luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ins

49 articole
Economie

Dezastru la prețul energiei electrice: creștere cu aproape 60% față de 2025

Prețul energiei electrice a înregistrat cea mai mare creștere din ultimul an, majorându-se cu 57,2% în martie 2026 comparativ cu aceeași lună din 2025, potrivit datelor Institutul Național de Statistică. Scumpirea este determinată în principal de eliminarea schemei de plafonare a prețurilor. Alimentele se scumpesc: cafeaua și fructele, în topul creșterilor În categoria alimentelor, cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la cafea (+23,29%), fructe proaspete (+14,23%) și produse din fructe (+11,79%). Citește și: Ce avantaje economice rusești importante pierde Ungaria după victoria lui Magyar De asemenea, zahărul și produsele zaharoase au crescut cu 11,16%, iar ouăle s-au scumpit cu 14,63%. Alte majorări importante au fost consemnate la: carne de bovine (+11,47%) pâine (+9,86%) lapte de vacă (+9,69%) carne de pasăre (+7,73%) Uleiul, peștele și băuturile alcoolice, în creștere Prețurile au crescut și pentru alte produse de bază, precum peștele proaspăt (+7,91%), uleiul (+7,31%) și citricele (+9,35%). În același timp, berea s-a scumpit cu 7,74%, iar vinul cu 6,19%. Carnea de porc a avut o creștere mai moderată, de 3,08%. Scăderi de prețuri la unele alimente Există și produse care s-au ieftinit în martie 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Printre acestea se numără: cartofii (-11,08%) leguminoasele (-5,01%) făina (-3,38%) mălaiul (-1,78%) Zahărul a înregistrat o ușoară scădere de 0,52%. Scumpiri importante și la produsele nealimentare În categoria mărfurilor nealimentare, energia electrică rămâne principalul factor de creștere a prețurilor. Alte majorări semnificative au fost înregistrate la: energie termică (+13,41%) cărți, ziare și reviste (+10,11%) detergenți (+9,89%) tutun și țigări (+7,42%) Prețurile medicamentelor au crescut cu 4,13%, iar combustibilii cu 12,93%. Singura scădere importantă din categoria nealimentară a fost înregistrată la gaze, care s-au ieftinit cu 7,08% față de martie 2025. Serviciile continuă să se scumpească accelerat În sectorul serviciilor, cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la: bilete CFR (+24,40%) apă, canal și salubritate (+15,49%) servicii de igienă și cosmetică (+14,12%) servicii industriale (+15,68%) De asemenea, s-au scumpit serviciile de reparații auto (+13,55%) și cele de confecționare și reparare a îmbrăcămintei și încălțămintei (+13,91%). Creșteri la chirii, transport și servicii medicale Chiriile au crescut cu 8,26% în ultimul an, iar serviciile medicale cu 12,26%. Transportul urban s-a scumpit cu 8,88%, iar cel interurban rutier cu 9,48%. Tarifele serviciilor poștale au crescut cu 9,79% în martie 2026. Singura scădere de preț din categoria serviciilor a fost înregistrată la transportul aerian, ale cărui tarife au scăzut cu 7,49% față de anul precedent. INS precizează că, în calculul inflației începând cu august 2025, a fost inclusă eliminarea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică, introdusă prin OUG nr. 6/2025, ceea ce a contribuit semnificativ la creșterea prețurilor din ultimele luni. Evoluția prețurilor în România (2020–2026) În perioada 2020–2026, România a înregistrat creșteri semnificative de prețuri atât la produsele alimentare, cât și la cele nealimentare, pe fondul inflației ridicate și al crizelor economice succesive. Datele Institutului Național de Statistică arată că unele categorii de produse s-au scumpit mult peste media generală. Scumpiri accelerate la alimente în ultimii ani La alimente, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în special în ultimii ani. De exemplu, în 2026, cafeaua s-a scumpit cu peste 23%, ouăle cu aproximativ 14–15%, iar fructele proaspete cu peste 14% într-un singur an. Creșteri importante au fost consemnate și la produse de bază precum pâinea (+9–10%) sau laptele (+9,7%). În unele perioade, anumite alimente au avut scumpiri și mai accentuate: fructele proaspete au înregistrat creșteri de aproape 40% într-un an, iar produsele din fructe peste 25%. Alimentele, cu până la 50% mai scumpe față de 2020 Pe termen mai lung, comparativ cu 2020, alimentele sunt în prezent cu aproximativ 40–50% mai scumpe, potrivit analizelor bazate pe date INS. Această evoluție a fost determinată de creșterea costurilor cu energia, transportul și materiile prime. În cazul produselor nealimentare, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la energie și utilități. Energia electrică a avut creșteri spectaculoase, de peste 50–60% într-un singur an, iar gazele naturale au ajuns să fie cu peste 80% mai scumpe față de 2020. Combustibili și alte produse nealimentare în creștere Combustibilii au crescut și ei cu aproximativ 13% anual în unele perioade recente. Alte produse nealimentare care s-au scumpit semnificativ includ detergenții (aproape 10%), îmbrăcămintea și produsele textile, dar și medicamentele. În paralel, serviciile au devenit mai scumpe, cu creșteri notabile la transport, reparații auto sau servicii de îngrijire personală. Per ansamblu, inflația cumulată din ultimii ani a dus la o creștere generală a prețurilor de aproape 45% față de 2020. Această evoluție nu a fost uniformă: alimentele și energia au înregistrat cele mai mari scumpiri, influențând direct costul vieții.

Prețul energiei electrice crește cu aproape 60% (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Inflația anuală a urcat la 9,87% în martie 2026 (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Inflația crește accelerat, puterea de cumpărare a românilor continuă să scadă. Evoluție 2020-2026

Rata anuală a inflației a crescut la 9,87% în martie 2026, față de 9,31% în februarie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Scumpirile au fost resimțite în toate sectoarele, cele mai mari creșteri fiind înregistrate la servicii, cu un avans de 11,05%, urmate de mărfurile nealimentare (10,89%) și cele alimentare (7,67%). Evoluția lunară și inflația de la începutul anului Comparativ cu luna februarie 2026, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,78% în martie. Citește și: Ce avantaje economice rusești importante pierde Ungaria după victoria lui Magyar De la începutul anului, inflația a ajuns la 2,3% (martie 2026 raportat la decembrie 2025). În același timp, rata medie a inflației în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) a fost de 8,5%. Inflația calculată după standardele europene (IAPC) Potrivit INS, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat la nivel european, a înregistrat o creștere lunară de 0,92% în martie 2026. Rata anuală a inflației calculată pe baza acestui indicator a fost de 9%, iar rata medie a inflației în ultimele 12 luni a ajuns la 7,6%. Prognoza BNR: inflația va scădea treptat Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, la 3,9%, de la 3,7% anterior. Guvernatorul Mugur Isărescu estimează că inflația va coborî la 2,7% până la sfârșitul anului 2027. Scumpirile la energie și combustibili, principalul factor de risc BNR avertizează că inflația va continua să crească în perioada martie–iunie 2026 peste estimările inițiale. Principalele cauze sunt scumpirea combustibililor și majorarea cotațiilor la petrol și gaze naturale, pe fondul tensiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Evoluția puterii de cumpărare în România (2020–2026) Puterea de cumpărare în România a avut o evoluție mixtă în perioada 2020–2026, fiind influențată simultan de creșterea salariilor și de inflația ridicată. În primii ani după 2020, veniturile au crescut constant, pe fondul relansării economice după pandemie. Datele Eurostat arată că salariul mediu anual a urcat semnificativ, ajungând la peste 21.000 de euro în 2024, în creștere rapidă față de anii anteriori. Această evoluție a contribuit inițial la îmbunătățirea nivelului de trai. Inflația erodează câștigurile salariale Totuși, începând cu 2022–2023, inflația accelerată a început să erodeze câștigurile. România s-a situat printre țările UE cu cele mai mari creșteri de prețuri, iar în 2025 rata anuală a inflației s-a apropiat de 9,7–9,8%. În același timp, salariile au crescut mai lent: de exemplu, în 2025 câștigul salarial mediu net a ajuns la aproximativ 5.914 lei, cu un avans anual de doar 4,8%. Această diferență dintre ritmul de creștere al salariilor și cel al prețurilor a dus la scăderea salariului real, adică a puterii de cumpărare. Scăderea salariului real și impactul asupra populației Indicatorii oficiali arată că, în decembrie 2025, indicele câștigului salarial real a coborât la 95,5% față de anul precedent, semnalând o pierdere de putere de cumpărare. În unele luni din 2025, scăderea a fost și mai accentuată, ajungând la aproximativ 5% în termeni anuali. Efectele sunt vizibile în consumul populației. Potrivit analizelor economice recente, creșterea salariilor nu a reușit să compenseze scumpirile la energie, alimente și servicii, ceea ce a redus capacitatea reală de cumpărare a gospodăriilor. Chiar dacă veniturile nominale au crescut, nivelul de trai a stagnat sau chiar s-a deteriorat pentru o parte a populației. Perspective: echilibrare lentă în anii următori În prezent, tendința rămâne una de echilibrare lentă. Inflația începe să scadă treptat, dar rămâne ridicată comparativ cu media europeană, iar salariile continuă să crească într-un ritm moderat. Specialiștii estimează că o revenire clară a puterii de cumpărare va depinde de reducerea inflației și de accelerarea creșterii veniturilor reale în anii următori. În concluzie, între 2020 și prezent, România a înregistrat creșteri importante ale salariilor, dar acestea au fost parțial anulate de inflația ridicată din ultimii ani. Rezultatul este o putere de cumpărare volatilă, cu perioade de creștere urmate de scăderi, care continuă să influențeze nivelul de trai al populației.

Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5% Foto: Facebook Cartel Alfa
Economie

Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5%

Câștigul salarial net al bugetarilor este la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, înregistrând o scădere de circa 5% într-un an, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit datelor INS, câștigul salarial net în administrația publică a fost, în ianuarie 2026, de 6.816 lei. În ianuarie 2025, era de 7.160 de lei.  Citește și: Olguța Vasilescu se ceartă acum cu mama lui Bolojan: „Luați-l acasă”. Val de insulte ale fanilor Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5% Tot azi, INS a anunțat, pentru februarie 2026, o inflație anuală de 9,3%, în scădere ușoară față de ianuarie.  Pe întreaga economie, câştigul salarial mediu net a fost 5518 lei, în scădere cu 396 lei (-6,7%) față de luna decembrie 2025.  Însă, în raport cu evoluția prețului de consum, salariile au scăzut. Indicele câştigului salarial real a fost 92,5% în luna ianuarie 2026 față de luna decembrie 2025.  „În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (-1,8%), respectiv în învăţământ (-0,2%). În sănătate şi asistență socială, câştigului salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă (+0,8%)”, a arătat INS.  Statistica a anunțat, tot azi, că pensiile au scăzut în trimestrul IV din 2025, în raport cu inflația: „Indicele pensiei medii reale calculat, ca raport între indicele pensiei nominale nete și indicele prețurilor de consum, a fost de 97,8%”. 

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual Foto Linkedin
Economie

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual, arată datele publicate, azi de Institutul Național de Statistică (INS). Însă energia s-a ieftinit uşor faţă de luna precedentă, cu 0,44%. Alte creşteri semnificative ale prețurilor au mai fost înregistrate la cacao şi cafea, cu o majorare anuală de 25,27%, precum şi la transportul pe calea ferată, cu 24,40%. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2025 a fost 9,6%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În luna decembrie 2025, comparativ cu luna decembrie 2024, rata anuală a inflaţiei a fost 9,7%. În categoria mărfurilor alimentare, au mai fost consemnate scumpiri la fructe proaspete, cu un plus de 17,14% în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025. Scăderi de preţ, de la un an la altul, au fost înregistrate la cartofi, cu 10,77%, la fasole boabe şi alte leguminoase, cu 3,52%. De la o lună la alta, în ianuarie, cele mai mari scumpiri s-au consemnat la alte legume şi conserve de legume, cu 4,26%, şi la legume şi conserve de legume, cu 3,58%. Ieftiniri au fost înregistrate la brânză de oaie (telemea), de 0,06%, precum şi la mălai, de 0,03%.În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, în topul scumpirilor se află energia electrică şi energia termică, aceasta din urmă înregistrând o creştere anuală de 15,61%, precum şi cărţile, ziarele şi revistele, cu 10,10%. Nu au fost consemnate scăderi de preţ în ritm anual. Comparativ cu luna anterioară, cele mai mari creşteri de preţ s-au înregistrat la combustibili, cu 1,82%, şi la tutun şi ţigări, cu 1,17%. Ieftiniri au fost consemnate la gaze, de 0,82%, precum şi la energia electrică, de 0,44%.În sectorul serviciilor, cele mai importante majorări de preţ au fost consemnate la transportul pe calea ferată, care s-a scumpit cu 24,40% în ultimul an, la apă, canal, salubritate, cu 17,59%, şi la serviciile de igienă şi cosmetică, cu 17,75%. În schimb, serviciile poştale s-au ieftinit cu 3,44%.De la o lună la alta, în ianuarie, scumpiri semnificative s-au înregistrat la transportul aerian, cu tarife în creştere de 9,78%, şi la serviciile de apă, canal, salubritate, cu 9,08%. În schimb, abonamentele de transport urban s-au ieftinit cu 0,16%.

Și în guvernarea Ciolacu a fost recesiune tehnică la început de 2024 Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Surpriza din comunicatul INS: și în guvernarea Ciolacu a fost recesiune tehnică la început de 2024

Surpriza din comunicatul INS: și în guvernarea Ciolacu a fost recesiune tehnică la început de 2024, arată datele publicate azi de Statistică, date revizuite în jos.  Citește și: BREAKIN România a intrat, oficial, în recesiune tehnică: PIB-ul a scăzut în trimestrul IV cu 1,9%. Și producția industrială cade România a intrat, oficial, în recesiune tehnică: PIB-ul a scăzut în trimestrul IV cu 1,9%, a anunțat, în această dimineață, Institutul Național de Statisitică. Întrucât acesta este al doilea trimestru de scădere a PIB-ului, aceasta este o „recesiune tehnică”. Și în guvernarea Ciolacu a fost recesiune tehnică la început de 2024 Ce arată însă datele revizuite de INS pentru primele două trimeste din 2024: căderi ale PIB-ului de 0,4% în trimestru I din 2024 comparativ cu trimestrul IV din 2023 și în trimestrul II din 2024 comparativ cu trimestrul I.  Și în trimestrul I din 2025 PIB-ul a scăzut cu 0,4%, dar în trimestrul II din 2025 a crescut cu 1%. Teoretic, o recesiune tehnică este definită ca o scădere a PIB-ului pe perioada a două trimeste consecutive.  Marcel Ciolacu (PSD) a fost premier din iunie 2023 în 6 mai 2025. 

România a intrat, oficial, în recesiune tehnică Foto: Guvernul României
Eveniment

BREAKING România a intrat, oficial, în recesiune tehnică: PIB-ul a scăzut în trimestrul IV cu 1,9%

România a intrat, oficial, în recesiune tehnică: PIB-ul a scăzut în trimestrul IV cu 1,9%, a anunțat, în această dimineață, Institutul Național de Statisitică. Întrucât acesta este al doilea trimestru de scădere a PIB-ului, aceasta este o „recesiune tehnică”. Citește și: VIDEO Primarul Robert Negoiță, pozitiv la testul pentru cocaină, pe care singur și l-a făcut la solicitarea activistului Marian Ceaușescu Este probabil ca adversarii premierului Bolojan să folosească această situație pentru a-i critica măsurile de reducere a cheltuielilor statului.  Acum câteva zile, într-o emisiunea la Antena 3 în care l-a criticat dur pe Ilie Bolojan, Hubert Thuma anunța: „În data de 13 februarie România va afla oficial că este în recesiune tehnică (...) Mi-aș dori să înțeleagă că trebuie să se consulte și cu mediul academic, și cu mediul economic, dar și cu baza partidului”.  România a intrat, oficial, în recesiune tehnică „Produsul intern brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9%1 comparativ cu trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 0,1% pe seria brută și o scădere de 1,6% pe seria ajustată sezonier”, arată INS.  În plus, în luna decembrie 2025, producţia industrială a scăzut faţă de luna noiembrie 2025 ca serie brută cu 10,1% și a crescut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,8%, mai arată statistica. În  anul 2025, comparativ cu anul 2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 0,9%, ca urmare a scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-1,2%) și industria extractivă (-0,9%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,2%.  „Dacă am fi fost puși în fața unei crize majore, primii ar fi observat investitorii. Dar ei sunt din ce în ce mai optimiști. (…) Nu există nici o comparație între ce se întâmplă acum cu ce s-a întâmplat în 2009 (...) Obiectivul este să revenim pe creștere la potențial în 2026”, spunea joi seara ministrul de Finanțe Alexandru Nazare, întrebat fiind despre posibila intrare în recesiune tehnică. 

Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut

Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus. Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat, azi, că faţă de luna decembrie 2024, exporturile din luna decembrie 2025 au crescut cu 9,4%, iar importurile au scăzut cu 0,4%.  Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Și în noiembrie 2025 scăzuseră importurile, față de noiembrie 2024, dar și exporturile consemnaseră o reducere de 0,1%.  Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut În anul 2025, exporturile au crescut cu 4,2%, iar importurile au crescut cu 2,6%, comparativ cu anul 2024. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2025 a fost de 32743,1 milioane euro, mai mic cu 673,0 milioane euro (-2,0%) decât cel înregistrat în anul 2024. Pentru comparație, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2024 a fost de 33392,7 milioane euro, mai mare cu 4424,0 milioane euro (+15,3%) decât cel înregistrat în anul 2023.   Maşinile şi echipamentele de transport reprezintă 46,6% din exporturi şi 36,8% din importuri.  Datele INS mai arată că importurile de alimente și animale vii au scăzut cu 1,1% în 2025, față de 2024, în timp ce exporturile au crescut cu 12,7%. De altfel, aceasta este singura categorie de produse unde importurile au scăzut. Pe relația cu UE, importurile de alimente și animale vii au scăzut cu 0,6%, iar exporturile au crescut cu 13,2%. 

Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025 Foto: Guvernul României
Economie

Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025

Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025: aceasta a scăzut faţă de luna octombrie 2025 atât ca serie brută (-6,1%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-0,7%), anunță, azi, Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Producția industrială a scăzut și față de noiembrie 2024 cu 2,8%, ca serie brută  și cu 0,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025 „În perioada 1.I – 30.XI.2025, comparativ cu perioada 1.I – 30.XI.2024, producţia industrială a scăzut ca serie brută cu 1,1%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,5%”, mai arată INS.  Datele INS arată că cele mai mari scăderi ale producţiei au fost în sectorul de textile, în extracţia cărbunelui, produse chimice şi în sectorul de tutun, cel de îmbrăcăminte.  La polul opus, producţia a crescut cel mai mult în extracţia minereurilor metalifere şi fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente.  Ieri, INS a anunțat și o inflație uriașă, de 9,7% față de decembrie 2024. Totuși, inflația a scăzut ușor, în octombrie și noiembrie ea fiind de 9,8%.  La energia electrică, creșterea prețurilor a fost, de la an la an, de 60,91%. Fructele proaspete s-au scumpit cu 15%, cafeaua cu 23%, iar pâinea cu 10%.

Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS. Din august 2025, inflația stă ușor sub 10%

Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS: 9,7% față de decembrie 2024. Totuși, inflația a scăzut ușor, în octombrie și noiembrie ea fiind de 9,8%.  Citește și: Năsui și Prună critică dur conducerea USR și propun un referendum intern anti-baronizare Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS Indicele preţurilor de consum în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,22%, mai arată Institul Național de Statistică.  Din august 2025, când a atins un vârf de 9,9%, inflația stă ușor sub 10%. La energia electrică, creșterea prețurilor a fost, de la an la an, de 60,91%. Fructele proaspete s-au scumpit cu 15%, cafeaua cu 23%, iar pâinea cu 10%.  „Am avut o combinație de factori care au împins prețurile în sus: liberalizarea tarifelor la electricitate, majorarea TVA și accizelor, precum și o dinamică ridicată a costurilor salariale, în special în industria alimentară și în sectorul serviciilor de piață. În plus, anticipațiile inflaționiste pe termen scurt au continuat să crească”, a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu în noiembrie 2025.  „Inflația este apropiată de 10% în momentul de față și probabil că va rămâne în zona aceasta lunile următoare. O scădere mai importantă a inflației o să vedem începând cu iulie anul viitor, când din efectul de bază o să avem o scădere semnificativă a inflației. Noi avem o estimare de circa 4% la finalul anului viitor”, estima consilierul onorific al premierului Bolojan, Ionuț Dumitru, în decembrie 2025. 

Inflație uriașă și în noiembrie, câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an Foto: Facebook
Economie

Inflație uriașă și în noiembrie, câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an

Inflație uriașă și în noiembrie, iar câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an, arată mai multe seturi de date publicate azi de Institutul Național de Statistică.  Citește și: Șefa Curții de Apel București a încălcat legea când a difuzat o înregistrare audio dintr-un proces Inflație uriașă și în noiembrie, câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an Potrivit acestor date, rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2024 a fost 9,8%.  Datele parțiale publicate până azi de Eurostat, pe noiembrie, arată că inflația din România este cea mai mare. În Irlanda, inflația este 4,7%, la fel ca în Estonia, în Croația - 4,3%, iar în Polonia - 4,1%.  Rata medie lunară a inflației a fost, în 2025, 0,8%, dublu față de 2024.  „Indicele câştigului salarial real a fost 95,0% în luna octombrie 2025 față de luna octombrie 2024”, arată INS, adică puterea de cumpărare a scăzut cu 5%.  Pe de altă parte, datele INS arată că, după o scădere bruscă, în august a salariului mediu din administrația publică, acesta crește constant de câteva luni. Astfel, în iulie 2025, salariul mediu net în administrația publică era de 7.010 lei, iar în august a ajuns 6.904 lei. Însă în septembrie a fost 6.930 lei, iar în octombrie 6.983 de lei. Tituși, aceste este încăp mult sub vârful de 7.222 de lei, din mai 2025, luna în care au avut loc alegeri prezidențiale.  „În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+2,4%, ca urmare a plății cu ora a cadrelor didactice), în administraţia publică (+0,8%), respectiv în sănătate şi asistență socială (+0,2%)”, explică INS. 

Avalanșă de vești proaste de la INS: PIB-ul a scăzut, comerțul și turismul s-au prăbușit Foto: Guvernul României
Eveniment

Avalanșă de vești proaste de la INS: PIB-ul a scăzut, comerțul și turismul s-au prăbușit

Avalanșă de vești proaste de la INS, în această dimineață: PIB-ul a scăzut, comerțul cu amănuntul și turismul s-au prăbușit. Citește și: Cine este partenera de viață a lui Ilie Bolojan, cu care s-ar fi căsătorit recent, în secret Deocamdată, România nu a intrat în recesiune tehnică, care este definită drept o perioadă în care produsul intern brut (PIB-ul) unei țări a scăzut pentru două trimestre consecutive, comparativ cu trimestrul anterior. Avalanșă de vești proaste de la INS: PIB-ul a scăzut, comerțul și turismul s-au prăbușit Ce arată datele publicate de Institutul Național de Statistică: PIB-ul a scăzut, în trimestrul III din 2025, comparativ cu trimestrul II din 2025, în termeni reali, cu 0,2%. „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 484091,6 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,2% faţă de trimestrul II 2025 și în creștere cu 1,4% faţă de trimestrul III 2024”, arată INS. În luna octombrie 2025, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna septembrie 2025, atât ca serie brută cu 0,6%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate  cu 1,1%. Comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun a scăzut cu 2,4% în primele nouă luni din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024. În luna septembrie 2025 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna august 2025, ca serie brută cu 0,5%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 1,3%.   În luna octombrie 2025, comparativ cu luna octombrie 2024, sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare inclusiv apartamente și camere de închiriat au scăzut cu 2,9% și respectiv cu 2,6%. Sosirile și înoptările turiștilor români au scăzut cu peste 7%, dar au crescut cu 17% cele ale turiștilor străini.  „Este un risc real, dar și dacă intrăm în recesiune trebuie să avem soluții pregătite. Dacă ne uităm, la evoluția din ultimii 4 ani, nu era așa de greu să-ți dai seama că te îndrepți către recesiune. Faptul că în ultimii 4 ani am avut creștere economică tot mai mică, analiștii au atras atenția că în această direcție ne ducem. Eu ce vă pot spune este că voi căuta soluții pentru a pune de o parte resurse care să ajute economia într-o astfel de situație, dar este extrem, extrem de greu”, afirma, în vară, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare. 

România, în declin demografic accentuat (sursa: Pexels/Ogeday)
Eveniment

Aproape cinci milioane de români vor dispărea în următorii ani, avertizează INS

România se confruntă cu un declin demografic accentuat, iar populația ar putea scădea la 14,367 milioane de locuitori în anul 2080, față de 19,036 milioane în 2025 – o diminuare de aproape 4,7 milioane de persoane, adică aproximativ un sfert din populație. Datele provin din analiza „Proiectarea populaţiei active a României la orizontul anului 2080”, realizată de Institutul Național de Statistică (INS). România, în declin demografic accentuat INS prezintă trei variante de proiecție a populației rezidente: Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Varianta constantă (reper) – păstrează neschimbate nivelurile actuale de fertilitate, speranță de viață și migrație netă din anul 2024. Acest scenariu permite compararea evoluțiilor demografice în absența schimbărilor majore. Varianta medie (cea mai plauzibilă) – se bazează pe tendințele recente ale principalelor componente demografice și este considerată cea mai realistă în contextul socio-economic actual. Varianta optimistă – presupune îmbunătățiri semnificative ale fertilității și speranței de viață, indicând nivelul maxim ce ar putea fi atins în condiții demografice favorabile. Scădere inevitabilă a populației, indiferent de scenariu Coordonatorul publicației, vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, subliniază că toate scenariile duc la o scădere a populației, însă amploarea declinului diferă semnificativ: Varianta constantă: populația scade cu 4,669 milioane persoane, până la 14,367 milioane (circa -24,5%) Varianta medie: scădere de 3,403 milioane persoane (aprox. -17,9%) Varianta optimistă: reducere de 1,923 milioane persoane (circa -10,1%) „Indiferent de scenariul analizat, populaţia României va continua să scadă până în 2080, iar amploarea declinului variază între o zecime şi un sfert din populaţia actuală”, a precizat vicepreşedintele INS. Date demografice actuale folosite pentru proiecții Pentru realizarea acestor scenarii, INS a utilizat cele mai recente date disponibile, inclusiv: Populația rezidentă la 1 ianuarie 2025, pe județe, sexe și vârste Ratele totale de fertilitate și structura născuților-vii (2024) Speranța de viață la naștere (2024), pe sexe și județe Soldul migrației interne și internaționale (2024), pe grupe de vârstă și sexe Proiecții esențiale pentru politici publice și planificare socială Potrivit lui Silviu Vîrva, această lucrare oferă „o perspectivă scenografică asupra demografiei țării pe termen lung”, construită pe o metodologie riguroasă și o analiză detaliată a datelor. „Prin această viziune orientată spre viitor, putem anticipa şi gestiona mai eficient schimbările sociale care influenţează demografia, precum îmbătrânirea populaţiei, emigraţia şi evoluţia sporului natural”, a subliniat vicepreședintele INS. Lucrare realizată de experți INS Publicația INS este realizată de Silviu Vîrva, împreună cu autorii Silvia Pisică, Lavinia-Elena Bălteanu, Ruxandra Moldoveanu și Maria Streche. Aceasta prezintă proiecții demografice fundamentale pentru strategiile economice, sociale și educaționale, facilitând ajustarea resurselor la nevoile viitoare ale populației.

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze Foto: Facebook
Politică

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze, tot mai puțini s-au întors

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze, în timp ce tot mai puțini s-au întors, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), analizate de Profit. Potrivit acestei publicații, în 2023 și 2024 numărul românilor care au părăsit oficial țara l-a depășit puternic pe cel al celor care s-au întors. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Anii 2023 și 2024 au schimbat trendul din perioada anterioară, când numărul celor care reveneau îl depășea pe cel al celor care părăseau România. Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze În 2022, 54.839 de persoane au revenit în țară, față de 48.438 care au plecat definitiv, adică un plus de aproximativ 6.400 de români. În 2023, au plecat 48.612 cetățeni români, s-au întors 29.830 - pierdere netă de aproape 19.000 de persoane. În 2024, an electoral, au plecat 51.062 cetățeni români, s-au întors 28.431 - pierdere netă de aproape 23.000 de persoane.  Profit arată că din aceste statistici lipsesc datele privind migrația spre Marea Britanie, deși aceasta era una din principalele destinații ale celor care părăseau România.  În 2024, cei mai mulți emigranți au avut între 35 și 39 de ani, circa 12% din total. „Grupa de vârstă 30–34 de ani a avut o pondere de 8,1%, urmată de 25–29 de ani (7,4%) și 20–24 de ani (6,6%). În total, aproape un sfert din românii care au emigrat anul trecut aveau sub 35 de ani. Și segmentul 40–44 de ani este semnificativ, cu aproape 10% din total”, mai arată Profit. 

INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Economie

INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia

INS confirmă dezastrul lăsat de guvernarea Ciolacu: în 2024, România a înregistrat cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia din 2020, când PIB-ul a căzut cu 3,6%. Citește și: EXCLUSIV Agenția Națională de Absurd Fiscal: firme fără datorii la stat, inactivate pentru că administratorii nu erau la sediu în momentul vizitei inspectorilor de la Fisc Însă estimările recente ale Băncii Mondiale arată că 2025 ar putea fi un an mult mai rău, din această perspectivă.  INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013 În 2024, PIB-ul a crescut, față de 2023, cu doar 0,9%, arată datele anuale semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică, azi. În 2023, creșterea PIB-ului a fost de 2,3%, în 2022 - 4,2%, iar în 2021 - 5,6%.  Tot azi, INS a arătat că PIB-ul a crescut în trimestrul II din 2025 față de același semestru din 2024 cu doar 0,3%. „Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 446486,9 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul II 2024”, arată INS.  Acum trei zile, un studiu al Băncii Mondiale arăta că economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an, faţă de un nivel de 1,3% previzionat în luna iunie.  Potrivit instituţiei financiare internaţionale, creşterea consumului în România ar urma să încetinească până la aproximativ 1,1% în acest an, de la 5%, în medie, în perioada 2000-2024, deoarece consolidarea fiscală apasă asupra cheltuielilor, iar inflaţia rămâne ridicată. Banca Mondială menţionează că volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu doar 3,1% în perioada ianuarie-iulie a acestui an, comparativ cu aproape 9% în 2024, iar înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului.

Dezastru în turism, în august, lună de vârf Foto: Facebook Romania Travel/Constantin Rotar
Economie

Dezastru în turism, în august, lună de vârf: cădere de 4,8% a înnoptărilor - INS

Dezastru în turism, în august 2025, lună de vârf pentru vacanțe: Institutul Național de Statistică (INS) anunță o cădere de 4,8% a înnoptărilor, față de august 2024.  Citește și: Cum fentează primarii din Bihor concedierile cerute de Bolojan: unde îi mută pe angajații primăriilor „În luna august 2025, comparativ cu luna august 2024, sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare inclusiv apartamente și camere de închiriat au scăzut cu 4,6% și respectiv cu 4,8%”, arată INS.  Dezastru în turism, în august, lună de vârf Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna august 2025 a fost de 43,5% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în scădere cu 3,1 puncte procentuale faţă de luna august 2024.   Numărul turiștilor străini care au vizitat România a crescut cu peste 7%, în august 2025, comparativ cu august 2024. Cei mai mulți au venit din Germania, Italia și Israel.  În Teleorman au sosit 103 turiști străini în primele opt luni ale anului. În Tulcea, unde se află Delta Dunării, doar 4.729, față de Mehedinți - 7.289 sau peste 20.000 în Maramureș și circa 38.000 în Suceava.  La mare, numărul turiștilor a crescut, dar a scăzut puternic cel al celor cazați în stațiunile montane. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră