vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: impozite

24 articole
Internațional

Șeful guvernului refuză să majoreze taxele, în ciuda situației bugetare grele (Germania)

Friedrich Merz exclude majorări de impozite. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat duminică, într-un interviu pentru postul public ZDF, că nu vor exista creșteri de impozite, în pofida presiunilor din coaliția de guvernare și a unui deficit bugetar estimat în creștere. Friedrich Merz exclude majorări de impozite Liderul creștin-democrat (CDU) a subliniat că acordul de coaliție semnat la Berlin prevede clar menținerea nivelului actual de impozitare. Citește și: Tăierile de posturi din administrație se amână pentru că PSD se opune, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite „Avem un contract de coaliție, în care am convenit că impozitele nu vor fi majorate. Și acest contract se aplică”, a insistat Merz. De asemenea, acesta a precizat că nici el, nici Markus Söder, liderul aliatului bavarez CSU, „nu ar fi semnat un contract care să includă noi poveri fiscale”. Presiuni din partea SPD pentru taxe mai mari pe veniturile mari Declarațiile cancelarului vin după ce ministrul de finanțe și vicecancelar, social-democratul Lars Klingbeil (SPD), a sugerat recent că ar putea fi necesare majorări de impozite pentru veniturile mari, pentru a acoperi un deficit bugetar estimat la 30 miliarde de euro în 2027. Merz a recunoscut că partenerul de coaliție are „alte puncte de vedere”, dar a subliniat că acest lucru este legitim și nu reprezintă „o ciocnire” în interiorul guvernului. Relansarea economiei, prioritatea cancelarului Cancelarul german a subliniat că principala provocare rămâne relansarea economiei, aflată în recesiune din 2023. Potrivit lui Merz, Germania trebuie să muncească „mai mult și mai mult timp”, în condițiile unui număr ridicat de absențe motivate medical, a unei productivități stagnante și a unor costuri ale muncii printre cele mai ridicate din Europa. Aceste probleme afectează competitivitatea economiei germane pe plan internațional, a avertizat liderul CDU. Reduceri de impozite de peste 45 miliarde de euro În prezent, coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind scăderi de impozite în valoare de peste 45 miliarde de euro, care urmează să fie implementate în perioada 2025-2029. Măsura are ca scop stimularea investițiilor companiilor și sprijinirea relansării economiei germane.

Friedrich Merz exclude majorări de impozite (sursa: Pexels/Markus Spiske)
Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat

Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat: unele taxe și impozite se majorează între 70% și 300%, amenzile pentru neconformare fiscală cresc, iar unele documente nu vor fi eliberate până când cel care le solicită nu-și achită datoriile către stat.  Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei, arată notele de fundamentare ale celor șase proiecte de lege pe care Executivul vrea să-și asume răspunderea. Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Ce taxe, impozite și amenzi vor crește prin Pachetul Bolojan II: Impozitul pe locuințe va crește cu aproximativ 70%, plus rata inflației, rezultând o majorare totală de circa 75%. Impozitul pe mașini va crește semnificativ, dar nivelul majorării va depinde și de gradul de poluare al vehiculului. Digi 24 arată că proprietari de mașini cu o capacitate cilindrică mică - practic, marea majoritate a proprietarilor de mașini din România - plăteau un impozit anual de 70-80 lei. În cazul lor, impozitul ar urma să ajungă până la 150 lei pe an. Practic, se dublează. Impozitul pe câștigurile realizate la bursă va crește de la 1% la 3% pentru dețineri pe termen lung (peste un an), iar pentru cele pe termen scurt va crește de la 3% la 6%. Impozitul pe veniturile din criptomonede va crește de la 10% la 16%. Elveția are zero impozit, Bulgaria - 15%, Estonia - 20%, de exemplu.  Baza de calcul pentru contribuțiile sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile din activități independente crește la echivalentul a 72 salarii minime pe an, față de 60 salarii în prezent. Se introduce o taxă fixă de 25 lei pentru fiecare colet extracomunitar - de tip Temu - în valoare de până la 150 euro. Veniturile din Airbnb și Booking vor avea un uou regim fiscal, cu o cotă forfetară de 30%. Autoritățile locale pot introduce taxe locale suplimentare pentru anumite activități (de exemplu, jocurile de noroc). Pentru autoturisme, rovinieta crește de la 2,5 la 3,5 euro pentru o zi, de la 3,3 la 6 euro pentru 10 zile, de la 5,3 la 9,5 euro pentru 30 de zile, de la 8,4 la 15 euro pentru 60 de zile și de la 28 la 50 de euro pentru 12 luni. Amenda aplicată în cazul lipsei rovinietei valabile pentru autoturisme crește, de asemenea, de la 275-550 lei în prezent, la 500-1.000 lei. Taxa de pod crelte 13 lei la 19 lei pentru o singură trecere a podurilor peste Dunăre între Fetești și Cernavodă și de la 11 lei la 16 lei pentru o singură trecere a podului peste Dunăre între Giurgeni și Vadu Oii - Pro TV Apocalipsa amenzilor și sancțiunilor Amenda maximă pentru muncă la negru crește semnificativ, ajungând până la 1 milion de lei. Se vor aplica sancțiuni mai dure pentru neplata amenzilor fiscale și pentru restanțele la impozitele locale, inclusiv posibilitatea executarea silită a ajutoarelor sociale pentru datornicii la taxe locale. Șoferii vor rămâne fără permis auto dacă nu își plătesc amenzile în termen de 90 de zile, iar amenzile neplătite vor crește cu 30% la trei luni și nu vor mai putea fi plătite la jumătate din minim. În plus, SRL-urile vor trebui să majoreze capitalul social: minimum 500 de lei pentru firmele cu cifră de afaceri sub 400.000 lei și minimum 5.000 lei pentru cele cu cifră de afaceri peste acest prag. Societățile existente au doi ani pentru a se conforma, altfel riscă dizolvarea. Un număr de 659.360 de companii trebuie să ajungă la un capital social minim de 500 de lei, 217.226 de companii trebuie să ajungă la 5.000 de lei, iar 33.067 de companii trebuie să aibă un capital social minim de 90.000 de lei. Aceste companii vor trebui  să disponibilizeze lichidităţi de peste 3,1 miliarde de lei pentru conformarea la noile prevederi, susține Liviu Sav, cofondator al platformei Bridge to Information.

PSD vrea să căpușeze pachetul Bolojan II cu noi creșteri de taxe și impozite Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD vrea să căpușeze pachetul Bolojan II cu noi creșteri de taxe și impozite - surse

PSD vrea să căpușeze pachetul Bolojan II cu noi creșteri de taxe și impozite: potritivit unor surse din coaliția majoritară, formațiunea conduă de Grindeanu insistă ca, pe lângă tăierile de cheltuieli, să se majoreze și fiscalitatea, din nou. Citește și: În timp ce propovăduiește austeritatea, șeful Cancelariei locuiește în vilă de protocol în Primăverii Însă social-democrații nu vor să-și asume aceste măsuri și ar prefera ca premierul Ilie Bolojan să le prezinte public.  PSD vrea să căpușeze pachetul Bolojan II cu noi creșteri de taxe și impozite Ce vrea, neoficial, PSD: Încă un impozite minim pe cifra de afaceri Impozit de 10% pe câștigurile de capital (vânzarea de acțiuni deținute mai mult de un an, de exemplu). La vânzarea acțiunilor deținute sub un an, impozitul ar fi 16%. Cheltuielile pentru servicii de consultanță, management si administrative externe prestate de persoane nerezidente si intragrup transfrontaliere in Romania nu mai sunt deductibile.  Impozit de 5% pe tranzacțiile cu cryptomonede Impozit pe veniturile pe rețele sociale Impozit de 16% la dobânzi la depozite peste 100.000 euro, 10% la dobânzi la depozite sub 100.000 euro. Un impozit de 5% din orice tranzacție către un operator de jocuri de noroc, pariuri sau site-uri/aplicații de jocuri online.  În plus, vrea să ridice pragul de la care pensionarii plătesc asigurare de sănătate, de la 3.000 de lei pe lună la 4.000 de lei pe lună. Măsura ar salva de plata acestui impozit puțin sub 790.000 de pensionari. 

Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale Foto: Facebook
Politică

Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale

Premierul PNL Ilie Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale și explică de ce mai întâi a majorat impozitele: “Nu am avut timp, pentru că mâine este un consiliu al miniștrilor de finanțe. Ministrul Nazare a plecat deja în această seară spre Bruxelles, iar unul din punctele de pe ordinea de zi este o evaluare a României cu privire la modul în care țara își respectă angajamentele fiscale, nu pentru că ne-a obligat CE, ci pentru că asta înseamnă o bună guvernare, a opri deficitul și a putea accesa fonduri europene“.  Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale Bolojan a amintit că reforma pensiilor speciale este un jalon PNRR. “Una dintre condițiile actuale este tocmai reforma pensiilor speciale. În pachetul al doilea, care urmează să fie implementat la sfârșitul lunii iulie, după ce renegociem cu Comisia Europeană prioritizarea proiectelor finanțate din fonduri europene, această măsură va fi inclusă. Astfel, vom corecta o inechitate socială, recunoscută și de Comisia Europeană. Nu facem acest lucru doar pentru a primi finanțări, ci pentru că este o necesitate și un semn de respect față de oamenii care muncesc în țara noastră“, a susținut premierul.  231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale, a spus fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la o audiere în Parlament, în aprilie.  Milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale „Sunt în lucru două variante. Varianta în care peste un anumit prag al pensiilor se va impune un anumit procent de impozitare a veniturilor, dar această măsură este parte a pachetului de măsuri pentru reforma fiscală, pentru că avem şi un jalon în ceea ce priveşte reforma fiscală. Acest prag urmează să fie discutat în funcţie de simulările pe care le avem la Ministerul de Finanţe, pentru că echitatea priveşte cât ia în mână un magistrat raportat la ceilalţi beneficiari din sistemul public de pensii. (...) A doua variantă este cea pe care experţii Băncii Mondiale au elaborat-o în ceea ce priveşte procentul care se primeşte sub formă de pensie din venit la data pensionării. Acum este 85% din acest venit brut realizat şi stagiul de cotizare luat în calcul este de 5 ani. În acest context discutăm de un procent şi un stagiu de cotizare ajustat, dar şi aici trebuie să definitivăm simulările împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene", a explicat Boloș, în aprilie.  Demnitarul a arătat că România are șase luni să rezolve această problemă sau va pierde banii.   

O treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

O treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe - INS. În urban - aproape 37%

Aproape o treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe, respectiv 32,9%, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică, în comunicatul privind „Veniturile și cheltuielile gospodăriilor in anul 2024”.  Citește și: În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%. La nivelul întregului stat, aparatul bugetar s-a majorat cu 10% O treime din cheltuielile unei gospodării se duc pe impozite și taxe În 2023, statul înghițea doar 31,7% din cheltuielile unei gospodării. În mediul urban, situația este și mai dură: 36,4% din cheltuieli s-au dus pe plata „impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor”. Un salariat cheltuia, în 2024, 43,1% pe taxele către stat. În 2023, doar 41,7% din cheltuielile sale au fost pentru plata „impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor”.  „Veniturile totale medii lunare au reprezentat în anul 2024, în termeni nominali, 8270 lei pe o gospodărie, reprezentând 3302 lei pe o persoană, în creştere cu 15,3%, respectiv, cu 15,0% faţă de anul 2023.  Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost în anul 2024, în termeni nominali, de 7013 lei pe o gospodărie (2800 lei pe o persoană) și au reprezentat 84,8% din veniturile totale, în creștere cu 790 lei faţă de anul 2023”, mai arată INS.  „Consumul” a reprezentat 60% din cheltuieli.  INS mai arată că doar 0,6% din cheltuielile unei gospodării se duc pe „educație” (în ușoară creștere, față de 0,5% în 2023) și 7,3% pe alcool și tutun. Mâncarea și băuturile nealcoolice înghit 33,7% din cheltuieli. 

Curg avertismentele că, după alegeri, contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice Foto: Facebook
Eveniment

Curg avertismentele că, după alegeri, contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice

Curg avertismentele că, după alegeri, contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice: „România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp”, a spus președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Citește și: Avocatul lui Lasconi: consilier PNL, mason, condamnat penal în primă instanță. El își bătea joc grobian de șefa USR, în 2024 Dar acesta nu este singurul avertisment. De mai multe zile, diferite publicații - unele fiind apropiate PSD-PNL - scriu că, de la 1 iunie, vor crește taxele și impozitele, în condițiile în care, de fapt, Guvernul nu a tăiat cheltuielile cu salariile, ci, dimpotrivă, acestea au crescut. Curg avertismentele: contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice „La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înțelepciune, nici măcar nu s-a învățat din erori. Pentru că noi am repetat din erorile din deceniul precedent în acest deceniu. Există poate această logică, forțăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiții, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu și asta o spun ca să nu mai folosesc eufemisem sau cum sunt folosite anumite exprimări de către oficiali guvernamentali. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun așa ceva", a spus Dăianu la emisiunea Proiect de țară: România, la Prima News, citat de Profit.  „România nu a intrat în încetare de plăți nici în 2008, a beneficiat de acel pachet de asistență în 2009 din partea FMI, Băncii Mondiale și Comisiei Europene, România nu va intra în încetare de plăți, dar România nu are cum să evite curba de sacrificiu. Curba de sacrificiu, dacă vom adopta măsurile care sunt necesare pentru a transmite un semnal că nu rămânem iar cocoțați cu deficitul bugetar. (Dacă nu, n.r.) putem să contemplăm și o diminuare a ratingului de țară. Dar România nu va intra în încetare de plăți", a mai afirmat președintele Consiliului Fiscal, care a fost ministru de Finanțe și europarlamentar PNL.  România a avut trei așa-zise „cirbe de sacrificiu”: în ianuarie 1931, septembrie 1932, februarie 1933 cu tăieri succesive de salariu, între 10 şi 30%, dar şi creşteri ale taxelor şi impozitelor. „Intr-o incercare disperata de a face economii, la 1 ianuarie 1931 a fost introdusa prima «curba de sacrificiu».  Salariile au fost diminuate cu o cota cuprinsa intre 10% si 23%. S-a sistat acordarea de sporuri, iar avansarile in functie nu mai atrageau dupa sine cresterea veniturilor”, explica jurnalistul Dan Popa pe blogul său. 

Taxele nu vor crește, susține Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Taxele nu vor crește, susține Ciolacu

Taxele nu vor crește, susține Ciolacu. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, sâmbătă, la începutul ședinței de Guvern, că Executivul va adopta bugetul pentru 2025 fără modificări de taxe și impozite. Acesta a subliniat că strategia bugetară se axează pe dezvoltare economică și investiții record. Taxele nu vor crește, susține Ciolacu Premierul a susținut că anul 2025 nu va aduce creșteri de taxe și impozite. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului Totodată, Ciolacu a lăudat bugetul. „Bugetul este unul de dezvoltare, în care investițiile ajung la un nou record, respectiv 150 de miliarde de lei. Este un plus de 30 de miliarde față de anul trecut.” Conform prim-ministrului, 20% din cheltuielile totale ale statului vor merge către investiții, contribuind la creșterea PIB-ului României la 1913 miliarde lei în 2025, cu o perspectivă de 2000 miliarde lei la mijlocul anului viitor. „Adică 400 miliarde euro, dublu față de anul 2018. Este un semn clar că România intră într-o altă ligă economică.” Reducerea costurilor statului Premierul a anunțat și măsuri pentru reducerea costurilor administrative, cu o scădere de 0,5% a cheltuielilor de funcționare a statului. Aceasta include ajustarea cheltuielilor de personal și a celor pentru bunuri și servicii. În același timp, Guvernul continuă măsurile sociale pentru protejarea puterii de cumpărare a românilor cu venituri mici. „Am crescut de la 1 ianuarie salariul minim la 4050 lei. În 2025, câștigul salarial net va crește cu 6,1%, peste nivelul inflației de 4,4%.” Totodată, pensionarii cu venituri mici vor beneficia de un sprijin financiar suplimentar. „Am insistat să acordăm un sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici și îmi asum această decizie.” Sprijin pentru economie Executivul menține schemele de ajutor de stat pentru IMM-uri, integrate în Planul Bugetar Structural agreat cu Comisia Europeană. „Sunt zeci de miliarde de lei țintite spre creșterea producției industriale locale.” Premierul și-a exprimat dorința de a promova firmele și produsele românești la nivel internațional, inclusiv pe platformele de social media. „Mi-aș dori ca împreună să promovăm firmele și produsele românești oriunde, chiar și pe TikTok.” Investiții prioritizate și exploatarea fondurilor europene Guvernul va aloca 11 miliarde de lei pentru programele Anghel Saligny și PNDL, 8,2 miliarde pentru proiecte PNRR și 3,3 miliarde pentru fonduri europene. Ciolacu a subliniat importanța descentralizării finanțărilor publice către autoritățile locale și exploatarea la maximum a fondurilor europene disponibile. „Este o alocare istorică de 4,6% din PIB, adică peste 17,5 miliarde euro. Sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre folosind banii europeni și voi pune o presiune uriașă pe toată lumea să luăm acești bani.” Venituri mai mari pentru infrastructură, sănătate și educație Premierul a anunțat că investițiile vor fi mai mari decât deficitul bugetar, ceea ce înseamnă resurse sporite pentru infrastructură, sănătate și educație. „Asta înseamnă alte autostrăzi finalizate, construirea de noi spitale și un sistem de educație mai performant.” O veste bună a venit de la Ministerul Finanțelor, care a raportat o creștere semnificativă a veniturilor colectate în ianuarie 2025. „În ianuarie 2025 s-au colectat 44,7 miliarde de lei, în comparație cu anul 2024, când s-au colectat 41,6 miliarde de lei. Înseamnă o creștere de 7,5%.”

Facem bugetul fără majorări de impozite-taxe Foto: Facebook
Eveniment

Facem bugetul fără majorări de impozite-taxe

48 de ore după ce anunța majorarea TVA-ului, ministrul de Fiunanțe s-a răzgândit din nou: „Facem bugetul fără majorări de impozite-taxe”, a spus el, pentru site-ul Profit. Citește și: Ce promitea Bolojan la 27 noiembrie 2024 și ce s-a ales din angajamentele sale: „Să mai aud gluma cu desființarea pensiilor speciale în 30 de zile” Facem bugetul fără majorări de impozite-taxe „Facem bugetul fără majorări de impozite și taxe. Zilele acestea asta facem. Strângem toate solicitările de la ministere, vedem care minister ce plan de investiții are, ce plan de cheltuieli de funcționare are și calculăm bugetul pe un deficit de 7% fără majorări de taxe și impozite. Calculăm un deficit de 133 miliarde în momentul de față”, a spus demnitarul UDMR. „Mizăm pe o colectare mai bună, cu siguranță nu pe minuni, dar pe o colectare mai bună cu 10-15% poate să aducă un plus de 10-20 de miliarde lei fără problemă", a explicat Tanczos Barna modul în care va reduce deficitul bugetar. Acum câteva zile, la un post al trustului controlat de Dan Voiculescu, făcea o afirmație opusă. „Sunt analizate variante cu creșterea TVA, varianta cu comasarea impozitului pe venit cu CASS”, a declarat demnitarul UDMR la Observator News. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% La 1 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu a publicat un clip video pe Tik Tok cu mesajul „Nu se mărește TVA-ul” scris pe mână, aluzie directă la o declarație făcută în octombrie în care spunea că se va tatua pe mână în cazul în care taxa pe valoare adăugată va fi mărită. De altfel, joi seară, ministrul Tanczos Barna declara că „nu este în luată în calcul majorarea TVA-ului” și nici „modificarea impozitului pe salarii”.

Salariații vor plăti cu 50% mai mult impozit Foto: Facebook
Economie

Salariații vor plăti cu 50% mai mult impozit

Salariații din România vor plăti cu 50% mai mult impozit statului, avertizează economistul Bogdan Glăvan. El arată că, potrivit planului fiscal pe următorii șapte ani, Guvernul își propune să crească taxele colectate pe muncă și pe alte venituri (dividende, chirii etc.) de la 2,8% din PIB la 4% din PIB, adică cu aproape jumătate. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Salariații vor plăti cu 50% mai mult impozit „Subiectul ar trebui dezbătut la fiecare televiziune! Însă este îngropat. De ce? Fiindcă guvernul a anunțat la Bruxelles creșterea masivă a birurilor, mai exact a impozitelor pe salarii/venit. Ce vedeți în poză este un fragment din Planul fiscal pe 7 ani. Anul viitor guvernul își propune să crească taxele colectate pe muncă și pe alte venituri (dividende, chirii etc.) de la 2,8% din PIB la 4% din PIB, adică cu aproape jumătate!! Este ca și cum toți salariații din România ar plăti cu 50% mai mult impozit statului. Ca și cum impozitul pe dividende ar crește cu 50% ș.a.m.d. Doar că aceste lucruri nu sunt comunicate, nu sunt cunoscute. Este sarcina presei (câinele de pază al democrației, nu?) să-i întrebe pe Ciolacu și pe Ciucă (ministrul de finanțe este penelist) la ce hal de măsuri s-au gândit mai exact, din moment ce au anunțat UE că vor colecta cu aproape 50% mai mulți bani din taxarea veniturilor. În loc să-i întrebe dacă dorm noaptea dezbrăcați sau dacă plâng la filme, ar trebui să-i întrebe cu cât vor să taie salariile românilor în 2025. Fiindcă magnitudinea acestei ajustări se vede din satelit”, a scris Glăvan pe Facebook. DeFapt.ro a arătat că, în așa numitul „Plan Bugetar-Structural pe Termen Mediu (PBSTM)”, Guvernul anunță că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Însă documentul, publicat ieri pe site-ul ministerului de Finanțe, evită să se refere la „creșteri” de taxe și impozite, teremenele folosite fiind de „revizuire”, „actualizare” sau „aliniere”.

Donezi sânge, nu plătești impozit (proprietate) (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Donezi sânge, nu plătești impozit (proprietate)

Donezi sânge, nu plătești impozit (proprietate). Ieșenii care donează sânge în mod regulat ar putea beneficia de o reducere sau chiar scutire la plata impozitului anual pe o proprietate rezidențială. Donezi sânge, nu plătești impozit (proprietate) Un proiect de hotărâre a fost inițiat în acest sens de viceprimarul Răzvan Timofciuc. Demersul are la bază o lege intrată în vigoare în prima jumătate a acestui an: Legea 74/2024 privind modificarea Codului Fiscal. Citește și: EXCLUSIV Decizia Liei Savonea de a salva beizadeaua Mario Iorgulescu, desființată de judecătorul Dan Enescu Acest act normativ permite consiliilor locale să emită hotărâri prin care să acorde o reducere a impozitului pentru clădiri acelor persoane "care fac dovada a cel puțin trei donări de sânge în cursul unui an calendaristic". Legiuitorul a lăsat la latitudinea deliberativelor locale nivelul reducerii, dar în actul normativ se arată că poate fi aplicată inclusiv o scutire de până la 100%. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Creștere ridicol de mică a PIB-ului Foto: Facebook
Economie

Creștere ridicol de mică a PIB-ului

Creștere ridicol de mică a PIB-ului în primul trimestru: industria a tras în jos, au ridicat PIB-ul impozitele și administrația publică, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Numărul omorurilor nerezolvate s-a dublat în 10 ani. România are una din cele mai mari rate ale morților violente din spațiul european Creștere ridicol de mică a PIB-ului „Faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 0,1% pe seria brută şi cu 1,8% pe seria ajustată sezonier (...) Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2024 a fost de 416318,7 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,4% faţă de trimestrul IV 2023 și în creștere cu 1,8% față de trimestrul I 2023”, scrie INS. Însă PIB-ul nu a crescut ca urmare a majorării activităților din industrie sau construcții, ci din impozite, administrație publică și activități culturale. „O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,2%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,1%”, arată INS. Și sectorul construcții s-a contractat, cu 0,1%. În schimb, contribuția la creșterea PIB a impozitelor nete pe produs a fost de 0,6%, iar a „administrației publice și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială” de 0,1%. INS mai arată că „cheltuiala pentru consumul final individual al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +0,3% la creşterea PIB”. În schimb, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a majorat cu 3,3%, deci mai puțin ca administrația publică.

Statistica reconfirmă picajul economiei Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Statistica reconfirmă picajul economiei

Statistica reconfirmă picajul economiei, deși ministrul Câciu nu credea: PIB-ul s-a redus cu 0,5% în trimestrul IV față de trimestrul III. „Nu sunt atât de convins că rezultatele din trimestrul IV prezentate de Institutul Naţional de Statistică sunt rezultate foarte corecte din perspectiva realităţii. O să vedem asta în ajustări, pentru că acolo avem doar un PIB semnal. Din calculele mele nu am avut o creştere însemnată în trimestrul IV dar nu am avut nici scădere”, spunea ministrul proiectelor europene, Adrian Câciu (PSD), la 7 martie. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Statistica reconfirmă picajul economiei „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 420720,4 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023 şi în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul IV 2022”, a precizat, azi, INS. În 2023, raportat la 2022, PIB-ul a crescut cu 2,1%. Pe tot anul 2023, industria a înregistrat o contribuție negativă la creșterea PIB, de 0,5%. Tot azi, INS a arătat că „în perioada 1.I-29.II 2024, exporturile au scăzut cu 0,1%, iar importurile au scăzut cu 1,2%, comparativ cu perioada 1.I-28.II 2023. Însă, azi, INS a revizuit în creștere volumul impozitelor nete pe produs, care s-au majorat cu 3,8% din PIB. „Volumul impozitelor nete pe produs a crescut cu 0,8 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 103,0% la 103,8%”, se arată în comunicatul statisticii. În plus, s-au mai produs modificări ale contribuţiei la creşterea PIB în anul 2023, între cele două estimări: „consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,3% la +0,6%, ca urmare a creşterii volumului său cu 4,0 puncte procentuale de la 102,9% la 106,9%”. În plus, cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice a crescut cu 5%, față de estimarea de 2,2%, în 2023, raportat la 2024.

Andreea Esca, afectată financiar de Ciolacu (sursa: Facebook/Andreea Esca)
Economie

Andreea Esca, afectată financiar de Ciolacu

Andreea Esca, afectată financiar de Ciolacu. Ani la rând, o faimoasă întrebare a bântuit România: care este salariul Andreei Esca? Există un răspuns cel puțin pentru persoana juridică cu același nume: Andreea Esca SRL. Instituția Andreea Esca Andreea Esca SRL a fost înființată în 1998. Andreea Esca deține firma și Alexandre Eram, soțul prezentatoarei, administrează sereleul. Citește și: Alex Velea, lăsat de Ciolacu fără câteva zeci de mii de lei. Artistul mai e și dator vândut: are de achitat peste 2,3 milioane de lei În anul fiscal 2022, firma a avut venituri de 1,46 milioane de lei și un profit de peste 754.000 de lei. Andreea Esca SRL are doi angajați. Datele financiare ale Andreea Esca SRL (sursa: mfinante.ro) Soții Eram - Esca dețin și împreună o firmă, Atelierul de Vise SRL, înființată în 2015. În anul fiscal 2022, aceasta a avut venituri de peste 583.000 de lei și un profit de peste 267.000 de lei. Atelierul de Vise SRL are tot doi angajați. Datele financiare ale Atelierului de Vise SRL (sursa: mfinante.ro) Andreea Esca, afectată financiar de Ciolacu Potrivit noilor reglementări fiscale intrate în vigoare în 2024, o persoană fizică nu poate deține decât o singură microîntreprindere la care să se aplice impozitul de microîntreprindere. Dacă acea persoană deține mai multe microîntreprinderi, trebuie să aleagă care trec(e) pe impozitul pe profit. Cel mai probabil, în această situație, este că Andreea Esca va alege ca Andreea Esca SRL va rămâne microîntreprindere și Atelierul de Vise SRL va trece pe impozit pe profit, întrucât cea din urmă firmă are profit de aproape trei ori mai mic decât prima.

Alex Velea, taxat aspru de Ciolacu (sursa: Facebook/Utv)
Economie

Alex Velea, taxat aspru de Ciolacu

Alex Velea, taxat aspru de Ciolacu. Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV Artistul Alex Velea este una din victimele noii fiscalități promovate de premierul Marcel Ciolacu. Velea va fi taxat de anul acesta cu 3% pe încasările firmei, adică de trei ori mai mult decât până acum. Alex Velea, taxat aspru de Ciolacu Potrivit noilor reguli fiscale, microîntreprinderile vor fi taxate din 2024 cu 3% pe încasări dacă veniturile sunt mai mari de 60.000 de euro pe an. Citește și: VIDEO Jaf ca-n „Fast & Furious” pe o autostrada din Sardinia: bandiții cu Kalashnikov au atacat o coloană de mașini care transportau bani În cazul lui Alexa Velea, care are două firme, aceste prevederi i se aplică într-un singur caz. Este cazul firmei Goldenboy Concept SRL. În 2022, aceasta a avut încasări de 1,3 milioane de lei, echivalentul a peste 260.000 de euro. Dacă 2023 a fost un an cel puțin pe sfert la fel de bun, adică firma a depășit 60.000 de euro venituri, Goldenboy Concept SRL va plăti în 2024 un impozit pe încasări de 3% în loc de 1%, ca până acum. Dacă, în 2024, cifra de afaceri va fi asemănătoare cu cea din 2022, Velea va plăti un impozit pe încasări de 3% din 1,3 milioane de lei, adică 39.000 de lei. Datorii de peste 2,3 milioane de lei Artistul mai deține o firmă, Fratziwear SRL, care a avut venituri de puțin peste 260.000 de lei în 2022, adică vreo 52.000 de euro. Sub pragul de 60.000 de euro, deci. Dacă nivelul de venit s-a păstrat similar în 2023, Velea ar fi plătit pe această firmă în 2024 un impozit de numai 1% din încasări, adică vreo 2.600 de lei în vcehile condiții fiscale. Numai că, din 2024, o persoană fizică nu mai poate deține decât o singură microîntreprindere, orice altă firmă trebuind să fie impozitată pe profit (mai multe despre noile prevederi fiscale, aici). Dar o problemă mai mare pare să fie, tot la Goldenboy Concept SRL, nivelul datoriilor. Astfel, în 2022, această firma datora peste 2,3 milioane de lei, aproape jumătate de milion de euro. Datele financiare ale Goldenboy Concept SRL (sursa: Ministerul de Finanțe)

Creșterea de anul trecut a taxelor s-a dovedit catastrofală
Eveniment

Creșterea taxelor s-a dovedit catastrofală

Efectul majorării taxelor și impozitelor de la 1 ianuarie 2023: încasările la buget au scăzut, scrie, pe Twitter/X economistul Bogdan Glăvan, pe Facebook. Acesta arată că, potrivit execuției bugetare pe primele nouă luni ale anului, veniturile fiscale la bugetul de stat era 11,7% din PIB. Dar, în 2022, în primele nouă luni ale anului, veniturile fiscale reprezentau 11,9% din PIB. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Facturile lui Umbrărescu pentru Autostrada Moldovei, neplătite: nu mai sunt bani la buget. Șeful CNAIR: Nu am avut toată suma Creșterea taxelor s-a dovedit catastrofală „Creșterea taxelor de anul trecut s-a dovedit catastrofală. Iată cifrele: - impact bugetar estimat la vremea respectivă: +1% din PIB; - veniturile fiscale pe primele 9 luni din 2023: -0,2% din PIB. Să reformulez: pe primele 9 luni din acest an statul nu doar că nu și-a sporit veniturile fiscale, ca pondere în PIB, ci chiar a colectat mai puțin decât anul trecut! (...) Pur și simplu nu există cuvânt care să caracterizeze politica fiscal-bugetară altul decât "catastrofă". Veniturile fiscale au crescut cu 10% ca valoare nominală, în condițiile în care doar inflația a fost mai mare de 10% - indiferent cum o exprimăm, ca deflator sau IPC. În mod normal, veniturile din taxe trebuie să reflecte creșterea producției și creșterea prețurilor, adică creșterea PIB și inflația. Iar PIB a crescut cu 1,1%, în vreme ce prețurile de consum cu 12,6% (deflatorul este și el peste 10%). Așadar, veniturile fiscale ar fi trebuit să crească și ele cu 13%-14%. Însă au crescut doar cu 10%, după cum vă spuneam. Mai mult, guvernul a majorat impozitele, ceea ce ar fi trebuit să aducă suplimentar la buget cca. 1% din PIB-ul de anul trecut. În realitate, veniturile din taxe nu au crescut nici măcar pentru a ține pasul cu inflația și PIB, darămite pentru a reflecta majorarea impozitelor. Aceasta este gaura bugetară despre care s-a vorbit de la bun început. Ce se întâmplă este o catastrofă. România este un stat eșuat. Politica fiscală se face după ureche de niște inși/inse care au trecut prin școală ca gâsca prin apă. Iar oamenii se revoltă împotriva impozitelor, nimeni nu dă doi bani pe stat; evaziunea deja a crescut. Vine anul 2024, când creșterea PIB o să fie (…) iar inflația va coborî. Ceea ce pentru cetățeni este foarte bine, însă statul face implozie. În loc să realizeze situația, guvernul pune fanfara să cânte ca pe Titanic, dă interviuri tonomatelor și împarte bezele”, a scris Glăvan, pe Twitter. 1) Creșterea taxelor de anul trecut s-a dovedit catastrofală. Iată cifrele:- impact bugetar estimat la vremea respectivă: +1% din PIB;- veniturile fiscale pe primele 9 luni din 2023: -0,2% din PIB. ? pic.twitter.com/XFWvzyLYZK— Bogdan Glăvan (@bogdanglavan) November 18, 2023 Printre numeroasele măsuri fiscale luate prin OG 16/2022, Guvernul a decis să majoreze impozitarea dividendelor la 8%, de la 5%, cu aplicare de la începutul anului 2023. Citește și: Mircea Beuran, controversatul chirurg care în 2006 l-ar fi operat pe Omar Hayssam de cancer, ales președinte al Academiei de Științe Medicale – instituția care oferă 20.000 lei/ an membrilor ei Pentru unele băuturi (ape minerale și ape gazeificate care conțin zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate, sau alte băuturi precum băuturile pe bază de soia), cota de TVA a crescut de la 9% la 19% începând cu 1 ianuarie 2023.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră