miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ins

46 articole
Economie

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual, arată datele publicate, azi de Institutul Național de Statistică (INS). Însă energia s-a ieftinit uşor faţă de luna precedentă, cu 0,44%. Alte creşteri semnificative ale prețurilor au mai fost înregistrate la cacao şi cafea, cu o majorare anuală de 25,27%, precum şi la transportul pe calea ferată, cu 24,40%. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2025 a fost 9,6%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În luna decembrie 2025, comparativ cu luna decembrie 2024, rata anuală a inflaţiei a fost 9,7%. În categoria mărfurilor alimentare, au mai fost consemnate scumpiri la fructe proaspete, cu un plus de 17,14% în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025. Scăderi de preţ, de la un an la altul, au fost înregistrate la cartofi, cu 10,77%, la fasole boabe şi alte leguminoase, cu 3,52%. De la o lună la alta, în ianuarie, cele mai mari scumpiri s-au consemnat la alte legume şi conserve de legume, cu 4,26%, şi la legume şi conserve de legume, cu 3,58%. Ieftiniri au fost înregistrate la brânză de oaie (telemea), de 0,06%, precum şi la mălai, de 0,03%.În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, în topul scumpirilor se află energia electrică şi energia termică, aceasta din urmă înregistrând o creştere anuală de 15,61%, precum şi cărţile, ziarele şi revistele, cu 10,10%. Nu au fost consemnate scăderi de preţ în ritm anual. Comparativ cu luna anterioară, cele mai mari creşteri de preţ s-au înregistrat la combustibili, cu 1,82%, şi la tutun şi ţigări, cu 1,17%. Ieftiniri au fost consemnate la gaze, de 0,82%, precum şi la energia electrică, de 0,44%.În sectorul serviciilor, cele mai importante majorări de preţ au fost consemnate la transportul pe calea ferată, care s-a scumpit cu 24,40% în ultimul an, la apă, canal, salubritate, cu 17,59%, şi la serviciile de igienă şi cosmetică, cu 17,75%. În schimb, serviciile poştale s-au ieftinit cu 3,44%.De la o lună la alta, în ianuarie, scumpiri semnificative s-au înregistrat la transportul aerian, cu tarife în creştere de 9,78%, şi la serviciile de apă, canal, salubritate, cu 9,08%. În schimb, abonamentele de transport urban s-au ieftinit cu 0,16%.

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual Foto Linkedin
Și în guvernarea Ciolacu a fost recesiune tehnică la început de 2024 Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Surpriza din comunicatul INS: și în guvernarea Ciolacu a fost recesiune tehnică la început de 2024

Surpriza din comunicatul INS: și în guvernarea Ciolacu a fost recesiune tehnică la început de 2024, arată datele publicate azi de Statistică, date revizuite în jos.  Citește și: BREAKIN România a intrat, oficial, în recesiune tehnică: PIB-ul a scăzut în trimestrul IV cu 1,9%. Și producția industrială cade România a intrat, oficial, în recesiune tehnică: PIB-ul a scăzut în trimestrul IV cu 1,9%, a anunțat, în această dimineață, Institutul Național de Statisitică. Întrucât acesta este al doilea trimestru de scădere a PIB-ului, aceasta este o „recesiune tehnică”. Și în guvernarea Ciolacu a fost recesiune tehnică la început de 2024 Ce arată însă datele revizuite de INS pentru primele două trimeste din 2024: căderi ale PIB-ului de 0,4% în trimestru I din 2024 comparativ cu trimestrul IV din 2023 și în trimestrul II din 2024 comparativ cu trimestrul I.  Și în trimestrul I din 2025 PIB-ul a scăzut cu 0,4%, dar în trimestrul II din 2025 a crescut cu 1%. Teoretic, o recesiune tehnică este definită ca o scădere a PIB-ului pe perioada a două trimeste consecutive.  Marcel Ciolacu (PSD) a fost premier din iunie 2023 în 6 mai 2025. 

România a intrat, oficial, în recesiune tehnică Foto: Guvernul României
Eveniment

BREAKING România a intrat, oficial, în recesiune tehnică: PIB-ul a scăzut în trimestrul IV cu 1,9%

România a intrat, oficial, în recesiune tehnică: PIB-ul a scăzut în trimestrul IV cu 1,9%, a anunțat, în această dimineață, Institutul Național de Statisitică. Întrucât acesta este al doilea trimestru de scădere a PIB-ului, aceasta este o „recesiune tehnică”. Citește și: VIDEO Primarul Robert Negoiță, pozitiv la testul pentru cocaină, pe care singur și l-a făcut la solicitarea activistului Marian Ceaușescu Este probabil ca adversarii premierului Bolojan să folosească această situație pentru a-i critica măsurile de reducere a cheltuielilor statului.  Acum câteva zile, într-o emisiunea la Antena 3 în care l-a criticat dur pe Ilie Bolojan, Hubert Thuma anunța: „În data de 13 februarie România va afla oficial că este în recesiune tehnică (...) Mi-aș dori să înțeleagă că trebuie să se consulte și cu mediul academic, și cu mediul economic, dar și cu baza partidului”.  România a intrat, oficial, în recesiune tehnică „Produsul intern brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9%1 comparativ cu trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 0,1% pe seria brută și o scădere de 1,6% pe seria ajustată sezonier”, arată INS.  În plus, în luna decembrie 2025, producţia industrială a scăzut faţă de luna noiembrie 2025 ca serie brută cu 10,1% și a crescut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,8%, mai arată statistica. În  anul 2025, comparativ cu anul 2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 0,9%, ca urmare a scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-1,2%) și industria extractivă (-0,9%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,2%.  „Dacă am fi fost puși în fața unei crize majore, primii ar fi observat investitorii. Dar ei sunt din ce în ce mai optimiști. (…) Nu există nici o comparație între ce se întâmplă acum cu ce s-a întâmplat în 2009 (...) Obiectivul este să revenim pe creștere la potențial în 2026”, spunea joi seara ministrul de Finanțe Alexandru Nazare, întrebat fiind despre posibila intrare în recesiune tehnică. 

Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut

Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus. Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat, azi, că faţă de luna decembrie 2024, exporturile din luna decembrie 2025 au crescut cu 9,4%, iar importurile au scăzut cu 0,4%.  Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Și în noiembrie 2025 scăzuseră importurile, față de noiembrie 2024, dar și exporturile consemnaseră o reducere de 0,1%.  Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut În anul 2025, exporturile au crescut cu 4,2%, iar importurile au crescut cu 2,6%, comparativ cu anul 2024. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2025 a fost de 32743,1 milioane euro, mai mic cu 673,0 milioane euro (-2,0%) decât cel înregistrat în anul 2024. Pentru comparație, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2024 a fost de 33392,7 milioane euro, mai mare cu 4424,0 milioane euro (+15,3%) decât cel înregistrat în anul 2023.   Maşinile şi echipamentele de transport reprezintă 46,6% din exporturi şi 36,8% din importuri.  Datele INS mai arată că importurile de alimente și animale vii au scăzut cu 1,1% în 2025, față de 2024, în timp ce exporturile au crescut cu 12,7%. De altfel, aceasta este singura categorie de produse unde importurile au scăzut. Pe relația cu UE, importurile de alimente și animale vii au scăzut cu 0,6%, iar exporturile au crescut cu 13,2%. 

Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025 Foto: Guvernul României
Economie

Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025

Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025: aceasta a scăzut faţă de luna octombrie 2025 atât ca serie brută (-6,1%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-0,7%), anunță, azi, Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Producția industrială a scăzut și față de noiembrie 2024 cu 2,8%, ca serie brută  și cu 0,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Scădere abruptă a producției industriale, în noiembrie 2025 „În perioada 1.I – 30.XI.2025, comparativ cu perioada 1.I – 30.XI.2024, producţia industrială a scăzut ca serie brută cu 1,1%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,5%”, mai arată INS.  Datele INS arată că cele mai mari scăderi ale producţiei au fost în sectorul de textile, în extracţia cărbunelui, produse chimice şi în sectorul de tutun, cel de îmbrăcăminte.  La polul opus, producţia a crescut cel mai mult în extracţia minereurilor metalifere şi fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente.  Ieri, INS a anunțat și o inflație uriașă, de 9,7% față de decembrie 2024. Totuși, inflația a scăzut ușor, în octombrie și noiembrie ea fiind de 9,8%.  La energia electrică, creșterea prețurilor a fost, de la an la an, de 60,91%. Fructele proaspete s-au scumpit cu 15%, cafeaua cu 23%, iar pâinea cu 10%.

Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS. Din august 2025, inflația stă ușor sub 10%

Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS: 9,7% față de decembrie 2024. Totuși, inflația a scăzut ușor, în octombrie și noiembrie ea fiind de 9,8%.  Citește și: Năsui și Prună critică dur conducerea USR și propun un referendum intern anti-baronizare Inflație uriașă și în decembrie, anunță INS Indicele preţurilor de consum în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,22%, mai arată Institul Național de Statistică.  Din august 2025, când a atins un vârf de 9,9%, inflația stă ușor sub 10%. La energia electrică, creșterea prețurilor a fost, de la an la an, de 60,91%. Fructele proaspete s-au scumpit cu 15%, cafeaua cu 23%, iar pâinea cu 10%.  „Am avut o combinație de factori care au împins prețurile în sus: liberalizarea tarifelor la electricitate, majorarea TVA și accizelor, precum și o dinamică ridicată a costurilor salariale, în special în industria alimentară și în sectorul serviciilor de piață. În plus, anticipațiile inflaționiste pe termen scurt au continuat să crească”, a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu în noiembrie 2025.  „Inflația este apropiată de 10% în momentul de față și probabil că va rămâne în zona aceasta lunile următoare. O scădere mai importantă a inflației o să vedem începând cu iulie anul viitor, când din efectul de bază o să avem o scădere semnificativă a inflației. Noi avem o estimare de circa 4% la finalul anului viitor”, estima consilierul onorific al premierului Bolojan, Ionuț Dumitru, în decembrie 2025. 

Inflație uriașă și în noiembrie, câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an Foto: Facebook
Economie

Inflație uriașă și în noiembrie, câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an

Inflație uriașă și în noiembrie, iar câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an, arată mai multe seturi de date publicate azi de Institutul Național de Statistică.  Citește și: Șefa Curții de Apel București a încălcat legea când a difuzat o înregistrare audio dintr-un proces Inflație uriașă și în noiembrie, câștigul salarial real a scăzut cu 5% într-un an Potrivit acestor date, rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2024 a fost 9,8%.  Datele parțiale publicate până azi de Eurostat, pe noiembrie, arată că inflația din România este cea mai mare. În Irlanda, inflația este 4,7%, la fel ca în Estonia, în Croația - 4,3%, iar în Polonia - 4,1%.  Rata medie lunară a inflației a fost, în 2025, 0,8%, dublu față de 2024.  „Indicele câştigului salarial real a fost 95,0% în luna octombrie 2025 față de luna octombrie 2024”, arată INS, adică puterea de cumpărare a scăzut cu 5%.  Pe de altă parte, datele INS arată că, după o scădere bruscă, în august a salariului mediu din administrația publică, acesta crește constant de câteva luni. Astfel, în iulie 2025, salariul mediu net în administrația publică era de 7.010 lei, iar în august a ajuns 6.904 lei. Însă în septembrie a fost 6.930 lei, iar în octombrie 6.983 de lei. Tituși, aceste este încăp mult sub vârful de 7.222 de lei, din mai 2025, luna în care au avut loc alegeri prezidențiale.  „În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+2,4%, ca urmare a plății cu ora a cadrelor didactice), în administraţia publică (+0,8%), respectiv în sănătate şi asistență socială (+0,2%)”, explică INS. 

Avalanșă de vești proaste de la INS: PIB-ul a scăzut, comerțul și turismul s-au prăbușit Foto: Guvernul României
Eveniment

Avalanșă de vești proaste de la INS: PIB-ul a scăzut, comerțul și turismul s-au prăbușit

Avalanșă de vești proaste de la INS, în această dimineață: PIB-ul a scăzut, comerțul cu amănuntul și turismul s-au prăbușit. Citește și: Cine este partenera de viață a lui Ilie Bolojan, cu care s-ar fi căsătorit recent, în secret Deocamdată, România nu a intrat în recesiune tehnică, care este definită drept o perioadă în care produsul intern brut (PIB-ul) unei țări a scăzut pentru două trimestre consecutive, comparativ cu trimestrul anterior. Avalanșă de vești proaste de la INS: PIB-ul a scăzut, comerțul și turismul s-au prăbușit Ce arată datele publicate de Institutul Național de Statistică: PIB-ul a scăzut, în trimestrul III din 2025, comparativ cu trimestrul II din 2025, în termeni reali, cu 0,2%. „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 484091,6 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,2% faţă de trimestrul II 2025 și în creștere cu 1,4% faţă de trimestrul III 2024”, arată INS. În luna octombrie 2025, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna septembrie 2025, atât ca serie brută cu 0,6%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate  cu 1,1%. Comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun a scăzut cu 2,4% în primele nouă luni din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024. În luna septembrie 2025 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna august 2025, ca serie brută cu 0,5%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 1,3%.   În luna octombrie 2025, comparativ cu luna octombrie 2024, sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare inclusiv apartamente și camere de închiriat au scăzut cu 2,9% și respectiv cu 2,6%. Sosirile și înoptările turiștilor români au scăzut cu peste 7%, dar au crescut cu 17% cele ale turiștilor străini.  „Este un risc real, dar și dacă intrăm în recesiune trebuie să avem soluții pregătite. Dacă ne uităm, la evoluția din ultimii 4 ani, nu era așa de greu să-ți dai seama că te îndrepți către recesiune. Faptul că în ultimii 4 ani am avut creștere economică tot mai mică, analiștii au atras atenția că în această direcție ne ducem. Eu ce vă pot spune este că voi căuta soluții pentru a pune de o parte resurse care să ajute economia într-o astfel de situație, dar este extrem, extrem de greu”, afirma, în vară, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare. 

România, în declin demografic accentuat (sursa: Pexels/Ogeday)
Eveniment

Aproape cinci milioane de români vor dispărea în următorii ani, avertizează INS

România se confruntă cu un declin demografic accentuat, iar populația ar putea scădea la 14,367 milioane de locuitori în anul 2080, față de 19,036 milioane în 2025 – o diminuare de aproape 4,7 milioane de persoane, adică aproximativ un sfert din populație. Datele provin din analiza „Proiectarea populaţiei active a României la orizontul anului 2080”, realizată de Institutul Național de Statistică (INS). România, în declin demografic accentuat INS prezintă trei variante de proiecție a populației rezidente: Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Varianta constantă (reper) – păstrează neschimbate nivelurile actuale de fertilitate, speranță de viață și migrație netă din anul 2024. Acest scenariu permite compararea evoluțiilor demografice în absența schimbărilor majore. Varianta medie (cea mai plauzibilă) – se bazează pe tendințele recente ale principalelor componente demografice și este considerată cea mai realistă în contextul socio-economic actual. Varianta optimistă – presupune îmbunătățiri semnificative ale fertilității și speranței de viață, indicând nivelul maxim ce ar putea fi atins în condiții demografice favorabile. Scădere inevitabilă a populației, indiferent de scenariu Coordonatorul publicației, vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, subliniază că toate scenariile duc la o scădere a populației, însă amploarea declinului diferă semnificativ: Varianta constantă: populația scade cu 4,669 milioane persoane, până la 14,367 milioane (circa -24,5%) Varianta medie: scădere de 3,403 milioane persoane (aprox. -17,9%) Varianta optimistă: reducere de 1,923 milioane persoane (circa -10,1%) „Indiferent de scenariul analizat, populaţia României va continua să scadă până în 2080, iar amploarea declinului variază între o zecime şi un sfert din populaţia actuală”, a precizat vicepreşedintele INS. Date demografice actuale folosite pentru proiecții Pentru realizarea acestor scenarii, INS a utilizat cele mai recente date disponibile, inclusiv: Populația rezidentă la 1 ianuarie 2025, pe județe, sexe și vârste Ratele totale de fertilitate și structura născuților-vii (2024) Speranța de viață la naștere (2024), pe sexe și județe Soldul migrației interne și internaționale (2024), pe grupe de vârstă și sexe Proiecții esențiale pentru politici publice și planificare socială Potrivit lui Silviu Vîrva, această lucrare oferă „o perspectivă scenografică asupra demografiei țării pe termen lung”, construită pe o metodologie riguroasă și o analiză detaliată a datelor. „Prin această viziune orientată spre viitor, putem anticipa şi gestiona mai eficient schimbările sociale care influenţează demografia, precum îmbătrânirea populaţiei, emigraţia şi evoluţia sporului natural”, a subliniat vicepreședintele INS. Lucrare realizată de experți INS Publicația INS este realizată de Silviu Vîrva, împreună cu autorii Silvia Pisică, Lavinia-Elena Bălteanu, Ruxandra Moldoveanu și Maria Streche. Aceasta prezintă proiecții demografice fundamentale pentru strategiile economice, sociale și educaționale, facilitând ajustarea resurselor la nevoile viitoare ale populației.

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze Foto: Facebook
Politică

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze, tot mai puțini s-au întors

Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze, în timp ce tot mai puțini s-au întors, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), analizate de Profit. Potrivit acestei publicații, în 2023 și 2024 numărul românilor care au părăsit oficial țara l-a depășit puternic pe cel al celor care s-au întors. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Anii 2023 și 2024 au schimbat trendul din perioada anterioară, când numărul celor care reveneau îl depășea pe cel al celor care părăseau România. Guvernarea Ciolacu a determinat zeci de mii de români să emigreze În 2022, 54.839 de persoane au revenit în țară, față de 48.438 care au plecat definitiv, adică un plus de aproximativ 6.400 de români. În 2023, au plecat 48.612 cetățeni români, s-au întors 29.830 - pierdere netă de aproape 19.000 de persoane. În 2024, an electoral, au plecat 51.062 cetățeni români, s-au întors 28.431 - pierdere netă de aproape 23.000 de persoane.  Profit arată că din aceste statistici lipsesc datele privind migrația spre Marea Britanie, deși aceasta era una din principalele destinații ale celor care părăseau România.  În 2024, cei mai mulți emigranți au avut între 35 și 39 de ani, circa 12% din total. „Grupa de vârstă 30–34 de ani a avut o pondere de 8,1%, urmată de 25–29 de ani (7,4%) și 20–24 de ani (6,6%). În total, aproape un sfert din românii care au emigrat anul trecut aveau sub 35 de ani. Și segmentul 40–44 de ani este semnificativ, cu aproape 10% din total”, mai arată Profit. 

INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Economie

INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia

INS confirmă dezastrul lăsat de guvernarea Ciolacu: în 2024, România a înregistrat cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia din 2020, când PIB-ul a căzut cu 3,6%. Citește și: EXCLUSIV Agenția Națională de Absurd Fiscal: firme fără datorii la stat, inactivate pentru că administratorii nu erau la sediu în momentul vizitei inspectorilor de la Fisc Însă estimările recente ale Băncii Mondiale arată că 2025 ar putea fi un an mult mai rău, din această perspectivă.  INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013 În 2024, PIB-ul a crescut, față de 2023, cu doar 0,9%, arată datele anuale semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică, azi. În 2023, creșterea PIB-ului a fost de 2,3%, în 2022 - 4,2%, iar în 2021 - 5,6%.  Tot azi, INS a arătat că PIB-ul a crescut în trimestrul II din 2025 față de același semestru din 2024 cu doar 0,3%. „Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 446486,9 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul II 2024”, arată INS.  Acum trei zile, un studiu al Băncii Mondiale arăta că economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an, faţă de un nivel de 1,3% previzionat în luna iunie.  Potrivit instituţiei financiare internaţionale, creşterea consumului în România ar urma să încetinească până la aproximativ 1,1% în acest an, de la 5%, în medie, în perioada 2000-2024, deoarece consolidarea fiscală apasă asupra cheltuielilor, iar inflaţia rămâne ridicată. Banca Mondială menţionează că volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu doar 3,1% în perioada ianuarie-iulie a acestui an, comparativ cu aproape 9% în 2024, iar înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului.

Dezastru în turism, în august, lună de vârf Foto: Facebook Romania Travel/Constantin Rotar
Economie

Dezastru în turism, în august, lună de vârf: cădere de 4,8% a înnoptărilor - INS

Dezastru în turism, în august 2025, lună de vârf pentru vacanțe: Institutul Național de Statistică (INS) anunță o cădere de 4,8% a înnoptărilor, față de august 2024.  Citește și: Cum fentează primarii din Bihor concedierile cerute de Bolojan: unde îi mută pe angajații primăriilor „În luna august 2025, comparativ cu luna august 2024, sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare inclusiv apartamente și camere de închiriat au scăzut cu 4,6% și respectiv cu 4,8%”, arată INS.  Dezastru în turism, în august, lună de vârf Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna august 2025 a fost de 43,5% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în scădere cu 3,1 puncte procentuale faţă de luna august 2024.   Numărul turiștilor străini care au vizitat România a crescut cu peste 7%, în august 2025, comparativ cu august 2024. Cei mai mulți au venit din Germania, Italia și Israel.  În Teleorman au sosit 103 turiști străini în primele opt luni ale anului. În Tulcea, unde se află Delta Dunării, doar 4.729, față de Mehedinți - 7.289 sau peste 20.000 în Maramureș și circa 38.000 în Suceava.  La mare, numărul turiștilor a crescut, dar a scăzut puternic cel al celor cazați în stațiunile montane. 

Săli de sport și bazine fictive în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Săli de sport și bazine de înot fictive: apar în bazele de date al INS, dar nu există în realitate

Săli de sport și bazine fictive: Institutul Național de Statistică (INS) a reacționat după apariția unor articole care semnalau discrepanțe majore în datele oficiale privind infrastructura sportivă. Săli de sport și bazine fictive Un exemplu este cel al unei comune cu doar 127 de copii, care figurează în statistici cu nouă săli de gimnastică, în timp ce la nivel de județ (Iași) apar bazine de înot inexistente. Citește și: Patrioții auriști, cei mai ostili serviciului militar pe bază de voluntariat. Alegătorii PNL și USR, cei mai favorabili INS a admis existența unor erori în sistem, precizând că mecanismul de verificare nu poate identifica dacă datele raportate sunt plauzibile. În prezent se fac verificări, însă rămâne întrebarea câte alte statistici oficiale ar putea ascunde informații neverosimile. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut  Foto: Facebook
Eveniment

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut cu peste 200 de lei, în iulie

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut cu peste 200 de lei, în iulie, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). În iunie, acesta era de 7.215 lei, în iulie a ajuns la 7.010 lei. Din august 2024, salariul mediu net al bugetarilor nu a mai fost atât de mic. Citește și: George Simion îi amenință cu violențe precum cele din Nepal pe cei care „au votat contra poporului”. Zeci de morți violente în această țară Guvernul Bolojan a aprobat primele reduceri de cheltuieli în iulie, deci acestea nu au avut cum să aibă impact pe aceste date ale INS.  Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut  O scădere a fost și față de iulie 2024, când salariul mediu net în administrație publică și apărare era de 7.028 lei.  „În sectorul bugetar, în luna iulie 2025 s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (-4,7%, în principal ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare), respectiv în administraţia publică (-2,8%). Câştigul salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+0,4%)”, arată INS.  Și salariul mediu net pe economie a scăzut, dar nu atât de mult: de la 5.539 de lei în iunie la 5.517 lei în iulie.  Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 5,2%. Indicele câştigului salarial real a fost 97,0% în luna iulie 2025 față de luna iunie 2025.  Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost în „activități de editare” - 10,8%. 

Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat, la fructe au crescut cu 40%

Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat, iar la fructe au crescut cu 40%, arată datele publicate în această dimineață de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Locotenent-colonel ucrainean critică dur modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk: „Este un haos complet” Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat Potrivit INS, prețul la energie electrică a crescut, în iulie 2025, cu 62,97%, față de iulie 2024, urmare a încetării sistemului de plafonare a acestor prețuri.  Inflația în iulie 2025, comparativ cu iulie 2024, a fost uriașă: 7,8%. Chiar și față de iunie 2025 indicele prețurilor de consum a crescut cu 2,68%. Un astfel de salt al inflației s-a mai înregistrta doar în aprilie 2022, când inflația lunară a fost de 3,74%.  Pâinea s-a scumpit cu 6,43% într-un an, iar laptele de vacă cu 7,38%. Prețul călătoriilor cu trenul s-a majorat cu 16,92%.  „Este vorba de un punct şi jumătate, 1,5 - 1,8 în cursul anului curent. Vorbesc de inflaţie. Vorbesc de impactul asupra inflaţiei. Bineînţeles că o să avem un impact actualizat cu toate măsurile în momentul când se închide pachetul”, spunea ministrul de Finanțe Alexandru Nazare după adoptarea măsurii de creștere a TVA.  „Un efect al creşterii TVA-ului va fi o creştere de preţuri, ceea ce indirect va alimenta uşor inflaţia, deci foarte probabil, faţă de estimările, să spunem, de la începutul anului, vom avea în a doua jumătate acestui an o inflaţie uşor mai mare. Avem o realitate economică pe care nu putem nega, care este o realitate de tip european, am avut o încetinire a economiei europene şi faţă de estimările cu care s-a construit bugetul la începutul anului de 2,5%, creşterea economică este mult mai redusă în prima jumătate a anului”, a declarat Ilie Bolojan, duminică seară, la Antena 3.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră