sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ins

24 articole
Economie

Ciolacu a reușit o scădere dramatică a producției industriale

Guvernarea Ciolacu I a reușit și o scădere dramatică a producției industriale, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS): în noiembrie 2024, producția industrială a picat cu 3,8% față de octombrie 2024 și cu 1,5% față de noiembrie 2023. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Datele Eurostat publicate azi arată că România este pe locul 17 din UE în ceea ce privește evoluția producției industriale. Ciolacu a reușit o scădere dramatică a producției industriale „Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,5%, ca efect al scăderilor înregistrate de cele trei sectoare industriale: industria extractivă (-3,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,8%) și industria prelucrătoare (-1,3%) (...) În perioada 1.I – 30.XI.2024, comparativ cu perioada 1.I – 30.XI.2023, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,8%, din cauza scăderilor înregistrate de cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,6%), industria prelucrătoare (-1,5%) și industria extractivă (-1,0%)”, explică INS. Producția de energie a căzut cu aproape 5% în primele nouă luni din 2024, față de perioada similară din 2023. Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente a fost cu 4,5% mai mică, în primele nouă luni din 2024, față de perioada similară din 2023. În septembrie 2024, premierul Marcel Ciolacu a anunţat în şedinţa de Guvern lansarea Planului Naţional pentru Marea Industrie: „Astfel, putem lansa astăzi Planul Naţional pentru Marea Industrie. Este cel mai important pachet economic de susţinere a economiei, de circa 2 miliarde de euro, axat pe trei mari piloni”. Dar de atunci nu s-a mai auzit nimic de acest pachet, care trebuia coordonat de vicepremierul Marian Neacșu, un penal PSD specializat în furajarea animalelor.

Ciolacu a reușit o scădere dramatică a producției industriale Foto: Ziarul Piatra Neamt
Producția industrială continuă să pice Foto: Facebook
Economie

Producția industrială continuă să pice

Producția industrială continuă să pice: cădere de 1,6% în primele zece luni ale anului, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Producția industrială continuă să pice „În perioada 1.I – 31.X.2024, comparativ cu perioada 1.I – 31.X.2023, producţia industrială a fost mai mică cu 1,8%, ca serie brută și cu 1,6%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, explică INS. Statistica arată că această situație se datorează căderii din „producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5,0%), industria prelucrătoare (-1,5%) și industria extractivă (-0,7%)”. Faţă de luna octombrie 2023, producţia industrială a crescut cu 1,3%, ca serie brută și a scăzut cu 0,9%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. „Programul de Guvernare al PSD, centrat pe investiții publice record și susținerea firmelor care produc în România au pus industria țării pe un curs ascendent, cu progrese vizibile față de anul precedent, dar și de la lună la lună (...) PSD și-a propus în programul de guvernare să mizeze pe dezvoltarea producției interne și crearea de noi locuri de muncă, și reindustrializarea României prin scheme de ajutor de stat și facilități pentru producția autohtonă”, se lăuda PSD în octombrie 2024.

Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an Foto: Facebook
Politică

Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an

Salariile nete din administrația publică au crescut cu aproape 18% într-un an, mult peste rata inflației și cu aproape 50% peste media salariilor din economie, arată datele Institutului Național de Statistică, publicate azi. În administrația publică, în octombrie 2024, salariul mediu net a ajuns la 7.141 de lei. Salariul mediu net pe economie este de 5.268 de lei, cu circa 35% mai puțin. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Salariile din administrația publică au crescut cu 18% într-un an INS calculează separat salariile din educație - unde media era de 5.948 de lei - și sănătate, unde media era 5.300. În plus, din calculul salariului mediu din administrația publică lipsesc „forțele armate și asimilați”. În octombrie 2023, salariul mediu în administrația publică era de 6.084 de lei, net. Saltul la 7.141 lei înseamnă o majorare, într-un singur an, de aproape 18%. Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net pe întreaga economie a crescut cu 12,3%, arată INS. În educație, salariul mediu net a crescut cu peste 18%, de la 5.031 la 5.948 de lei, iar în sănătate de la 4.531 de lei la 5.300 de lei, ușor sub 17%. „Cheltuielile de personal au însumat 133,72 mld lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024”, arată nota ministerului de Finanțe privind execuția bugetară în primele zece luni din 2024.

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă Foto: Damboviteanul
Economie

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă: în primele nouă luni din 2024, exporturile României au scăzut, dar au crescut importurile, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Dezastrul guvernării Ciolacu continuă „În perioada 1.I-31.X 2024, exporturile au scăzut cu 1,2%, iar importurile au crescut cu 3,0%, comparativ cu perioada 1.I-31.X 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.X 2024 a fost de 27211,7 milioane euro, mai mare cu 3993,1 milioane euro (+17,2%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.X 2023”, arată INS. Importuile de alimente au crescut, în primele nouă luni din 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023, cu 4,3%, dar exporturile de alimente s-au prăbușit, cu 14,4%. În septembrie, Europa Liberă România arăta că pe primul loc în topul produselor alimentare importate de România este carnea de porc. „Volumul cărnii de porc importate de România în prima jumătate a anului depășește 500 de milioane de euro, în timp ce exporturile au fost de numai 1,2 milioane de euro (...) Este grupa alimentară cu cea mai mare diferență între importuri și exporturi, cu alte cuvinte - produsul alimentar cu cel mai mare deficit al balanței comerciale (...) Următoarele în topul alimentelor importate în prima jumătate a anului 2024 sunt produsele de brutărie și patiserie, apoi preparatele alimentare, respectiv brânza și cașul. De altfel, brânza și cașul urmează cărnii în privința diferenței între importuri și exporturi”, scria Europa Liberă.

Inflația a început să crească din nou Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Inflația a început să crească din nou

Inflația a început să crească din nou, prețurile la fructe, detergenți sau apă și canalizare au explodat, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2023 a fost 4,7%. În septembrie, rata inflației a fost de 4,6%. Citește și: Geoană dirijează aproape toate cheltuielile electorale spre firma prietenilor prietenilor săi din Buzău Inflația a început să crească din nou Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,0%. În septembrie, era de doar 4,8%. Inflația la mărfuri alimentare a fost de 4,75%. Datele INS arată, la fructe proaspete, prețurile au crescut cu 13%, din cotmbrie 2023 în octombrie 2024. La detergenți, creșterea a fost de 13,47%, iar la apă și canalizare de 11,47%. Inflația era în UE, în septembrie, de 2,1%. În iulie, premierul Marcel Ciolacu a confundat evaziunea fiscală cu inflația când a vorbit despre faptul că „nu pot să ridic din umeri, prim-minstru al României, şi să mă uit că avem cea mai mare inflaţie din Europa”. Oficialul se referea de fapt la evaziunea fiscală, nu la inflație. „Nu pot să ridic din umeri, prim-minstru al României, şi să mă uit că avem cea mai mare inflaţie din Europa, când mă duc la Bruxelles, e primul lucru pe care mi-l spun, că avem cel mai mare gap de TVA”, spunea Ciolacu.

Exporturile de alimente continuă să pice, importurile cresc (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Exporturile de alimente continuă să pice, importurile cresc

Ce rămâne după ce Adrian Chesnoiu, Petre Daea și Florin „Busi” Barbu au ocupat Ministerul Agriculturii: exporturile de alimente continuă să pice, în timp ce importurile cresc. Deficitul balanței comerciale strict la capitolul „Alimente și animale vii” este de aproape trei miliarde de euro, în primele opt luni din 2024. Citește și: Jurnalist de investigație: Are Sorina Docuz un apartament la Nordis, unde ar locui împreună cu Marcel Ciolacu? Exporturile de alimente continuă să pice, importurile cresc Datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS) arată că exporturile de alimente și animale vii au căzut cu 10,4% în primele opt luni comparativ cu perioada similară din 2023, totalizând doar 4,4 miliarde de euro. Importurile au crescut cu 2,4%, totalizând 7,3 miliarde de euro. Pe relația cu Uniunea Europeană, exporturile au scăzut cu 4,8%, iar importurile au crescut cu 8,4%. La „Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală” exporturile s-au prăbușit cu 20,1%, iar importurile au crescut cu 1,9%. În total, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.VIII 2024 a fost de 20919,9 milioane euro, mai mare cu 2663,4 milioane euro (+14,6%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.VIII 2023. În perioada 1.I-31.VIII 2024, exporturile au scăzut cu 1,6%, iar importurile au crescut cu 2,0%, comparativ cu perioada 1.I-31.VIII 2023. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche

Românii sunt mai bogați, spune INS (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Românii sunt mai bogați, spune INS

Românii sunt mai bogați, spune INS. Veniturile totale medii lunare au fost în trimestrul II 2024, în termeni nominali, de 8.210 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.274 lei pe o persoană, în creştere cu 2% faţă de trimestrul anterior, conform unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică. Românii sunt mai bogați, spune INS Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 18,8%, iar cele pe o persoană cu 18,2%. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost, în trimestrul II 2024, de 6.920 lei pe o gospodărie (2.760 lei pe o persoană) şi au reprezentat 84,3% din veniturile totale, în creştere cu 77 lei pe o gospodărie faţă de trimestrul I 2024. Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 15,9%, iar cele pe o persoană cu 15,4%. Veniturile băneşti medii lunare au fost, în perioada menţionată, de 7.637 lei lunar pe o gospodărie (3.046 lei pe o persoană) în creştere cu 2,2% faţă de trimestrul I 2024, iar veniturile în natură de 574 lei lunar pe o gospodărie (229 lei pe o persoană), în scădere cu 0,5% faţă de precedentele trei luni. Salariile brute şi alte drepturi salariale au fost de 5.567 lei lunar pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (67,8% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă de trimestrul I 2024 cu 1 punct procentual). Prestațiile sociale, contribuție însemnată La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale de 1.563 lei lunar pe o gospodărie (19% în trimestrul II 2024, respectiv, 19,3% în trimestrul I 2024 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (7% în trimestrul II 2024, respectiv, 7,2% în trimestrul I 2024), formate din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiari de prestaţii sociale (1,7% în trimestrul II 2024, respectiv, 1,3% în trimestrul I 2024) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (5,3% în trimestrul II 2024, respectiv, 5,9% în trimestrul I 2024). În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban în perioada aprilie-iunie 2024 a fost de 9.202 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 3.868 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în trimestrul II 2024, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 74%, mai mare cu 16,9 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestaţii sociale a fost de 20,6%, mai mare cu 2,5 puncte procentuale faţă de cea din mediul urban. Ponderea veniturilor în natură a fost de 12,1% în mediul rural, de 3 ori mai mare faţă de cea din mediul urban. Cheltuielile lunare, mai mari Cheltuielile băneşti medii lunare au fost, în trimestrul al doilea din 2024, de 6.486 lei pe o gospodărie (2.587 lei pe o persoană), mai mari cu 1,8% faţă de trimestrul I 2024. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii a fost, în medie, de 434 lei lunar pe o gospodărie (173 lei pe o persoană), în scădere cu 8,3% faţă de trimestrul I 2024. Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul (cheltuielile băneşti de consum şi contravaloarea consumului uman din resurse proprii) de 4.142 lei lunar pe o gospodărie (59,8%) şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor de 2308 lei pe o gospodărie (33,4%), precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (cheltuielile băneşti de producţie şi contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) de 162 lei pe o gospodărie (2,3%). "Mediul de rezidenţă evidenţiază diferenţe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. În mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 7.660 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3.220 lei lunar, de 1,4 ori mai mult decât o persoană din mediul rural", se menţionează în comunicatul INS. Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe a fost de 37% în cheltuielile totale, cu 9,8 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii a fost de 11,6% în cheltuielile totale, de 3,7 ori mai mare decât în mediul urban. Mâncarea și băuturile nealcoolice, pe primul loc Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice, în valoare de 1.455 lei pe o gospodărie, au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (35,1%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili, în valoare de 530 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 12,8%, de cele pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte în valoare de 326 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,9% în cheltuielile totale de consum medii lunare, şi de cele pentru băuturile alcoolice, tutun, în valoare de 311 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,5% în cheltuielile totale de consum medii lunare. Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor populaţiei a fost cel efectuat pentru educaţie, de 26 lei pe o gospodărie (0,6% din cheltuielile totale de consum medii lunare).

Peste 30% din locuințele din mediul rural nu aveau duș Foto: OLX
Eveniment

Peste 30% din locuințele din mediul rural nu aveau duș

Peste 30% din locuințele din mediul rural nu aveau duș și/sau WC în interior, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). La nivelul întregii țări, ponderea gospodăriilor dotate cu baie/duş a fost, anul trecut, de 84,6%, iar a celor dotate cu grup sanitar de 83,3%, dar situația este mult mai rea la sate. Citește și: Ciucă i-a vorbit premierului grec, Mitsotakis, despre titlul romanului lui Petrescu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” Peste 30% din locuințele din mediul rural nu aveau duș „Pe medii de rezidenţă, diferenţierile sunt foarte pronunţate la ambele tipuri de utilităţi, în principal din cauza slabei dezvoltări a sistemului public de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate în localităţile rurale, faţă de cele urbane. Numai 69,7% dintre gospodăriile rurale beneficiază de avantajele oferite de existenţa unei băi sau a unui duş în interiorul locuinţei, proporţia păstrându-se şi în cazul dotării locuinţelor rurale cu un grup sanitar în interiorul locuinţei (67,3%)", se menţionează în ancheta INS. Gospodăriile din mediul rural, al căror cap de gospodărie este o persoană salariată şi care au dispus de resurse financiare mai mari, şi-au putut asigura cele două tipuri de utilităţi într-o proporţie mult superioară (86,2% dintre gospodăriile cu cap de gospodărie persoană salariată dispun în locuinţă de baie sau duş şi 84,1% dispun de grup sanitar). Ponderea gospodăriilor din mediul urban care au locuinţele dotate cu baie sau duş a fost superioară cu 12,7 puncte procentuale faţă de mediul rural, iar cea a locuinţelor dotate cu grup sanitar al căror cap de gospodărie este o persoană salariată cu peste 14,6 puncte procentuale față de ponderile corespunzătoare din rural. Datele statistice au fost obţinute prin "Ancheta asupra calităţii vieţii", desfăşurată în luna mai 2023, precizează INS.

Creștere economică mult sub așteptări Foto: Facebook
Economie

Creștere economică mult sub așteptări

Creștere economică mult sub așteptări, de 0,7%, după primele șase luni, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică. Guvernul estimase, prin bugetul pe 2024, o creștere anuală a PIB-ului de 3,4%. Comisia Europeană estima o creștere a PIB-ului de 3,3%. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Creștere economică mult sub așteptări „În semestrul I 2024, Produsul intern brut a crescut cu 0,7% comparativ cu semestrul I 2023, pe seria brută şi cu 1,5% pe pe seria ajustată sezonier”, arată INS. Produsul intern brut a înregistrat, în trimestrul II din 2024, o creștere de 0,8 % faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. Față de trimestrul I din 2024, creșterea a fost de doar 0,1%. Pentru comparație, economia SUA a crescut cu 2,8% în trimestrul II. „Vom avea, din punctul meu de vedere, cea mai mare creştere economică din Europa anul acesta. Şi nu va fi o creştere economică pe consum, va fi o creştere economică, în continuare, pe investiţii”, spunea premierul Marcel Ciolacu în martie 2023. „Creșterea economică prin investiții sprijinită de PSD face din România principala destinație de afaceri din zonă”, susținea PSD într-un material publicitar.

Inflația a explodat din nou în iulie Foto: captură video
Economie

Inflația a explodat din nou în iulie

Inflația a explodat din nou în iulie, după mai multe luni în care scăzuse. Acum o lună, Ciolacu confunda evaziunea fiscală cu inflația: potrivit INS, indicele prețurilor de consum a ajuns la 5,4%, în iulie 2024 raportat la iulie 2023. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei Inflația a explodat din nou în iulie În iunie, rata anuală a inflației a fost 4,9%, iar în mai - 5,1%. Datele INS arată că, printre altele, carnea de vacă s-a scumpit cu peste 6%, iar berea și vinul cu peste 7%. Dintre servicii, cele mai mari creşteri au fost la Poştă (26,5%), bilete de avion (15,6%), Apă, canal, salubritate (15,62%), Îngrijire medicală (11,47%), restaurante (10,73%). Grupaj foto: Mesajul.ro „Preţurile vor scădea în continuare”, se lăuda Marcel Ciolacu la 11 iulie. Însă, în aceeași zi, el confunda inflația cu evaziunea: „Eu m-am săturat, de 30 şi ceva de ani, vin miniştri de finanţe, vin premieri şi spun că fac digitalizare. Nu pot să ridic din umeri, prim-minstru al României, şi să mă uit că avem cea mai mare inflaţie din Europa, când mă duc la Bruxelles, e primul lucru pe care mi-l spun, că avem cel mai mare gap de TVA”.

Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială Foto: Facebook
Economie

Și exporturile s-au prăbușit

Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni este mai mare cu 11% față de perioada similară din 2023. Citește și: EXCLUSIV Geoană, no comment în legătură cu transferul unui sistem Patriot românesc în Ucraina. Anterior, Geoană spusese că este legitimă discuția despre crearea unei vulnerabilități României printr-un astfel de demers Și exporturile s-au prăbușit “Faţă de luna mai 2023, exporturile din luna mai 2024 au scăzut cu 16,2%, iar importurile au scăzut cu 5,6% (...) În perioada 1.I-31.V 2024, exporturile au scăzut cu 2,9%, iar importurile au crescut cu 0,2%, comparativ cu perioada 1.I-31.V 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.V 2024 a fost de 12288,3 milioane euro, mai mare cu 1230,8 milioane euro (+11,1%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.V 2023“, afirmă INS. Datele statisticii arată că exporturile așa-numitelor “Mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă“ au scăzut cu 6%. Ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului, Radu Oprea, susţine însă că 100 miliarde euro este ţinta exporturilor României pentru anul acesta. „100 miliarde euro. Aceasta este ţinta exporturilor României pentru anul acesta. În 2023 am atins valoarea de 93 miliarde de Euro. Industria auto a fost principalul exportator, de aceea am susţinut poziţia ACAROM ( Asociaţia constructorilor de automobile din România) la Budapesta la reuniunea miniştrilor economiei din UE. De regula, mă întâlnesc cu reprezentanţii industriei înainte de reuniunile interministeriale pentru a defini poziţia de ţară, dar şi după aceea pentru a-i informa despre discuţiile avute şi poziţionarea celorlalte state membre”, a scris Oprea pe reţeaua de socializare. „Faţă de luna mai 2023, producţia industrială a fost mai mică cu 11,1% ca serie brută și cu 6,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, a comunicat, vineri, INS.

Prăbușire dramatică a producției industriale Foto: Invest Energy
Economie

Prăbușire dramatică a producției industriale

Prăbușire dramatică a producției industriale, în luna mai 2024, de peste 10%, comparativ cu mai 2023 - anunță Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite în subordinea penalului UDMR Laszlo Borbely, pensionar special Prăbușire dramatică a producției industriale „Faţă de luna mai 2023, producţia industrială a fost mai mică cu 11,1% ca serie brută și cu 6,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, a comunicat, azi, INS. Față de aprilie 2024, producția industrială a scăzut în mai 2024 cu 8,8% ca serie brută și cu 6,3% ca serie ajustată. În perioada primele cinci luni din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, producţia industrială a scăzut cu 1,7% ca serie brută și cu 1,2% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. INS arată că această prăbușire a avut loc ca urmare a „scăderilor din cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-12,1%), industria prelucrătoare (-11,5%) și industria extractivă (-1,8%)”. România nu a reușit în prima jumătate din 2024 să-și acopere necesarul de energie electrică din producția proprie. Dezechilibrul a început în aprilie, când producția de energie a scăzut din cauza secetei și după scoaterea din producție a unui grup de la Cernavodă.

Creștere ridicol de mică a PIB-ului Foto: Facebook
Economie

Creștere ridicol de mică a PIB-ului

Creștere ridicol de mică a PIB-ului în primul trimestru: industria a tras în jos, au ridicat PIB-ul impozitele și administrația publică, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Numărul omorurilor nerezolvate s-a dublat în 10 ani. România are una din cele mai mari rate ale morților violente din spațiul european Creștere ridicol de mică a PIB-ului „Faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 0,1% pe seria brută şi cu 1,8% pe seria ajustată sezonier (...) Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2024 a fost de 416318,7 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,4% faţă de trimestrul IV 2023 și în creștere cu 1,8% față de trimestrul I 2023”, scrie INS. Însă PIB-ul nu a crescut ca urmare a majorării activităților din industrie sau construcții, ci din impozite, administrație publică și activități culturale. „O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,2%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,1%”, arată INS. Și sectorul construcții s-a contractat, cu 0,1%. În schimb, contribuția la creșterea PIB a impozitelor nete pe produs a fost de 0,6%, iar a „administrației publice și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială” de 0,1%. INS mai arată că „cheltuiala pentru consumul final individual al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +0,3% la creşterea PIB”. În schimb, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a majorat cu 3,3%, deci mai puțin ca administrația publică.

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE Foto: Facebook
Economie

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE, arată datele actualizate azi de Eurostat. Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă, la 2,6%, în luna aprilie. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani Acum câteva zile, premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda pe Facebook că inflația a scăzut. România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie În luna aprilie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Danemarca (0,5%) şi Finlanda (0,6%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,2%), Belgia (4,9%) şi Croaţia (4,7%). Comparativ cu luna martie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România de la 6,7%, până la 6,2%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în opt state membre. În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă la 2,4% în luna aprilie. În schimb, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 2,8% în aprilie, de la 3,1% în martie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut până la 2,7%, de la 2,9%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. Citește și: Economistul-șef al BNR avertizează: „La anul va veni nota de plată”. România are cel mai mare deficit de cont curent și a patra mare inflație, comparativ cu statele OECD Avertismente de la BNR În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna aprilie 2024 până la 5,9%, de la 6,61% în martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,05%. Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2024 comparativ cu luna martie 2024 a fost 100,36%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 6,3%. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

România are 18 km de drum național de pământ  Foto: Facebook
Eveniment

România are 18 km de drum național de pământ

Realizările lui Sorin Grindeanu, ministrul PSD al Transporturilor: potrivit datelor Institutului Național de Statistică, România are 18 km de drum național de pământ și 111 km de drum național pietruit. Datele erau valabile la finalul anului 2023. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro În 2018, erau doar 13 km de drum pietruit și 149 km de drum pietruit clasificate drept șosea națională. România are 18 km de drum național de pământ Potrivit INS, în 2018, România avea 16.818 km de drum național modernizat. În 2023, lungimea acestora ajunsese la 16.917, adică sub 100 de kilometri modernizați. Doar 48 de noi kilometri de autostradă au fost dați în folosință până la sfârşitul anului 2023, arată datele INS, citate de Digi 24. Finalizarea unei bucăți din Centura Capitalei A0, a trimis România peste borna de 1.000 de kilometri de autostradă, săptămâna trecută. „Am terminat 2023 cu 88 de kilometri făcuți. Am spus că la finele lui 2024, deci pe 2023-2024 vom avea cel puțin 250 de kilometri de autostradă completați. Se va realiza această țintă”, mințea Grindeanu, la Digi 24, la 13 ianuarie 2024. În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 27,5% din lungimea drumurilor modernizate şi 39,4% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită. Datele INS arată că lungimea căilor ferate este în scădere: în 2019 erau în exploatare 10.759 km, iar în 2023 doar 10.611 km. În 2023, lungimea „căilor principale” era de 5.961 km. În 2019, „lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4029 km, reprezentând 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră