sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: international

6 articole
Eveniment

Ciolacu se crede influent lider internațional

Ciolacu se crede influent lider internațional. Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat, miercuri, dacă şi-a revizuit decizia de a nu participa la ceremonia de închidere a Olimpiadei de la Paris după situaţia de la gimnastică, acesta răspunzând "a primit medalia înapoi?". Ciolacu se crede influent lider internațional În cadrul unei vizite de lucru efectuată în Buzău, Ciolacu a arătat că ieşirea sa publică în ceea ce priveşte scandalul din gimnastică a avut ecouri atât la nivel naţional, cât şi internaţional. "Am văzut că ieşirea publică a avut ecouri şi internaţionale şi în interiorul ţării şi cred că abordarea a fost una corectă. Prea mult timp, România tot timpul a găsit cineva să ne ia un drept sau... Cred că e cazul să depăşim acest moment, mai ales că vorbim de nişte copii", a spus premierul. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, marţi, că nu va participa la ceremonia de închidere a Olimpiadei de la Paris după situaţia de la gimnastică, pe care o califică drept "scandaloasă", deoarece sportivele României au fost tratate "într-un mod absolut dezonorant". Întrebat dacă și-a revizuit decizia, acesta a răspuns: „A primit medalia înapoi?”.

Ciolacu se crede influent lider internațional (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Adopțiile internaționale din România fraudă, înșelăciune (sursa: vice.com)
Eveniment

Adopțiile internaționale din România: fraudă, înșelăciune

Adopțiile internaționale din România: fraudă, înșelăciune. Una dintre cele mai mari asociații de intermediere a adopțiilor internaționale, Le Rayon de Soleil de l’Enfant Etranger, activă și în România până în 2004, este în prezent investigată. Acuzațiile: fraudă, înșelăciune și nereguli masive în ceea ce privește adopțiile internaționale intermediate în anii ‘90. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În decembrie 2022, Ministerul Afacerilor Externe din Franța i-a retras toate acreditările pentru adopție. Reprezentanții asociației susțin însă că totul a pornit de la zvonuri inventate de mass media. RDSEE, principii minunate Le Rayon de Soleil de l’Enfant Etranger (RDSEE) a fost înființată în 1976 de doctorul Marie-Antoinette Lemire, primind Autorizația pentru Adopție (OAA) în 1978, pe baza căreia a acționat ca intermediar de plasament pentru adopția a mii de minori din străinătate. În paralel, asociația intermediază și sponsorizări pentru orfelinate și centre pentru copii – în prezent aceasta funcționând în România ca intermediar pentru Casa de copii „Sf. Maria” din Barați-Mărgineni. Se află sub supravegherea Ministerului Europei și Afacerilor Externe, fiind o entitate recunoscută și de Misiunea pentru Adopție Internațională (MAI). Din 2019, "Le Rayon de Soleil de l’Enfant Etranger" face parte din Federația Franceză a Organizațiilor Autorizate pentru Adopție (FFOAA). "Primul drept al copilului este de a fi crescut în familia sa de origine și de a fi iubit acolo", este unul dintre principiile de bază ale asociației, care susține că "Prima datorie a Rayon de Soleil de l’Enfant Etranger este să facă totul pentru a păstra această legătură". În viziunea declarativă a RDSEE, adopția internațională este luată în considerare doar atunci când un copil este orfan sau abandonat și când nu poate fi adoptat sau crescut în propria țară, un copil devenind adoptabil "doar dacă a fost recunoscut ca atare în țara sa de origine". Practica avea să arate o cu totul altă poveste. Copii "furați" de la părinți din Peru și Mali În februarie 2007, în Franța, apare la editura Flamarion una dintre cele mai șocante cărți ale anului, "J’ai été volée à mes parents" (Am fost furată de la părinții mei - n.r.). O investigație prin care autoarea, Céline Giraud, adoptată în Franța, din Peru, pe când avea doar două săptămâni, a descoperit numeroase practici ale RDSEE pe care le-a denunțat drept ilegale. Printre altele, susține autoarea, asociația colaborase în anii 1980 cu un intermediar din Peru, implicat în trafic de copii. În același an, televiziunea franceză TF1 difuzează un reportaj din Mali, printre părinții care și-au încredințat copiii pentru adopție organizației RDSEE, între 1980 și 1990. Toți cei intervievați au declarat că nu au fost niciodată de acord cu o adopție totală, ci doar cu una parțială. Ce se întâmplase? Danielle Boudault, angajata de atunci a RDSEE, îi convingea pe părinții din Mali să-și plaseze temporar copiii la o familie din Franța spunându-le că acolo vor putea studia, asigurându-i că despărțirea nu e definitivă, promițându-le că vor ține legătura, că vor primi fotografii și vizite regulate. În plus, le mai promitea că, atunci când vor împlini 18 ani, copiii li se vor întoarce. Însă, după semnarea actelor și plecarea copiilor, părinții n-au primit decât câteva fotografii, un an, maximum doi, din partea familiilor adoptive. Apoi, tăcere. "În Mali înțelegem altfel adopția – ne adoptăm chiar reciproc copiii, când părinții trec printr-o perioadă dificilă, dar asta nu înseamnă că îi separăm total", a povestit una dintre mamele intervievate. Act de "adopție provizorie" Mărturiile părinților sînt, de altfel, susținute legal, căci legislația din Mali nu permite, sub nici o formă, adopțiile totale, dacă părinții sunt în viață. Potrivit articolului 66, din Legea adopțiilor, "Nu pot fi adoptați decât copiii abandonați, ai căror părinți sunt necunoscuți, sau cei ai căror părinți au murit, fără a numi tutori". După ce îi convingea să-și lase copiii "la studii" în Franța, angajata RDSEE le dădea părinților din Mali să semneze un act de "Adopție provizorie". Însă, în paralel, le strecura și un formular mai discret, potrivit căruia aceștia își dădeau, de fapt, consimțământul pentru adopția totală. Intervievați de jurnaliștii francezi, reprezentanții RDSEE au susținut că toate acele adopții au fost întru totul legale. "Noi nu știm ce li s-a spus acolo părinților", au declarat aceștia, adăugând că, dacă au fost greșit informați e doar vina angajatei care le-a făcut acele promisiuni (orale, nu în scris!) și a întocmit actele. Angajată respectivă nu mai lucra la asociație. În plus, reprezentanții RDSEE au ținut să sugereze că poate acei părinți intervievați s-au trezit să vorbească doar din interes, căutând un suport financiar din partea copiilor pe care i-au abandonat. Un judecător francez își admite greșeala Însă de ce a închis ochii justiția franceză la aceste adopții? Cum a putut fi declarată o adopția totală în Franța, în timp ce în Mali aceasta era interzisă prin lege, părinții fiind în viață? N-au știut judecătorii de legea respectivă sau nu au vrut să știe? În 2020, intervievat de doi jurnaliști, de la Le Monde și TV5 Monde, Jacques Vieilleville, fost judecător, implicat în validarea mai multor adopții internaționale, a recunoscut că ar fi trebuit să verifice mai atent detaliile și autenticitatea documentelor aflate în posesia sa: "Nu cunoșteam această lege a adopțiilor din Mali. Ar fi trebuit să mă interesez. Dacă această adopție nu era recunoscută în Mali, statul francez este într-adevăr responsabil.". Această neglijență a permis RDSEE să intermedieze în anii '80-'90, mai mult de 300 de adopții, doar în Mali. Și, chiar dacă după anii '90, presa din Mali și Peru a publicat articole despre aceste nereguli, chiar dacă presa franceză a alertat, în repetate rânduri, asupra cazurilor suspecte de adopție, ministerul Afacerilor externe din Franța, cel însărcinat cu supravegherea adopțiilor internaționale, nu a acționat în nici un fel, motivând, în 2020, că nu au existat plângeri în Justiție. MAE francez, declarații evazive Despre cazurile de adopție din anii '80-'90, Laureance Haguenauer, directoarea departamentului de supraveghere a adopțiilor internaționale, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a declarat jurnaliștilor de la TV5 Monde că "reglementările de atunci nu erau cele de azi" iar anchetarea RDSEE nu putea începe doar pe baza unor zvonuri iscate în presă. "N-am primit sesizări din partea Justiției și, evident, noi răspundem Justiției. Sau familiilor care ni se adresează direct, cu fapte, dovezi, dosare, care nici ele n-au existat. Nu putem acționa pe baza zvonurilor.", a spus Haguenauer. Chiar dacă au existat tentative de deschidere a unei anchete în ce privește activitatea RDSEE, acestea au fost omorâte în fașă. Pe 8 iunie 2020, nouă cetățeni francezi, de origine maliană, au depus o plângere împotriva organizației și a angajatei din Mali, Danielle Boudault. Plângerea, depusă la Tribunalul din Paris pentru "fraudă, ascunderea fraudei și încălcarea încrederii", le-a fost însă respinsă. Potrivit procuraturii, faptele calificate drept "fraudă" sunt prescrise, iar cele calificate drept "ascunderea fraudei" și "încălcarea încrederii" nu sunt "suficient descrise". MAE francez revine și retrage autorizațiile RDSEE Totuși, ceva a început să se clatine. În 2021, Yves Denéchère, profesor de istorie contemporană la Universitatea din Angers, a propus Misiunii Internaționale de Adopție (MAI) să realizeze un studiu asupra practicilor ilicite în adopția internațională în Franța, iar Ministerul Afacerilor Externe a acceptat să finanțeze proiectul. În septembrie 2022, plângerea celor nouă francezi contra RDSEE a fost acceptată iar o anchetă judiciară a fost deschisă. În noiembrie, 2022, Guvernul francez a anunțat lansarea unei investigații asupra adopțiilor ilegale internaționale, iar o lună mai târziu, în decembrie, Ministerul Afacerilor Externe din Franța a retras toate autorizațiile de adopție acordate RDSEE, fără însă a da o explicație clară asupra deciziei. În februarie 2023, a fost dat publicității studiul condus de profesorul Yves Denéchère. Studiul este bazat pe 9.600 de pagini de arhive din colecțiile diplomatice ale guvernului, majoritatea clasificate, iar concluziile sunt șocante: numeroase adopții, făcute în peste 20 de țări, din anii '60 până în 2005, au fost făcute în mod abuziv. Este semnalat și cazul ARSEM (Association Rayon de soleil de l'enfant au Mali), asociație înființată de RDSEE în Mali, ca o corespondentă locală, pe care o și finanța. ARSEM a fost acuzată în 1993 de delapidare. Potrivit cercetării, între anii 1970 și 1980, majoritatea copiilor adoptați în Franța au venit din America Latină, apoi de la sfârșitul anilor 1980 și până în 1990, copiii adoptați au venit din Europa de Est, în special din România. Părinții biologici, împiedicați să-și vadă copiii În România nu se cunosc, nici până azi, multe dintre afacerile cu traficul de copii care au avut loc sub forma adopțiilor internaționale. După 1989, reportajele din orfelinate au atras mulți străini empatici, dornici să adopte orfanii României, fluxul acestora dând apă la moară celor cu inițiativă. Neexistând o monitorizare strictă a adopțiilor, multe erau făcute fie la mica tocmeală, fie copiii erau furați de-a dreptul din orfelinat. Și mai exista o tactică, înlesnită legal. Potrivit Legii nr. 47 din 13 iulie 1993, copilul aflat în îngrijirea unei instituții de ocrotire socială putea fi declarat abandonat, dacă se dovedea că părinții "s-au dezinteresat de el, în mod vădit", adică nu-l mai contactau timp de șase luni. În umbra acestei legi au fost creați falși orfani. În unele cazuri, părinții săraci, care își plasau temporar copiii în grija statului, erau "sfătuiți" să nu mai semneze registrul vizitelor, sau chiar nu mai erau lăsați s-o facă, iar în altele, erau pur și simplu alungați când veneau să-și vadă copiii. Un copil din România: 15.000 de dolari Este și cazul semnalat în 2000, într-un reportaj al BBC, al unui bărbat dintr-un sat din Argeș, Nico Georgescu. "Mi-am dat copiii la orfelinat (la Câmpulung), pentru că nu aveam cu ce să-i hrănesc. Când m-am dus să-i vizitez, mi-au spus că unul e bolnav, iar celălalt nu mai e acolo, că a plecat cu niște străini", a mărturisit acesta, plângând, reporterilor BBC. Reporterii au mers la orfelinat, pretinzând că vor să înfieze un copil, adăugând că sunt oameni bogați. Directoarea, dr. Babuș, nu le-a cerut nici un act de identitate și, mai mult, când a fost întrebată dacă părinții biologici și-au dat consimțământul pentru adopție, aceasta le-a zis că "semnăturile pot fi falsificate. Le cumpărăm părinților un sac de făină, nu se plâng niciodată". Le-a mai spus că, pentru a le putea trimite copilul în Anglia, va trebui să mituiască autoritățile locale și asociațiile oficiale prin care se făcea adopția. Totul ar fi costat 15.000 de dolari. Adopțiile internaționale din România: fraudă, înșelăciune Printre fundațiile care au intermediat adopțiile din România, până în 2004, se număra și asociația franceză RDSEE, aflată azi sub investigație. "Retragerea autorizației RDSEE, la sfârșitul lunii decembrie, a redeschis răni vechi, întrebări care au rămas fără răspuns", scrie Le Point. Adoptată din România în 1999, Lia (pe atunci în vârstă de șase ani) le-a povestit jurnaliștilor francezi că, aflând mai de mult din presă despre acuzele aduse RDSEE, și-a revizuit dosarul de adopție, pe care nu-l mai deschisese de când era adolescentă. În dosar apăreau informații "îngrozitoare" despre mama ei biologică, care n-ar fi avut "nici un interes" pentru copilul ei și n-ar fi "încercat niciodată s-o recupereze", însă nu există nici o decizie legală din partea statului francez și nici un act de abandon din partea mamei sale biologice. România, "supermarketul adopției" În schimb, exista un document, cu antetul RDSEE, în care se pretinde suma de "4.500 de dolari" de la părinții adoptivi pentru "costurile din România" pentru "procedură și formalități românești", fără a se da detalii despre ce proceduri sau formalități era vorba. Lia a venit în România, și-a găsit mama biologică, care i-a spus că "niciodată" nu a vrut s-o abandoneze, că a venit mereu s-o vadă la orfelinat, dar că la un moment dat i s-a spus că nu mai trebuie să semneze registru de vizite. "A fost foarte, foarte ușor în România anilor ’90, cu atât mai mult cu romii", a spus Lia. "Căderea lui Ceaușescu, al cărui regim a interzis avortul, a dezvăluit lumii întregi condițiile de viață a mii de copii închiși în instituții publice sordide. Însă foarte puțini erau cu adevărat orfani. Adopția internațională a explodat într-un mod total haotic, cu mulți bani în joc, până în punctul în care țara a ajuns să fie supranumită «supermarketul adopției».", notează Le Point. Un copil, 6.000 de dolari Un alt caz asemănător, semnalat de Le Monde, este Maria, adoptată prin intermediul RDSEE, în 1996, din București. "În august 2020, Maria și-a deschis dosarul de adopție. (...) Printre acte, două ordine de plată «mâzgălite manual». «Corespondentul român al asociației a cerut 6.000 de dolari în numerar de la părinții mei (adoptivi), pentru a avansa dosarul, ceea ce era mai mult decât taxele standard cerute»", potrivit publicației franceze. Maria, alături de alți șapte cetățeni francezi, elvețieni, belgieni și canadieni, adoptați din România, și reuniți în grupul Racines et dignité, a depus o plângere la procurorul din Paris pe 5 octombrie 2022. Potrivit presei franceze, RDSEE a continuat să intermedieze adopții din România până în 2004, iar în prezent, potrivit site-ului asociației, singura ei activitate în România este intermedierea de sponsorizări pentru "Casa de Copii Sf. Maria" din Barați-Mărgineni. Comunicat cinic al RDSEE În ceea ce privește iureșul de acuze, RDSEE nu a reacționat în prezent decât printr-un comunicat de presă, potrivit căruia decizia Ministerului de a le retrage autorizația pentru adopție a fost luată "doar pe baza zvonurilor din mass media": "Până în prezent, singura plângere în justiție contra RDSEE a fost respinsă prin decizia Parchetului din Paris din 24 iunie 2020 pe motiv că «infracțiunea nu pare a fi suficient de constituită sau descrisă, ancheta nereușind să adune probe suficiente». Prin urmare, Tribunalul de la Paris nu a solicitat deschiderea unei anchete în urma unei plângeri depuse în iunie 2020 de nouă francezi adoptați în Mali, așa cum, în mod fals, a transmis Le Monde. Reclamanți au fost cei care au dorit să treacă peste această decizie a Procurorului prin sesizarea directă a unui judecător de instrucție al Curții Judiciare din Paris.". Citește și: Fost director în CFR, după accidentul de la Galați: în orice clipă, vagoanele CFR Călători pot sări de pe linie și lovi un marfar cu benzină. “Trenurile CFR Călători sunt un real pericol“ RDSEE respinge categoric și confuzia care s-ar face în diverse articole între acțiunea sa și practicile ilicite în adopția internațională din Franța, vizând studiul lansat în luna februarie, de profesorii Yves Denéchère și Fábio Macedo: "RDSEE este prezentată în studiu ca fiind în «colimatorul presei și persoanelor adoptate din anii 2000», referindu-se la suspiciunile ridicate asupra asociației de către doamna Céline Giraud într-o lucrare publicată în 2007, în care critică asociația pentru că nu a informat-o despre un scandal juridic izbucnit în țara ei de origine, Peru. RDSEE dorește să sublinieze că nici răspunderea sa penală, nici răspunderea sa civilă nu au fost angajate în ceea ce privește adopțiile ilegale în Peru la începutul anilor 1980.". Minciuni grosolane În ceea ce privește scandalul de delapidare în care a fost implicată corespondenta asociației în Mali, ARSEM, RDSEE menționează că "S-a menținut în mod voluntar o confuzie cu o asociație locală din Mali numită ARSEM, prezentată în mod greșit drept «ștafeta RDSEE în Bamako până în 1994». RDSEE nu avea nicio autoritate asupra acelei asociații locale căreia îi oferea doar sprijin financiar. RDSEE a fost informată în 1993 de delapidarea comisă în cadrul ARSEM și, prin urmare, a încetat relația cu aceasta, începând cu 29 octombrie 1993.". Totuși, asociația ARSEM, înființată de RDSEE în Mali, nu a fost acuzată doar de delapidare. Potrivit corespondenței diplomatice din 17 noiembrie 1993, obținută de Le Point, oficiali ai ARSEM au fost suspectați de serviciile sociale din Mali și pentru că ar fi "încurajat familiile să se separe de copiii lor făcându-le să spere la o viață mai bună dacă aceștia ar fi fost adoptați.".

Tribunal internațional pentru judecarea crimelor Rusiei (sursa: Twitter/Ursula von der Leyen)
Eveniment

Tribunal internațional pentru judecarea crimelor Rusiei

Tribunal internațional pentru judecarea crimelor Rusiei. Un prim pas important pentru a trage Rusia la răspundere pentru crime de război va fi făcut la conferinţa internaţională din oraşul Lviv din vestul Ucrainei în acest weekend. Tribunal internațional pentru judecarea crimelor Rusiei Acordul privind înfiinţarea unui noi Centru internaţional pentru inculparea crimei de agresiune (ICPA) va fi semnat la conferinţă, a anunţat sâmbătă dimineaţă preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acesta va asigura dovezi pentru viitoare proceduri legale şi va fi localizat la sediul Agenţiei Uniunii Europene de cooperare în materie de justiţie penală (Eurojust), la Haga. Rusia şi preşedintele Vladimir Putin trebuie traşi la răspundere pentru crimele teribile împotriva Ucrainei, a afirmat von der Leyen într-un mesaj video. Există dovezi tot mai multe privind atacuri directe asupra populaţiei civile, precum şi asupra aprovizionării cu energie şi a altor infrastructuri. "Se ştie că forţele ruse au recurs la tortură, rele tratamente, violenţă sexuală şi execuţii sumare. Nici măcar copiii nu sunt scutiţi", a spus preşedinta CE. CPI, nerecunoscut de Rusia "Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a-i aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei", a spus Ursula von der Leyen. UE susţine rolul Curţii Penale Internaţional (CPI) în acest sens. Cu toate acestea, UE crede de asemenea că trebuie să existe un tribunal separat care să tragă la răspundere Rusia pentru crima de agresiune, a adăugat ea. Citește și: Date șocante despre pensiile ne-speciale: după 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu. Unii pensionari speciali au pensie peste ultimul salariu Dat fiind că Rusia nu recunoaşte jurisdicţia CPI, curtea nu poate să acţioneze în privinţa unor crime comise de această ţară, potrivit Comisiei Europene. Ca urmare, mai multe alte opţiuni sunt discutate în prezent. ICPA este un prim pas în acest proces de a asigura dovezi pentru procesele de mai târziu.

APCE: Tribunal internațional special pentru Putin (sursa: Twitter/PACE)
Internațional

APCE: Tribunal internațional special pentru Putin

APCE: Tribunal internațional special pentru Putin. Consiliul Europei a cerut joi în unanimitate înfiinţarea unui tribunal internaţional special pentru a-i judeca pe liderii ruşi, dar şi belaruşi, desemnaţi drept responsabili pentru războiul din Ucraina. APCE: Tribunal internațional special pentru Putin Cu 100 de voturi "pentru" şi o abţinere, reprezentanţii celor 46 de state membre au adoptat o rezoluţie care îi vizează, fără a-i nominaliza, pe liderii civili şi militari care "au planificat, pregătit, lansat sau executat" agresiunea împotriva Ucrainei. "Fără decizia lor de a declanşa acest război de agresiune împotriva Ucrainei, abuzurile, distrugerile, morţii şi pagubele care decurg nu s-ar fi produs", a estimat Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), reunită la Strasbourg. APCE îndeamnă statele membre ale Consiliului să înfiinţeze acest tribunal special cu susţinerea atâtor state şi organizaţii internaţionale pe cât este posibil, inclusiv a Adunării Generale a Naţiunilor Unite. APCE aşteaptă de la summit-ul şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor din Consiliul Europei, ce va avea loc în luna mai la Reykjavik, "un sprijin politic" pentru acest proiect. Consiliul Europei reuneşte mai multe ţări membre ale Uniunii Europene, dar şi foste republici sovietice, precum Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan. Parlamentul European, cerere similară Parlamentul European, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE, a adoptat săptămâna trecută un text similar, cu 472 de voturi pentru, 19 contra şi 33 abţineri. Curtea Penală Internaţională (CPI), al cărei sediu este la Haga, nu are competenţe decât pentru judecarea crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii, nu şi pentru judecarea "crimei de agresiune", pentru că Moscova, Minsk şi Kiev nu sunt semnatare ale tratatului care instituise CPI. Citește și: Panică în Transnistria: Rusia nu mai are bani pentru pensionarii din regiunea separatistă, plata pensiilor a întârziat Rezoluţia subliniază de asemenea că unele dintre faptele comise de Rusia în Ucraina împotriva civililor, în special omucideri şi strămutări de copii forţate în vederea rusificării lor, "ar putea intra" sub definiţia de "genocid" în sensul convenţiei internaţionale din 1948. În timpul reuniunii APCE, manifestanţi s-au adunat în faţa Consiliului Europei în susţinerea Ucrainei, în jurul unei ambulanţe ciuruite de gloanţe adusă de pe linia frontului. "Speranţa de viaţă a unei ambulanţe ca aceasta este în Ucraina de la câteva zile la câteva săptămâni. Acestea sunt primele ţinte de atac pentru inamicul nostru, căruia nu-i pasă de vieţile umane", a denunţat Ivanna Pinyak, membră a asociaţiei Promoukraina, care organiza manifestaţia.

PE, tribunal internațional pentru crimele Rusiei (sursa: Facebook/European Parliament)
Eveniment

PE, tribunal internațional pentru crimele Rusiei

PE, tribunal internațional pentru crimele Rusiei. Parlamentarii europeni vor un tribunal internațional special care ar trebui să investigheze liderii și comandanții militari ruși și aliații acestora implicați în invadarea Ucrainei. Toate resursele umane și costurile ar urma să fie susținute din fonduri alocate de Uniunea Europeană. Deputații atrag atenția că UE trebuie să acționeze rapid, deoarece există un risc mare ca, din cauza ostilităților în curs, dovezile legate de crimele de război să fie distruse. PE, tribunal internațional pentru crimele Rusiei Deputații europeni au adoptat o rezoluție prin care au cerut Uniunii Europene să sprijine cu resurse umane, logistic și financiar înființarea unui tribunal internațional special pentru crimele rezultate în urma invadării Ucrainei de către Rusia, în fruntea căreia se află președintele Vladimir Putin. Tribunalul internațional special ar urma să judece crimele comise în zone asupra cărora Curtea Penală Internațională nu are jurisdicție. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare „Parlamentul invită UE să ia toate măsurile necesare în cadrul procedurilor și instanțelor internaționale pentru a sprijini urmărirea penală a regimurilor ruse și belaruse pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și agresiune. Aceste anchete și urmăririle penale ulterioare ar trebui să se aplice, de asemenea, întregului personal al forțelor armate ruse și funcționarilor guvernamentali implicați în crime de război, solicită eurodeputații”, transmite Biroul de Presă al Parlamentului European. Europarlamentarii cer sprijin rapid În acest context, parlamentarii europeni au cerut Uniunii Europene „să furnizeze, cât mai curând posibil, toate resursele umane și bugetare necesare, precum și sprijinul administrativ, de investigație și logistic necesar pentru înființarea acestui tribunal”. Potrivit PE, atrocitățile raportate, cum ar fi bombardamentele fără discernământ asupra orașelor, deportările forțate, utilizarea muniției interzise, atacurile împotriva civililor care fug prin coridoarele umanitare convenite în prealabil, execuțiile și violența sexuală constituie încălcări ale dreptului internațional umanitar. Acestea pot fi considerate crime de război, potrivit eurodeputaților, care subliniază că toate au rămas neurmărite penal până în prezent. Deputații au cerut ca UE trebuie să acționeze rapid, deoarece există un risc mare ca, din cauza ostilităților în curs, dovezile legate de crimele de război să fie distruse.

Există un risc real pentru un conflict internațional (sursa: cnn)
Eveniment

Există un risc real pentru un conflict internațional

Există un risc real pentru un conflict internațional. Cel mai înalt ofițer militar american a declarat marți în fața parlamentarilor că lumea devine mai instabilă și că "potențialul pentru un conflict internațional semnificativ este în creștere, nu în scădere", relatează CNN. Există un risc real pentru un conflict internațional Președintele șefilor de Stat Major, generalul Mark Milley și secretarul apărării, Lloyd Austin, au apărut în fața Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților, în prima lor mărturie în fața Congresului de la invazia Rusiei în Ucraina. Cei doi șefi ai Pentagonului au declarat că amenințările din partea Rusiei și a Chinei rămân semnificative, în timp ce au apărat abordarea SUA față de război și fluxul de arme pe care SUA îl trimite în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Milley a declarat că invazia Rusiei în Ucraina este "cea mai mare amenințare la adresa păcii și securității Europei și poate a lumii" în cei 42 de ani de serviciu în armata americană, dar a adăugat că este "încurajator" să vezi cum lumea se adună în jurul Ucrainei. "Invazia rusă din Ucraina amenință să submineze nu doar pacea și stabilitatea europeană, ci și pacea și stabilitatea globală pe care părinții mei și o generație de americani au luptat atât de mult pentru a le apăra", a declarat Milley. "Ne confruntăm acum cu două puteri globale: China și Rusia, fiecare cu capacități militare semnificative, ambele care intenționează să schimbe în mod fundamental regulile bazate pe ordinea globală actuală", a adăugat Milley. "Intrăm într-o lume din ce în ce mai instabilă, iar potențialul pentru un conflict internațional semnificativ este în creștere, nu în scădere." Legislatorii din ambele partide s-au concentrat în cadrul audierii asupra armelor care au fost furnizate Ucrainei, întrebând dacă se poate face mai mult, în condițiile în care Ucraina a continuat să ceară capacități suplimentare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră