luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ilie bolojan

148 articole
Politică

Cel mai mare pericol pentru Bolojan: eroina care a deschis Strâmtoarea Ormuz și e adorată de Moscova

Diana Șoșoacă a declanșat o nouă serie de declarații controversate, în care îl atacă pe premierul Ilie Bolojan, își atribuie un rol decisiv în deschiderea Strâmtorii Ormuz. Se afișează într-o relație de apropiere cu Leonid Slutski, lider politic rus care o elogiază public. În același registru, senatoarea lansează critici dure la adresa Israelului și a comunității evreiești din România, amenințând totodată cu acțiuni în justiție împotriva celor care ar eticheta românii drept „antisemiți”. Discursul său merge mai departe, până la apărarea lui Ion Antonescu, reinterpretări radicale ale istoriei și comparații controversate, asemănându-se cu Mihai Eminescu, într-un amestec de acuzații, revendicări și poziționări halucinante. Acuzații directe la adresa lui Bolojan Într-o postare publică, Diana Șoșoacă lansează un atac frontal la adresa premierului, acuzându-l de subminarea economiei naționale și cerând intervenția instituțiilor judiciare: Citește și: PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei „BOLOJANEEEE, NU MAI FURA BANII ROMÂNILOR! SCADE PREȚUL LA COMBUSTIBIL! NU AI NICIUN MOTIV SĂ FIE NICI MĂCAR 7 LEI. FURI LA ACCIZĂ. SUNTEM PRODUCĂTORI DE COMBUSTIBIL. BAAA, TU AR TREBUI SĂ ACȚIONEZI ÎN BENEFICIUL ROMÂNIEI, NU AL STRĂINILOR! SĂVÂRȘEȘTI INFRACTIUNEA DE SUBMINARE A ECONOMIEI NAȚIONALE! DNA PROCUROR GENERAL CHIRIAC, ESTE FLAGRANT! LUAȚI-I PE TOȚI DE LA GUVERN, DACĂ SUNTEȚI CORECTĂ!” Rolul lui Șoșoacă în „deschiderea” Strâmtorii Ormuz Cu doar o oră înainte, Șoșoacă a făcut o afirmație surprinzătoare, susținând că ar fi avut un rol activ în deschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic esențial pentru transportul global de petrol: „ÎN URMA DISCUȚIILOR ÎN CADRUL ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE DE LA ISTANBUL , TURCIA, LA CARE AM PARTICIPAT ACTIV, STRÂMTOAREA HORMUZ A FOST DESCHISĂ. ROMÂNIA A AVUT UN SINGUR REPREZENTANT, DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ. BOLOJANE, SCADE PREȚUL LA BENZINĂ ȘI REFĂ REZERVA STRATEGICĂ A ROMÂNIEI, CĂ NU M-AM LUPTAT DEGEABA.” Afirmația sa este greu de verificat și nu are confirmări oficiale. Apropierea de Rusia și mesajul lui Leonid Slutski Un alt element notabil îl reprezintă relația afișată cu oficiali ruși. Într-un videoclip, Diana Șoșoacă prezintă o întâlnire cu reprezentanți ai Dumei de Stat, solicitând chiar un mesaj pentru români: „Bine v-am găsit de la Istanbul, Turcia, unde am avut cea de-a patra întâlnire cu reprezentanții dumei de stat, delegație condusă de deputatul Leonid Slutski, președintele partidului democratic liberal din Rusia. Aș vrea să-l rog să transmită poporului român un mesaj din partea Rusiei pentru că trebuie să reluăm relațiile diplomatice, atât Uniunea Europeană, cât și fiecare națiune, pentru a reechilibra situația la nivel mondial și mai ales la nivel european.” Mesajul transmis de oficialul rus, în limba franceză, este unul elogios la adresa Dianei Șoșoacă: „Vreau să spun tuturor celor din România, trebuie să aveți mare grijă de doamna Diana-Iovanovici Șoșoacă, pentru că este foarte inteligentă, foarte puternică și ea este într-adevăr viitorul României. Trăiască Diana și trăiască cooperarea cât mai dreaptă, mai sistematică și mai profundă între Europa și Rusia.  Suntem împreună, ținem aproape!” Discurs despre antisemitism și atacuri la adresa comunităților În intervențiile sale publice, Diana Șoșoacă abordează și tema antisemitismului, contestând etichetarea românilor în acest sens și lansând, în același timp, declarații controversate: Însă, vorbind despre înlăturarea bustului lui Octavian Goga de la Iași, Șoșoacă lansează o avertizare: „Vreau să-i spun și lui Chirica și comunității evreiești să nu îndrăznească, pentru că se vor trezi cu mine la Iași. Și, dacă vor o revoluție le-o pornesc. Să-și bage mințile în cap, să ne lase statuile, să ne lase scriitorii, dacă nu vă convine puteți să vă cărați la voi în Israel. Aici este România, și în România noi hotărâm. Dacă îl considerați pe Goga fascist, antisemit, noi îl considerăm patriot.” De asemenea, lansează un avertisment instituțional: „Să nu mai încercați anatemizarea cu antisemitismul a românilor pentru că s-ar putea să fiți dați în judecată!”. Șoșacă se compară cu Eminescu În aceeași intervenție, Șoșoacă formulează afirmații care reinterpretază evenimente istorice și personaje controversate, inclusiv pe Ion Antonescu și Mihai Eminescu: „Voi credeți că vreodată PSD-ul va face bine românilor? Bă, un hoț rămâne un hoț, criminalul rămâne un criminal. Coruptul rămâne corupt. Ăștia nu se mai îndreaptă. (...) Cum, mă, să faci pace cu PNL-ul care a omorât 11 mii de țărani la 1907? (...) Antonescu care a omorât 4-5 oameni, băi, ăla era soldat! Eminescu a fost omorât de PNL și monarhie, că vorbea așa ca mine!”

Șoșoacă între Rusia, Ormuz și Bolojan (sursa: Facebook/Diana Iovanovici Șoșoacă- Oficial)
Scumpirea carburanților afectează bugetul (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

Creșterea prețurilor la carburanți nu aduce nici un beneficiu Guvernului, spune Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a declarat că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu și blocajele în transportul de țiței din zona Golfului Persic vor avea efecte economice globale severe, inclusiv inflație în creștere și încetinirea economiei. De asemenea, Bolojan a susținut că nu există nici un beneficiu pentru Guvern în creșterea prețurilor la carburanți. Războiul din Iran afectează creșterea economică Premierul a afirmat, într-un mesaj public: Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan "La o lună de zile de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, efectele blocării transportului de ţiţei şi produse derivate către ţările lumii se simt atât pentru cetăţeni, cât şi pentru guverne. Aceste efecte se manifestă în special prin creşterea preţurilor la combustibili, la îngrăşăminte pentru agricultură şi prin rate ale dobânzilor mai mari. Dacă se prelungeşte conflictul, creşterea economică va fi mai mică peste tot în lume, iar inflaţia va creşte la nivel global. Toate ţările din economia globală vor fi afectate, iar România nu poate fi o excepţie. Nu putem anula aceste efecte, ci putem doar să limităm costurile în limita posibilităţilor pe care le avem", Creșterea prețurilor la carburanți nu aduce beneficii bugetului Șeful Executivului a subliniat că statul român nu câștigă din scumpirea carburanților, în ciuda creșterii veniturilor din TVA. "Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creşterii preţurilor la carburanţi", a precizat acesta, explicând că veniturile suplimentare sunt mult mai mici decât impactul negativ asupra economiei. "Din estimările Finanţelor, într-o lună s-ar încasa suplimentar din creşterea veniturilor din TVA între 100 şi 110 milioane lei, la un preţ mediu al carburanţilor de 10-10,2 lei. Asta pentru că sub jumătate din vânzările de carburanţi se fac către persoanele fizice, iar peste jumătate se fac către firme care deduc TVA-ul (...) Criza preţului petrolului are pentru economie costuri indirecte şi mai mari. Creşterea generală a preţurilor are un efect de scădere a consumului, de frânare a creşterii economice şi afectează veniturile statului. În plus, apare un cost suplimentar pentru stat ca urmare a creşterii ratei dobânzilor; de la începutul crizei, dobânzile la datoria publică au crescut cu până la 1 punct procentual. Dacă perioada de instabilitate se prelungeşte, costurile cu dobânzile pot creşte semnificativ, afectând echilibrul bugetar", a evidenţiat premierul. Măsuri pentru transportatori și agricultori Guvernul a intervenit pentru a limita efectele scumpirilor, în special în sectoarele-cheie ale economiei. "În martie, pentru transportatori, am crescut, la aproape o treime, acciza care le va fi rambursată anul acesta. Pentru buget, înseamnă un efort de peste 600 de milioane de lei în acest an. De săptămâna viitoare vom începe plăţile pentru motorina achiziţionată în ultimul trimestru al anului trecut. Am luat măsuri şi pentru urgentarea decontărilor. Susţinerea acestui sector are efecte asupra întregii economii, preţul final al oricărui produs fiind influenţat de costul transportului", a punctat premierul. Pentru agricultură, sprijinul a fost extins: "Asta înseamnă un efort bugetar de peste 1,5 miliarde lei anul acesta, din care peste 500 de milioane reprezintă plăţi pentru ultimele luni ale anului trecut. Sprijinul pentru agricultori are efecte atât asupra competitivităţii sectorului, cât şi asupra preţului alimentelor. Am limitat adaosul comercial în lunile următoare la nivelul mediu al anului trecut, în sectorul combustibililor, pentru a evita creşterea speculativă a preţurilor. Asta a însemnat în principal un efect de limitare a creşterilor de preţuri la combustibili pe zona de rafinare. Ca urmare, săptămâna aceasta, pentru produsele ieşite din rafinăriile din ţară, creşterea preţului a fost limitată sau chiar preţurile au scăzut. Asta s-a văzut în preţul la staţii, la unele reţele de benzinării", a explicat Ilie Bolojan. Reducerea accizei la motorină: impact limitat, dar necesar Executivul a adoptat o reducere de 11% a accizei la motorină, echivalentul a 30 de bani pe litru. "Ieri, în şedinţa de Guvern, am aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care se reduce cu 11% acciza la motorina standard, adică cu 30 de bani pe litru. Asta înseamnă un preţ mai mic la pompă de săptămâna viitoare, de marţi. Nu este o reducere mare, dar este ceea ce ne permitem acum. La un consum de aproape 700 de milioane de litri lunar, asta înseamnă un efort bugetar de aproximativ 200 de milioane lunar. De ce doar motorina? În România, consumul de motorină reprezintă peste 75% din consumul total de combustibil, benzina reprezentând sub 25%. În plus, la motorină creşterile de preţ au fost duble faţă de cele de la benzină. De asemenea, costul motorinei afectează preţul transportului de mărfuri şi de călători, costul pentru funcţionarea maşinilor şi utilajelor grele din construcţii şi industrie, preţurile din economie, în general, şi, implicit, costul vieţii", a argumentat premierul. Taxă de solidaritate pentru companiile din energie Guvernul a decis și supraimpozitarea profiturilor excepționale din sectorul petrolier. "Sumele ce vor fi încasate vor acoperi parţial reducerile de accize pe care le-am acordat. Cei care profită, prin preţurile mai mari ale petrolului, de consecinţele războiului trebuie să-şi aducă contribuţia la reducerea poverii asupra cetăţenilor. Din această taxă de solidaritate, conform estimărilor Finanţelor, ar urma să se încaseze între 90 şi 100 de milioane lei lunar, în funcţie de preţurile ţiţeiului", a declarat Ilie Bolojan. Premierul a concluzionat: "Chiar dacă adăugăm şi veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm". Guvernul nu pregătește alte măsuri pentru benzină Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că, în acest moment, nu există alte măsuri în lucru pentru reducerea impactului scumpirilor. "Piaţa este fluidă, e foarte greu de spus ce se va întâmpla în perioada următoare, pentru că am văzut că este impredictibilă. În acest moment nu e în lucru nicio altă măsură, dar sigur că efectul măsurilor deja luate sunt într-o permanentă evaluare. (...) Toate măsurile luate până acum - şi cea de astăzi, şi cele din ordonanţa de săptămâna trecută - sigur că sunt în permanenţă evaluate. A fost stabilită o reducere de acciză pentru motorina Standard pentru că, pe de-o parte, acolo a fost creşterea cea mai mare de preţ, fără îndoială, 75% din consumul de pe piaţa românească este consum de motorină şi trebuie să ne gândim la faptul că motorina este cea care, de fapt, se duce cel mai puternic în inflaţie la o adică. Intervenind asupra motorinei, practic creezi şi un efect anti-inflaţionist", a explicat aceasta.

Disputa Bolojan–Grindeanu privind SAFE (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Bolojan insinuează că Grindeanu poate să nu ajungă premier: Teoretic, îl va propune PSD

Premierul Ilie Bolojan a lansat luni critici dure la adresa Partidului Social Democrat, afirmând că miniștrii PSD sunt adesea forțați să comunice măsuri fără acoperire bugetară, ceea ce îi pune în situații dificile. Bolojan i-a replicat și lui Sorin Grindeanu, în privința programului SAFE, afirmând că programul a fost aprobat la nivel guvernamental și se află în plină desfășurare. „Miniștrii PSD sunt împinși să anunțe lucruri fără acoperire” Într-un interviu pentru Digi24, premierul a subliniat că problema nu este neapărat la nivel individual, ci ține de presiunea politică exercitată asupra miniștrilor social-democrați: Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii "De foarte multe ori, miniştrii PSD sunt puşi într-o situaţie uneori jenantă, pentru că sunt împinşi de partid să acţioneze într-o formă de asta de comunicare care nu respectă nici regulile guvernamentale ale bunei-cuviinţe şi se hazardează să anunţe tot felul de lucruri care nu au acoperire bugetară sau nu sunt dublate de un acord pe care trebuie să-l primească de la ceilalţi co-responsabili într-o problemă sau alta." Rotativă guvernamentală în 2025: PSD va propune premierul Ilie Bolojan a confirmat că, potrivit protocolului coaliției, anul viitor ar urma să aibă loc o rotativă guvernamentală, iar PSD va desemna viitorul prim-ministru. "Aceasta face parte din protocolul acestei coaliţii ca de anul viitor, în condiţiile în care sigur toate datele din coaliţie rămân conform înţelegerii, să existe o rotativă. Şi Partidul Social Democrat vă propune premierul, (...) pe cine va propune Partidul Social Democrat. Teoretic, pe domnul Grindeanu cât timp este preşedintele partidului, dar nu mă apuc, v-am spus, acum să fac analize de etapă". Premierul a evitat însă să comenteze direct dacă Sorin Grindeanu ar fi potrivit pentru funcția de prim-ministru. "Nu mă apuc să dau note şi nici să fac estimări legate de calităţile unora sau altora la modul deschis, dar, discutând că se poate de cinstit: atunci când a fost o situaţie dificilă în vara anului trecut, ştiind ce trebuie făcut, lucruri care nu sună bine, mi-am asumat această răspundere. Fiecare om politic răspunde pentru funcţia pe care o ocupă şi pentru ceea ce face, dar nu mă apuc să fac caracterizări, nu doar despre domnul Grindeanu, dacă ar fi bun într-o funcţie sau alta şi nici despre alţi lideri politici legat de acest aspect". Relația din coaliție: colaborare bună, dar tensiuni politice În ciuda criticilor, premierul a declarat că, la nivel guvernamental, colaborarea cu partenerii de coaliție a fost una funcțională: "Cu toate partidele în Guvern am avut o colaborare bună în această perioadă. Problemele pe care trebuie să le rezolvăm nu sunt uşor de rezolvat, necesită colaborări între ministere, necesită implicare a miniştrilor şi în această perioadă am căutat să lucrez corect cu miniştrii." Totuși, acesta a sugerat că energia politică este uneori risipită pe conflicte inutile: "Dacă ne-am consuma energiile pe care le avem limitate să rezolvăm probleme, cu siguranţă am fi rezolvat mai multe probleme, dar unii se confruntă cu problemele, alţii îşi găsesc teme politice." Replica la criticile lui Sorin Grindeanu Premierul a răspuns și criticilor venite din partea liderului PSD, Sorin Grindeanu, pe teme precum programul SAFE, criza carburanților sau întârzierea unor măsuri economice. "Gândiţi-vă că programul SAFE este un program care a fost discutat în interiorul Guvernului cu miniştrii care au responsabilităţi, a fost aprobat în CSAT (...) şi este în curse derulare de către ministerele ai căror titulari sunt responsabili pentru punerea în practică a acestui program. Deci, nu văd niciun fel de problemă pe această temă". Deciziile privind carburanții, luate în grup transpolitic Referitor la prețul carburanților, Ilie Bolojan a explicat că deciziile nu sunt politice, ci tehnice și sunt luate într-un grup de lucru format din miniștri și experți. "Avem un grup de lucru care este format din miniştrii responsabili - energie, economie, finanţe (...). Aceste decizii sunt luate de un grup de lucru transpolitic (...) aici nu este vorba de decizii de comunicare publică, de dat veşti bune, ci pur şi simplu e vorba de a analiza nişte date". Premierul a atras atenția că reducerea prețurilor la combustibili nu poate fi făcută fără un impact major asupra bugetului. "Toţi am vrea să reducem preţul la combustibili la nivel anterior, dar pentru asta trebuie să vezi de unde pui diferenţa de bani care pe 2 -3 luni de zile poate să fie distrugătoare şi îţi dau bugetul peste cap şi nu ne putem permite asta".

PSD Neamț vrea la guvernare, dar fără Bolojan (sursa: Facebook/PSD NEAMT)
Politică

PSD Neamț, încă o filială care cere ca partidul să rămână la guvernare, dar fără Bolojan premier

Conducerea filialei PSD Neamț susține menținerea partidului la guvernare, însă respinge actuala formulă de conducere, cerând schimbarea prim-ministrului. Liderii organizației județene afirmă clar că nu își mai doresc ca Ilie Bolojan să ocupe funcția de premier. PSD Neamț contestă funcționarea coaliției Președintele PSD Neamț, Daniel Vasilică Harpa, a declarat că punctul de vedere al filialei a fost transmis în cadrul întâlnirii regionale desfășurate la Bacău, la care au participat liderii partidului din zona Moldovei. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii "Din punctul nostru de vedere, lucrurile sunt clare. Toţi înţelegem problemele prin care trecem. Suntem un partid pro-european şi rămânem pe această direcţie, dar nu în modul în care funcţionează acum această coaliţie. La început, am crezut că această coaliţie va funcţiona. Eu, personal, am pornit de la ideea că un prim-ministru care a fost şi primar, şi preşedinte de consiliu judeţean înţelege problemele reale ale aleşilor locali, ale celor de la firul ierbii. Aceasta era aşteptarea noastră, a tuturor, dar iată că ne-am înşelat", a transmis liderul PSD Neamţ. Consultări cu primarii și liderii locali din județ Potrivit lui Daniel Vasilică Harpa, poziția exprimată nu este una individuală, ci rezultatul consultărilor cu primarii social-democrați și cu președinții organizațiilor locale din județ. "Poziţia noastră este una clară: putem continua la guvernare, pentru că am câştigat alegerile şi avem această responsabilitate, dar nu în actuala formulă şi nu cu această conducere, nu cu domnul Ilie Bolojan ca prim-ministru. Am transmis acest lucru în cadrul întâlnirii de la Bacău", a subliniat preşedintele PSD Neamţ. Întâlnirea de la Bacău a avut loc luni și a reunit conducerea PSD împreună cu liderii filialelor din regiunea de nord-est, în contextul unor discuții mai ample privind funcționarea actualei coaliții de guvernare.

ÎCCJ suspendă Comitetul pentru legile Justiției (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Justiție

Savonea, decizie aberantă: ÎCCJ suspendă activitatea comitetului lui Bolojan pe justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis miercuri suspendarea activității Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, înființat la finalul anului 2025 prin decizia premierului Ilie Bolojan. Hotărârea vine după admiterea recursului depus de un ONG și este definitivă. Decizia ÎCCJ: suspendare până la soluționarea pe fond Instanța supremă a admis recursul formulat de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, anulând parțial decizia Curții de Apel București din ianuarie 2026, care respinsese inițial solicitarea. Citește și: Bolojan îl sfidează pe Ciolacu: PNL, pe cale să racoleze un deputat PSD ales în Buzău Judecătorii au dispus suspendarea executării Deciziei nr. 574/2025 – actul normativ care a stat la baza constituirii comitetului – până la pronunțarea instanței de fond. Hotărârea este definitivă și produce efecte imediate. Totodată, ÎCCJ a respins cererile de intervenție formulate în sprijinul Guvernului de mai multe organizații civice și instituții, menținând în rest sentința atacată. Motivarea instanței: suspiciuni de exces de putere Potrivit comunicatului transmis de Înalta Curte, decizia a fost luată pe fondul unor indicii privind un posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare a acestui comitet. Instanța atrage atenția asupra unor semne serioase de întrebare legate de respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept, în special legalitatea și separația puterilor în stat. Această constatare a fost esențială în justificarea suspendării activității grupului de lucru creat la nivelul Executivului. Semnal privind respectarea cadrului constituțional ÎCCJ subliniază că orice demers legislativ sau administrativ trebuie să respecte strict cadrul legal și constituțional, fără derapaje sau abuzuri de autoritate. De asemenea, instanța evidențiază importanța transparenței decizionale, a respectării procedurilor democratice și a consultării reale a actorilor relevanți în procesul de reformă a justiției. Suspendarea comitetului reprezintă, astfel, un avertisment privind modul în care pot fi inițiate și gestionate reformele în domenii sensibile. Cine a contestat decizia Guvernului Acțiunea în instanță a fost inițiată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, organizație condusă de avocata Elena Radu. ONG-ul a cerut suspendarea Deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, semnată de premierul Ilie Bolojan, care stabilea structura și atribuțiile comitetului responsabil de analiza legislației din Justiție. Cum a fost înființat comitetul pentru legile Justiției Comitetul a fost creat în decembrie 2025, la Palatul Victoria, și era format din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți. Scopul acestui grup de lucru era evaluarea și revizuirea legilor Justiției, în contextul unor investigații jurnalistice care semnalau disfuncționalități grave în sistemul judiciar. Demersul Guvernului a venit după dezvăluiri publice privind probleme din instanțe și parchete, însă modul de constituire al comitetului a fost contestat în instanță. Impactul deciziei ÎCCJ Suspendarea activității comitetului blochează, cel puțin temporar, procesul de analiză și eventuală reformă a legislației din domeniul Justiției, așa cum fusese conceput de Executiv. Decizia ÎCCJ transmite un mesaj clar privind limitele în care pot acționa autoritățile și reafirmă rolul instanțelor în protejarea echilibrului instituțional și a statului de drept.

Bolojan, reduceri de personal în sectorul public (sursa: Facebook/Guvernul României)
Politică

Bolojan anunță decimarea aparatului bugetar: reduceri de zeci de mii de posturi

Premierul Ilie Bolojan a declarat că, în lunile următoare, vor avea loc reduceri de personal de ordinul „zecilor de mii” de posturi, atât în aparatul central, cât și în administrația locală. Reduceri de 10% în administrație și un proces dificil Măsura face parte din reforma bugetară menită să reducă cheltuielile statului și să evite adâncirea deficitului. Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” „Este una din provocările pe care le avem în următoarele luni, una dintre cele mai importante, pentru că, aşa cum ştiţi, am adoptat înaintea bugetului pachetul pe administraţie, care prevede reducerea aparatului guvernamental, naţional, ministerele, plus administraţia publică locală cu 10%. Prin urmare, vom avea nişte reduceri în lunile următoare, care sunt la nivelul zecilor de mii de posturi, în tot aparatul central şi în administraţia locală. Dar aceste reduceri trebuie făcute, înseamnă că trebuie hotărâri de consiliu date, trebuie date ordonanţe, trebuie date hotărâri de guvern, trebuie făcute concursuri. Deci, nu este o operaţiune foarte uşor de făcut, dar mie mi s-a părut că este cât se poate de corect ca anul acesta să fie un efort al statului pe care îl face, suplimentar, pentru a-şi reduce cheltuielile”, a declarat premierul. Fără reduceri, cheltuielile scapă de sub control Premierul a explicat că, fără aceste măsuri, bugetul nu va putea susține cheltuielile salariale: „Deci, în câteva luni de zile, se va vedea că alocările care sunt făcute nu acoperă cheltuielile de personal, dacă nu se fac aceste reduceri. Asta s-a întâmplat, de exemplu, anul trecut, când s-au calculat reduceri de personal de 5% în primele luni, nu s-a făcut nicio reducere de personal, dimpotrivă, cheltuielile au crescut, s-a ajuns la o anvelopă pe primele şase luni de plus 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi am intrat în deficitele în care am intrat. Anul acesta nu ne mai putem permite acest lucru şi asta va fi urmărită în perioada următoare. Nu este o chestiune plăcută, dar trebuie să o facem”. Toate instituțiile vizate, cu excepții în domenii-cheie Șeful Guvernului a subliniat că măsura se aplică tuturor instituțiilor publice: „toate instituţiile publice trebuie să-şi facă reducerea de personal de 10%, de la Televiziunea Română, până la celelalte autorităţi, la ministere”. Totuși, în cazul unor ministere precum Internele și Apărarea, unde există deficit de personal, Executivul pregătește măsuri alternative, inclusiv creșterea vârstei de pensionare. „Iar în zona ministerelor unde există un personal deficitar, unde nu ne putem permite reduceri de personal - Ministerul de Interne, Ministerul Apărării -, intră în vigoare măsura prin care, până la sfârşitul acestei luni, trebuie să venim cu un proiect în dezbatere publică pentru creşterea vârstei de pensionare pentru aceste categorii, având în vedere mecanismul de pensionare mult mai rapidă, pe care nu îl mai putem susţine din punct de vedere bugetar”, a explicat Bolojan. În ceea ce privește companiile de stat, premierul a recunoscut dificultățile reformei: „o prioritate, dar nu este foarte comod de făcut”. Contracte fără performanță și lipsă de responsabilitate Ilie Bolojan a amintit și de problema contractelor fără performanță. „Aici, spre deosebire de un minister unde poţi să vii cu o ordonanţă, cu o hotărâre de guvern cu care să lucrezi, aceste companii sunt conduse de manageri care au fost numiţi pe baza unui concurs mai corect sau mai puţin corect, dar la final au un contract de management în care, din păcate, mulţi dintre ei nu au clauze care să facă, ca ocuparea acestui post să fie o problemă de provocare şi nu o recompensă pentru ei. Din păcate, în multe cazuri, avem o abordare, am avut o abordare de tip recompensă. Şi oamenii aceştia, pe de-o parte, n-au nici motivaţia interioară să facă ceea ce trebuie, pentru că nu trebuie să ai neapărat un contract foarte dur ca să-ţi faci datoria, n-au nici această motivaţie, dar n-au nici un contract care să le impună anumite aspecte de performanţă, pe care, dacă nu le fac, să poată să-i schimbe şi atunci stau liniştiţi. Şi trebuie să recunoaştem că administrarea companiilor de stat nu se face la nivelul la care s-ar putea face de bine”, a mai declarat premierul. Premierul a mai precizat că vicepremierul Oana Gheorghiu are o sarcină complicată în implementarea reformelor, deoarece companiile de stat nu sunt în subordinea directă a acesteia și necesită colaborare cu ministerele și alte autorități pentru a produce schimbările necesare.

Guvernul ar putea plafona prețul la gaze (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Guvernul ar putea plafona prețul la gaze. Ilie Bolojan: măsura ar putea fi adoptată prin ordonanță

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul ar putea adopta, în ședința de joi, o ordonanță de urgență pentru plafonarea prețului la gaze, măsură menită să protejeze consumatorii și economia în contextul tensiunilor geopolitice care afectează piețele energetice. Declarația a fost făcută într-o intervenție la B1 TV, unde premierul a explicat că decizia vine pe fondul creșterii prețurilor la combustibili, provocată de conflictul din zona Golfului. Conflictul din Golf influențează prețurile la energie Potrivit lui Ilie Bolojan, războiul din regiunea Golfului a determinat o creștere a prețurilor la combustibili, în special din cauza blocării parțiale a traficului prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA „În ceea ce privește partea de gaz, suntem într-o situație în care România își asigură într-o pondere destul de mare componenta de gaz și sper că mâine vom adopta un act normativ, o ordonanță, care să asigure că prețul la gaz nu va crește în perioada următoare și să ne protejăm, indirect, cel puțin pe această componentă”, a declarat premierul. Măsura ar putea limita presiunile inflaționiste Șeful Guvernului a subliniat că evoluția prețurilor la energie are un impact direct asupra inflației. Creșterea tarifelor la electricitate, gaze sau combustibili se reflectă rapid în costurile suportate de populație și de companii, ceea ce poate amplifica presiunile asupra economiei. În acest context, plafonarea temporară a prețului la gaze ar avea rolul de a evita un nou val inflaționist în perioada următoare. România mizează pe gazele din Marea Neagră Premierul a precizat că această măsură este gândită ca o soluție temporară de tranziție, până când România va putea beneficia de resursele suplimentare de gaze din Marea Neagră. Potrivit lui Ilie Bolojan, odată cu intrarea în exploatare a acestor zăcăminte, România ar putea deveni complet independentă din punct de vedere al aprovizionării cu gaze. „Această măsură are în vedere perioada de tranziție, în care să nu mai avem un puseu inflaționist până anul viitor, când, intrând în exploatare resursele suplimentare din Marea Neagră, cu siguranță România va fi în totalitate independentă pe componenta de gaz”, a explicat premierul. Prețurile din România depind și de bursele europene Chiar dacă România produce o parte importantă din gazul consumat intern, prețurile nu sunt complet izolate de evoluțiile piețelor internaționale. Ilie Bolojan a explicat că multe contracte de export și vânzare sunt raportate la prețurile stabilite pe bursele europene, ceea ce înseamnă că fluctuațiile de pe piața globală se resimt inevitabil și la nivel național. „Toate contractele de export și vânzări se raportează la prețurile de pe bursele europene, iar orice mișcare de pe aceste piețe ne influențează individual”, a concluzionat premierul.

Grindeanu sugerează ieșirea de la guvernare (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu dă iar semne că vrea să iasă de la guvernare: Bolojan ne cere încredere oarbă

Liderul Partidul Social Democrat, Sorin Grindeanu, a declarat sâmbătă că PSD va realiza o analiză „serioasă, responsabilă și fără menajamente” a participării sale la guvernare, subliniind că niciun partid matur nu rămâne la putere din inerție. Declarațiile au fost făcute în cadrul Forumului Național al PES activists, organizat în Capitală, într-un moment în care se apropie nouă luni de la intrarea social-democraților în actuala formulă guvernamentală. „Un gest de responsabilitate, nu de revoltă” Sorin Grindeanu a insistat că demersul nu trebuie interpretat drept un gest de revoltă politică, ci ca un act de responsabilitate față de actul de guvernare. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea „Niciun partid serios nu rămâne la guvernare din inerție. Rămâne doar dacă guvernarea produce rezultate pentru cetățeni”, a afirmat liderul PSD. „Nu avem o obligaţie faţă de un premier vremelnic, credem care vedem că se victimizează şi cere până la urmă încredere oarbă", a adăugat Grindeanu. Potrivit acestuia, după peste șase luni de la intrarea la guvernare – în curând nouă luni – este „obligatoriu” să fie evaluat ce a funcționat și ce nu în actuala coaliție. Evaluarea începe cu miniștrii PSD Grindeanu a precizat că analiza va debuta cu propriii miniștri, subliniind că un partid responsabil nu caută vinovați în exterior înainte de a-și evalua propriile decizii. „Un partid serios nu caută vinovați în exterior înainte de a-și evalua propriile responsabilități”, a spus liderul social-democrat. PSD anunțase deja, în urmă cu câteva săptămâni, că va începe o evaluare a miniștrilor săi din Guvern, urmând să fie analizate deciziile și performanța acestora. „Responsabilitatea noastră este față de români” Sorin Grindeanu a subliniat că legitimitatea PSD vine din votul cetățenilor și că analiza guvernării trebuie raportată exclusiv la impactul asupra românilor. El a menționat că partidul are obligația să le spună transparent cetățenilor dacă actuala guvernare le îmbunătățește viața sau dacă presupune doar sacrificii fără rezultate concrete. Printre așteptările românilor enumerate de liderul PSD se numără investiții consistente; locuri de muncă; spitale și școli funcționale; siguranță economică. Analiza vizează întreaga coaliție, nu doar PSD Deși evaluarea începe cu miniștrii social-democrați, Grindeanu a subliniat că analiza nu se va limita la PSD, ci va viza ansamblul guvernării. „Suntem parte a unei coaliții, iar coaliția presupune responsabilitate comună, nu doar o autoritate unilaterală”, a declarat liderul social-democrat.

Atacurile împotriva Iranului, România, în alertă (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

România, în alertă după atacurile împotriva Iranului, Bolojan a discutat cu Țoiu

Premierul Ilie Bolojan a declarat sâmbătă că autoritățile române sunt în alertă maximă în contextul conflictului izbucnit în Iran și al închiderii mai multor spații aeriene din Orientul Mijlociu. Guvernul caută soluții pentru sprijinirea cetățenilor români afectați, în special pentru cei care nu mai pot reveni în țară din cauza suspendării zborurilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute la Consiliul Județean Giurgiu. Români blocați în țări cu spații aeriene închise Șeful Executivului a precizat că a avut o discuție cu ministrul Afacerilor Externe și că toate instituțiile relevante sunt mobilizate. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea „Toate structurile noastre sunt în alertă, pentru că mai multe țări și-au închis spațiile aeriene, ceea ce înseamnă că zborurile spre aceste țări nu vor mai avea loc. De asemenea, zborurile din aceste țări vor fi oprite o perioadă de timp”, a explicat premierul. În acest context, autoritățile române mențin legătura permanentă cu cetățenii aflați în zonele afectate prin intermediul ambasadelor. Ambasadele României, în contact permanent cu cetățenii Potrivit lui Ilie Bolojan, reprezentanțele diplomatice ale României au rolul de a informa și sprijini cetățenii români aflați în statele afectate de restricțiile aeriene. „Prin ambasadele noastre vom ține legătura cu cetățenii români care sunt în aceste țări, încercând, pe de o parte, să fie informați vizavi de ce se întâmplă și, pe de altă parte, să găsim soluții pentru ca, în momentul în care va fi posibil să se reia zborurile, să asigurăm transportul acestora spre casă sau spre țările unde doresc să ajungă”, a declarat premierul. Repatrierea va depinde însă de reluarea traficului aerian în regiune și de deciziile autorităților locale privind redeschiderea spațiilor aeriene. Angajații ambasadelor rămân la posturi în contextul crizei Întrebat despre situația personalului diplomatic român, premierul a transmis că angajații ambasadelor sunt în siguranță și își continuă activitatea. „Angajații ambasadelor noastre sunt în bună regulă, sunt la posturi. Asta este datoria lor și trebuie să rămână pe poziții, în așa fel încât să îi susțină pe cetățenii noștri sau să reprezinte țara noastră în aceste țări, chiar și în această situație dificilă. Le mulțumesc pentru acest lucru”, a afirmat Ilie Bolojan. Participare la un proiect major de infrastructură în Giurgiu Premierul Ilie Bolojan a participat sâmbătă și la semnarea contractului pentru „Proiectul de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Giurgiu”, eveniment organizat la Consiliul Județean Giurgiu. În paralel cu gestionarea situației externe, Guvernul susține că își continuă activitatea administrativă și proiectele de investiții interne, în pofida contextului geopolitic tensionat.

PSD condiționează bugetul de luarea măsurilor de solidaritate (sursa: Facebook/Mihai Fifor)
Politică

PSD îl amenință pe față pe Bolojan: Fără măsurile de solidaritate propuse de noi, bugetul nu trece

Deputatul PSD Mihai Fifor a declarat luni că bugetul de stat pentru acest an nu poate fi adoptat fără introducerea măsurilor de solidaritate propuse de social-democrați. Potrivit acestuia, aceste măsuri reprezintă „oxigen” pentru zeci de mii de români afectați de reformele economice din ultimele luni. Fifor a criticat modul în care au fost implementate reformele, pe care le descrie ca fiind aplicate „cu barda”, fără analiză și fără rezultate concrete, susținând că presiunea economică asupra populației a crescut semnificativ. Critici la adresa politicilor de austeritate Într-o postare publicată pe Facebook, deputatul PSD a afirmat că, în opinia sa, politicile promovate de premierul Ilie Bolojan au accentuat nemulțumirea socială. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” El a susținut că protestele din stradă sunt rezultatul presiunii economice acumulate și al măsurilor de austeritate percepute de populație ca fiind excesive. Fifor a subliniat că există o ruptură între „România reală”, unde oamenii se confruntă cu creșterea costurilor și scăderea veniturilor, și viziunea decidenților politici. În acest context, el a descris politica austerității drept una aplicată fără echilibru, care riscă să afecteze stabilitatea socială. Nemulțumire socială și riscuri economice Deputatul PSD consideră că politica de reduceri bugetare realizate fără analize aprofundate a contribuit la o stare generalizată de nemulțumire. În opinia sa, echilibrele economice pot fi refăcute, însă nu prin concedieri în lanț sau tăieri brute de venituri. Fifor a argumentat că economia trebuie tratată ca un organism complex, care are nevoie de stabilitate și încredere. El a susținut că, în ultimele luni, majoritatea categoriilor sociale au fost afectate de măsurile guvernamentale și a invocat date oficiale și sondaje care ar indica dificultăți economice și riscuri de recesiune. Totodată, deputatul a avertizat că tensiunile sociale și lipsa de încredere în instituții pot expune România la riscuri economice și politice majore. Avertisment privind o posibilă explozie socială Potrivit lui Mihai Fifor, principalul pericol este ca tensiunile acumulate să conducă la o „explozie socială”, care ar putea anula progresele realizate în reducerea deficitului bugetar și ar amplifica instabilitatea. El a subliniat că menținerea coeziunii sociale este esențială pentru stabilitatea statului și pentru implementarea unor reforme sustenabile. Ce măsuri de solidaritate propune PSD Deputatul social-democrat a precizat că bugetul trebuie să includă explicit măsurile de solidaritate propuse de PSD. Printre acestea se numără sprijinul pentru pensionarii cu venituri mici, protejarea persoanelor vulnerabile, eliminarea unor obligații fiscale considerate injuste — precum CASS pentru mame și veterani — și menținerea finanțării pentru Educație. În concluzie, Mihai Fifor a reiterat că, în lipsa acestor măsuri, adoptarea bugetului ar fi dificilă, insistând că solidaritatea socială este o condiție esențială pentru stabilitate economică și reforme pe termen lung.

Bolojan respinge momentan impozitarea progresivă (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

Impozitul progresiv nu este o prioritate în actualul context bugetar, afirmă Ilie Bolojan

Aplicarea impozitului progresiv în România nu reprezintă, în acest moment, o prioritate pentru Guvern, în condițiile în care situația bugetară este complicată, iar Ministerul Finanțelor este concentrat pe combaterea evaziunii fiscale și creșterea colectării. Declarația a fost făcută miercuri de premierul Ilie Bolojan, într-o intervenție telefonică la Digi24. Impozitul progresiv, recomandat de FMI Întrebat cum vede posibilitatea introducerii impozitării progresive, inclusiv în contextul în care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a reamintit că Fondul Monetar Internațional a recomandat României acest sistem, Ilie Bolojan a subliniat că o astfel de schimbare nu poate fi realizată rapid. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților Potrivit premierului, modificarea sistemului de impozitare necesită cel puțin un an de pregătire, pentru ca autoritățile fiscale să aibă capacitatea administrativă de a implementa noile reguli. „Schimbarea sistemelor de impozitare nu se poate face de pe o zi pe alta. Este nevoie de cel puțin un an, astfel încât Finanțele să aibă capacitatea de a pune în practică o asemenea politică”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a precizat că observația nu ține de opțiuni politice, ci de capacitatea instituțională de a aplica eficient o lege nouă. Situația bugetară complicată Șeful Guvernului consideră că, în actualul context economic, o reformă majoră a sistemului de taxare nu este oportună. România se confruntă cu presiuni bugetare semnificative, iar Ministerul Finanțelor are deja în derulare mai multe măsuri importante. Premierul a explicat că prioritatea Executivului este stabilizarea finanțelor publice, prin: combaterea evaziunii fiscale îmbunătățirea colectării taxelor accelerarea procesului de digitalizare În acest context, introducerea impozitului progresiv nu se află pe agenda imediată a Guvernului. „În situația actuală, când avem o situație bugetară complicată și modificări legislative în curs, iar Finanțele sunt concentrate pe combaterea evaziunii, pe încasarea taxelor și pe digitalizare, nu este de actualitate un astfel de proiect”, a afirmat Ilie Bolojan.

Reforma pensiilor speciale din Interne și Apărare (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Ilie Bolojan anunță reforme pentru pensiile speciale din Interne și Apărare

Guvernul pregătește noi proiecte de lege pentru reformarea pensiilor speciale din sistemele de Interne, Apărare și ordine publică. Premierul Ilie Bolojan a declarat că Executivul își propune ca, în luna martie, să vină cu inițiative legislative care să aplice și în aceste domenii principiul stabilit recent de Curtea Constituțională în cazul pensiilor magistraților. Declarațiile au fost făcute miercuri, într-o intervenție telefonică la Digi24, în contextul întrebărilor legate de soarta celorlalte categorii de pensionari speciali și de posibilitatea extinderii modelului aplicat în cazul magistraților. Creșterea vârstei de pensionare Premierul a subliniat că este necesară corectarea situațiilor în care pensionarea este posibilă la 50–52 de ani, în condițiile în care beneficiarii sunt încă în deplinătatea capacităților fizice și intelectuale, iar pensia ajunge la nivelul ultimului salariu. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților „Pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă de 50, 51, 52 de ani, atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale și unde pensia este egală cu ultimul salariu, lucrurile trebuie corectate”, a afirmat Ilie Bolojan. Șeful Guvernului a explicat că reforma este necesară nu doar pentru a elimina inechitățile evidente, care au generat nemulțumiri și au afectat încrederea cetățenilor în stat, ci și pentru a asigura sustenabilitatea sistemului public de pensii și stabilitatea economică pe termen lung. Dezechilibru demografic Un alt argument invocat de premier vizează scăderea demografică. Potrivit acestuia, actualele generații active, estimate la 300.000–400.000 de persoane, nu vor putea fi înlocuite numeric de generațiile tinere, care numără doar 150.000–250.000 de persoane. În lipsa unei creșteri a vârstei de pensionare pentru anumite categorii, România riscă să se confrunte, în anii următori, cu un deficit major de personal în structurile esențiale ale statului. Cine ar putea beneficia în continuare de pensionare anticipată Premierul a precizat că reforma nu va fi aplicată uniform, ci va ține cont de specificul activității desfășurate în cadrul Ministerului de Interne, al structurilor de Apărare și al instituțiilor din zona de ordine publică și siguranță națională. Există categorii profesionale unde condițiile speciale de muncă și solicitările fizice intense justifică menținerea unor avantaje privind pensionarea. Exemplele oferite au vizat parașutiștii sau jandarmii aflați în prima linie, pentru care anii de muncă ar putea fi echivalați diferit, permițând o retragere mai rapidă din activitate. În schimb, pentru personalul care își desfășoară activitatea în condiții obișnuite – în posturi de pază sau în birouri – premierul consideră că nu există motive obiective pentru pensionarea înainte de 65 de ani. Perioadă de tranziție pentru a evita un posibil exod Întrebat dacă există riscul unui val de plecări din sistem, pe fondul anunțurilor privind modificarea condițiilor de pensionare, Ilie Bolojan a făcut trimitere la modelul aplicat în sistemul de justiție. Acesta a subliniat că este necesară o perioadă tranzitorie, care să permită celor care îndeplinesc condițiile actuale să beneficieze în continuare de drepturile prevăzute de legea în vigoare. O astfel de etapă de tranziție ar avea rolul de a respecta principiile juridice și de a preveni plecările masive din sistem. „Mi se pare normal și de bun-simț ca și în aceste sisteme să existe o perioadă tranzitorie, pentru a nu avea plecări și pentru ca cei care doresc să beneficieze de drepturile actuale să poată face acest lucru”, a precizat premierul.

Absolvenții de Medicină, muncă obligatorie în România (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Absolvenții de Medicină formați pe bani publici să lucreze câțiva ani în România, propune Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a declarat că absolvenții facultăților de medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze în România pentru o perioadă de cel puțin câțiva ani după finalizarea studiilor, în condițiile în care formarea lor este finanțată integral din fonduri publice. „Există o obligație față de țară”, susține premierul Șeful Guvernului a afirmat că statul român investește semnificativ în pregătirea medicilor, de la studiile universitare până la rezidențiat, iar acest lucru ar trebui să presupună o responsabilitate profesională față de sistemul medical românesc. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă „Dacă beneficiezi de o pregătire medicală făcută la buget, cu rezidențiat plătit de statul român, ai o obligație față de țara aceasta. Cel puțin doi, trei, patru sau cinci ani trebuie să lucrezi în România”, a declarat Ilie Bolojan, marți, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România. Dezechilibre majore între mediul urban și rural Premierul a subliniat că una dintre cele mai mari probleme ale sistemului sanitar este lipsa medicilor din zonele rurale și din orașele mici. În opinia sa, o astfel de măsură ar putea contribui la o distribuție mai echilibrată a personalului medical pe teritoriul țării. Bolojan a arătat că este nevoie de decizii curajoase, chiar dacă acestea pot genera controverse, pentru a acoperi zonele unde deficitul de medici este critic. Date îngrijorătoare despre absolvenții de Medicină Potrivit premierului, România are aproximativ 7.000 de absolvenți ai facultăților de medicină, însă doar în jur de 1.000 dintre aceștia ajung să fie angajați în sectorul public. În același timp, un număr semnificativ de medici români aleg să profeseze în alte țări europene. „Nu este normal să avem mii de absolvenți și, după ani de rezidențiat, să rămânem cu doar aproximativ 1.000 de medici în sistemul public. Ceilalți sunt, din păcate, pierduți”, a afirmat premierul. România, printre țările cu cei mai mulți medici care pleacă în străinătate Ilie Bolojan a atras atenția că România se află constant pe primele locuri în Europa în ceea ce privește numărul de medici care aleg să muncească în afara țării. În acest context, premierul consideră că o parte dintre medicii formați în România ar trebui să fie direcționați către zonele unde este cea mai mare nevoie de servicii medicale. Premierul a subliniat că nu este suficient ca aceste idei să rămână la nivel de declarații și a cerut ca soluțiile propuse să fie puse în practică, pentru a reduce deficitul de personal medical și pentru a asigura accesul populației la servicii de sănătate, inclusiv în mediul rural și în orașele mici.

Bolojan, săptămâni decisive pentru rămânerea la Guvern (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Bolojan dă de înțeles că rămânerea sa la Guvern se va decide în următoarele săptămâni

Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că următoarele săptămâni vor fi esențiale pentru a evalua dacă actuala coaliție de guvernare funcționează sau nu. Dinamica din coaliție, sub semnul testului politic Întrebat dacă are încredere că actuala coaliție poate livra rezultatele pentru care a fost creată, Bolojan a admis că dinamica internă ar putea fi îmbunătățită. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Potrivit acestuia, o cooperare mai eficientă ar avantaja atât România, cât și partidele implicate. „Rezultatele și minima coerență le vom testa în perioada următoare”, a afirmat premierul, subliniind că evaluarea nu va fi una teoretică, ci legată direct de decizii concrete. Bugetul și pachetele de reformă, probele de foc Ilie Bolojan a precizat că în următoarele săptămâni Guvernul trebuie să prezinte bugetul, pachetul pentru administrație și măsurile de relansare fiscală. Forma finală a acestor proiecte, modul de implementare și capacitatea coaliției de a le susține coerent vor indica dacă alianța poate continua. Premierul a mai subliniat importanța relației cu autoritățile locale și a modului în care vor fi gestionate problemele apărute în procesul de guvernare. Stabilitatea politică, necesară, dar nu inertă Bolojan a afirmat că își dorește menținerea actualei coaliții, considerând stabilitatea politică un element esențial pentru România în contextul actual. Totuși, acesta a avertizat că stabilitatea nu trebuie să însemne blocaj sau lipsă de acțiune. „Nu ne ajută o stabilitate în care nu se întâmplă nimic”, a spus premierul, adăugând că divergențele de opinii sunt acceptabile atâta timp cât programul de guvernare rămâne reperul comun. Reacție la avertismentul lui Constantin Toma În acest context, Ilie Bolojan a fost întrebat despre declarațiile primarului PSD din Buzău, Constantin Toma, care a afirmat că Partidul Social Democrat face „un joc periculos” și că România s-ar putea îndrepta către o alianță PSD–AUR. Premierul a calificat afirmațiile drept o perspectivă personală a edilului, dar a recunoscut că tensiunile excesive pot afecta grav funcționarea unei coaliții. Tensiunile interne pot submina guvernarea Bolojan a avertizat că, în cazul în care atacurile din interiorul coaliției depășesc limita normalului și distrug încrederea reciprocă, capacitatea de guvernare este serios afectată. Lipsa unei acțiuni convergente face dificilă continuarea proiectului comun. „Sper să nu ajungem în această situație”, a declarat premierul, pledând pentru echilibru și responsabilitate politică. În final, Ilie Bolojan a subliniat că schimbările frecvente de guverne și miniștri nu aduc beneficii nici țării, nici domeniilor administrate. Potrivit acestuia, menținerea unei minime stabilități este esențială pentru asigurarea predictibilității măsurilor guvernamentale.

Primarii amenință cu greva din cauza noilor taxe (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Bolojan primește o nouă lovitură: sute de primari amenință cu greva din cauza noilor taxe

Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, a declarat luni, pentru AGERPRES, că tensiunile din administrația locală au atins un nivel fără precedent, acuzând Guvernul și pe premierul Ilie Bolojan de „umilirea” primarilor. „Nemulțumirile primarilor au ajuns la o cotă de nesuportat. Niciodată, în istoria post-decembrie 1989, primarii nu au fost atât de mult umiliți”, a afirmat Drăghici. Grevă de avertisment în peste 1.500 de primării Emil Drăghici, primar al comunei Vulcana-Băi din județul Dâmbovița, a anunțat că marți, între orele 10:00 și 12:00, angajații din peste 1.500 de primării din întreaga țară vor declanșa o grevă de avertisment. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date În același interval orar, la Palatul Parlamentului va avea loc o adunare a Asociației Comunelor din România, la care a fost anunțată și participarea premierului Ilie Bolojan. Sesizarea Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg Potrivit lui Emil Drăghici, în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România a fost votată, în unanimitate, sesizarea Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg privind încălcarea autonomiei locale în România. „S-a votat în unanimitate sesizarea Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg. Este un lucru fără precedent, inclusiv pentru secretarul general al Congresului, Mathieu Mori, prezent la reuniune”, a declarat Drăghici. Modificări repetate ale taxelor locale, fără consultare Președintele ACR a criticat modul în care Guvernul a gestionat stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2026, susținând că acestea au fost modificate de trei ori într-o singură lună, cu posibilitatea unei a patra modificări. „Toate aceste măsuri sunt făcute fără cap. Stabilirea impozitelor și taxelor locale pe 2026 a suferit deja trei modificări într-o perioadă extrem de scurtă”, a spus Emil Drăghici. Primarii susțin greva angajaților din administrația locală Deși greva este organizată de sindicate, Emil Drăghici a subliniat că aceasta este susținută și de primari. „Greva pe care o declanșează sindicatul este una de mare actualitate și necesitate. Și noi, primarii, o susținem fără doar și poate”, a afirmat acesta, adăugând că va solicita premierului „13,64 secunde de participant” pentru a transmite mesajul administrațiilor locale. Reforma administrației, adoptată prin asumarea răspunderii Premierul Ilie Bolojan a anunțat pe 4 februarie că pachetul privind reforma administrației publice a intrat în circuitul guvernamental de avizare și urmează să fie adoptat în cursul acestei săptămâni, recomandarea Ministerului Justiției fiind asumarea răspunderii Guvernului. Sindicatul FORUM din Administrația Publică a transmis că principala nemulțumire care stă la baza protestului de marți este legată de prevederile din pachetul de reformă ce vizează diminuarea numărului de angajați și a salariilor în primăriile considerate „sărace”. Potrivit sindicaliștilor, aceste măsuri riscă să afecteze grav funcționarea administrației locale și serviciile oferite cetățenilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră