marți 08 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

ins

58 articole
Economie

Cădere dură a PIB-ului în primul semestru, reconfirmă INS. Industria a scăzut cu 2,9%

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat, azi, că în semestrul I 2026, Produsul Intern Brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2025 cu 0,7% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier. Citește și: VIDEO Fritz, la podcastul „Cum e, de fapt?”: ce va face când nu va mai fi primar, din ce va trăi Anunțul INS vine la circa o oră după ce ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a scris pe Facebook: „Totuşi, în acest context de presiune ridicată asupra finanțelor publice, corecția deficitului nu s-a făcut prin tăieri de investiții şi nici prin sacrificarea dezvoltării pe termen lung - dimpotrivă, investițiile au continuat să crească. Aici este una dintre cele mai importante diferențe față de o ajustare fiscală făcută exclusiv prin reducerea cheltuielilor”.  Consumul gospodăriilor, redus cu 2,5% INS arată că reducerea PIB s-a datorat căderilor din comerț și industrie: „O contribuţie negativă la creșterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri: - Comerţul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele (-0,9%), cu o pondere de 21,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu -3,9%; -  Industria (-0,5%), cu o pondere de 16,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu          -2,9%; - Informațiile și comunicațiile (-0,3%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a micșorat cu -3,5%; - Tranzacțiile imobiliare (-0,3%), cu o pondere de 7,5% la formarea  PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu -4,5%; - Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (-0,2%), cu o pondere de 12,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -1,7%.  La creşterea PIB, în semestrul I 2026 faţă de semestrul I 2025, contribuții pozitive au avut următoarele activități economice: -  Construcţiile (+0,7%), cu o pondere de 6,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +12,3%; - Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (+0,4%), cu o pondere de 4,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +11,7%; -  Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,1%), cu o pondere de 1,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +3,5%.  Însă, potrivit INS, consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice s-a majorat cu +6.0%, contribuind cu +0,6% la creșterea PIB. În schimb, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a redus cu -2,5%, contribuind cu -1,5% la modificarea PIB. 

Cădere dură a PIB-ului în primul semestru, reconfirmă INS. Industria a scăzut cu 2,9%
Semne bune: cifra de afaceri în industrie și comenzile noi, în iunie, au crescut față de mai
Eveniment

Semne bune: cifra de afaceri în industrie și comenzile noi, în iunie, au crescut față de mai

Institutul Național de Statistică a anunțat, azi, că atât comenzile noi din industrie, cât și cifra de afaceri în industrie, au crescut în iunie 2026, față de mai 2026. Cifra de afaceri în industrie a crescut și față de iunie 2025, guvernul Bolojan fiind instalat la finalul acelei luni. Citește și: EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA Însă, în primele șase luni din 2026, comparativ cu primul semestru din 2025, atât comenzile noi, cât și cifra de afaceri din industrie au scăzut.  România nu mai are guvern cu puteri depline din 5 mai 2026, când cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost dat jos printr-o moțiune de cenzură votată de PSD și AUR.  Creștere puternică în industria extractivă Datele INS prezentate în această dimineață: În luna iunie 2026, comenzile noi din industria prelucrătoare pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut, în termeni nominali, față de luna mai 2026 cu 5,0%, iar față de luna iunie 2025 au rămas la același nivel.  În luna iunie 2026, cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă şi piața externă) a crescut, în termeni nominali, atât față de luna mai 2026 cu 6,1%, cât și față de luna iunie 2025 cu 4,4%.  În perioada 1.I-30.VI.2026 comparativ cu perioada 1.I-30.VI.2025, comenzile noi din industria prelucrătoare pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut, în termeni nominali, cu 3,0%.  În perioada 1.I-30.VI.2026 comparativ cu perioada 1.I-30.VI.2025, cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă şi piața externă) a scăzut, în termeni nominali, cu 0,5%.  Potrivit INS, cifra de afaceri în industrie a crescut în iunie, raportat la mai 2026, datorită creșterilor înregistrate în industria extractivă (+29,1%) și în industria prelucrătoare (+5,1%). Industria energetică a scăzut cu 3,1%.  Comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut, în iunie 2026, comparativ cu luna precedentă,  ca urmare a creșterilor înregistrate în industria bunurilor de capital (+8,3%), industria bunurilor de uz curent (+6,3%) și în industria bunurilor de folosință îndelungată (+2,8%).  Suveraniștii au susținut constant că România nu mai are industrie. „Este timpul să luăm lucrurile în mâinile noastre, iar Planul Simion pentru reindustrializarea României este simplu: trebuie să investim din nou în industrie, să construim fabrici și uzine, și să aducem locurile de muncă înapoi în țară (...) Este esențial să recuperăm companiile naționale care au fost privatizate sau lăsate să se ruineze. Acestea sunt active strategice, care pot contribui enorm la economia noastră dacă sunt gestionate corect. Voi lupta pentru ca aceste companii să redevină ceea ce au fost odată: mândria României”, susținea George Simion. 

Scădere abruptă a inflației în iulie, cu 2,2% sub nivelul din iunie - INS
Economie

Scădere abruptă a inflației în iulie, cu 2,2% sub nivelul din iunie - INS

Inflația a scăzut accentuat în luna iulie, rata anuală ajungând la 8,2%, anunță Institutul Național de Statistică. Este o scădere cu 2,2% față de rata anuală din iunie.  Citește și: Sociologul Palada, plătit de AUR în 2025, anunță scoruri zdrobitoare pentru partidul lui Simion. La prezidențialele din 2025, prognozele sale, complet greșite „Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2026 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 8,2%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2025 – iulie 2026) faţă de precedentele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) a fost 9,8%”, arată INS. Fructele și legumele au tras inflația în jos Raportat la iulie 2025, cele mai mari creşteri de preţ s-au menţinut şi de această dată la servicii, 13,6%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 7,9%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5%. La alimente, cele mai mari scumpiri au rămas la cafea, preţul acesteia majorându-se într-un an cu 19%. Ouăle se află pe locul secund cu o creştere a preţurilor de 14%, în timp ce carnea de porc s-a scumpit cu 11,6%. În schimb, la legume și fructe proaspete prețurile au scăzut cu aproape 5%, respectiv 14%, într-un an.  Dintre mărfurile nealimentare, cele mai însemnate creşteri sunt de această dată la motorină, 30,7%, urmate de cele la benzină cu 23,1%. Un consilier al premierului Bolojan, Ionuț Dumitru, anticipa scăderea inflației, însă prevedea o reducere mai accentuată. „În iulie 2026 vom avea o scădere a inflaţiei anuale, în estimările noastre, vedem de la un 10,6 în iunie la un 7,8 în iulie şi încă o scădere semnificativă, de circa încă două puncte procentuale la 5,7 în august, când efectul creşterii de TVA din august 2025 va dispărea din inflaţia anuală", a declarat, la final de iunie, Ionuţ Dumitru, la ZF Live.  „Deci practic în iulie 2026 – august 2026 vom avea o reducere a inflaţiei anuale de circa patru puncte procentuale, ceea ce nu e deloc puţin, mai bine de patru puncte procentuale", a mai explicat acesta.  Însă această diminuare a inflației se va datora modului în care aceasta este calculată: dispare din calculul inflaţiei anuale efectul de bază produs de majorarea TVA din august 2025, un factor tehnic cu impact direct şi cuantificabil asupra indicelui preţurilor de consum, explică Ziarul Financiar.  „Cred că în trimestrul al treilea, începând cu iulie-august, o să începem să vedem scăderea inflației și ea se va duce spre intervalul de referință undeva în decembrie, adică înspre 4%. Deci, începând cu luna iunie-iulie, vom vedea aceste efecte”, spunea ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, în ianuarie 2026. 

Date proaste din economie: consumul populației și turismul au căzut, ING estimează o scădere a PIB, în 2026. Nazare e optimist
Economie

Date proaste din economie: consumul populației și turismul au căzut, ING estimează o scădere a PIB, în 2026. Nazare e optimist

Comerțul cu amănuntul a scăzut, în primul semestru din 2026, cu 5,6%, față de perioada similară din 2025, a anunțat azi Institutul Național de Statistică (INS). Faţă de luna iunie 2025, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în luna iunie 2026, a scăzut atât ca serie brută cu 5,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,3%.   Citește și: PSD și Curtea de Apel București au blocat și accesarea fondurilor norvegiene, arată Pîslaru Comerțul cu alimente, băuturi și tutun a scăzut cu circa 4,2%, semestrul I din 2026 față de semestrul I din 2025.  Tot azi, INS a anunțat că sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat) a scăzut, în primul semestru din 2026, cu 4,1% față de perioada similară din 2025.  ING și Fitch estimează o scădere a PIB, Nazare crede că va crește O analiză ING, publicată de Ziarul Financiar, estimează o scădere a PIB-ului, în 2026, de 0,5%. Fitch estima că reducerea PIB va fi chair de 0,6%. Însă ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, pare optimist și spune că PIB-ul va crește cu 0,1%. „Mă uit la următoarele trimestre, T3 şi T4, şi sperăm într-o revenire a consumului în aceste două trimestre, astfel încât să avem un trimestru patru pozitiv, ceea ce ne-ar permite să fim aproape de ţinta de creştere pe care am prognozat-o la începutul anului (...) Scenariul de bază era un plus de 0,1%, dar acest plus depinde foarte mult de modul în care va evolua economia în T3 şi T4. Ne bazăm pe agricultură în trimestrul al treilea. Un rezultat bun în agricultură ne-ar ajuta foarte mult şi pe continuarea rezultatelor bune din construcţii”, a spus el, la o dezbatere organizată de ZF.  Nazare a apreciat că reducerea inflației va duce la creșterea consumului populației. „Procesul de dezinflaţie va începe undeva în august-septembrie. El a fost întârziat de războiul din Iran, inclusiv estimarea de la finalul anului 2026 a fost afectată. Chiar dacă nu mai discutăm de o inflaţie de 4%, ci de una de 5-6%, procesul de dezinflaţie se va produce (...) Acest lucru va ajuta inclusiv consumul în trimestrul al treilea şi mai ales în trimestrul al patrulea. Inflaţia va începe să scadă din septembrie spre decembrie, iar pe fondul acestei scăderi vom vedea o revigorare a consumului privat, mai ales că, din septembrie, vom avea o bază de comparaţie similară cu cea de anul trecut. Cred că acest lucru se va reflecta în consum şi acestea sunt premisele inclusiv pentru o potenţială revenire în trimestrul al patrulea”, a apreciat ministrul de Finanțe. 

Cădere dură a producției industriale în primele 5 luni din 2026. Și producția de energie a scăzut
Eveniment

Cădere dură a producției industriale în primele 5 luni din 2026. Și producția de energie a scăzut

Producţia industrială a scăzut, în primele cinci luni din 2026 comparativ cu perioada similară din 2025, atât ca serie brută (-3,3%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-3,1%), anunță Institutul Național de Statistică.  Citește și: Grindeanu pregătește terenul guvernării cu AUR: „Eu nu exclud”. Condiții vagi pentru cooperare Tot azi, INS a anunțat că consumul final de energie electrică a scăzut cu 3,4%, tot în perioada ianuarie-mai 2026, raportat la primele cinci luni din 2025. Consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,8%, iluminatul public a scăzut cu 5,2%, iar consumul populației a scăzut cu 11,3%.  Cădere și a investițiilor străine În plus, la 15 iulie, Banca Națională a României a arătat că investițiile străine au scăzut cu circa 25%. „Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 2 195 milioane euro (comparativ cu 2 913 milioane euro în perioada ianuarie – mai 2025), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 2 540 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 345 milioane euro”, afirmă comunicatul BNR. În ceea ce privește producția industrială, în mai 2026 ea a fost mai mică cu 7,3% ca serie brută și cu 5,3% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, față de mai 2025. Față de aprilie 202, producția industrială a crescut ca serie brută (+3,1%) și a scăzut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-2,8%).  Datele INS mai arată creșteri puternice ale energiei eoliene și fotovoltaice: „Producţia din termocentrale a fost de 6683,8 milioane kWh, în scădere cu 310,3 milioane kWh (-4,4%). Producţia din hidrocentrale a fost de 6376,0 milioane kWh, în creștere cu 1198,9 milioane kWh (+23,2%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 4037,2 milioane kWh, în scădere cu 565,1 milioane kWh (-12,3%).   Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.V.2026, a fost de 3018,5 milioane kWh, în creștere cu 402,2 milioane kWh față de perioada 1.I-31.V.2025, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 2212,0 milioane kWh, în creștere cu 584,3 milioane kWh față de aceeași perioadă”.   

În anul electoral 2024, cheltuielile de protecție socială au crescut fără precedent - date INS
Politică

În anul electoral 2024, cheltuielile de protecție socială au crescut fără precedent - date INS

În anul 2024, așa numitele cheltuieli „privind protecția socială” au crescut cu  23,2% față de anul precedent, arată Institutul Național de Statistică (INS). Ele au fost de 325.723 milioane lei, respectiv 18,5% din PIB, înregistrând o creștere de 1,9 puncte procentuale față de anul precedent. Citește și: Sondajul comandat de PSD ridică AUR la 40% și plasează partidul lui Grindeanu peste PNL. Majoritatea îi dă premierului notă de trecere Peste 18% din PIB-ul României se cheltuie pe prestații sociale Cheltuielile cu prestațiile sociale (exclusiv costurile administrative și alte cheltuieli) au fost de 321.659 milioane lei (+23,8% față de anul 2023). Aceste cheltuieli au reprezentat 18,3% din PIB, înregistrând o creștere de 2 puncte procentuale față de anul 2023.  În 2024, România a avut un deficit bugetar de 8,65% din PIB, adică un minus între venituri și cheltuieli de aproape 153 de miliarde de lei. Cea mai mare sumă din buget, 12,7% din PIB, a fost alocată asistenței sociale. În acest capitol, intră și plata pensiilor publice, mărite, prin recalculare, în 2024. În perioada 2015-2024, atât veniturile, cât și cheltuielile de protecție socială au înregistrat o tendință generală de creștere, cea mai accentuată fiind consemnată în anul 2024 (+24,7%, respectiv +23,2% față de anul precedent). Ca pondere în PIB, în anul 2024, veniturile și cheltuielile de protecție socială au crescut până la 18,4% pentru venituri și 18,5% pentru cheltuieli, cele mai ridicate niveluri din această perioadă. „Ca și în anii anteriori (2015-2023), protecția socială a fost orientată cu precădere către  acoperirea riscurilor legate de limita de vârstă (bătrânețe) și de boală sau îngrijirea sănătății care, în 2024 au reprezentat 47,7%, respectiv 26,0% din totalul cheltuielilor cu prestațiile sociale. Ponderile cele mai scăzute au fost înregistrate în cazul cheltuielilor destinate sprijinirii persoanelor aflate în șomaj și acordării de beneficii pentru acoperirea cheltuielilor de locuire”, mai scrie INS. 

Rata inflației a scăzut ușor, în iunie, dar rămâne peste 10%. Ouăle și laptele, scumpiri de 13%
Politică

Rata inflației a scăzut ușor, în iunie, dar rămâne peste 10%. Ouăle și laptele, scumpiri de 13%

Rata anuală a inflației a fost, în iunie 2026, de 10,4%, într-o ușoară scădere față de mai 2026, când a fost 10,9%, a anunțat, azi, Institutul Național de Statistică. Ouăle și laptele de vacă s-au scumpit cu circa 13% într-un an.  Citește și: Pîslaru o desființează pe sinecurista Zară: „A pus în pericol viața oamenilor de la Dumbrava” Prețurile la benzină și motorină au crescut cu 22%, respectiv 28%, probabil ca urmare a războiului din Iran.  Consilierul onorific al premierului anunță că inflația se va reduce din iulie Indicele preţurilor de consum în luna iunie 2026 comparativ cu luna mai 2026 a fost însă doar 100,06%. Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iunie 2026 comparativ cu luna mai 2026 a fost 99,94%.  „În iulie 2026 vom avea o scădere a inflaţiei anuale, în estimările noastre, vedem de la un 10,6 în iunie la un 7,8 în iulie şi încă o scădere semnificativă, de circa încă două puncte procentuale la 5,7 în august, când efectul creşterii de TVA din august 2025 va dispărea din inflaţia anuală", a declarat, la final de iunie, Ionuţ Dumitru, la ZF Live.  „Deci practic în iulie 2026 – august 2026 vom avea o reducere a inflaţiei anuale de circa patru puncte procentuale, ceea ce nu e deloc puţin, mai bine de patru puncte procentuale", a mai explicat acesta.  Însă această diminuare a inflației se va datora modului în care aceasta este calculată: dispare din calculul inflaţiei anuale efectul de bază produs de majorarea TVA din august 2025, un factor tehnic cu impact direct şi cuantificabil asupra indicelui preţurilor de consum, explică Ziarul Financiar. Însă această diminuare a inflației se va datora modului în care aceasta este calculată: dispare din calculul inflaţiei anuale efectul de bază produs de majorarea TVA din august 2025, un factor tehnic cu impact direct şi cuantificabil asupra indicelui preţurilor de consum, a arătat Ziarul Financiar.

Date catastrofale de la INS: inflația a urcat spre 11%, salariul mediu a scăzut, pensiile, mai mici
Economie

Date catastrofale de la INS: inflația a urcat spre 11%, salariul mediu a scăzut, pensiile, mai mici

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat, azi, că inflația anuală a ajuns, în mai 2026, la 10,9%, în creștere față de aprilie 2026. Citește și: Liderii PSD, revoltați că doar Grindeanu și-a promovat oamenii, nu vor să voteze guvernul Tomac - surse Pensia medie lunară în trimestrul I din 2026 a fost de 2.934 lei, în scădere cu 0,8% față de trimestrul precedent. Indicele pensiei medii reale calculat, ca raport între indicele pensiei nominale nete și indicele prețurilor de consum, a fost de 97,3%.  Puterea de cumpărare, lovită de inflația uriașă Câştigul salarial mediu net a fost, în aprilie 2026, de 5.843 lei, în scădere cu 95 lei (-1,6%) față de luna martie 2026.  Datele INS arată că prețurile la ouă au crescut cu circa 14%, iar la lapte de vacă cu aproape 12%. Energia electrică s-a scumpit cu 55%, iar benzina și motorina cu peste o treime.  Salariul mediu net a scăzut cu circa 90 de lei, din martie în aprilie, adică de la 5.938 de lei la 5.843 lei. Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 3,5%. Indicele câştigului salarial real a fost 93,5% în luna aprilie 2026 față de luna aprilie 2025.   Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (15429 lei) și în activităţi de programare și activități de consultanță în tehnologia informaţiei (14249 lei), iar cele mai mici în pescuitul şi acvacultura (2915 lei) și în activităţi de asistenţă socială, fără cazare (2955 lei). 

Efectul guvernării Bolojan: deficitul comercial scade, importurile se reduc, dar cresc exporturile - INS
Economie

Efectul guvernării Bolojan: deficitul comercial scade, importurile se reduc, dar cresc exporturile - INS

Efectul guvernării Bolojan: deficitul comercial scade, importurile se reduc, dar cresc exporturile, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Doar în primele trei luni din acest an, deficitul comercial s-a redus cu aproape 10%. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Efectul guvernării Bolojan: deficitul comercial scade, importurile se reduc, dar cresc exporturile „În perioada 1.I-31.III 2026, exporturile au crescut cu 1,1%, iar importurile au scăzut cu 1,7%, comparativ cu perioada 1.I-31.III 2025. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.III 2026 a fost de 7704,2 milioane euro, mai mic cu 792,1 milioane euro (-9,3%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.III 2025”, arată INS.  „În perioada 1.I-31.III 2026, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (46,8% la export şi 36,6% la import) şi alte produse manufacturate1) (27,2% la export şi 27,3% la import)”, mai arată Statisitca, ceea ce contrazice teza suveranistă că „România nu mai produce nimic”.  Datele arată și că exporturile de alimente au crescut în primele trei luni, cu 5,2%, în timp ce importurile au scăzut ușor, cu 0,2%. 

Dezastru la prețul energiei electrice: creștere cu aproape 60% față de 2025. Cum s-a scumpit totul după 2020
Economie

Dezastru la prețul energiei electrice: creștere cu aproape 60% față de 2025. Cum s-a scumpit totul după 2020

Prețul energiei electrice a înregistrat cea mai mare creștere din ultimul an, majorându-se cu 57,2% în martie 2026 comparativ cu aceeași lună din 2025, potrivit datelor Institutul Național de Statistică. Scumpirea este determinată în principal de eliminarea schemei de plafonare a prețurilor. Alimentele se scumpesc: cafeaua și fructele, în topul creșterilor În categoria alimentelor, cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la cafea (+23,29%), fructe proaspete (+14,23%) și produse din fructe (+11,79%). Citește și: Ce avantaje economice rusești importante pierde Ungaria după victoria lui Magyar De asemenea, zahărul și produsele zaharoase au crescut cu 11,16%, iar ouăle s-au scumpit cu 14,63%. Alte majorări importante au fost consemnate la: carne de bovine (+11,47%) pâine (+9,86%) lapte de vacă (+9,69%) carne de pasăre (+7,73%) Uleiul, peștele și băuturile alcoolice, în creștere Prețurile au crescut și pentru alte produse de bază, precum peștele proaspăt (+7,91%), uleiul (+7,31%) și citricele (+9,35%). În același timp, berea s-a scumpit cu 7,74%, iar vinul cu 6,19%. Carnea de porc a avut o creștere mai moderată, de 3,08%. Scăderi de prețuri la unele alimente Există și produse care s-au ieftinit în martie 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Printre acestea se numără: cartofii (-11,08%) leguminoasele (-5,01%) făina (-3,38%) mălaiul (-1,78%) Zahărul a înregistrat o ușoară scădere de 0,52%. Scumpiri importante și la produsele nealimentare În categoria mărfurilor nealimentare, energia electrică rămâne principalul factor de creștere a prețurilor. Alte majorări semnificative au fost înregistrate la: energie termică (+13,41%) cărți, ziare și reviste (+10,11%) detergenți (+9,89%) tutun și țigări (+7,42%) Prețurile medicamentelor au crescut cu 4,13%, iar combustibilii cu 12,93%. Singura scădere importantă din categoria nealimentară a fost înregistrată la gaze, care s-au ieftinit cu 7,08% față de martie 2025. Serviciile continuă să se scumpească accelerat În sectorul serviciilor, cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la: bilete CFR (+24,40%) apă, canal și salubritate (+15,49%) servicii de igienă și cosmetică (+14,12%) servicii industriale (+15,68%) De asemenea, s-au scumpit serviciile de reparații auto (+13,55%) și cele de confecționare și reparare a îmbrăcămintei și încălțămintei (+13,91%). Creșteri la chirii, transport și servicii medicale Chiriile au crescut cu 8,26% în ultimul an, iar serviciile medicale cu 12,26%. Transportul urban s-a scumpit cu 8,88%, iar cel interurban rutier cu 9,48%. Tarifele serviciilor poștale au crescut cu 9,79% în martie 2026. Singura scădere de preț din categoria serviciilor a fost înregistrată la transportul aerian, ale cărui tarife au scăzut cu 7,49% față de anul precedent. INS precizează că, în calculul inflației începând cu august 2025, a fost inclusă eliminarea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică, introdusă prin OUG nr. 6/2025, ceea ce a contribuit semnificativ la creșterea prețurilor din ultimele luni. Evoluția prețurilor în România (2020–2026) În perioada 2020–2026, România a înregistrat creșteri semnificative de prețuri atât la produsele alimentare, cât și la cele nealimentare, pe fondul inflației ridicate și al crizelor economice succesive. Datele Institutului Național de Statistică arată că unele categorii de produse s-au scumpit mult peste media generală. Scumpiri accelerate la alimente în ultimii ani La alimente, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în special în ultimii ani. De exemplu, în 2026, cafeaua s-a scumpit cu peste 23%, ouăle cu aproximativ 14–15%, iar fructele proaspete cu peste 14% într-un singur an. Creșteri importante au fost consemnate și la produse de bază precum pâinea (+9–10%) sau laptele (+9,7%). În unele perioade, anumite alimente au avut scumpiri și mai accentuate: fructele proaspete au înregistrat creșteri de aproape 40% într-un an, iar produsele din fructe peste 25%. Alimentele, cu până la 50% mai scumpe față de 2020 Pe termen mai lung, comparativ cu 2020, alimentele sunt în prezent cu aproximativ 40–50% mai scumpe, potrivit analizelor bazate pe date INS. Această evoluție a fost determinată de creșterea costurilor cu energia, transportul și materiile prime. În cazul produselor nealimentare, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la energie și utilități. Energia electrică a avut creșteri spectaculoase, de peste 50–60% într-un singur an, iar gazele naturale au ajuns să fie cu peste 80% mai scumpe față de 2020. Combustibili și alte produse nealimentare în creștere Combustibilii au crescut și ei cu aproximativ 13% anual în unele perioade recente. Alte produse nealimentare care s-au scumpit semnificativ includ detergenții (aproape 10%), îmbrăcămintea și produsele textile, dar și medicamentele. În paralel, serviciile au devenit mai scumpe, cu creșteri notabile la transport, reparații auto sau servicii de îngrijire personală. Per ansamblu, inflația cumulată din ultimii ani a dus la o creștere generală a prețurilor de aproape 45% față de 2020. Această evoluție nu a fost uniformă: alimentele și energia au înregistrat cele mai mari scumpiri, influențând direct costul vieții.

Inflația crește accelerat, puterea de cumpărare a românilor continuă să scadă. Evoluție 2020-2026
Economie

Inflația crește accelerat, puterea de cumpărare a românilor continuă să scadă. Evoluție 2020-2026

Rata anuală a inflației a crescut la 9,87% în martie 2026, față de 9,31% în februarie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Scumpirile au fost resimțite în toate sectoarele, cele mai mari creșteri fiind înregistrate la servicii, cu un avans de 11,05%, urmate de mărfurile nealimentare (10,89%) și cele alimentare (7,67%). Evoluția lunară și inflația de la începutul anului Comparativ cu luna februarie 2026, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,78% în martie. Citește și: Ce avantaje economice rusești importante pierde Ungaria după victoria lui Magyar De la începutul anului, inflația a ajuns la 2,3% (martie 2026 raportat la decembrie 2025). În același timp, rata medie a inflației în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) a fost de 8,5%. Inflația calculată după standardele europene (IAPC) Potrivit INS, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat la nivel european, a înregistrat o creștere lunară de 0,92% în martie 2026. Rata anuală a inflației calculată pe baza acestui indicator a fost de 9%, iar rata medie a inflației în ultimele 12 luni a ajuns la 7,6%. Prognoza BNR: inflația va scădea treptat Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, la 3,9%, de la 3,7% anterior. Guvernatorul Mugur Isărescu estimează că inflația va coborî la 2,7% până la sfârșitul anului 2027. Scumpirile la energie și combustibili, principalul factor de risc BNR avertizează că inflația va continua să crească în perioada martie–iunie 2026 peste estimările inițiale. Principalele cauze sunt scumpirea combustibililor și majorarea cotațiilor la petrol și gaze naturale, pe fondul tensiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Evoluția puterii de cumpărare în România (2020–2026) Puterea de cumpărare în România a avut o evoluție mixtă în perioada 2020–2026, fiind influențată simultan de creșterea salariilor și de inflația ridicată. În primii ani după 2020, veniturile au crescut constant, pe fondul relansării economice după pandemie. Datele Eurostat arată că salariul mediu anual a urcat semnificativ, ajungând la peste 21.000 de euro în 2024, în creștere rapidă față de anii anteriori. Această evoluție a contribuit inițial la îmbunătățirea nivelului de trai. Inflația erodează câștigurile salariale Totuși, începând cu 2022–2023, inflația accelerată a început să erodeze câștigurile. România s-a situat printre țările UE cu cele mai mari creșteri de prețuri, iar în 2025 rata anuală a inflației s-a apropiat de 9,7–9,8%. În același timp, salariile au crescut mai lent: de exemplu, în 2025 câștigul salarial mediu net a ajuns la aproximativ 5.914 lei, cu un avans anual de doar 4,8%. Această diferență dintre ritmul de creștere al salariilor și cel al prețurilor a dus la scăderea salariului real, adică a puterii de cumpărare. Scăderea salariului real și impactul asupra populației Indicatorii oficiali arată că, în decembrie 2025, indicele câștigului salarial real a coborât la 95,5% față de anul precedent, semnalând o pierdere de putere de cumpărare. În unele luni din 2025, scăderea a fost și mai accentuată, ajungând la aproximativ 5% în termeni anuali. Efectele sunt vizibile în consumul populației. Potrivit analizelor economice recente, creșterea salariilor nu a reușit să compenseze scumpirile la energie, alimente și servicii, ceea ce a redus capacitatea reală de cumpărare a gospodăriilor. Chiar dacă veniturile nominale au crescut, nivelul de trai a stagnat sau chiar s-a deteriorat pentru o parte a populației. Perspective: echilibrare lentă în anii următori În prezent, tendința rămâne una de echilibrare lentă. Inflația începe să scadă treptat, dar rămâne ridicată comparativ cu media europeană, iar salariile continuă să crească într-un ritm moderat. Specialiștii estimează că o revenire clară a puterii de cumpărare va depinde de reducerea inflației și de accelerarea creșterii veniturilor reale în anii următori. În concluzie, între 2020 și prezent, România a înregistrat creșteri importante ale salariilor, dar acestea au fost parțial anulate de inflația ridicată din ultimii ani. Rezultatul este o putere de cumpărare volatilă, cu perioade de creștere urmate de scăderi, care continuă să influențeze nivelul de trai al populației.

Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5% într-un an
Economie

Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5% într-un an

Câștigul salarial net al bugetarilor este la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, înregistrând o scădere de circa 5% într-un an, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit datelor INS, câștigul salarial net în administrația publică a fost, în ianuarie 2026, de 6.816 lei. În ianuarie 2025, era de 7.160 de lei.  Citește și: Olguța Vasilescu se ceartă acum cu mama lui Bolojan: „Luați-l acasă”. Val de insulte ale fanilor Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5% Tot azi, INS a anunțat, pentru februarie 2026, o inflație anuală de 9,3%, în scădere ușoară față de ianuarie.  Pe întreaga economie, câştigul salarial mediu net a fost 5518 lei, în scădere cu 396 lei (-6,7%) față de luna decembrie 2025.  Însă, în raport cu evoluția prețului de consum, salariile au scăzut. Indicele câştigului salarial real a fost 92,5% în luna ianuarie 2026 față de luna decembrie 2025.  „În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (-1,8%), respectiv în învăţământ (-0,2%). În sănătate şi asistență socială, câştigului salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă (+0,8%)”, a arătat INS.  Statistica a anunțat, tot azi, că pensiile au scăzut în trimestrul IV din 2025, în raport cu inflația: „Indicele pensiei medii reale calculat, ca raport între indicele pensiei nominale nete și indicele prețurilor de consum, a fost de 97,8%”. 

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual
Economie

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual, arată datele publicate, azi de Institutul Național de Statistică (INS). Însă energia s-a ieftinit uşor faţă de luna precedentă, cu 0,44%. Alte creşteri semnificative ale prețurilor au mai fost înregistrate la cacao şi cafea, cu o majorare anuală de 25,27%, precum şi la transportul pe calea ferată, cu 24,40%. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2025 a fost 9,6%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În luna decembrie 2025, comparativ cu luna decembrie 2024, rata anuală a inflaţiei a fost 9,7%. În categoria mărfurilor alimentare, au mai fost consemnate scumpiri la fructe proaspete, cu un plus de 17,14% în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025. Scăderi de preţ, de la un an la altul, au fost înregistrate la cartofi, cu 10,77%, la fasole boabe şi alte leguminoase, cu 3,52%. De la o lună la alta, în ianuarie, cele mai mari scumpiri s-au consemnat la alte legume şi conserve de legume, cu 4,26%, şi la legume şi conserve de legume, cu 3,58%. Ieftiniri au fost înregistrate la brânză de oaie (telemea), de 0,06%, precum şi la mălai, de 0,03%.În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, în topul scumpirilor se află energia electrică şi energia termică, aceasta din urmă înregistrând o creştere anuală de 15,61%, precum şi cărţile, ziarele şi revistele, cu 10,10%. Nu au fost consemnate scăderi de preţ în ritm anual. Comparativ cu luna anterioară, cele mai mari creşteri de preţ s-au înregistrat la combustibili, cu 1,82%, şi la tutun şi ţigări, cu 1,17%. Ieftiniri au fost consemnate la gaze, de 0,82%, precum şi la energia electrică, de 0,44%.În sectorul serviciilor, cele mai importante majorări de preţ au fost consemnate la transportul pe calea ferată, care s-a scumpit cu 24,40% în ultimul an, la apă, canal, salubritate, cu 17,59%, şi la serviciile de igienă şi cosmetică, cu 17,75%. În schimb, serviciile poştale s-au ieftinit cu 3,44%.De la o lună la alta, în ianuarie, scumpiri semnificative s-au înregistrat la transportul aerian, cu tarife în creştere de 9,78%, şi la serviciile de apă, canal, salubritate, cu 9,08%. În schimb, abonamentele de transport urban s-au ieftinit cu 0,16%.

Surpriza din comunicatul INS: și în guvernarea Ciolacu a fost recesiune tehnică la început de 2024
Eveniment

Surpriza din comunicatul INS: și în guvernarea Ciolacu a fost recesiune tehnică la început de 2024

Surpriza din comunicatul INS: și în guvernarea Ciolacu a fost recesiune tehnică la început de 2024, arată datele publicate azi de Statistică, date revizuite în jos.  Citește și: BREAKIN România a intrat, oficial, în recesiune tehnică: PIB-ul a scăzut în trimestrul IV cu 1,9%. Și producția industrială cade România a intrat, oficial, în recesiune tehnică: PIB-ul a scăzut în trimestrul IV cu 1,9%, a anunțat, în această dimineață, Institutul Național de Statisitică. Întrucât acesta este al doilea trimestru de scădere a PIB-ului, aceasta este o „recesiune tehnică”. Și în guvernarea Ciolacu a fost recesiune tehnică la început de 2024 Ce arată însă datele revizuite de INS pentru primele două trimeste din 2024: căderi ale PIB-ului de 0,4% în trimestru I din 2024 comparativ cu trimestrul IV din 2023 și în trimestrul II din 2024 comparativ cu trimestrul I.  Și în trimestrul I din 2025 PIB-ul a scăzut cu 0,4%, dar în trimestrul II din 2025 a crescut cu 1%. Teoretic, o recesiune tehnică este definită ca o scădere a PIB-ului pe perioada a două trimeste consecutive.  Marcel Ciolacu (PSD) a fost premier din iunie 2023 în 6 mai 2025. 

BREAKING România a intrat, oficial, în recesiune tehnică: PIB-ul a scăzut în trimestrul IV cu 1,9%. Și producția industrială cade
Eveniment

BREAKING România a intrat, oficial, în recesiune tehnică: PIB-ul a scăzut în trimestrul IV cu 1,9%. Și producția industrială cade

România a intrat, oficial, în recesiune tehnică: PIB-ul a scăzut în trimestrul IV cu 1,9%, a anunțat, în această dimineață, Institutul Național de Statisitică. Întrucât acesta este al doilea trimestru de scădere a PIB-ului, aceasta este o „recesiune tehnică”. Citește și: VIDEO Primarul Robert Negoiță, pozitiv la testul pentru cocaină, pe care singur și l-a făcut la solicitarea activistului Marian Ceaușescu Este probabil ca adversarii premierului Bolojan să folosească această situație pentru a-i critica măsurile de reducere a cheltuielilor statului.  Acum câteva zile, într-o emisiunea la Antena 3 în care l-a criticat dur pe Ilie Bolojan, Hubert Thuma anunța: „În data de 13 februarie România va afla oficial că este în recesiune tehnică (...) Mi-aș dori să înțeleagă că trebuie să se consulte și cu mediul academic, și cu mediul economic, dar și cu baza partidului”.  România a intrat, oficial, în recesiune tehnică „Produsul intern brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9%1 comparativ cu trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 0,1% pe seria brută și o scădere de 1,6% pe seria ajustată sezonier”, arată INS.  În plus, în luna decembrie 2025, producţia industrială a scăzut faţă de luna noiembrie 2025 ca serie brută cu 10,1% și a crescut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,8%, mai arată statistica. În  anul 2025, comparativ cu anul 2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 0,9%, ca urmare a scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-1,2%) și industria extractivă (-0,9%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,2%.  „Dacă am fi fost puși în fața unei crize majore, primii ar fi observat investitorii. Dar ei sunt din ce în ce mai optimiști. (…) Nu există nici o comparație între ce se întâmplă acum cu ce s-a întâmplat în 2009 (...) Obiectivul este să revenim pe creștere la potențial în 2026”, spunea joi seara ministrul de Finanțe Alexandru Nazare, întrebat fiind despre posibila intrare în recesiune tehnică. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră