sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: invatamant

6 articole
Eveniment

Impactul noilor măsuri fiscal-bugetare în educație

Impactul noilor măsuri fiscal-bugetare în educație. Ordonanța de Urgență nr. 156/2024, adoptată pe 30 decembrie, introduce măsuri fiscal-bugetare pentru anul 2025, generând preocupări în rândul angajaților din învățământul preuniversitar. Impactul noilor măsuri fiscal-bugetare în educație Principalele îngrijorări se leagă de impactul asupra salarizării și decontării navetei personalului din acest sector. Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Laviniu Adrian Lăcustă, președintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar (USLIP) Iași, a oferit detalii despre modul în care ordonanța influențează educația. Sindicatele atrag atenția asupra efectelor posibile asupra condițiilor de muncă și stabilității financiare a angajaților. Continuarea, în Ziarul de Iași

Impactul noilor măsuri fiscal-bugetare în educație (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Doar 34% dintre părinți mai cred că învățământul tradițional pregătește copiii pentru viață Foto: Facebook Ligia Deca
Eveniment

34% dintre părinți cred că învățământul pregătește copiii

Doar 34% dintre părinți mai cred că învățământul tradițional pregătește copiii pentru viață, arată un studiu Reveal Marketing Research. Șomajul în rândul tinerilor din România era de 20,5%, potrivit datelor publicate în mai 2024. România era țara cu cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor. Citește și: Probabil cel mai bine învârtit pensionar PSD: la 71 de ani are contracte uriașe cu statul, avere uriașă, pensie imensă și va fi deputat 34% dintre părinți cred că învățământul pregătește copiii pentru viață „Conform celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research, doar 34% dintre români cred că învățământul tradițional îi pregătește pe copii într-o mare sau foarte mare măsură pentru viață. De remarcat este faptul că această percepție este mai puternică în mediul rural, unde 39% dintre respondenți consideră educația tradițională adecvată, comparativ cu doar 32% în mediul urban. Totodată, 56% dintre părinții cu copii sub 18 ani afirmă că ar fi dispuși să plătească pentru a le oferi copiilor oportunitatea de a studia domeniile care îi pasionează. Analizând datele demografice, observăm că părinții adolescenților între 11 – 14 ani (63%), precum și cei cu venituri de peste 8.000 RON (70%) sunt cei mai deschiși către această abordare”, arată studiul Reveal Marketing Research. Potrivit studiului, guvernul este considerat principalul responsabil pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor absolvenți (42%), urmat de angajatori (18%), tinerii înșiși (10%) și instituțiile de învățământ (9%). De asemenea, 17% dintre respondenți cred că responsabilitatea este împărțită între toate aceste părți. Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 26 – 31.08.2024 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban și mediul rural. Mărimea eșantionului a fost de 1009 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.

Șefa comisiei de învățământ din Camera Deputaților a decis să plece în Bali Foto: holidify.com
Eveniment

Șefa comisiei învățământ Deputaților decis plece Bali

În plină grevă a profesorilor, șefa comisiei de învățământ din Camera Deputaților, Natalia Inotero (PSD), a decis să plece în paradisul turistic Bali, din Indonezia, scrie G4Media. Ea este o susținătoare a protestelor din Educație, dar a cerut sindicatelor să mai negocieze: „Acum, 60% nu spun că nu ar merita cadrele didactice, categoric ar merita, însă cred că ar trebui să continue acest dialog și în noua lege a salarizării, care este jalon pe programul național de redresare și reziliență, este jalonul 490 care are termen de finalizare jumătatea lunii iulie”. Patrioata Natalia Intotero vrea în Bali Alături de ea se va mai afla în delegație și vicepremierul Kelemen Hunor, precum și deputatul PSD Ștefan Moșoiu, președintele Comisiei pentru afaceri europene. Cadrele didactice au intrat, azi, în a zecea zi de grevă. Kelemen Hunor trebuia să fie, azi, la consultările președintelui Iohannis cu liderii coaliției guvernamentale, pe tema căilor de soluționare a acestei greve, dar el a absentat, fiind la Cluj. Kelemen Hunor Foto: Facebook Șefa comisiei de învățământ din Camera Deputaților a decis să plece în Bali „În vederea realizării acțiunii, din bugetul Camerei Deputaților, urmează a fi asigurate cheltuielile privind transportul internațional aerian pe ruta București – Jakarta – Bali – București, transportul local în Bali, translația, pe durata programului vizitei în Jakarta, indemnizația de deplasare în valută (indemnizația de cazare și diurnă, membrii delegației ocupându-se personal de efectuarea rezervărilor la hotel), asigurările de sănătate și contra accidentelor, cadourile simbolice, precum și avansul cu decontare ulterioară”, se arată într-un memorandum înaintat Biroului Permanent al Camerei Deputaților, memorandum prin care se aprobă astfel de deplasări. Deplasarea va avea loc în perioada 9-16 iunie, dar diurna se va acorda pe opt zile, arată G4Media. De obicei, în astfel de deplasări, parlamentarii și demnitarii circulă la clasa business. Site-ul skyscanner arată că cel mai ieftin bilet este de puțin sub 3.800 de euro de persoană, dar prețul mediu este de circa 5.000 de euro de persoană. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Camera Deputaților nu precizează, în memorandumurile de aprobare a acestor deplasări externe, care sunt cheltuielile totale.

Salariile în învățământ întârzie câteva zile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Salariile în învățământ întârzie câteva zile

Salariile în învățământ întârzie câteva zile. Ministerul Educaţiei a transmis cu întârziere noua versiune a aplicaţiei EDUSAL şi pune în pericol plata la timp a salariilor cadrelor didactice, nedidactice şi auxiliare. Salariile în învățământ întârzie câteva zile Se fac eforturi pentru ca salariile pe luna ianuarie să intre la timp în contul salariaţilor, în condiţiile unei întârzieri de câteva zile din partea Ministerului. În mod normal, funcţie de unitate de învăţământ din ţară, plata salariilor şi virarea acestora pe carduri se făcea într-una din zilele perioadei 10-14 ale fiecărei luni. Citește și: Protestatarii ar putea fi interceptați și arestați preventiv ca efect al schimbării legislative propuse de Ciucă și Bode Practic, angajaţii din unele şcoli ar fi trebuit să primească salariile chiar de azi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ce prevede noua lege a învățământului (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ce prevede noua lege a învățământului

Ce prevede noua lege a învățământului. Proiectul Legii Învăţământului promite o mai bună gestionare a conceptului de masterat didactic. Ce prevede noua lege a învățământului Acesta devine cumva treaptă aproape obligatorie pentru cei care vor să predea la nivel liceal. Conceptul de masterat didactic a devenit cunoscut în România după ce a fost introdus prin precedenta Lege a Educaţiei, din aprilie 2011, din timpul ministrului Daniel Funeriu. Citește și: VIDEO Statele Unite mențin cel puțin încă nouă luni trupele Diviziei 101 Aeropurtate la baza Mihail Kogălniceanu și ridică gradul de comandă la general cu două stele Practic, pentru a putea preda în învăţământul preuniversitar liceal şi, ulterior, în cel universitar, se impunea necesitatea absolvirii unui program de masterat aparte. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Programul "Masa Sănătoasă în şcoli" (sursa: Facebook/Sorin Cimpeanu)
Internațional

Programul "Masa Sănătoasă în şcoli"

Programul "Masa Sănătoasă în şcoli". Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat luni că începând cu anul şcolar 2022-2023 la nivelul sistemului naţional de învăţământ se propune instituirea Programului Naţional Integrat "Masa Sănătoasă în şcoli 2022-2027" pentru sprijinirea participării la educaţie a tuturor copiilor. Ministrul Educaţiei a spus că Programul "Masa Sănătoasă în şcoli" va fi implementat, în parteneriat, de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Agriculturii, având surse de finanţare asigurate din bugetul naţional, fonduri externe nerambursabile şi rambursabile. Programul "Masa Sănătoasă în şcoli" "Includerea unităţilor de învăţământ preuniversitar în program se va realiza pe baza unor criterii aprobate de Ministerul Educaţiei, prioritizând şcolile cu vulnerabilitate mare şi medie din perspectiva abandonului şcolar. Ministerul Educaţiei va monitoriza indicatorii de eficienţă şi impact pentru Programul naţional integrat "Masa sănătoasă în şcoli". Pentru Programul Naţional Integrat "Masa Sănătoasă în şcoli 2022-2027" se constituie un grup de lucru la nivelul guvernului (Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene)", a afirmat Cîmpeanu. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Potrivit acestuia, se doreşte ca masa să fie asigurată folosind produse agroalimentare româneşti, în colaborare cu Ministerul Agriculturii - inclusiv batoane nutritive Bio. Finanţarea programului pentru 5 ani va fi de un miliard de euro Criteriile vor fi stabilite de către Ministerul Educaţiei, luând în considerare "vulnerabilitatea mare şi medie" din perspectiva abandonului şcolar, a menţionat ministrul. "Aş vrea să spun că prima rundă din Programul de Reducere a Abandonului Şcolar finanţat din PNRR a realizat deja selecţia unui număr de 1.415 şcoli. Pentru cheltuieli cu alte bunuri şi servicii care impun cheltuieli de hrană sunt alocate 45 milioane de euro pentru trei ani (2022 - 2025). Sunt vizaţi elevii de gimnaziu care vor beneficia de o masă sănătoasă în şcoli. Urmează runda a doua, pentru care numărul estimat ale elevilor de gimnaziu este de 380.000. O altă sursă de finanţare este din fonduri europene. Programul POEO prevede finanţarea unei mese în şcoli 212 milioane euro. Se vor derula proiecte în perioada 2023-2027. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene trimite în cursul zilei de astăzi aceste solicitări către Comisia Europenă. O altă sursă de finanţare este aceea a Ministerului Agriculturii prin care pentru programul în şcoli are în acest an o finanţare de peste 500 milioane de lei, deci de peste 100 de milioane de euro. Din discuţiile cu Ministerul Agriculturii a rezultat că această finanţare va fi asigurată pe durată de cinci ani a Programului Naţional "Masă Sănătoasă în şcoli", a susţinut ministrul. 14 milioane de euro pentru Programul "Masă caldă în şcoli" În ceea ce priveşte programul finanţat din bugetul naţional "Masă caldă în şcoli" pentru care Guvernul a aprobat 14 milioane de euro doar pentru semestrul al doilea al acestui an şcolar, ministrul a spus că acesta ar fi trebuit să se deruleze în 150 de şcoli, însă s-a implementat în 134 de unităţi de învăţământ. "Din 150 de şcoli, el se derulează în 134 de şcoli. 16 şcoli, deşi au avut finanţare, nu au putut implementa programul "Masă caldă în şcoli". Este vorba despre 16 şcoli - 3 din judeţul Bihor, o şcoală din judeţul Bacău, două şcoli din judeţul Bistriţa-Năsăud, două şcoli din Bucureşti, două şcoli din Buzău, două şcoli din Hunedoara, o şcoală din Harghita, o şcoală din Mureş, o şcoală din Timiş, o şcoală din Galaţi. Motivele pentru care nu au reuşit implementarea Programului "Masă caldă în şcoli" sunt următoarele: licitaţii blocate, lipsă ofertanţi în localităţile izolate, este vorba firme de catering care nu au considerat că este rentabil economic să se prezinte la licitaţie", a explicat Cîmpeanu. El a afirmat că o situaţie specială s-a înregistrat în judeţul Galaţi, unde programul "Masă caldă" nu s-a putut derula, întrucât bugetul nu a fost aprobat. "Avem şi o situaţie specială în judeţul Galaţi, la Tecuci, în care Programul "Masă caldă" nu s-a putut derula pentru că la această dată nu au bugetul aprobat. (...) De asemenea, mai avem în PNRR, tot în Programul naţional de reducere a abandonului şcolar, o altă linie care vizează finanţarea costurilor de masă şi a altor costuri pentru cel puţin 100 de şcoli mici care au efective sub 50 de elevi", a declarat ministrul. Sorin Cîmpeanu a reiterat că începând cu septembrie 2023 Ministerul Educaţiei va introduce în planul de învăţământ al disciplinei "Educaţie pentru viaţă" şi modulul "Educaţie pentru alimentaţie sănătoasă".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră