională în administrația președintelui Traian Băsescu. Azi, Fota mai afirmă că Armata și-a pierdut „dimensiunea intelectuală”, iar Marina Militară a fost abandonată, deși autoritățiel române vorbeau despre importanța Mării Negre. Ministerul este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică” „Mi-ar mai place să fiu ministru de externe, pentru ca să reconstruim un minister strategic. Pe cât este de important , pe atât este de prăbușit. Prăbușit organizatoric, logistic și ca etica profesională. MAE este ținut în picioare de 25% din personal, oameni foarte inteligenți și dedicați, foarte buni. Restul de 75% profită și se gândesc doar la ei. Nu au țara, nu au onoare. Am fost în mai multe comisii de plecări la post. Cam două treimi pleacă la post din considerente personale. Se și enervează când îi întrebi dacă nu cumva rostul lor este să servească țara. De aceea am și fost dușmanul numărul unu al personalului MAE. Mulți au respirat ușurați când am fost dat afară. Eram coșmarul multora. Și dacă ar fi doar aspectele astea. MAE este un minister în criza instituțională. Are în continuare un deficit de personal de câteva  sute de oameni. În ultimii zece ani nici un ministru de externe nu a avut pe agenda consolidarea organizațională și logistică a MAE și nici creșterea bugetului”, a scris Fota.  „Imaginea armatei e Zisu” El mai apreciază că este „o rușine națională” ce se petrece cu Marina Militară. „Imaginea armatei azi, mă tem că e Zisu. Și  e păcat! M-aș duce ministru al apărării și ca să găsim o soluție de dezvoltare pentru marina militară. Asta poveste, un parașutist cu rău de mare, care salvează marina militară. Lăsată iresponsabil și cred și intenționat în marginalizare. Atâția ani am vorbit de Marea Neagră ca cel mai important lucru l-am neglijat. Într-o țară care construiește nave și mari și de mare complexitate. O rușine națională! Marina militară ar fi una din principalele  mele priorități”, a scris fostul secretar de stat. 

Ministerul de Externe este „prăbușit organizatoric, logistic și ca etică” afirmă Iulian Fota Foto: Facebook
Iohannis a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi”, spune Iulian Fota Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Iohannis a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste”

Un fost secretar de stat de la Externe, Iulian Fota, acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi”. Fota a fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul de Externe din februarie 2022 în februarie 2024. Între 2009 și 2014, el a fost consilier prezidențial pentru securitate națională în administrația președintelui Traian Băsescu. Citește și: Grupul infracțional constituit de Laura Vicol și-a început activitatea din 2018, doi ani înainte ca PSD să o facă deputată – judecător Acum, el relatează, pe Facebook, o ciocnire cu administrația Iohannis, unde a cerut să se discute „mersul războiului și implicații pentru România”, dar a fost refuzat. În consecință, Fota a cerut să se consemneze că „România , pe zona de securitate națională, nu este pregătită pentru vremurile proaste care au căzut peste noi”, fapt valabil și azi. Iohannis a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Pe fondul plecării lui KWI de la Cotroceni vreau să povestesc un moment trist,chiar șocant, pentru ca un activ negativ să nu se descarce asupra lui Ilie Bolojan. Mai ales când, într-o culme a ipocriziei, îi spui președintelui interimar «aveți grijă de România»!!! De la începerea fazei doi a agresiunii ruse împotriva Ucrainei, februarie 2022, până în toamna acelui an , nu avusese loc nici o discuție serioasă despre cum ar trebui România să abordeze cea mai gravă criză de securitate națională cu care era confruntată. Cele două ședințe CSAT nu se pun, pentru că ele sunt de o formalitate descurajantă. Rar când sunt utilizate ca formate de discuțîi serioase. Și asta o spun ca fost membru al CSAT timp de șase ani. Luni de zile speranța mea a fost ca fie Ion Oprișor, consilier prezidențial de securitate națională, fie consilierul premierului pe același domeniu, Nicolae Comănescu, ne vor invita, la nivel de secretar de stat , să ne sfătuim. Cu ce ne confruntăm și cum facem mai bine să apărăm țară. Cine cunoaște administrarea centrală a țării știe cât de importanți sunt secretarii de stat. Ei mișcă administrația , ei țin țara în picioare sau o scufundă. Includ aici și pe cei asimilați acestei poziții, cum sunt unii șefi de agenții importante. Când eu eram consilier prezidențial , dincolo de formate standartizate, precum Consiliul Operativ al Comunitățîi de Informații, am utilizat des formatul adhoc al secretarilor de stat, pentru a rezolva teme importante, precum securitatea cibernetică sau cea energetică. Pur și simplu îi împingeam de la spate, ii presam, ii mai și amenințăm, ca să rezolvăm o problema. În definitiv aveam în spate aureolă de putere a Președintelui Traian Băsescu. Spre disperarea mea nu s-a întâmplat nimic până prin toamna lui 2022. Când primesc o invitație la Cotroceni, la o ședința convocată de Ion Oprișor. Din start, după agenda, mi-am dat seama că nu este o activitate serioasă. Eram invitați să discutăm două chestii foarte tehnice, fără relevanță pentru mersul războiului. Dar măcar era un format mai larg și am bănuit că vor fi și alții acolo. M-am dus, discuția a fost plata și tehnică, fără nici o relevanță strategică. Am stat cuminte până la ultimul punct, diverse. MAE nu avea responsabilități directe pe chestiunile de pe agenda. În schimb, la final, am cerut cuvântul și am propus, dacă tot ne-am strâns, că agenda să fie completată cu un punct suplimentar: mersul războiului și implicații pentru România. Am fost foarte explicit, plecând și de la participarea instituțională relevantă, care ar fi avantajul unei astfel de discuții. În definitiv eram strânși la Cotroceni cei mai reprezentativi secretari de stat ai statului român. Cele mai importante instituții erau acolo, vreo 12 cu totul. Spre șocul meu, Oprișor s-a opus , spunând că nu e momentul. În condițiile alea, într-un gest de frondă, l-am întrerupt brutal și am cerut să se consemneze în mînuță ședinței că eu, SDS Fota, cu toată greutatea funcției afirm responsabil și oficial că România, pe zona de securitate națională, nu este pregătită pentru vremurile proaste care au căzut peste noi. Peste 25 de ani de experiență , competență demonstrată, loialitate fără fisură nu au fost suficiente pentru a determina o mâna de demnitari ai statului român să ne aplecăm serios asupra nevoilor țării. Au băgat toți capul în pământ și ședința s-a terminat fără discuția reclamată. După ședința nu am avut de la nimeni, nici o reacție. Nici de la Oprișor , nici de la cei care participaseră. Absolut nimic. Nu m-a întrebat nimeni ce am vrut să spun, ce am în cap, ce mi-a venit. The sound of silence!Frică pentru menținerea postului domină rațiunea. Și nici vreo altă ședința nu a mai avut loc, cel puțîn până în februarie 2024, când am fost dat afară. Prea stricam confortul unui întreg establishment. Așa am ajuns să ne intrabam dacă «statul român este eșuat» și dacă suntem în pericol «să ne facem de râs». Și atunci, în condițiile astea, nu este o imensă ipocrizie să-i spui lui Bolojan «aveți grijă de România»? În ultimii trei ani, grija pentru România, din incompetența sau comoditate, a fost minimă. Iar ce le-am spus la Cotroceni acum doi ani este valabil în continuare. România nu este pregătită pentru vremurile proaste care cad peste noi”, a scris Fota pe Facebook. El a atașat, la postare, și o agendă de securitate națională pe care România ar trebui să o aibă.

Iulian Fota arată cum puteau fi prevenite inundațiile Foto: Facebook
Eveniment

Cum puteau fi prevenite inundațiile

Un fost director al Colegiului de Apărare (M.Ap.N.) și al Colegiului Național de Informații (SRI) arată cum puteau fi prevenite inundațiile: „Cheltuiam cu cap un miliard, salvam alt miliard”, a scris el pe Facebook. Citește și: Fostul secretar de stat în MAE Iulian Fota acuză: „Nu mai avem nici un demnitar cu experiență pe situația din Estul Europei, în special pe Rusia, Ucraina sau Moldova” El arată că era nevoie de investiții în amenajarea hidrografică a Moldovei, așa cum a făcut regimul Ceaușescu în anii 70 în Transilvania, după inundațiile catastrofale din acea zonă. Însă Ceaușescu a abandonat Moldova, iar după 1990 diferitele guvernări au preferat să dirijeze banii în alte direcții. „Și să nu spuneți că nu avem bani. Numai cu gaura anuală de la Tarom, guvernul a pierdut în ultimii zece ani peste un miliard euro. E adevărat, căpușând compania, unii au băgat niște bani buni în buzunarele lor”, a arătat Fota. Cum puteau fi prevenite inundațiile „Că sudul Moldovei este expus inundațiilor se știe în țară asta de cel puțin 40 de ani. După catastrofalele inundații de la începutul anilor 70, Ceaușescu a decis să amenajeze hidrografic Transilvania, urmând că în etapă următoare să fie Moldova. Pentru că lucrările în Transilvania au durat mai mult decât era planificat și pentru că în anii 80 situația economică a României era foarte proastă, lucrările de amenajare hidrografica din Moldova au fost amânate. De aceea avem recurente inundații în această regiune și vom mai avea. Acum vreo 15 ani, la nivelul guvernului , a existat o tentativă de amenajare. Estimarea inițială a costurilor lucrărilor fiind de aproximativ un miliard de dolari, guvernanții s-au speriat și au tot amânat. De atunci , valurile succesive de inundații au creat între timp pagube cel puțîn două miliarde. Dacă cheltuiam cu cap, când trebuia, un miliard , salvăm un alt miliard și mai ales salvăm viețile unora dintre românii noștri. Se numește gândire strategică. Și să nu spuneți că nu avem bani. Numai cu gaură anuală de la Tarom, guvernul a pierdut în ultimii zece ani peste un miliard euro. E adevărat ,capusand compania, unii au băgat niște bani buni în buzunarele lor. Cum credeți că a apărut vorba «bună țară, rea tocmeală»! P.S. Anul asta încă e bine. Acum vreo zece ani , când s-a umflat și Dunărea, era să pierdem tot Galațiul sub ape. Sudul Moldovei trăiește sub o amenințare permanentă”, a scris Fota. Iulian Fota Citește și: Toate comunele din Galați afectate de inundații au primari PSD, majoritatea având experiența viiturilor din 2013 și 2016 Iulian Fota este inginer constructor, a fost din 2005 în 2009 director al Colegiului National de Aparare, MApN, iar din 2016 în 2020, director al Colegiului National de Informatii, ANI. La începutul acestui an, el a negociat acordul de securitate cu Ucraina, în calitate de secretar de stat la Externe. În februarie 2024, el a fost demis din această funcție.

Nu mai există nici un demnitar cu experiență pe situația din Estul Europei, acuză Iulian Fota, care a negociat un acord de securitate cu Ucraina Foto: Twitter
Politică

Fostul secretar de stat în MAE Iulian Fota acuză: „Nu mai avem nici un demnitar cu experiență pe situația din Estul Europei, în special pe Rusia, Ucraina sau Moldova”

Fostul secretar de stat în MAE, Iulian Fota, acuză: „Nu mai avem nici un demnitar cu experiență pe situația din Estul Europei, în special pe Rusia, Ucraina sau Moldova”. Fota a fost demis în februarie 2024. El a fost cel care a negociat acordul de securitate cu Ucraina, ceea ce i-a atras criticile AUR. Citește și: Judecătorii de la Înalta Curte, atenți cu fostul decan al Baroului Dolj: prins beat la volan, acesta va putea conduce pe perioada de supraveghere. Numele avocatului, anonimizat în dosar Acum, el scrie pe Facebook că nu mai există nici un demnitar specializat în problemele Europei de Est în instituțiile cu atribuții de politică externă. Nici un demnitar cu experiență pe situația din Estul Europei „În timp ce pro-rusii se adună, la Chișinău românii se ceartă între ei. Care e mai roman moldovean și mai pro-european!!! Iar la București, atât guvernamental cât și statal nu mai avem nici un demnitar român cu experiență pe situația din Estul Europei, în special pe Rusia, Ucraina sau RMD. Nici în MAE și nici la MApN, Guvern sau Administrația Prezidențială. Ca atare, viziune și strategie ioc! Da pe cine mai interesează. Noi suntem în faza în care încercam să salvăm Bucureștiul de interlopi. Nu România sau RMD, Bucureștiul!!! Atât mai putem! Până la propășirea națională mai întâi trebuie să se salveze boierii”, a scris Fota. Pe 19 februarie, cu o zi înainte de demiterea sa, liderul AUR, George Simion, anunța demiterea, jubilând: „Oricum, faptul că un secretar de stat din Ministerul de Externe și-a permis să ofere garanții de securitate din partea României, total netransparent, unui stat care este într-un conflict armat, este ceva extrem de grav”. Și presa pro-AUR a anunțat cu o zi înainte plecarea lui Fota. „Trădătorul de țară Iulian Fota va fi schimbat din funcția de secretar de stat în Ministerul de Externe, după negocierile cu Ucraina”, a scris 60m.ro.

Armata obligatorie nu poate fi evitată (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie nu poate fi evitată

Armata obligatorie nu poate fi evitată, crede Iulian Fota, profesor la Academia de Informații a SRI și secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe până de curând. Războiul, foarte probabil "În primul rând, în acest context geopolitic foarte periculos, Borell a avut o declarație foarte relevantă din punctul ăsta de vedere, asta ar trebui să facem și noi în România. Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Citește și: Armata obligatorie trebuie să suplinească lipsa resurselor României, care nu-și permite o armată profesionistă mare, spune generalul (r) Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO Pregătirea pentru război trebuie să includă mai multe decizii, iar una dintre ele este cea legată de modul în care vom aborda războiul care, mai devreme sau mai târziu, o să vină peste noi. Sunt mai multe soluții puse pe masă în momentul acesta. Unele proaste, aia cu patru luni nu e o soluție serioasă. Acolo nu o să se întâmple nimic. Nu poți să faci, să obții un militar rezonabil în patru luni. E prea mic termenul.", a spus Fota într-un dialog cu DeFapt.ro. Armata obligatorie nu poate fi evitată "Eu, personal, nu m-aș mai încurca cu jumătăți de măsură. Aș merge pe variante mai lungi de timp ca măcar dacă tot aduc oamenii în armată să îi pregătesc suficient de bine încât după aia să poți conta pe ei ca militari. Nu ca niște cetățeni care au o armă în mână. Citește și: Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Bădălan, fost șef al Armatei: „La război, se reia prin lege serviciul militar obligatoriu, dar nu mai e timp de pregătire” Personal, cred că varianta obligativității nu trebuie exclusă pentru că până la urmă astea sunt vremurile. Fiecare dintre noi, conform Constituției, avem datoria să ne apărăm patria. Deci, nu văd de ce încă mergem cu jumătăți de măsură și încercăm să nu ne angajăm într-o discuție care e foarte serioasă și care oricum trebuie făcută mai devreme sau mai târziu. E vorba de conștiința omului. E vorba de responsabilitatea lui față de propria țară, e vorba de conștientizarea vremurilor. Deci, încă o dată, a fost o diferență de atitudine, de aia lumea nord europeană și protestantă este mai bogată decât asta sud europeană.". "Este mult mai scump să nu îți aperi țara" "Nu văd care sunt dificultățile financiare și logistice să facem așa ceva. Astea nu sunt lucruri care se realizează peste noapte. Sunt lucruri care se realizează pe un plan în timp, treptat, cu măsuri foarte bine explicate. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” Problema este în felul următor, pentru că trebuie să mergem la esență: este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi, este mult mai scump să nu îți aperi țara. Asta înseamnă pierderea libertății, înseamnă riscarea integrității teritoriale, îngrădirea suveranității, poate chiar dispariția noastră ca țară. Vezi cazul Poloniei, care a dispărut de pe hartă de două ori. Polonia nu întâmplător abordează astăzi mult, mult, mult mai serios decât România problema apărării sale. Pentru că polonezii știu din propria istorie ce înseamnă ca dintr-o dată să nu mai exiști ca țară pe hartă. Deci, e mult mai scump decât să nu îți aperi țara, decât să ți-o aperi.". Democrația și libertatea trebuie apărate "De la 2,5%, 3%, 4%, cât o fi bugetul Apărării, cât o fi nevoie să fie bugetul Apărării, până la atitudini inclusiv individuale, pentru că totuși avem o problemă de conștiință, chiar dacă noi fugim de ea. Avem o țară, ne lăudăm că suntem români, ne batem cu pumnul în piept, dar în momentul cel mai dificil... Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Lumea trebuie să înțeleagă un lucru important, cu două fațete: democrația, ca și libertatea, le ai dacă le aperi. Dacă nu le aperi și nu te lupți pentru ele, nu o să ai nici democrație, nici libertate pentru tine, ca țară, ca popor. Libertatea și democrația, dacă le vrei, trebuie să le aperi. Asta înseamnă inclusiv prin confruntare mlitară, dacă cineva te agresează. Nu vrea nimeni să plece la război și românii sunt iubitori de pace. Ce faci dacă vine altul cu parul peste tine?". "Nu este o decizie a Armatei" "Asta nu este o decizie a Armatei. Este o decizie politică! Faptul că lumea pune chestiunea asta în seama Armatei (într-un fel aici, este și vina Armatei, pentru că comunicarea strategică e proastă pe subiectul ăsta)... Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Plecatul la război este o decizie politică, nu Armata hotărăște plecarea la război. Pregătirea pentru război este o decizie politică! Încorporare, voluntariat pe patru luni, pe șase luni, toate astea nu se pot face fără lege. Înseamnă că sunt decizii politice. Apărarea unei țări nu e treaba Armatei. Treaba Armatei este să respecte ordinele și să facă tot ce poate când le primește. Dar deciziile de organizare, de plecare la război, de pregătire pentru război, sunt decizii politice. Deci, astea trebuie să fie deciziile PNL-ului, ale PSD-ului, ale USR-ului și cine o mai fi prin Parlament. Apărarea țării este înainte de orice obligația partidelor politice și a politicienilor, care pot fi deputați, simpli deputați, sau pot fi președintele, premierul unei țări. Nu Armata trebuie să stabilească cine petrece timp în încorporări, durată de timp, și așa mai departe. Armata dă un sfat. Explică avantajele diferitelor variante, dar decizia în final este a politicului. Politicul te cheamă la Armată și te încorporează dacă nevoile țării cer așa ceva.". "Rusia este o amenințare pentru toată Europa" "Rusia este o amenințare pentru toată Europa și după o perioadă de, cum să spun, superficialitate, și dezlânare, chiar incompetență a tuturor statelor europene și occidentale... aici au și americanii, la fel ca și noi, partea lor de vină: au înțeles într-un sfârșit că nu putem evita scenariile proaste, nu mai putem ignora posibilitatea ca Rusia să folosească forța militară împotriva noastră. Regula de bază în securitatea națională e să speri în ce e mai bine, dar să te pregătești pentru ce e mai rău, toată Europa a decis că e momentul pentru că așa e rațional, așa e prudent, să se pregătească pentru război. Sau ăia care sunt deștepți care au început deja să o facă, că sunt mai avansați decât noi. Noi, ăștialalți, care sperăm că dracu' nu-i atât de negru... asta e o formă de incompetență și superficialitate, încă o mai tărăgănăm. Suntem la doi ani de la război și noi de abia acuma ne punem problema ca să facem niște lucruri fără să știm exact cum le facem. Mai trec încă doi ani de război până ne hotărâm noi ce și cum.".

Iulian Fota, care a negociat acordul cu Ucraina, demis
Politică

Fota, care a negociat acordul cu Ucraina, demis

Secretarul de stat în ministerul de Externe Iulian Fota, cel care a negociat acordul de securitate cu Ucraina, a fost demis, anunță Mediafax. Decizia premierului Ciolacu urmează să fie publicată în Monitorul Oficial. Fota era susținut de PNL, la fel ca și șeful APIA, Ionuț Lupu, demis tot azi. Citește și: Șeful APIA, demis de ministrul PSD al Agriculturii pentru că a tăiat subvențiile dubioase de milioane de euro de care beneficiau firmele familiei baronului Paul Stănescu Pe 19 februarie, cu o zi înainte de demiterea sa, liderul AUR, George Simion, anunța demiterea, jubilând. Și presa pro-AUR a anunțat cu o zi înainte plecarea lui Fota. „Trădătorul de țară Iulian Fota va fi schimbat din funcția de secretar de stat în Ministerul de Externe, după negocierile cu Ucraina”, a scris 60m.ro. Fota, care a negociat acordul cu Ucraina, demis „Am avut dreptate! Iulian Fota, demis după ce l-a luat gura pe dinainte O lună și trei zile au trecut de când săreau toți în capul meu pentru că spuneam despre Iulian Fota că negociază la Davos garanții de securitate pentru Ucraina. M-au pus la zid imediat după ce am zis că la Davos se întâmplă lucruri grave, după ce le-am explicat tuturor cum Iulian Fota, secretar de stat la Ministerul de Externe, a început negocierea pentru a oferi garanții de securitate Ucrainei. Iulian Fota a fost dat afară pentru că l-a luat gura pe dinainte, a dat din casă fără să își dea seama, iar acum plătește. Oricum, faptul că un secretar de stat din Ministerul de Externe și-a permis să ofere garanții de securitate din partea României, total netransparent, unui stat care este într-un conflict armat, este ceva extrem de grav. Presupun că nu mai există nicio urmă de îndoială cu privire la faptul că era vorba despre garanții de securitate, dar, pentru cine încă mai neagă adevărul, reamintesc că, recent, acum doar câteva zile, Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Volodimir Zelenski, tocmai ce a spus că România va oferi garanții de securitate Ucrainei”, a scris Simion, pe blogul său.

Iulian Fota a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice (sursă: Facebook/IDR)
Politică

Iulian Fota a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice

Iulian Fota a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, prin decizie a premierului Nicolae Ciucă. Decizia a fost publicată marţi în Monitorul Oficial. Mandatul lui Iulian Fota la MAE va începe pe 5 februarie, potrivit deciziei premierului. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Tot printr-o decizie a prim-ministrului, Dănuţ Sebastian Neculăescu a fost eliberat din funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe. Iulian Fota a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice în MAE Fota îi va lua locul lui Dănuț-Sebastian Neculăescu, care este eliberat din funcție începând cu 4 februarie. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Iulian Fota a fost șef al Colegiului Național de Informații al SRI, fost consilier prezidențial pentru securitate națională al președintelui Băsescu și este director al Institutului Diplomatic Român (IDR).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră