sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ion iliescu

6 articole
Eveniment

Ciolacu, cuvinte de laudă pentru Iliescu

Ciolacu, cuvinte de laudă pentru Iliescu. Premierul Marcel Ciolacu, a declarat că va vorbi, "în perioada următoare" cu fostul preşedinte Ion Iliescu, despre care a spus că este "foarte ancorat în realitate" şi pe care îl respectă. Ciolacu, cuvinte de laudă pentru Iliescu "N-am vorbit în ultima perioadă (cu Ion Iliescu - n.r.), dar o să vorbesc în perioada următoare", a declarat Marcel Ciolacu, marţi seară, la Digi 24. Citește și: EXCLUSIV Avere de polițist de provincie: două vile, două apartamente, opt case de vacanță, terenuri, spațiu comercial, Porsche Cayenne. Explicația DNA: afaceri ilegale prin interpuși cu bani UE "Un preşedinte pe care eu îl respect, mai ales după interviul dat în care, să mă ierte, la 93 de ani, a punctat şi a făcut o prezentare, un tablou foarte concret şi ce reprezintă funcţia de preşedinte şi ce ar trebui să reprezinte instituţia prezidenţială. Mi s-a părut foarte ancorat în realitate ", a adăugat premierul. Întrebat dacă fostul preşedinte i-a dat vreodată vreun sfat, Ciolacu a spus că nu a mai discutat cu Iliescu de multă vreme. "Discuţiile cu domnia sa - n-am avut de o perioadă lungă, spre ruşinea mea - nu s-au rezumat la sfaturi. E un om de stânga care, repet, şi-a făcut şi el datoria faţă de ţară".

Ciolacu, cuvinte de laudă pentru Iliescu (sursa: Inquam Photos/Liviu Florin Albei)
Ion Iliescu, despre absenteismul la vot (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Ion Iliescu, despre absenteismul la vot

Ion Iliescu, despre absenteismul la vot. Fostul preşedinte Ion Iliescu susţine că absenteismul la vot este o probă de neîncredere în elitele culturale şi politice, care "s-au înstrăinat de cei mulţi (...), au simţit că se întinează dacă stau aproape de ei", ajungându-se astfel la "o elită căreia masele îi repugnă şi invers". Ion Iliescu, despre absenteismul la vot Ion Iliescu a acordat un interviu fostului ministru al Culturii, Ionuţ Vulpescu. Citește și: Furtuna anunțată, „o isterie mediatică destul de suspectă”, opinează un conferențiar universitar, care adaugă că episodul meteo nu e ceva nemaiîntâlnit În interviul publicat, duminică, pe site-ul personal al lui Vulpescu, Iliescu face mai multe afirmații despre absenteismul românilor la vot. "De la elita bunei guvernări s-a ajuns la o antipatie generală faţă de tot ce înseamnă elite în România. Cauzele acestui fenomen sunt multiple. Pe de o parte, elita culturală, de la care existau aşteptări politice, a confiscat sfera publică şi a pretins un monopol asupra adevărului. Din păcate, şi cineva trebuie să o spună, elitele au privatizat cercuri de influenţă şi forme de adevăr ale spaţiului public. Pe de altă parte, în loc să se deschidă maselor (...) elitele s-au înstrăinat de cei mulţi. Ba mai mult, au simţit că se întinează dacă stau aproape de ei. Avem o elită căreia masele îi repugnă şi invers. Faptul că elitele - culturale şi politice deopotrivă - au divizat sfera publică în 'noi şi restul' a făcut ca democraţia să fie tot mai străină meritocraţiei şi ca interesul majoritar al maselor pentru guvernare să scadă, spre indiferenţă şi neimplicare. De aici, absenteismul la vot, care este, în felul său, o probă de neîncredere în elitele culturale şi politice, singurele care ar putea 'schimba ceva'", a declarat Iliescu Antipatia față de elite "Există şi o a treia cauză, care face ca elita culturală şi cea politică să nu se mai suprapună. Reţeta pentru o democraţie sănătoasă e ca elitele culturale să fie recrutate în mediul politic. Cine vrea oameni inteligenţi, deopotrivă emoţional şi cognitiv, la butoanele democraţiilor? Nimeni din cei care au un interes ca puterea să fie numai a lor. Cel mai uşor manipulezi o societate când lipseşte o pătură socială critică, până deunăzi constituită din elitele culturale", a adăugat fostul şef de stat. Izolarea elitelor culturale Acesta consideră că şi "colapsul economic" este un efect al izolării elitelor culturale şi "carenţelor educaţionale". "În loc să vindecăm decalajele, societatea a devenit tot mai polarizată între cei care îndură o sărăcie persistentă şi cei care fac paradă de o bogăţie abundentă. Cifrele vorbesc de la sine. Însă o ţară nu e niciodată săracă financiar, decât dacă e săracă cu duhul. Colapsul economic e şi un efect al carenţelor educaţionale şi privatizării, respectiv izolării, elitelor culturale. S-a vorbit îndelung despre mobilitatea elitelor - din sfera culturală în cea politică - dar şi dacă elitele ar fi libere şi disponibile pentru exerciţiul guvernării, astăzi nimeni nu le-ar mai chema la masa puterii, pentru că ar însemna recursul la meritocraţie, o valoare incompatibilă cu interese şi conjuncturi. Un președinte "autentic" Fostul preşedinte Ion Iliescu afirmă că ar dori ca toamna electorală să aducă României "un preşedinte care să fie autentic fără a personaliza puterea", punctând că acesta va fi "pariul noului deceniu al democraţiei româneşti". "Preşedintele e un arbitru al unui joc în care nimeni altcineva, în afară de societate, în întregul ei, nu are voie să câştige. Desigur, preşedintele vine susţinut de un partid sau din partea unui partid. Dar un preşedinte trebuie să nu mai fie un individ de partid, ci un om de stat; asta nu înseamnă însă că preşedintele trebuie să aibă o amnezie ideologică, să uite de valorile şi principiile lui, odată ajuns la Cotroceni. Să ştiţi că Palatul Cotroceni e şi un loc al amneziilor, pentru unii, nu numai al beţiei de putere. Nu poţi face ca preşedinte ceea ce ai promis că nu vei face în campanie. Un prezidenţiabil bun e cel care are conştiinţa clară cu privire la ce nu trebuie să facă şi încrederea nezdruncinată cu privire la ce poate să facă. Un preşedinte bun e cel care are simţul rigorii şi grandorii istoriei, cum îl avea Mitterand, de pildă. Un ingredient de nelipsit în portretul robot al liderului de la Cotroceni trebuie să fie educaţia culturală şi capacitatea de a învăţa, nu trebuie să le ştie pe toate deodată, dar trebuie să vrea să înveţe de la toţi cei din jurul lui", a mai declarat Iliescu. Sensibilități "culturale" Fostul şef de stat a mai arătat că viitorul preşedinte ar trebui să aibă "sensibilităţi culturale", dar şi "priceperea incluziunii sociale". "Cred că doar un individ cu sensibilităţi culturale poate înţelege orientarea europeană şi atlantică în continuare, ca un factor identitar al ţării noastre, şi poate propune intern un ecosistem al unităţii în diferenţă, pluripartidist, multicultural. Europa va fi tot mai mult o chestiune de voinţă politică şi preşedintele României trebuie să aibă gustul acestei voinţe. Ce doresc să aducă toamna României? Un preşedinte care să fie autentic fără a personaliza puterea, acesta va fi pariul noului deceniu al democraţiei româneşti. Sunt foarte multe sloganuri politice şi foarte puţine branduri pentru România. Ca România să fie un loc al performanţei şi proximităţii, un spaţiu social în care oamenii ţin aproape unii cu alţii, preşedintele trebuie să aibă priceperea incluziunii sociale", a adăugat Ion Iliescu. Mesajul lui Iliescu pentru alegători Potrivit acestuia, în epoca actuală, cu avântul luat de inteligenţa artificială, o sarcină prezidenţială cu totul aparte va fi de a le educa oamenilor mentalităţile şi de a le cultiva libertăţile. "Ce îi lipseşte României e şi un preşedinte care să facă din umanism un aliat al său, mai mult decât partidele din opoziţie sau de la putere. A fi reprezentantul oamenilor, educându-le mentalităţile şi cultivându-le libertăţile, aceasta va fi o sarcină prezidenţială cu totul aparte în plină epocă în care oamenii nu mai gândesc deloc sau lasă inteligenţa artificială să se pronunţe pentru ei. Am un mesaj şi pentru oameni: să nu creadă că cei care tac nu fac. România a avut în ultimii ani preşedinţi care fie au făcut microfonie, fie au tăcut. Nu poţi să transmiţi de la Cotroceni ca în serile cu karaoke, constant, pentru că începi să falsezi nişte principii democratice, nici să te ascunzi ca şi când Cotroceni e un spaţiu monahal. Dialogul cu societatea trebuie şi el să aibă, dinspre preşedinte spre oameni, o justă măsură, iar dinspre oameni spre preşedinte, o justă înţelegere", a mai spus Ion Iliescu.

Sub bagheta Liei Savonea, la Înalta Curte curg achitările Foto: Inquam/George Călin
Eveniment

Sub bagheta Liei Savonea, la Înalta Curte curg achitările

Corupți, criminali sau judecători drogați: sub bagheta Liei Savonea, la Înalta Curte curg achitările, eliberările din arest și respingeri ale dosarelor DNA. Vineri, un complet de trei judecători, din care făcea partea Lia Savonea a constatat neregularitatea rechizitoriului prin care fostul președinte Ion Iliescu și alți doi complici au fost trimiși în judecată în dosarul Revoluției. DeFapt.ro a scris în repetate rânduri despre averea uriașă a acestei judecătoare, despre legăturile ei dubioase și achitările halucinante de dinainte de a fi promovată la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), unde speră să-i ia locul Alinei Corbu, la șefia ICCJ. De exemplu, ea și judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al ICCJ, sunt co-autori ai sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. Citește și: Număr uriaș de voturi anulate, cu circa 80% mai multe decât în 2019: aproape jumătate de milion de voturi aruncate la coș la europarlamentarele de anul acesta (analiză EFOR) Sub bagheta Liei Savonea, la Înalta Curte curg achitările Însă, ajunsă la ÎCCJ, Savonea - care a fost considerată o apropiată a lui Liviu Dragnea - ia hotărâri în serie care favorizează marii corupți. Iată câteva din deciziile luate de completul din care face parte: La 25 aprilie a eliberat-o din arest pe judecătoarea drogată din Suceava, Ana Maria Chirilă, și a plasat-o în arest la domiciliu. La finalul anului 2023, judecătorii Lia Savonea, Adriana Ispas și Dan Andrei Enescu de la Înalta Curte au respins ca nefondat recursul în casație formulat de DNA împotriva deciziei Curții de Apel București prin care, în urmă revizuirii, s-a dispus încetarea procesului penal față de fostul viceguvernaor BNR Bogdan Olteanu, pe motiv că fapta de trafic de influență (pentru care inițial acesta fusese condamnat la 5 ani închisoare cu executare) este prescrisă. În 10 iunie, a făcut parte din completul care a achitat definitiv toți inculpații dintr-un dosar de fraude cu fonduri europene, trimis în instanța de către DNA Craiova în decembrie 2017. DNA a susținut că soții Pigulea din Mehedinți ar fi depus documente false pentru obținerea de fonduri europene destinate apiculturii, cauzând un prejudiciu de 216.164 de lei. Alături de soții Pigulea, au fost trimiși în judecată patru funcționari de la APDRP (AFIR) Mehedinți, care i-ar fi ajutat pe soții Pigulea să obțină ilegal subvenția UE. La 28 mai, judecatoarele ICCJ Lia Savonea și Adriana Ispas au admis recursul în casație al lui Bogdan Dumitrașcu, fost șef al Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), care stătuse cinci luni la închisoare pentru mită. Ele au casat condamnarea aplicată de Curtea de Apel și au dispus achitarea fostului șef APIA. În aprilie, a admis în principiu cererea de revizuire împotriva condamnării a doi avocați, condamnați la patru ani de închisoare pentru trafic de influență. Cei doi și-au ispășit deja pedeapsa. Judecătorii ICCJ Lia Savonea, Adriana Ispas și Dan Enescu au admis cererea avocatei Ingrid Mocanu și au sesizat CCR cu excepția de neconstituționalitate a unui articol din codul de procedură penală. Dacă CCR acceptă sesizarea, se deschide calea revizuirii unui dosar de corupție în care a fost condamnat baronul PSD de Constanța Nicușor Constantinescu. În schimb, echipa condusă de Savonea a respins recursurile în casație solicitate de DNA pentru a desființa decizii de prescriere a unor fapte. La 20 iunie, completul din care face parte Savonea va decide dacă Mario Iorgulescu scapă de pedeapsa de 13 ani și opt luni de închisoare.

Ciolacu vrea să dea CNAS pe mâna unui pensionar special din SRI Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Ciolacu vrea să dea CNAS pe mâna unui pensionar special din SRI

Premierul Marcel Ciolacu vrea să dea CNAS pe mâna unui pensionar special din SRI, Cristian Celea, cu o avere uriașă și care a mai condus instituția în guvernarea Adrian Năstase. Celea este de la începutul anului 2023 membru al consiliului de administrație al casei de asigurări de sănătate, instituție care gestionează un buget de circa 54 de miliarde de lei, banii colectați din asigurarea obligatorie de sănătate. În iunie 2023, acest pensionar special a fost plasat și-n consiliul de administrație al spitalului Bagdasar Arseni. Generalul SRI Cristian Celea Foto: Lumea politică Celea a fost șef al CNAS între 2003 și 2005, numit fiind de Adrian Năstase. În momentul detașării la CNAS, avea experiență de 10 ani la SRI, unde a fost și comandant al Spitalului SRI Agrippa Ionescu. În martie 2006, Celea a fost trecut în rezervă de fostul președinte Traian Băsescu. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi Ciolacu vrea să dea CNAS pe mâna unui pensionar special din SRI În ianuarie 2011, Ziarul de Argeș scria: „Medicul oftalmolog al lui Ion Iliescu, generalul maior Cristian Celea, a achiziţionat pachetul majoritar al Ortho Vita Med, cel mai nou şi mai modern laborator de servicii medicale din Piteşti, ridicat în Expo Parc. Suma tranzacţiei n-a fost făcută publică, dar pe surse am aflat că ea s-ar situa în jurul valorii de 5 milioane euro”. În iulie 2012, Ziarul de Tulcea scria: „Doctorul Cristian Celea, fost secretar de stat în Guvernul Adrian Năstase a câștigat o licitație dubioasă organizată de primăria Sulina, preluând în concesionare una dintre cele mai râvnite zone din România, respectiv una dintre ultimele plaje sălbatice, plaja Sulina”. Citește și: BREAKING DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Fedorovici, și peste spitalul gestionat de aceasta, unde o gravidă a murit în chinuri, acum câteva luni Combinații rentabile cu Primăria Capitalei În iulie 2023, Lumea Politică relatează o altă afacere interesantă a rezervistului SRI: „După ce Cristian Celea a preluat firma și a ieșit la pensie a făcut o afacere fabuloasă. Raim Comert SRL a preluat un spațiu de 900 mp de la Primăria Capitalei. Administrația Fondului Imobiliar a vândut un spațiu comercial în rate către firma fostului general. Imobilul evaluat la 200.000 de euro de autorități deși în zonă prețul unui mp de spațiu comercial era de cel puțin patru ori mai mare. O altă facilitate a fost posibilitatea ca firma generalului să achite valoarea în rate (…) În 2021, Raim Comert SRL, firma fondată de ginerele lui Virgil Măgureanu și apoi patronată de generalul Cristian Celea a ajuns la Asimed SA. Această companie este controlată de Laurențiu Huică, arestat în 2023 sub acuzația de trafic internațional de stupefiante”. Moșteniri peste moșteniri Potrivit unei declarații de avere din 2017, fostul general SRI era, în luna iulie din acel an, consilier personal al președintelui CNAS. La acel moment, CNAS era condusă de generalul în rezervă Marin Burcea, arestat în septembrie 2017 pentru o uriașă fraudă, de 4,5 milioane de euro. Burcea a ajuns în fața instanței în iulie 2018, în acest dosar, dar procesul trenează și este posibil să se încheie prin prescrierea faptelor. Potrivit declarației de avere din iunie 2023, generalul în rezervă Celea deține 23 de terenuri, inclusiv agricole și forestiere, în patru județe și municipiul București, care însumează peste 100.000 de metri pătrați. El are și două case în Argeș și 3 apartamente în Capitală, plus cinci autoturisme, din care două de epocă, un scuter, trei șalupe și o remorcă. Celea a declarat presei că 18 terenuri și 4 imobile sunt moștenite „de la defuncții mei părinți”, iar despre restul de 5 terenuri a precizat că au fost cumpărate în decurs de 17 ani pentru că și-a permis din punct de vedere financiar. În anul fiscal 2022, Celea nu a avut nici o sursă de venit în afară de chirii și pensia specială de 214.000 de lei.

Ion Iliescu, cuvinte pentru Valentin Gheorghiu (sursa: UCMR)
Eveniment

Ion Iliescu, cuvinte pentru Valentin Gheorghiu

Ion Iliescu, cuvinte pentru Valentin Gheorghiu. Care a fost unul dintre ultimii maeştri adevăraţi ai lumii noastre, care avea capacitatea de a transforma un iubitor al muzicii într-un meloman, aşa cum numai artiştii cu o vocaţie unică reuşesc, printr-o putere fantastică asupra publicului lor, afirmă fostul preşedinte al României Ion Iliescu. Ion Iliescu, cuvinte pentru Valentin Gheorghiu "De astăzi, cântecul de pian e mai trist: a plecat dintre noi Valentin Gheorghiu, un mare maestru al clapelor şi un spirit înalt al culturii şi societăţii noastre. Pe cât de mare a fost talentul său, pe atât de discretă a fost prezenţa sa în lume. Cei mari sunt mereu modeşti. Valentin Gheorghiu, unul din ultimii maeştri adevăraţi ai lumii noastre, avea capacitatea de a transforma un iubitor al muzicii într-un meloman, aşa cum numai artiştii cu o vocaţie unică reuşesc, printr-o putere fantastică asupra publicului lor. Pentru România, a continuat munca lui Dinu Lipatti şi a păstrat memoria lui Enescu răsunătoare: a făcut cele mai bune interpretări ale lui Schumann, Mozart, Schubert, Brahms, Rahmaninov, Debussy aici şi peste graniţe şi a păstrat locul ţării noastre pe harta mondială a muzicii clasice", a scris Ion Iliescu, luni, pe blogul personal. Enescu îl considera "un talent rar" El deplânge "plecarea lui Valentin Gheorghiu", "un prieten bun". "Pentru George Enescu - mărturie stă una dintre scrisorile lui - Valentin Gheorghiu a fost . Pentru mine, a fost aceasta şi mai mult decât atât: un prieten bun. I-am ascultat concertele, am fost martorul marilor sale succese, ne încurajam unul pe celălalt şi povesteam despre speranţele şi utopiile unei generaţii. Citește și: Firea insistă că este încă ministru al Familiei: pagina sa de Facebook menționează și luni, 17 iulie, funcția guvernamentală. Demisia i-a fost oficializată prin decret pe 14 iulie Cine e atent la subtilităţile istoriei nu uită că în 1958, când avea loc prima ediţie a Festivalului Enescu la Bucureşti, Valentin, alături de fratele său, Ştefan Gheorghiu, au câştigat Premiul I pentru interpretarea Sonatei a III-a pentru vioară şi pian de Enescu. 65 de ani mai târziu, în 2023, va avea loc prima ediţie a Festivalului Enescu fără Valentin Gheorghiu. Din nefericire, nu ne putem scrie singuri partitura vieţii", a mai scris Ion Iliescu.

Ziaristul jignit de Ion Iliescu a murit (sursă: Facebook/Paul Pârvu)
Eveniment

Ziaristul jignit de Ion Iliescu a murit

Ziaristul căruia Ion Iliescu i-a strigat „Măi, animalule!” a murit duminică, 30 ianuarie 2022, cu o zi înainte de a împlini vârsta de 61 de ani, fiind internat după un atac cerebral dublat de infectarea cu noul coronavirus. Jurnalistul constănţean a rămas în memoria tuturor ca fiind cel căruia Ion Iliescu i s-a adresat în anul 1992: „Măi, animalule“, incident petrecut la festivităţile dedicate Zilei Marinei. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR După manifestările din faţa Comandamentului Marinei, Iliescu şi suita de oficialităţi merg la Prefectură, pentru a ciocni un pahar de şampanie, relatează Adevărul. Baia de mulţime este însă perturbată de un grup de protestatari care cer zgomotos demisia lui „Ilici“. Un ziarist de la Telegraf, investigatorul Paul Pârvu, îl abordează cu aplomb pe omul providenţial al românilor. Paul era unul dintre contestatari şi avea de pus o grămadă de întrebări despre Revoluţie, despre Piaţa Universităţii, despre KGB, Moscova şi influenţa sovietică. Ziaristul jignit de Ion Iliescu a murit la 61 de ani Ion Iliescu îşi pierde cumpătul. Se înfurie pe ziaristul extrem de insistent şi aproape îl ia de gât, lăsându-i să scape apelativul celebru: „Măi animalule!“ Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la Mogoșoaia După ciocnirea cu Iliescu, partidele de dreapta l-au ofertat pentru a profita de celebritatea lui. Paul Pârvu a refuzat, fiind un ţărănist din convingere. N-a activat niciodată în politică, nu a intrat nici în administraţia publică şi s-a despărţit de colegii lui de drum: Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu, Sorin Strutinski.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră