duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: inimă

4 articole
Eveniment

Metoda prin care Putin l-ar fi ucis pe Navalnîi

Metoda kaghebistă prin care călăii lui Putin l-ar fi ucis pe Navalnîi: o lovitură plasată „expert” în inimă, după ce a fost ținut în frig ore întregi, scrie The Times, citând mai activiști ruși pentru drepturile omului. Această teorie ar fi confirmată de vânătăile de pe corpul lui Navalnîi, potrivit unor surse din colonia penitenciară unde a murit. According to Vladimir Osechkin's sources, Alexey Navalny was frozen in the open-air solitary confinement cell for 2.5 hours, with temperatures as low as -27°C (-16.6°F) to slow down & weaken his heartbeat. Then he was killed with the classic KGB 'one strike' punch to the heart.— Igor Sushko (@igorsushko) February 21, 2024 Corpul lui Navalnîi nu a fost predat familiei sale. Alexei Navalny’s mother records a video in front of the prisonShe says 5 days have passed & she still hasn’t been allowed to see his bodyAfter releasing the video, Russia announced it has issued an arrest warrant for her other sonVia @Gerashchenko_en pic.twitter.com/u96AV2amet— Visegrád 24 (@visegrad24) February 20, 2024 Metoda prin care Putin l-ar fi ucis pe Navalnîi „Alexei Navalnîi ar fi fost probabil ucis cu o lovitură de pumn în inimă, o tehnică practicată în trecut de agenții forțelor speciale ale KGB, după ce a fost expus la temperaturi scăzute timp de mai multe ore. Vladimir Osechkin, fondatorul grupului pentru drepturile omului Gulagu.net, a declarat pentru The Times că vânătăile găsite pe corpul liderului opoziției corespund unei tehnici denumită «o singură lovitură», citând o sursă care lucrează în colonia penală din Arctica unde Navalnîi a murit vineri. Înainte de moartea sa, Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, a fost forțat să petreacă mai mult de două ore și jumătate în aer liber, într-un spațiu de izolare în aer liber, unde temperaturile puteau coborî până la minus 27C, a declarat Osechkin. În mod normal, deținuții erau ținuți în aer liber nu mai mult de o oră, și mult mai puțin în astfel de condiții extreme”, scrie The Times. Citește și: Răzbunarea mafiotă a lui Putin, într-o țară NATO: un pilot rus care a dezertat cu tot cu elicopter, ciuruit de gloanțe și călcat cu propria mașină. Guvernul socialist spaniol tace Osechkin a spus că mai sunt cazuri de deținuți uciși astfel de gărzile din închisorile rusești. „Cred că mai întâi i-au distrus corpul ținându-l mult timp în frig și încetinind la minimum circulația sângelui. Și apoi devine foarte ușor să omori pe cineva, în câteva secunde, dacă agentul are ceva experiență în acest sens. Este o metodă veche a diviziilor forțelor speciale ale KGB-ului. Ei și-au antrenat agenții să ucidă un om cu un singur pumn în inimă, în centrul corpului. A fost o marcă înregistrată a KGB-ului", a spus activistul rus pentru drepturile omului.

Metoda prin care Putin l-ar fi ucis pe Navalnîi Foto: Facebook
Iași versus București: inimi mai scumpe (sursa: Facebook/Costel Alexe)
Eveniment

Iași versus București: inimi mai scumpe

Iași versus București: inimi mai scumpe. Consiliul Județean Iași a pierdut finanțarea de 300 de milioane de euro care ar fi putut fi alocată prin PNRR pentru construcția Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară din cauza digitalizării și a costurilor supraevaluate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De exemplu, costul mediu pe metru pătrat construit ajungea, în proiectul ieșean, la 26.500 lei, în timp ce costul mediu pentru un pat era de aproape 3,3 milioane lei. Pentru comparație, la București, la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare, costul pe metru pătrat construit a fost calculat la 16.577 lei, iar costul pe pat, la puțin peste 2,4 milioane lei. Mai mult, costurile cu asistența tehnică pentru Iași au fost estimate la peste 20,3 milioane lei, în timp ce la București sunt de doar 460.000 lei. A fi sau a nu fi digitalizare Ministerul Sănătății (MS), condus de pesedistul Alexandru Rafila, a decis să excludă proiectul „construirea şi dotarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi” de pe lista obiectivelor de investiții din domeniul medical care vor fi finanţate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Surse din cadrul MS au declarat sub protecția anonimatului că proiectul susținut de liberalul Costel Alexe a fost depunctat pentru capitolul "digitalizare". De exemplu, în cererea de finanțare s-a menționat că 80 de paturi vor fi digitalizate și dotate cu echipamente IT care vor înlocui fișa de observație clasică a pacientului cu sisteme digitalizate (adică cu fișa sau dosarul electronic al pacientului). Consiliul Județean Iași a transmis ulterior o clarificare în care a menționat că toate cele 450 de paturi sunt digitalizate. În acest sens au dat ca exemplu paturile electronice pentru pacienți. Numai că Ministerul Sănătății a considerat că aceste paturi nu pot fi incluse în capitolul digitalizare, ci la echipamente medicale. Motivul: toate paturile pentru pacienți produse în anul 2023 au mecanisme electronice conectate la un panou de comandă prin care se rabatează, se ridică sau coboară. Un alt echipament invocat la „digitalizare” a fost stația centrală de monitorizare a pacienților critici. Adică un monitor care afișează într-un singur loc anumiți parametrii preluați de la monitoarele de funcții vitale. Dar și acesta face parte din categoria echipamentelor medicale și nu a putut fi inclus la digitalizare. Alexe, declarații inutile Nemulțumit de decizia ministrului Alexandru Rafila, liberalul Costel Alexe declara în ianuarie 2023 că a solicitat reevaluarea proiectului. Printre motivele invocate atunci se afla și o evaluare internă a proiectului realizată de Consiliul Județean Iași, în urma căreia ar fi rezultat că trebuia să primească 72 de puncte. Acest punctaj ar fi situat Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi pe un loc eligibil pentru finanţare. „Iaşiul merită să aibă un Spital al Inimii şi am atras în nenumărate rânduri atenţia asupra urgenţei şi necesităţii acestui institut, nu doar pentru judeţul nostru, ci pentru întreaga regiune a Moldovei, inclusiv pentru cetăţenii români din Republica Moldova. Nu vom renunţa la acest spital vital pentru sănătatea ieşenilor, indiferent de greutatea piedicilor pe care le întâlnim pe traseu. Statul român este obligat să prioritizeze cu adevărat investiţiile din Sănătate şi să repare nedreptatea pe care Iaşiul şi Moldova o trăiesc de ani de zile”, spunea Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași. Costuri foarte mari la Iași Costurile estimate pentru construirea şi dotarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi au fost estimate de Consiliul Județean Iași, condus de liberalul Costel Alexe, la nu mai puțin de 1,479 miliarde lei (în jur de 300 de milioane de euro). Proiectul prevedea construcția unui spital cu 450 de paturi și 19 săli de operație. Calculele arată că costul mediu pe pat erau de 3,288 milioane lei fără TVA. În timp ce costul mediu pe fiecare metru pătrat construit ajungea la 26.508 lei (peste 5.400 de euro). În această sumă au fost calculate construirea institutului, amenajări exterioare, utilități și branșamente, împrejmuire, proiectare și consultanță, taxe, cheltuieli neprevăzute, dotări și echipamente medicale. În plus, Consiliul Județean Iași a prevăzut bani pentru asistența tehnică și consultanță. Pentru asistența tehnică erau prevăzuți 20,38 milioane lei fără TVA. Iar pentru consultanță, 8,1 milioane lei. Iași versus București: inimi mai scumpe Pe lista obiectivelor de investiții din domeniul medical care vor fi finanţate prin PNRR se află Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” din București. Adică, un institut cu același profil ca cel de la Iași. Documentele obținute de către Defapt.ro arată că pentru construcția acestui institut s-au cerut 788,9 milioane lei. Adică în jur de 161 de milioane de euro. Datele din proiect arată că institutul de la București urmează să aibă 324 de paturi și 14 săli de operație. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public Bugetul pentru fiecare pat a fost calculat la 2,434 milioane lei. Cu 854.000 lei mai puțin față de costul unui pat prevăzut de Consiliul Județean Iași. Deci, o diferență de 172.000 de euro pentru fiecare pat. Mai mult, costurile pentru fiecare metru pătrat construit la București au fost calculate la 16.577 lei. Cu 9.931 lei mai ieftin ca la Iași, echivalentul a 2.000 de euro. Asistența tehnică pentru construcția institutului de la București este de doar 460.000 de lei, de 44 de ori mai puțin decât suma prevăzută pentru institutul de la Iași. Mai mult, proiectul de la București nu prevede bani pentru consultanță.

Spitalul Inimii (Iași), dărâmat în Parlament (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Spitalul Inimii (Iași), dărâmat în Parlament

Spitalul Inimii (Iași), dărâmat în Parlament. Un proiect legislativ susţinut de toţi aleşii PSD Iaşi şi de câţiva de la USR, dar de niciun parlamentar liberal, rătăceşte prin labirintul parlamentar. Spitalul Inimii (Iași), dărâmat în Parlament Nu e singura iniţiativă "rătăcită" astfel, dar în acest caz este vorba de Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară care ar urma să fie construit la Miroslava. Proiectul constituie vârful de lance al guvernării liberale locale. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Noul spital a fost prezentat încă de la alegerile locale din 2020 drept unul cu finanţare sigură 100% prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nevaccinat anti-COVID, transplant de inimă refuzat la Boston (sursa: CBS)
Justiție

Nevaccinat anti-COVID, transplant de inimă refuzat

Nevaccinat anti-COVID, transplant de inimă refuzat. Un spital din Boston a refuzat să realizeze un transplant de inimă pentru un pacient în vârstă de 31 de ani. Motivul: acesta nu este vaccinat împotriva COVID-19 şi, prin urmare, transplantul ar eşua, au relatat miercuri posturile de televiziune americane, potrivit BBC. Nevaccinat anti-COVID, transplant de inimă refuzat O purtătoare de cuvânt de la Brigham and Women's Hospital a confirmat într-un comunicat că vaccinul împotriva coronavirusului este "cerut" tuturor candidaţilor la un transplant de organe. David Ferguson, tatăl pacientului, a vorbit la CNN şi ABC despre lupta fiului său împotriva "morţii", spunând că acesta a fost "împins la limită". Citește și: Doza a patra poate fi făcută începând cu 18 ani pentru cei din grupa de risc, în Israel Pacientul refuză însă să fie vaccinat împotriva coronavirusului. "Este fundamental împotriva principiilor sale, el nu crede în asta", a declarat David Ferguson. Şi, din moment ce Brigham and Women's Hospital "aplică această politică (...), medicii l-au scos de pe lista de aşteptare cu transplanturi de inimă", a explicat el. Mai multe vaccinuri sunt cerute Într-un comunicat trimis AFP, spitalul din Boston a explicat că "sistemul său de îngrijire necesită mai multe vaccinuri recomandate de autorităţile sanitare, inclusiv vaccinul împotriva COVID-19". Vaccinarea alături de "o disciplină de viaţă creează pentru candidatul la transplant cele mai bune condiţii pentru ca o operaţie să reuşească şi optimizează supravieţuirea pacientului după transplant, mai ales că sistemul imunitar este drastic slăbit". Şi astfel, în absenţa vaccinării, "pacienţii ies de pe lista de aşteptare" pentru transplanturi, a precizat spitalul din Boston, unde fiul lui David Ferguson este în continuare tratat. Spitalul a indicat că respectă "alegerea" pacientului şi că ia în considerare posibilitatea de a-l transfera la o altă unitate medicală, însă timpul curge în defavoarea bărbatului, a cărui stare de sănătate este deja precară. Autorităţile sanitare din Statele Unite, unde doar 62% din populaţie este vaccinată cu schemă completă împotriva COVID-19 din cauza diviziunilor politice profunde pe această temă, au raportat până în prezent aproape 60 de milioane de infecţii şi 872.000 de decese asociate coronavirusului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră